Page 55 - 1964-12

Rr. 3100 Pag. 3
Drumul socialismului

ADUNARI DE ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID I B M COLOCVIUL PRODUCŢIEI

—
g « s
PUTEREA EXEMPLULUI (Urmare din pag. /) _ vingerea că sarcinile pentru anul

1965 vor fi nu numai îndeplinite ci
Buna întreţinere a m aşinilor, de­ chiar depăşite. Pentru aceasta a fost
întocm it un plan de măsuri tehnico-
drumarea organizaţiei de partid, în atenţia principală sâ fie concentrată servirea lor de către m uncitori cu organizatorice care prevede creşte­
ÎNAINTAT acest sector s-a introdus retribuţia condiţii a tu tu ro r lu cră rilo r agrico­ o înaltă calificare profesională, a baterii prin introducerea a încă trei
spre executarea la tim p şi în bune
rea producţiei de materiale
pentru
avut ca efect şi reducerea rebutu­
pro­
după
în g rijito rilo r-m u lg â to ri
rilo r sub procentul admis cu 3 pro­
ducţia realizată şi s-a acordat o mai
le. Consiliul de conducere, sub în­
mare atenţie asigurării bazei fura­ drumarea organizaţiei de partid, tre­ cente. Mă refer la secţia de mase tam buri rotativi confecţionaţi în la-
brică. Pianul mai prevede asigura­
Despre hărnicia colectiviştilor din jere. buie să ştie precis şi din vreme lo­ plastice unde la îm bunătăţirea ca­ rea m atriţelor necesare punerii in
Gîrbova, raionul Sebeş, s-a dus ves­ Hotărîrea adoptată de către adu­ cul de amplasare a fiecărei culturi, Calitatea lucrări­ lită ţii au mai contribuit şi a lţi fae­ fabricaţie o noi produse de masă
tea şi în raioanele învecinate. A nul narea pentru dare de seamă şi ale­ să acorde o mai mare atenţie în­ lor efectuate I* A- ton. Este vorba de aprovizionarea plastică, cum sînt : harta R.P.R., pe­
acesta ei au obţinut în medie la ha. geri prevede sarcini im portante pen­ g r ijirii c u ltu rilo r prăsitoare şi re­ teliercle centrale de ritm ică cu materie prim ă — polie­ nare, palete. pentru acuarele, coşuri
1.464 kg. gnu, 3.700 kg. orz, 18.500 tru consolidarea rezultatelor înre­ coltării la tim p a acestora. reparaţii din Alba tilenă si polistiren — cu indici ca­ pentru tacîm uri, jocuri de construcţii
kg. cartofi. 2.800 leg. porum b boabe, gistrate in sectorul zootehnic. Nu­ In v iito r trebuie îndreptată aten­ lulia depinde în ma­ lita tiv i superiori. Aceste materiale ctc. Pentru ca noile maşini de injec­
23.000 leg. sfeclă de zahăr, 10.600 kg. mărul bovinelor, de pildă, trebuie să ţia spre înlăturarea neajunsurilor re măsură ţi de au fost date spre prelucrare unor ţie sâ fie cît mai bine folosite ele vor
struguri, iar la lapte producţia ob- ajungă în anul v iito r la 500 cape­ semnalate în sectorul zootehnic. munca prestată de m uncitori cu o bună calificare pro­ fi deservite dc m uncitori cu înaltă
tinuLă pină acum este de 1.900 litr i te, din care 245 vaci de lapte, al Creşterea efectivelor de animale, aşa mecanicul Ghcor- fesională care le-au folosit judicios, calificare profesională. Pe lingă a-
pe cap de vacă furajată. V a lo rifi- ovinelor la 1.200 capete, al porci­ cum s-a s ta b ilit în hotârîre, trebuie ghe Rusu. Conştient elim inînd pierderi le. C ontrolul exi­ ceste măsuri s-a prevăzut organiza­
cînd pe bază de contract însemnate nelor la 200 capete etc. Com uniştii sâ se realizeze in principal pe sea­ de acest lucru, el se gent de calitate care se execută la rea unui curs de calificare pentru
cantită ţi de produse anim aliere şi Ilie Nedelea, Toma Burtnez, Ion Tu­ ma reţinerii tineretului femei din mobilizează activ, fiecare pmdus în parte a fost în mă­ operatorii de la mase plastice şi a
