Page 56 - 1964-12
P. 56
Pag. 4 Dramul Socialismului Nr. 3109
1 K S
":Z?m i OTABE
IN P R O B L E M A C IP R IO T A Succese ale forfetar patriotice
Raportul lui U Thant din Guineea Portugheză
CONAKRY 15 (Agetpres). — litatea Guileger la frontiera de sud
NEW YORK 15 (Agerpres). — prelungit pentru o perioadă de 3 Unităţile armatei de eliberare na a ţârii, provocînd pierderi grele gar
La New York a lost dat publicită luni, adică pînâ la 26 martie 1965. ţională din Guineea Portugheză con nizoanei portugheze.
ţii un raport al secretarului general In raportul secretarului general al tinuă acţiunile împotriva trupelor Secretariatul anunţă, de asemenea,
nl O.N.U., U Thant, consacrat situa O.N.U. se arată, de asemenea, că. deşi coloniale, se spune in comunicatul că partizanii care acţionează în re
ţiei clin Cipru. In raport se recoman situaţia din Cipru s-a îmbunătăţit Secretariatului Partidului african al giunea centrală a ţârii au întreprins
dă Consiliului de Securitate să pre considerabil, nu s-a realizat încă nici independentei din Guineea Portughe atacuri prin surprindere împotriva
lungească cu încă trei luni de zile un progres în direcţia reglementării ză şi Insulele Capului Verde difuzat taberei militare portugheze de la Ka-
mandatul forţelor O.N.U. în această politice a problemei cipriote. Convor la Conakry. beda unde au fost distiuse o parte
tară. Cele patru părţi direct intere birile mediatorului O.N.U. în Cipru, Recent, forţele patriotice au dis
sate in problema cipriotă — Cipru, Galo Piaza, la Ankara, Atena şi trus un punct important de rezis din cazărmi, iar un mare număr de
Grecia Turcia şi Marea Britanic — Londra, au demonstrat că îmbunătă tenţă al trupelor portugheze in loca militari au fost ucişi.
se «nrntă în raport, sînt de acord ca ţirea situaţiei generale în Cipru mi
mandatul forţelor O.N.U. in Cipru, a dus la înlăturarea divergenţelor
care expiră la 26 decembrie, să fie dintre cele două comunităţi.
Sesiunea Comisiei apărării a O.U.A.
t e l A v r v Consultări politice în vederea ADDIS ABEBA 15 (Agerpres). — activităţii militare a statelor africa
Luînd cuvintul la deschiderea se ne".
apărării
Comisiei
Lucrările
formării noului guvern izraelian siunii Comisiei apărării a Organiza O.U.A. vor dura patru zile, pe ordi a
ţiei Unităţii Africane, ce se desfă nea de zi existind probleme legate
T EL AVIV 15 (Agerpres). — hotărirea acestuia de a lichida opo şoară la Addis Abeba, generalul Aly de diversele aspecte militare ale uni
Preşedintele Izraelului, Zalnian Sn- ziţia partizanilor fostului premier Yassu, ministru de stat în Ministerul tăţii africane şi ale cooperării în do U. R.S. S. — Oralul Tuia işi schimbă înfăţişarea. Partea de sud a oraşului a suferit transformări
znr, a înc eput consultările politice în David Ben Gurion. Un guvern con meniul apărării între ţările africane. radicale Aici au fost construite noi locuinţe confortabile, au fost create bulevarde asfaltate, grădini.
vederea formării unui nou guvern. dus de Ben Gurion sau de unul din apărării al Etiopiei, a declarat că Iau parte la dezbateri 50 de dele IN FOTO: Complexul de locuinţe din partea de sud a oraşului Tuia.
După c um s-a mai anunţat, primul partizanii săi, serie agenţia, nu va „recentele evenimente din Africa au gaţi reprezcntînd ţările membre ale
ministru. Lovi Eshkol, şi cabinetul putea dispune de majoritate în Par demonstrat necesitatea unei cooperări O.U.A. Majoritatea sînt experţi în do
său şi-a prezentat luni seara demisia lament şi în ultimă instanţă ar tre mai strinse şi a unei coordonări a meniul militar sau înalţi ofiţeri.
în urma agravării conflictului din bui să se revină la formula unui gu In ajunul şedinţei Parlamentului italian
conducerea partidului de guvernă- vern Eshkol şi să se declare închisă
mînt Mapa: în legătură cu problema o dată pentru totdeauna „afacerea
redeschiderii anchetei in „afacerea Lavon". Se pare însă că lucrurile se Vizita lui Chombe în R.F.G. ROMA 15. Corespondentul Ager ment şi să depună o miză mare pe Socialiştii par înclinaţi, scriu zia
La von". pres, Oetavian Paler, transmite: combinaţii de alianţe. Tratativele rele din Roma, să-l susţină la înce
Majoritatea observatorilor, relatea îndreaptă spre o lungă perioadă de MUNCHEN 15 (Agerpres). — experţilor financiari şi a stabili con In ajunul şedinţei comune a celor purtate îndelung intre exponenţii ce put pe Giuseppe Saragat, dar n-ar
ză agenţia France Pivs.se, explic ă de instabilitate şi posibilitatea unor ale Moise Chombe, primul ministru al tacte cu ei". La ieşirea din localul două camere ale Parlamentului, che lor patru partide din coaliţia guver respinge un candidat democrat-creş
misia premierului Levi Eshkol prin geri anticipate nu este exclusă. guvernului congolez de la Leopold- hotelului, unde s-a desfăşurat confe mate să aleagă nou) preşedinte a) namentală nu s-au soldat nici in ul tin care n-ar fi ostil centrului-stinga.
ville a părăsit la 15 decembrie Mun- rinţa de presă, primul ministru con- Italiei, au fost anunţate reuniuni ale timele zile, cu acceptarea unei solu în timp ce Partidul social-democrat
chen-ul, îndreptîndu-se spre Bonn. goiez a fost inlimpinat de un mare grupurilor parlamentare ale princi ţii comune. Divergenţa principală a şi Partidul republican par hotărîte sâ
Forbes Burniţam a fo st numit După convorbirile cu reprezentanţii grup de demonstranţi care distribu palelor partide politice. Observatorii rămas. în continuare, cea dintre Par insiste asupra numelui actualului mi
rercuriloi de afaceri şi financmrc iau manifeste ostile lui Chombe. politici din Roma consideră că «Tcea- tidul democrat-creştin .şi ceilalţi trei nistru de externe.
„Unicul grup parlamentar — scrie
prim-ministru al Guyanei Britanice din landul Bavaiia. Moise Chombe După cum tronsmit agenţiile de pre stâ zi c hotărîloare pentru elucida parteneri, Partidul socialist, Partidul „Paese Sera" — care prezintă un ca
să. poliţia landului a intervenit, o-
a organizat o conferinţă de presă la
social-democrat şi Partidul republi
rea candidaturilor posibile la succe
hotelul unde era găzduit. Cu acest perînd arestări. Potrivit afirmaţiilor siunea lui Segni. Piesa italiană apre can. Partidului democrat-creştin ii racter unitar, este ccl comunist, pu
GEORGETOWN 15 (Agerpres). — un amendament la constituţia Guya prilej, Chombe a declarat, printre al unui purtător de cuvînt. după Bonn cia însă că, deocamdată, orice pro lipsesc acum 85 de voturi pină la ci ternic de 250—255 de voturi, căruia
Liderul partidului de opoziţie Con nei Britanice în care se permite gu tele, că a venit în Republica Fede următorul obiectiv al vizitei sale ar nostic e hazardat. Raţiunea acestei fra majorităţii absolute. Totodată,
gresul naţional al poporului. Forbes vernatorului britanic să oblige • pe rală Germană pentru „a cere sfatul putea fi Berlinul occidental. incertitudini rezidă, pe de o parte, sînt cunoscute divergenţe între di ar putea să i se adauge cele 38 voturi
Burnham. a depus luni seara jnrâ- Cheddi Jag«in şi cabinetul său în faptul că în Parlament nu există versele curente din acest partid în ale P.S.I.U.P.",
mîntul pentru funcţia de prim-mini- să-şi prezinte demisia (Consiliul o confluenţă de voturi în măsură să problema candidaturilor. Se aşteaptă Insuccesul primilor candidaţi ar
sti'u al Guyanei Britanice. Ceremonia privat este un organ numit de Legea drepturilor civile în concordanţă asigure anticipat majoritatea necesa rezultatul scrutinului secret, prin ca aduce pe primul plan alte nume de