>^şetale, gospodăria a obţinut im ­ lea, Nicolae A lbu si a lţii au arătat, prâsilâ proprie. In această direcţie reuşind să-şi depă­ sură sâ confirm e calitatea superioară unui cui's de ridicare a califică rii
portante ve n itu ri băneşti, ceea ce a în discuţiile purtate, că in ce p ri­ se simte nevoia aplicării unei se­ şească lunar sarcini­ a produselor. Acest lucru este de­ pentm strungari la m atriţerie. Pla­
permis sâ se îm partă colectiviştilor veşte asigurarea bazei furajere şi lecţii riguroase şi trecerea la lo ti­ le de plan, să execu­ monstrat şi de cele trei procente cu nul M .TO . mai cuprinde măsuri p ri­
cit a fost redus rebutul sub admis,
însemnate cantităţi de produse a- gospodărirea acesteia cu chibzuinţă zarea vacilor de lapte. Creşterea te numai lucrări de realizindu-se astfel peste 150,000 lei vitoare la îm bunătăţirea ca lităţii o xi­
gricole şi avansuri băneşti pentru trebuie să se tragă învăţăm inte din producţiilor de origine anim alieră, calitate. economii. dului de fie r in ceea ce priveşte cu­
zilele-muncâ efectuate la G. A. C. lipsurile manifestate pină acum. In este condiţionată in prim ul rînd de Foto : V. Onoiu loarea, gradul de fineţe şi altele. Este
Succesele obţinute sînt strins lega­ ce constau aceste lipsuri ? Comunis­ asigurarea bazei furajere şi de gos­ A nul 1965 pune in faţa noastră necesară insă aplicarea lor consec­
te de activitatea organizaţiei de tul Ilie Nedelea menţiona faptul că podărirea acestor furaje. Comuniştii sarcini sporite. Trebuie să menţionez ventă în practică, urm ărirea opera­
partid, de creşterea ro lu lu i ei con­ din partea consiliului de conducere care lucrează in sectorul zootehnic că în secţiile fabricii au fost pregătite tivă a consumului de materiale, creş­
ducător în viaţa colectivei. şi a inginerului agronom nu a exis­ sint chemaţi sâ m iliteze nu numai de pe acum toate condiţiile pentru terea si în continuare a exigenţei
Despre toate acestea s-a discutat tat o preocupare susţinută pentru pentru întocmirea unor ra ţii de în­ ca planul să fie îndeplinit încă din controlului de calitate, astfet îneît
pe larg la adunarea pentru dare de strîngerea la tim p a tutu ro r furaje­ treţinere ci şi de producţie. Comi­ prim a zi de lu tru . Faptul că în a- pe poarta fabricii să iasă produse
seamă si alegeri care a avut loc re­ lor. Numai aşa se explică, spunea tetul de partid şi consiliul de con­ ceastâ lună se lucrează la nivelul sar­ mai multe, mai ieftine şi numai de
cent. D iscuţiile purtate cu acest p ri­ vorbito ru l, că o mare parte din po­ ducere au datoria să continue acţi­ cinilor pentru anul v iito r ne dă con­ bună calitate.
lej au scos la iveală că rezultatele rum bul cu ltiva t în cultură dublă a unea de repartizare în sectorul zo­
obţinute în sporirea producţiei agri­ rămas nerecoltat, ia r fin u l de pe 30 otehnic a celor mai buni colectivişti,
cole, în consolida rea economică a ha., situate in „Valea Dobîrca'*, nu să lupte pentru permanentizarea lor,
gospodăriei sint in mare măsură roa­ s-a recoltat şi transportat la tim p ia r prin aplicarea re trib u ţie i supli­
dele îm bu n ătă ţirii s tilu lu i de muncă ceea ce a dus la deprecierea lui ca­ mentare să-i cointereseze pe aceş­ !M 2E S h La baza succeselor viitoare:
al com itetului de partid şi al birou­ litativă. D in această stare de lu cru ri tia în sporirea producţiei.