numirii lui Bnrnham de către guver regina Elisnbeta a II-a a An ră, iar pe de altă pdrte, în specificul re deputaţii şi senatorii democrat- cît cele care revin mai frecvent a-
natorul Guyanei Britanice, englezul gliei din rîndurile liderilor di cu constituţia S.U.A. alegerilor prezidenţiale italiene, unde crcştini vor desemna candidatul ofi cum, în «ijunul alegerilor. In legătură
feritelor partide politice din Marea
Richard Luyt în această funcţie, a numele unui candidat poate să fie ţi cial al partidului lor. cu aceasta, in comentariile presei
Britanic şi este însărcinat să-şi dea WASHINGTON 15 (Agerpres). — <iccept«it legea drepturilor civile. nut în rezervă şi neanunţat oficial
avut loc 1 a scurt timp după ce s-a avizul asupra diferitelor probleme Curtea Supremă a S.U.A. a decla Preşedintele Johnson şi-a exprimat De la întrunirea deputaţilor şi se italiene nu se exclude posibilitatea
anunţat că Consiliul privat al Marii legate de constituţia Marii Britanii, rat luni legea drepturilor civile în dorinţa ca reacţia favorabilă faţă de pînă la primul scrutin. Aceasta de natorilor socialişti, observatorii aş c.indidaturii actualilor preşedinţi ai
teaptă clarificarea orientării pe care
Britanii a adaptat In aceeaşi seară deci şi a coloniilor acesteia — N.H.). concordanţă cu constituţia americană. această lege să se reflecte în apli termină partidele, care vor să avan o va adopta Partidul socialist italian Camerei deputaţilor şi Senatului,
In unanimitate membrii Curţii Su carea pe mai departe a prevederilor seze candidatura, să nu îşi dezvăluie după eşecul tratativelor eu Partidul Bucciarelli-Ducci şi Cesare Merza-
preme apreciază că Congresul S.U.A, ei in întreaga ţară. intenţiile reale decît in ultimul mo democrat-creslin. gera.
La ruinele fostului lagăr de la Auschwitz a aprobat legea drepturilor civile
propusă dc lostul preşedinte <t1
AUSCHW ITZ 15 (Agerpres). — La sosirea pe locul fostului lagăr, S.U.A., John Kennedy, şi semnală de
Un grup de 23 de persoane, alcă grupul a păstrat un moment de recu către preşedintele Johnson cu depli Conferinţa de presă In Camera Comunelor
tuit din judecători, procurori şi avo legere în memoria celor aproxlm«Ttiv nă respectare a Constituţiei. Curtea
caţi vesl-germani de la Tribunalul 4 milioane de persoane ucise nici. A- Supremă a trebuit să sc pronunţe
din Frankfurt pe Main, unde se ju poi grupul, care a fost însărcinat dc asupra acestei legi, întrucît ea era a secretarului general Dezbateri pe marginea politicii externe
decă în prezent procesul intentat ce tribunal să efectueze un turneu de contestată de către proprietarii hote
lor 20 de foşti gardieni SS ai lagă informare pe locul fostului lagăr, lurilor şi restaurantelor din Atlanta
(statul Georgia) care pretind că ea ar
rului de concentrare de la Ausch pentru a avea o părere m.Yi clară a- contrazice constituţia S.U.A. Intr-un al N.A.T.O. a guvernului laburist britanic
witz, a sosit marţi în fostul lagăr supra celor intîmplate aici. a trecut
pentru a inspecta ruinele uneia din la culegerea unor date precum şi la comunic.Tt dat publicităţii la Casa LONDRA 15 (Agerpres). —
cele mai groaznice uzine ale morţii fotografieroa şi întocmirea unor schi Albă, preşedintele Johnson şi-a ex PARIS 15 (Agerpres). — La 16 decembrie încep in Camera Johnson în legătură cu posibilitatea
din timpul ocupaţiei naziste a Polo ţe a locurilor unde s-au aflat came primat satisfacţia faţă de hotărirea m at că Consiliul Ministerial nu va Comunelor dezbaterile pe marginea creării în cadrul N.A.T.O., a unei for
niei. împreună cu grupul a sosit şi Cui ţii Supreme şi s-a declarat foarte In cadrul unei conferinţe de presă putea decît să exploreze problemele politicii externe a guvernului labu ţe nucleare multilaterale atlantice.