rilo r organizaţiilor de bază din b ri­ trebuie să se tragă învăţăm intele co­
Rezultatele de v iito r
depind
în
găzi. Exem plul personal al comuniş­ respunzătoare pentru ca în v iito r mare măsură de felul cum comite­
tilo r a influenţat pozitiv asupra re­ toate resursele de furaje să fie va­ tul de partid va şti sâ-şi desfăşoare o im
zultatelor obţinute de gospodărie, lorificate pe deplin. Acest lucru va PREGĂTIRE
sarcinile de producţie fiin d depăşite duce la obţinerea unor rezultate tot munca de îndrum are, de control şi Stator eSecfrio po lagăre cu aer
de întărire a organizaţiilor de bază
in acest an, la m ajoritatea cu ltu ri­ mai bune din sectorul zootehnic. prin atragerea in partid mai ales a
lor. Astfel, faţă de sarcinile de plan, In ceea ce priveşte baza furaje­ fem eilor care reprezintă ponderea
producţia de porumb a fost depă­ ră, gospodăria dispune de peste braţelor de muncă în gospodărie. Institutul de mecanică aplicată al mai reduse decît în lagă rele unse cu A nul 1964 se apropie de sfirşit. a putea desfăşura numen în cele mai
şită cu peste 223.000 kg., cea de car­ 1.750 tone de diferite nutreţuri: fi- O atenţie deosebită trebuie acorda­ Academici R.P. Romînc a realizat un uleiuri, iar căldura produsă prin frecare Cum e şi firesc, finele lui trebuie sâ bune condiţii, au fost luate măsuri­
tofi cu 180.000 kg., la sfeclă de za­ nuri, suculente, iar la sortim entul tă apoi rid ică rii nivelului politic şi motor electric pe lagăre cu aer. El este este minimă. Datorită faptului ca su­ găsească fiecare colectiv de muncă le corespunzătoare încă cu m ult tim p
hăr s-a obţinut mai m ult decît pre­ concentrate s-a mai. adăugat de cu- profesional al noilor m em bri şi can­ rezultatul aplicaţiilor practice ale lubri- prafeţele lagărelor nu se ating, uzura cu rezultate economice cit mai bu­ înainte. Întreprinderea noastră va
vederile in iţia le cu 105.000 kg., la rînd şi o cantitate corespunzătoare ficaţici cu gaze — domeniu nou dc cer­ lor este extrem dc redusă, iar durabili­ ne, cu planul îndeplinit şi depăşit produce pe viitor, în locul mobilei,
struguri cu peste 151.000 kg., iar la de porumb din noua recoltă. Acum didaţi de partid, al tuturor colecti­ cetare în ţara noastră. Accsc motor face tatea creşte considerabil fiind dc or­ la toţi indicatorii. Aceasta constituie, m obilier comercial modern din me­
tutun cu 15.000 leg. Valoarea între­ — au menţionat numeroşi partici­ viştilo r prin mobilizarea lor la in- parte dintre primele construcţii de acest dinul zecilor de mii de ore de func­ pe de o pane, o oglindă a felului tal combinat cu părţi din PAL,
gii producţii vegetale obţinute pes­ panţi la discuţii — se pune proble­ vâţăm întul de partid si agrozooteh­ gen pc plan mondial. ţionare. cum au m uncit colectivele de mun­ PFL, melaminate, melacrat şi ma­
te prevederile planului se ridică la ma gospodăririi cu grijă a acestor nic de masă. Hotărîrea com uniştilor Lubrificaţîa cu gaze reprezintă o so­ Aceste avantaje fac ca lagărele cu cito ri, ingineri si tehnicieni pentru teriale plastice. In acest scop în pla­
aproape 825.000 lei. Numai din va­ furaje, în care scop s-au făcut şi prezenţi la adunarea generală de luţie modernă dc lagăre la care pelicula aer să aibă perspective şi posibilităţi dc realizarea sarcinilor încredinţate, nul de măsuri tehnico-organizatori­
lorificarea tutunului, cultivat pe o propuneri concrete. Au fost reţinu­ a s i consacra toate forţele pentru de lubrifianţi obişnuiţi (uleiuri, unsori) folosire deosebite pentru maşinile şi iar pe de altă parte o garanţie că ce pentru anul 1965 s-a prevăzut do­
suprafaţă de 50 ha. colectiviştii din te si consemnate in hotărîrea adună­ continua dezvoltare a gospodăriei este înlocuită cu aer sau alte ga2C. Din aparatele cu turaţii cuprinse între 100 sint pregătite toate condiţiile pen­ tarea secţiilor cu maşini si u tila je
Gîrbova au obţinut peste un m ilion r ii pentru darea de seamă şi alegeri, studiile şi experimentările făcute s-a şi 500.000 rotaţii pe minut. Studiile efec­ tru a începe cu hotârîre realizarea prin folosirea dc credite pentru mica
de lei venituri. propuneri valoroase privind întoc­ lo r colective, este o chezăşie sigură constatat ca vîscozitatea acrului este dc tuate de către cercetătorii noştri con­ producţiei anului 1965. mecanizare în valoare de peste
100.000 lei.