ţinute luni seara Ia Pau£..,şeeccjtar.ul
unul dintre acuzaţi, dr. Franz Lucas, rele de gazare, precum .şi. a celor încurajat de spiritul in care cetăţe general al N.A.T.O., Manlio. Bros io, complexe de pe-ordinea de zi. rist britanic. Observatorii din capi Aoest element, scrie agenţia France
fostul medic al lagărului. unde se efectuau asasinatele. nii din statele din sudul S.U.A. au După ce aminteşte că preşedintele Presse. ar putea deveni in viitor em
a declarat, referindu-se la sesiunea Johnson a spus despre N.A.T O. că tala Marii Britanii relevă că princi brionul unei viitoare „forţe nucleare
Consiliului ministerial, că „nu ne aş este la un punct de cotitură in is pala problemă care va reţine atenţia atlantice".
teptăm la o confruntare sau la o so toria sa, Brosio a adăugat că totuşi va fi atitudinea guvernului laburist In ajunul acestei dezbateri nume
luţionare a problemelor forţelor nu faţă de N.A.T.O. şi faţă de proiectul roşi deputaţi par a fi de pe acum sa
cleare". El a atras atenţia că pentru „alianţa işi va continua drumul său". american de creare a forţelor nu tisfăcuţi de declaraţiile făcute înain
ca discuţiile sâ fie constructive, tie- Slăbirea încordării Est-Vest, echi cleare multilaterale. te de a pleca la Paris, pentru a lua
buîe ca „fiecare să încerce sâ-şi ex librul nuclear, unele schimbări sur Principalul vorbitor în cursul zi parte la sesiunea Consiliului ministe
plice poziţia fără sâ caute să şi-o venite in economia şi politica Occi lei de miercuri va fi primul ministru rial al N.A.T.O., de Denis Healey, mi
impună, sau să facă obstrucţie la o britanic Harold Wilson. Cu acest pri nistrul apărării britanic care a scos
soluţie pozitivă". dentului, au stimulat — a declarat lej el va face cunoscut conţinutul in evidenţă „incertitudinea aderării
Brosio — discutarea unor idei noi
El a recunoscut existenţa unor fac întrevederilor pe care )e-a avut Ja Marii Britanii Ja foiţele nucleare
tori importanţi, care ar putea deter atit politice cît şi militare. Washington cu preşedintele S.U.A., multilaterale ale N.A.T.O.*.
mina un dezacord asupra F.N M. In
acest sens, a spus el, nu există mij
loace .specifice de a se ieşi din im
pas. Brosio consideră că nu se poa CAIRO. — O misiune tehnică a luţiei, actualul organ suprem din
te face o distincţie netă intre carac Ligii Arabe, alcătuită din experţi Irak. După cum sc anunţă din ca
terul politic sau militar al proble pe sein ai R.A.U., Arabici Sauditc, Ku- pitala Irakului, va fi promulgată
mei. El apreciază, de asemenea, că wcit-ului şi Irakului, va pleca in- şi o lege cu privire la noua Ca
schimburi de vederi cu privire la tr-o călătorie in sultanatele şi prin meră a deputaţilor şi la viitoarea
forţele nucleare multilaterale vor cipatele situate in regiunea Golfu constituţie a republicii. In prezent,
avea loc în cadrul Consiliului, a- lui Pcrsic, in scopul pregătirii unui Irakul arc o constituţie provizorie.
tunci cînd vor fi abordate chestiu program dc asistenţă tehnică desti La prima sesiune a Camerei De
nile politice şi militare. „Convinge DJAKARTA. — Guvernul Indo nată acestei regiuni. Experţii vor putaţilor, va fi supusă spre apro
rea mea, a menţionat Brosio, este că neziei i-a împroprietărit pe ţăranii mai alcătui un raport, cuprinzînd bare noua constituţie irakiană.