La IPRODCOOP Alba lu lia cifre ­
Sub îndrum area organizaţiei de mirea unor ra ţii chibzuite şi echili­ că această unitate va deveni an de cîteva mii dc ori mai redusă decît a firmă că lagărele cu aer poc fi aplicate le de plan pentru anul 1964 au fost
uleiului şi dc cîteva sute dc ori dccîc
partid, consiliul de conducere a m i­ brate, distribuirea furajelor numai an tot mai puternică, mai în flo ri­ şî la motoarele pentru strunguri, care le stabilite in raport cu capacitatea O parte din aceste maşini (în va­
lita t activ pentru introducerea re tri­ cîntârite etc. toare cea a apei. La cempcratura de 20 grade vor asigura o precizie dc prelucrare dc reală a secţiilor. P rin hărnicia în­ loare de peste 50 m ii lei) au si fost
buţiei suplim entare in toate sectoa­ La fermele de anim ale ale G.A.C. Celsius, forţele dc frecare în lagărele cu 1-2 microni. tregului colectiv, s-a reuşit a se rea­ achiziţionate, urm înd ca pină la
rele de activitate. Acest lucru a din Gîrbova lucrează 40 de colecti­ ION MANEA aer sînt dc sute şi chiar dc mii dc ori (Agerpres) liza şi depăşi aceste cifre. Astfel, sfîrşitul anului sâ fie procurate şi
constituit un stim ulent puternic pen­ vişti dintre care mai m ult de jum ă­ planul producţiei globale a fost rea­ celelalte. Astfel, pînă in prezent au
tru colectivişti care, m obilizaţi de tate sînt mem bri si candidaţi de lizat la data de 15 noiembrie, iar fost procurate aparate de sudură, de
comunişti, au acordat o mare aten­ partid. Ei reprezintă o mare forţă planul producţiei marfă pe anul 1964 îndoit ţevi, de stropit ţeava, două
ţie pregătirii terenului, însăm înţării şi trebuie să constituie exemplu ESIZARE a fost îndeplinit la 23 noiembrie a.e. maşini de găurit etc.
tu tu ro r c u ltu rilo r in epoca optimă demn de urmat. Se observă însă — De asemenea, mecanicul şef, tov.
si la un înalt nivel agrotehnic. De spunea com unistul Ioan Cunţan — Acest succes este rodul muncii Ioan Cosma şi tehnicienii Gheorghe
0 deosebită atenţie s-nu bucurat şi că unî: dintre în g rijito rii care nu însufleţite a întregului colectiv. Sub Eneşel şî Octavian Fulea realizează
1 ucrârile de întreţinere. Astfel, la participă cu regularitate la învăţâ- Inlre scrisorile sosite la redacţie ţine la număr, cînd conţinutul de luat unele măsuri. Bunăoară, pen­ îndrumarea organizaţiei de bază, pe plan local un cuptor pentru pră­
porumb, cartofi si tutun s-au a p li­ m întul de partid şi la cel agrozoo­ sâptâmîna trecută, una era expedia­ bioxid de siliciu s-a d epă şit; în 20 conducerea tehnico-adm inistratîvâ jit ţevile vopsite. In această perioa­
tru îm bunătăţirea controlului pre­
cat cile 2-4 prasile. A tunci cind se tehnic de masă obţin rezultate nesa- tă din Cîmpia T urzii. Iată ce se spu­ ianuarie, de pildă, s-a liv ra t un talc ventiv în mină, au fost însărcinaţi s-a preocupat in mod organizat dc dă a început şi se lucrează de zor
consiatau anum ite neajunsuri, orga­ tîsfâcâloare. Datoria m em brilor si ne în această scrisoare: „Uzina „ In ­ cu 55 la sută SiCk. Dar să vedem doi m aiştri, care sâ verifice produc­ desfăşurarea în bune condiţiuni a Ia pregătirea spaţiilor, in funcţie de
nizaţiile de partid pe brigăzi ţi­ dustria sirm ei“ din Cîmpia T urzii cum se prezintă analizele celor trei ţia zi de zi. Vom mai lua şi alte procesului tehnologic. Pe prim plan, noua reprofilare a întreprinderii,
neau scurte şedinţe operative in care candidaţilor de partid este să m ili­ foloseşte in procesul tehnologic de lo tu ri refuzate de uzina din Cîmpia m ăsuri: în ziua de 18 decembrie, deci în faţa conducerii tehnico-adm inis- astfel ca noul an să ne găsească te­
arătau im portanţa deosebită a lu­ teze activ pentru ca asemenea nea­ fabricare n cablu rilor (în amestecul T urzii în trim estrul IV. In 9 octom­ trative a stat aplicarea in termen a meinic pregătiţi pentru a produce
junsuri să fie grabnic lichidate. $i peste cîteva zile, vom analiza în a- m ăsurilor tehnico - organizatorice*. in mod ritm ic.
c ră rii respective şi, împreună cu de cauciuc) si a electrozilor (în ma­ brie 39,6 la sulă SiO^: în 17 noiembrie dtmarea generală de partid proble­ P rin tre acestea am intim lărgirea
conducerile brigăzilor, stabileau mă­ despre eficacitatea m uncii politico- sa de invelis), prin tre alte m aterii 30,2 la sută SiOi; în 21 noiembrie ma ca lită ţii talcului. A tunci vom lua spaţiului productiv, dotarea secţii­ In planul de măsuri s-au mai pre­
surile menite să dură Ia înlăturare»! educative de masă au vorbit m ajo­ prime, şi talcul măcinat, pe care 34,8 la sută SîOj. Reţineţi că nor­ desigur măsuri importante. lor cu maşini şi utilaje cerute de văzut lucrări de am enajări şi repa­
neajunsurilor semnalate. Pe de altă ritatea p a rticipa nţilor la discuţii. In ni-1 livrează, în bază ‘contractelor ma STAS este m axim um 45 la sută — Putem asigura pe tovarăşii de procesul tehnologic de * producţie, ra ţii la celelalte secţii ca: revizui­
parte, în preajma începerii fiecărei vocabularul colectiviştilor, spuneau încheiate, Exploatarea m inieră SiOi. Iată deci o variaţie în com­ la Cim pia T u rzii că vor p rim i de la măsuri cu ajutorul cărora s-au me­ rea şi repararea instalaţiei de fo r­
Jucrâri agricole. organizaţiile de ei, innlneşti tot mai des cuvintele Zl3sti-Hunedoara. In trim estrul IV poziţie care nu poate fi explicată Zlaşti talc de bună calitate — a com­ canizat toate operaţiile posibile etc. ţă, a instalaţiei de încălzit, reparaţia
partid au desfăşurat o susţinută „al nostru". Nu numai colectiviştii din acest an, exploatarea am intită intr-un mod cît de cit tehnic, aşa pletat tovarăşul Nicolae Jurcoane, capitală şi reamplasaiea m aşinilor
muncă politică, iar com uniştii au care muncesc in sectorul zootehnic ne livrează tailc necorespunzâtor, cu cum am cerut tovarăşului David. inginer şef-adjunct la Trustul m i­ O dată cu prelucrarea cifre lo r de in hala de Ja Pelreşii, Buha etc. Ma­
fost repartizaţi să-şi desfăşoare ac­ ci şi cei din celelalte brigăzi înţe­ conţinutul de bioxid de siliciu sub Explicaţia in acest caz nu poate fi nier Deva. De astăzi înainte, un in­ plan pe anul 1965, şi in în tre p rin ­ joritatea acestor lu cră ri au fost deja
id ita te a in cele mai im portante lo­ leg că bunăstarea fiecăruia depinde lim ita admisă (34,3 şi 39,6 faţă decît una singură: lipsă de g rijă faţă giner de la trust are sarcină sâ u r­ derea noastră s-a întocm it un plan realizate. Concomitent cu lucrările
curi de producţie. In afară de a- în prim ul rînd de dezvoltarea conti­ de 45 la sută, cît prevede STAS-ul). de calitatea producţiei pe tot flu xu l mărească zi de zî calitatea talcului. de măsuri tehnico-organizatorice un­ care se execută se mai face şi pre­
ceasta, cu p rile ju l adunării pentru nuă a gospodăriei colective. Aceas­ Pe baza recepţiei calitative, uzina tehnologic. Nu se controlează cu a- La începutul anului vom pune in de s-au prevăzut obiective concre­ gătirea m aiştrilor şi tehnicienilor
te, legate de necesitatea perfecţio­
dare de seamă şi alegeri com uniştii tă atitudine nouă faţă de muncă şi trebuia să respingă talcul livrat. tenţie calitatea talcului în mină, nu funcţiune Ia Zlasti un laborator. Pî- nării in continuare a metodelor de pentru ridicarea cunoştinţelor şi a
ca lifică rii lor profesionale in vede­
au discutat pe larg şi problemele avutul obştesc trebuie stim ulată şi Practic însă acest lucru pune in se controlează calitatea produsului nâ atunci vom face analizele talcu- lucru, de desfăşurarea intr-un ritm rea producerii noilor sortimente.
legate de creşterea producţiilor ob­ cumpănă realizarea planului de pro­ li nit. cului la Teliuc şi Deva. P rin urm a­ uniform a producţiei şi a producerii
in v iito r p rin tr-o intensă activitate ducţie la uzina noastră. Aşa că, în D ar să revenim la cele trei refu­ re, de azi înainte nici un produs nu Sâptâminal, sub conducerea tehnicie­
ţinute în sectorul zootehnic. In pre­ unor sortim ente cu aspect şi calita­ nilor au loc cursuri p rivind noul
zent acest sector cuprinde peste 470 cultural-educativâ, luciu pe care lipsa unui talc mai bun. utilizăm zuri. Exploatarea din Zlasti a p ri­ va pleca spre beneficiar pînâ nu sint te mai ridicată faţă de anii trecuţi. proces tehnologic. După ce se prelu­
m it procesele verbale de constatare
confirm ate normele calitative cerute.
talcul de calitate necorespunzâtoa-
bovine, 1.060 ovine, 105 porcine Şi poate şi trebuie să-l facă in prim ul re, p rim it de la Zlaşti. (de ce nu au cunoştinţă de ele to­ Aşadar se poate. Si pînă la urmă Pentru 1965, in lum ina cifre lo r de crează materialele respective au loc
un im portant num ăr de păsări. V e­ rînd organizaţia de partid. Noi dorim ca relaţiile de colabo­ varăşii Tudor Gheorghe, inginer şef s-a convins de acest lucru şi tova­ plan, in procesul tehnologic vor in ­ de fiecare dată discuţii fructuoase.