problema forţelor nucleare multila fără pâmînt din partea centrală a propuneri concrete, pe care îl vor
terale va trebui să fie discutată in insulei lava, punindu-lc la dispo prezenta Conferinţei primilor mi SANTIAGO DE CHILE. — Timp
mod serios. Cei care o propun vor ziţie 87 mii hectare de pămînt, care niştri arabi, anunţată pentru 9 ia de trei zile la Santiago dc Chile
a avut loc o întilnire a tineretu
trebui să o expună complet, iar cei au aparţinut marilor feudali. nuarie la Cairo. lui latino-american, consacrată dez
Această hotărîre a fost luată in ROMA. — La Bologna işi desfă
care i se opun vor trebui sâ facă baterii problemelor mişcării dc eli
baza programului de transformări şoară lucrările Adunarea naţională
contrapropuneri. Numai atunci s-ar agrare, care sc înfăptuieşte in ţară. a Uniunii femeilor italiene, la care berare din unele ţări ale Amcricii
putea trage concluzii". participă citcva sute dc delegate Latine. Alături dc tineri chilieni,
DELIII. — Guvernul indian a la întilnire au participat delegaţi
Pe de altă parte, secretarul gene elaborat un plan de doi ani privind din toate provinciile ţării. Pe ordi din Argentina, Brazilia, Columbia,
ral al N.A.T O. a indicat câ înce- dezvoltarea agriculturii şi avînd ca nea dc zi a acestei întruniri figu Paraguay, Venezuela şi alte ţări.
pind de la 15 noiembrie a fost ţinut scop dublarea producţiei dc ali rează o singură problemă : elabo In cuvînlărilc rostite la întilnire,
mente necesare populaţiei. Planul rarea unui proiect de lege privind delegaţii au condamnat acţiunile
la curent asupra lucrărilor comite sporirea numărului inslituţiilor de
prevede măsuri dc modernizare Şi represive din Venezuela, Paraguay,
tului „celor opt", însărcinat cu ne intensificare a producţiei agricole copii, pentru a veni în ajutorul Columbia, Ecuador. Intr-o rezolu
VIETNAMUL DE SUD. — In foto: Funeraliile unui linăr ucis la Saigon cu prilejul recentelor ma gocierile forţelor nucleare multilate indiene şi acordă o deosebită im mamelor aflate in producţie. ţie, participanţii cer intensificarea
nifestaţii. Armata sud-vietnameză împrăştie participanţii la funeralii. rale. In acelaşi timp, Brosio a pre- portanţă proiectelor dc lărgire a NICOSIA. — Camera reprezen luptei pc.itru eliberarea deţinuţi
irigaţiilor intensive. Acest plan va tanţilor din Cipru a aprobat luni lor politici din aceste ţări. In ve
fi inclus in pianul de cinci ani de bugetul pe anul 1965, fără să pre derea coordonării mişcării dc so
dezvoltare a economiei naţionale a vadă vreun fond pentru funcţio lidaritate cu deţinuţii politici, s-a
Indiei, dar i sc va da prioritate narii dc origine turcă. In raportul hotărit crearea unui Comitet la-
Realizarea unui acord după „maratonul" agricol faţă de programele de dezvoltare arată că nu s-au prevăzut fonduri tino-amcrican al tineretului cu se
sc
comisiei financiare a Camerei
ale altor sectoare.
diul Ia Santiago de Chile.