terveni o serie de schim bări, dictate
n itu rile realizate de pe urma valo­ In gospodărie sint posibilităţi pen­ rare cu Exploatarea m inieră Zlaşti- si Jurcoane Nicolae. inginer sef-ad- răşul David. E necesar însă ca tot In ce priveşte asigurarea bazei
tehnico-m aterlale pentru producţia
iunct la T rustul m inier Deva de caic
rific ă rii produselor de origină ani­ tru creşterea continuă a producţiei Ilunedoara sâ se consolideze pe te­ aparţine exploatarea ? !). Normal era ceea ce s-a plănuit, să se aplice in de reprofilarea unor secţii în scopul anului viito r, putem spune că încă
practică. Si atunci colectivul exploa­
producerii de noi sortimente. Prin
meiul e fortului reciproc în scopul
m alieră depăşesc 545.000 lei. Sub în­ in anul viitor. Este însă necesar ca îm bunătăţirii ca lită ţii produselor". să se trim ită la Cîmpia T u rzii un tă rii din Zlastî va prim i scrisori de această reprofilare se produc multe de pe acum avem pregătite stocuri
Scrisoarea este expediată de co­ specialist, să discute cu beneficiarul felicitare, asa cum primesc multe schimbări în condiţiile de lucru, in suficiente pentru întreg trim estrul I
m itetul sindicatului din uzină. F i­ si să stabilească unele măsuri. To­ colective din regiunea noastră. dotarea şi utilarea secţiilor. Pentru 1965 şi avem asigurate comenzi pen­
N. ANDRONACIIE
■ir r—J t reşte, am mers la exploatarea res­ varăşii de la Zlaştî l-au trim is pe tru toate secţiile de producţie. Toa­
te acestea precum şi entuziasmul în­
şeful serviciului aprovizionare
să
situaţia.
pectivă, pentru a cerceta
tregului nostru colectiv de muncă
i f i r *m ■ I A ici nu s-a contestat nimic. Ba, d im ­ „aplaneze" situaţia. $i cu asta pro­ pe acum, că planul de producţie
ma; asa cum poale ar fi fost dacă Cadre calificate pentru industrie
ne dau deplina siguranţă, încă de
babil se considera rezolvată proble­
potrivă, la cererea noastră ni s-a
pus în faţă un dosar din care am
aflat că la Cîmpia T urzii au fost se schimba calitatea talcului. Dar pentru anul v iito r va fi realizat la
cum talcul trim is la Cîmpia T urzii
refuzate trei lo tu ri de talc pe mo­ a continuat sâ fie necorespunzător, şi toţi indicatorii. Colectivul nostru de
tive de calitate. muncă, condus şi îndrum at de orga­
— Prevederile STAS-ului n-au fost refuzurile au continuat si ele. nizaţia de bază este hotărît sâ mun*
şî
Răspunzînd cerinţelor Industriei
respectate niciodată în u ltim ii ani La discuţia organizată pe m argi­ agriculturii învâţâmîntul profesional operator pentru fabricarea elementelor ceaşcă cu întreaga capacitate pentru
elcccronice şi semiconductor), monta-
S i 4 fte i — ne spunea pe un ton de scuză nea sesizării prim ite de la Cimpia şî tehnic a pregătit numai în perioada tor de locomotive Diesel-clectricc. Re­ a produce sortimente de cea mai
T urzii au participat mai m ulţi tova­
tovarăşul Oscar David, şeful servi­
w g s
bună calitate şi la un preţ de cost
1959— 1963 peste 200.000 cadre califi­
ţeaua dc şcoli profesionale şi tehnice
răşi de la Trustul m inier Deva şi
' K T S ciului producţie de la această ex­ de la exploatare. cate dc muncitori, tehnicieni şi maiş­ cuprinde în prezent mai mult de cil mai redus.
ploatare. Aşa că nu vedem ce s-ar
putea face... — Putem îm bunătăţi calitatea tal­ tri. M ulţi s-au specializat în meserii noi 260.000 de elevi care se pregătesc în
. .... V $i totuşi, lucrurile nu stau aşa cului — spunea tovarăşul Isvânoiu impuse de introducerea tehnicii avan­ aproape 400 meserii complexe şi specia­ EM ILIAN BUGNARU
cum le prezintă tovarăşul David. Ioan, secretarul organizaţiei de bază sate cum ar fî : operator chimist, elec­ lităţi. directorul IPRODCOOP
î %> i l -y A nul acesta au fost zile, şi nu pu­ P.M;R. In această direcţie s-au şi trician pentru instalaţii automatizate, (Agerpres) Alba lulia
rK
w ? .
F ® m s M ! @ te i i EDBI& c e zepva d® c re ş te re
J 3 S 3 S K 4
Â
f iu t ii mai sicii
p . echipele m inerilor Rusu Candin şi buit să si le procure singurf, Iro­
mm VLT Cureac Petru, avînd fro n tu ri de lu­ sind in u til tim pul de lucru.
a Viii: j ti i a Q c iţi vecine, aveau de executat ga­ La Barza sînt numeroase echipe
£ r leria direcţională pe filonul „A na", şi brigăzi cum sînt cele conduse de
orizontul — 180 m. T im p de 3 zile Benea Nicolae lui T ro fin , Vasile
îndeplinirea sarcinilor planului pe II Dealul Fetii s-a pus la dispoziţie sută. Avînd mai m ult tim p disponi­ cei doi şefi de echipă au refuzat să Degâu, Anghel Resiga, Gheorghe
acest an şi pregătirea producţiei a- un tren care să-i transporte pină in bil in abataje, m inerii s-au putut monteze un macaz a firm in d eâ nu Romilâ şi m ulţi a lţii, care îşi depă­
nului 1965 au impus conducerii teh­ apropierea fro n tu rilo r de lucru. A- preocupa mai îndeaproape de alege­ este datoria lor s-o facă. In scopul şesc cu regularitate sarcinile. De ce
nice a E xploatării m iniere Barza oeasta a dus la reducerea tim pului rea atentă a sterilului vizibil, ceea recuperării râm inerii în urmă au nu se preocupă com itetul sindicatu­
luarea unor măsuri care să ducă la de transport cu 35 minute. In stu­ ce a dus la creşterea conţinutului de dat bătălia pentru realizarea a d t lui de popularizarea si extinderea
creşterea p ro ductivităţii muncii in diul efectuat s-a constatat că m i­ metal in minereul comun cu 3,4 pro­ mai m ulţi m etri, dar au neglijat ca­ in iţia tive i patriotice de preluare a
j fiecare front de lucru. încă din p ri­ nerii din sectorul 30.H-60 Musariu cente. litatea. La efectuarea m ăsurătorilor echipelor râmase în urmă de către
mele luni ale anului com itelui de pierd m ult tim p aşteptînd coborirea Dacă s-a urm ărit reducerea tim ­ s a constatat că panta galei ici n-a mineri evidenţiaţi in întrecere ? Cu
ţîijj \ i , partid a recomandat conducerii teh­ pe puţul nr. 3, acesta fiin d supraso­ pului de transport a m inerilor fost respectată, fiin d necesară refa­ cît va tim p în urmă, această in iţia ti­
nice studierea p osib ilităţilor de re­ licitat. P iin măsura luată de a se spre locurile de muncă obţinindu-se cerea ei. Evident, aceasta a necesi­ vă a dat rezultate bune la E. M.
ducere a tim p ilo r neproductivi, a- folosi suitoarele de orizont pentru rezultate pozitive, folosirea fondu­ tat in prim ul rînd tim p. A lteori, din Barza; pentru ce w renunţat la a-
ceasta constituind una din rezervele intrarea şi ieşirea personalului, tim ­ lui de tim p în fron turile de lucru cauza lipsei de interes, a indiscipli­ plicaren ei ?
im portante de creştere a productivi­ pul de lucru a crescut cu 21 de pos­ a fost lăsată pe plan secundar. Nu­ nei, unii m ineri pierd tim pul prin Si mai e un aspect al felului în
•aewSrSoa.K!’'» - ■ tă ţii muncii. Din analiza cauzelor turi pe zi şi, concomitent cu aceas­ mai asa se explică de ce in unele abataje, sau se plimbă tot schimbul care este folosit fondul de tim p ;
■ y i ' t W n A â l ' care au făcut ca la E. M. Barza tim ­ ta, s-a m ărit si tim pul u til de trans­ fro n tu ri de lucru apropiate, cu con­ după apă, furtun, ori după d te un prezenţa la lucru. Se afirm ă mereu
\ jL & .,**■ pul electiv de lucru sâ fie zilnic, în port pe puţ. Faptul că In sectorul d iţii asemănătoare de zăcămînt, se slredel, lâsînd echipa descompletată. că „faţă de perioada corespunzătoa­
medie de 6 ore si 20 de minute, a — 100 Musarîu tim pul efectiv de obţin rezultate diferite. In sectorul Aşa stau lucrurile in echipa lui Ln- re a anului trecut num ărul de ab­
reieşit că datorită condiţiilor de ză- lucru era de numai 5 ore şi 30 m i­ Brâdisor II lucrează in fro n tu ri a- xâr Gheorghe din sectorul II Dealul senţe nemotivate a scăzut". Kâcin-
cămint ale exploatării, cu locuri de nute, a impus luarea unor măsuri propiate echipele lui Petru Macns Fetii. M em brii acestei echipe lucrea­ ciu-se o asemenea comparaţie nu se
muncă îndepărtate, se pierde m ult care să ducă la o mai bună folosi­ şi Le ha Cost i că. Lună de lună e- ză după preferinţă, iar şeful de echi­ realizează altceva decît tolerarea a-
tim p cu transportul personalului la re a fondului de timp. Darea în chipa lui Petru Macriş şi-a depăşit pă nn-i trage la răspundere. Cazu­ baterilor de la disciplina de pro­
intrarea Şi ieşirea din mină. In tir- funcţiune a noii maşini dc extrac­ sarcinile de plan în medie cu dte rile de mai sus au fost citate doar ducţie.