LIMA. — Senatorul uiu^uayan pentru ciprioţii turci, deoarece a- ROMA. — Organizaţia Naţiuni
ceştia nu au mai desfăşurat nici
Consiliul ministerial al Pieţei Co acord. Se pare, după cum menţio data intrării în vigoare a noilor pre a fast încă rezolvată. Ele vor face Alberto Brause, care în prezent sc un fel de activitate oficială dc 12 lor Unite pentru alimentaţie şi a-
află în capitala Republicii Peru,
mune, întrunit la Bruxelles în ccl nează corespondentul, că „R.F.G. a turi comune, care a fast fixată pen obiectul unei noj examinări in luna a apreciat ca nejustă situaţia in luni încoace, dc cind au izbucnit gricultură (F.A.O.), va acorda un
de-al patiulea „maraton" agricol, a făcut concesiile cele mai importante". tru 1 iulie 1967, aşa cum propuse aprilie. La rîndul ei problema pre- care ţările dc pe continentul sud- tulburările în insulă Raportul pre ajutor prin P.A.M. (Programul
ajuns marţi dimineaţa la ora 4,15 Se ştie că. avînd un preţ actual seră delegaţii vest-germani. ţurilor va comporta o serie de dis- amcrican aflate în curs dc dezvol cizează câ dacă ciprioţii turci sc mondial pentru ajutor cu alimen
G.M.T. (6,15 ora Bucureştîului), după de 475 mărci pentru tona de griu, Marii învingători ai „Maratonului" torsiuni care pot duce la intervenţii tare trebuie să-şi vindă produsele vor intoarcc la funcţiile lor, sala te), celor 38.500 de locuitori ai re
giunii Nubia din Republica Arabă
o şedinţă care a durat aproape fără Germania occidentală a intrat în agricol sint consideraţi italienii, că viitoare pentru o revizuire a lor in in ţările dezvoltate din punct de riile care urmează să li se plăteas Unită, ale căror păminturi vor fi
întrerupere 19 ore, la un acord în actualele negocieri finale cu propu rora francezii şi belgienii au fost momentul cînd aceste preţuri ar pro vedere industrial la preţuri scăzu că vor fi obţinute printr-o supli
problema unificării preţurilor cerea nerea de a se scădea acest preţ la obligaţi să le facă concesii impor voca supraproducţii în Franţa. te, cumpărind în schimb mărfuri mentare a actualului buget. inundate în urma construirii bara
jului de la Assuan.
lelor in C.E.E. şi asupra finanţării 440 mărci. Sîmbâtă noaptea Dor.n-ul tante. Astfel, delegaţii italieni care Observatorii din Bruxelles, refe industriale la preţuri ridicate. Se BAGDAD. — La 14 decembrie,
politicii agrare comune. a acceptai insă preţul prevăzut de blocaseră, după 22 de ore de dez rindu-se la perspectivele pe care natorul uruguayan a arătat, dc a- intr-o reuniune comună a Consi
După cum transmit corespondenţii planul Mansholt (425 mâroi pentru bateri aproape neîntrerupte, realiza- acordul intervenit le va avea asupra semenca, că mărfurile ţărilor lati- liului naţional al comandamentu
din Bruxelles ai agenţiilor occiden Europei occidentale, nu ascund fap no-amcricanc sînt transportate lot lui revoluţiei din Irak şi a Consi
tale de presă, acordul a putut inter tul câ el va pune capăt presiunii dc navele comerciale ale ţărilor liului dc Miniştri a fost aprobată
legea privind constituirea Consi
veni după ce aproape toţi cei „şase" Comentariul zilei anglo-americane asupra Europei ce dezvoltate, provocînd latino-anic- ţional al comandamentului revo PESCUI!
parteneri din Piaţa Comună au con lor „şase" in favoarea aşa-ziselor ricanilor pierderi anuale dc liului consultativ. Acest consiliu
simţit să facă concesii şi după ce „debuşee garantate" pentru griul a- consultativ va înlocui Consiliul na
Comisia Pieţei Comune a prezen merican şi canadian, „Europa agri 2.700,000.000 dolari.