■ d : zierile Ja plecarea tre n u rilo r de la ţie de Ia puţul Brădişor a condus la 15-20 procente, în tim p ce echipa lui spic exem plificare. La Barza sint şi Cele arătate mai sus sint doar câ­
gura de mină Barza, provocate de­ creşterea vitezei şi siguranţei de Leha isi îndeplinea planul de înain­ alte echipe şi brigăzi care nu-şi rea­ teva aspecte ale felului în care este
seori de mersul defectuos al auto­ transport pe puţ, la creşterea tim ­ tare doar în proporţie de 90-92 la lizează planul din cauza pierderii de folosit fondul de tim p la E. M. B ar­
buzelor care transportă m uncitorii pului efectiv de lucru in abataje. Nu­ sută. Cauzele sînt evidente: în tim p timp. De aici se desprinde întreba­ za. M ăsurile tehnice şi organizato­
de la dom iciliu, aglom eraţiile de la meroase măsuri organizatorice in ce în prima echipă munca a fost rea : ce fac m aiştrii, de ce nu se rice luate în acest an de conduce­
p u ţin i şi unele deficienţe de natu­ vederea reducerii tim pului de trans­ bine organizată, fiecare om ştiind ocupă îndeaproape de îndrumarea rea exploatării pentru reducerea
ră organizatorică au dus la pierderi port au fost luate si în celelalte sec­ precis ce are de făcut, m inerii din şi controlul fiecărei echipe în par­ tim pului de transport şi-au arătat
K j f f eficienţa. Va trebui însă acţionat şi
de timp. In unele grupuri de sectoa­ toare din grupurile M usariu, Brădî- echipa lui Leha pierdeau prea m ult te? Superficialitatea cu care maiş­
re, cum a fost cazul grupului M u- sor şi Valea M orii. Ele au avut ca tim p la începutul schim bului şi la trii urmăresc felul in care echipele în fro n tu rile de lucru, acolo unde
sariu, tim pul efectiv prestat în fron­ efect creşterea tim pului de lucru şi, evacuare. La sfîrşitul schim bului nu îşi organizează lucrul este co n fir­ fiecare m inut poale fi calculat in
tul de lucru a fost de numai G ore, pe această cale, sporirea producti­ aveau frontul perforat, neputînd ast­ mată de nerealizarea planului, de minereu. Organizarea judicioasă a
iar in grupul de sectoare Brâdisor v ită ţii muncii. Acest lucru este con­ fel puşca. A doua zi se continua per­ pierderile de tim p de la începutul lucrului, îndrumarea şi controlul tre­
de 6 ore si 40 minute. firm a t de faptul că în prim ele 11 forarea, iar pînă la ora puşcării m i­ schim bului, de aprovizionarea de­ buie sâ ducă la economisirea tim ­
% : « In vederea reducerii tim pului de luni ale anului sarcina de creştere a nerii mi aveau ce face. In alte ca­ fectuoasă cu materiale. Nu rare au pului, ştiut fiin d eâ folosirea ju d ic i­
transport au fost luate o serie de prod uctivităţii muncii a fost reali­ zuri, din cauza neatenţiei se execută fost cazurile cind unii m aiştri din oasă a fondului de tim p este una.din
m . grupul de sectoare M usariu n-au fă­ rezervele im portante de creştere a
măsuri organizatorice. Pentru ca m i­ zată in proporţie de 102 la sută, iar lucru de slabă calitate care trebuie
nerii sâ nu mai piardă tim p pre­ planul extracţiei de minereu a fost refăcut, irosindu-se în zadar tim p cut la vreme comenzile de materiale. prod u ctivităţii m uncii. T. NICOARA
Aspect interior de Iu întreprinderea „ Danubiana" din Uucuieşti. ţios la intrarea in mină, în sectorul îndeplinit in proporţie de 101,4 la preţios. Să cităm doar un exemplu : Din această cauză m inerii au tre­