tat, în jurul orei 3 dimineaţa, un tona de griu), fapt care a şi provocat rea unui acord, au obţinut acordarea colă" rransformîr\du-se intr-o piaţă
ultim proiect de compromis, care a o furtună de proteste în agricultura unui ajutor din partea Comunităţii protecţionistâ. Se reaminteşte de a-
fost aprobat. semenea, că „încoronarea politicii
vest-germană. In ce priveşte proble de 524 milioane mărci eşalonate pe agricole comune", are loc inlr-un
Cu toate că la Dmxelles se afir ma compensărilor financiare pentru perioada anilor 1967—1970 drept noment în care încep negocieri ex ŞTIRI
mă că acordul realizat constituie o agricultorii săi, R.F.G, a propus suma subvenţii. In ce priveşte revendică trem de dificile atit europene cit
mare „victorie" a spiritului euro de 700 milioane mărci pe an plati- rile lor plivind inducerea contribu şi atlantice în domeniul politic ŞÎ
pean pe calea creării „Europei «Tgri- bile de la data intrării în vigo«Tre a ţiei Italiei ta fondul european de o- militar. O BAKU 15 (Agerpres) — O MOSCOVA js (Agerpres). —
eo)e“, observatorii din capitala Bel preţurilor unificate pină in 1970. ur- rie'ntnre şi garanţie agricolă, se pre Nu trebuie să se uite, de aseme iu turneul internaţional dc şah de echipa selecţionată masculină de
giei nu trec cu vederea faptul că mînd ca aceste compensaţii sâ nu cizează câ acestea «tu fost acceptate, nea, câ urmează tratative dificile şi la Baku, s-au jucat trei partide în A 24-a ediţie a campionatului unio handbal a oraşului Bucureşti, inill-
această victorie are pentru mulţi poată fi reduse. Or, la Bruxelles s-a fiind reduse de la 28 la sută la 18 in cadrul rundei Kennedy, unde pro trerupte. Nejmetdinov (U.R.S.S.) a nal feminin de şah se apropie de neşte in meci amical echipa R. F.
un „gust amar". Astfel, in relatarea subliniat că viitoarele compensaţii la sută in primul an şi la 22 la blema preţului cerealelor şi a taxe ciştigat la Halilbeili (U.R.S.S.) şi a sfirşit. Mai sint de disputai 5 runde Germane. Handbaliştii bucureşteni
sa din Bruxelles, corespondentul a- financiare acordate agricultorilor sulă începind din anul următor lor orotecţionîsle faţă de terţe părţi pierdut la Ţvelkno (R.p. Bulgaria) In fruntea clasamentului a trecut an sosit la Dortmund, fiind intim-
genţîci France Pres.se, reamintind câ vest-germanî nu trebuie să depăşeas (J 068). va fi din nou ridicată. Este de pre ftaghirov (U.R.S.S.) l-a învins pe campioana lumii, Nona Gaprindaş- piuaţi dc reprezentanţi ai Federa
acordul agricol al celor „şase" a ne că suma de 560 milioane mărci, aşa Subliniind că „succesul de la Bru supus că traducerea efectivă în viaţă Halilbeili. In clasament conduce Ati- vili, care. după un start slab (din 5 ţiei yesl-germane de specialitate. In-
cesitai nu mai puţin de patru „ma cum a propus planul Mansholt, sumă xelles apare mai mult ca un rezul a acordurilor realizate, aşa cum s-a toşin (U.R.S.S.) cu 8,5 puncte. partide a realizat J puncte), confir Uluirea suscită un Interes deosebit,
mă clasa sa. totalizind acum 11,5
echipa R.F. Germane intrecind du
ratonuri", dintre care ultimul s-a ce urmează a fi redusă in felul ur tat al resemnării şi oboselii decît a) întimplaţ şi în trecut, va da naştere O PARIS 15 (Agerpres). — puncte Pe locul doi. la o jumătate
desfăşurat sub ameninţările ultima mător : 560 milioane mărci in 1967— entuziasmului", agenţia France Pres- la noi fricţiuni, deoarece contradic hi reuniunea internaţională de box de punct, se află campioana Mos minică cu 12—11 la Rcnnes selec
tumului Franţei care fixa data de 15 1968, 374 milioane pentru anii 1968— se remarcă faptul că acordul inter ţia de interese dintre „cei şase" în de la Paris, spaniolul Luis Follcdo covei Elena Rnbţova, in vîrstă de ţionata Franţei. Din lo4ul echipei
decembrie ca termen Urnită pentru 1969 şi 167 milioane pentru 1969— venit între cei „şase" va mai nece problemele agrare este evidentă 16 ani. Ea este urmată dc campioa bucnreşlenc fac parte : Rcdl, Bogo-
luarea unei decizii, nu ascunde fap 1970. sita încă o serie de reglementări. chiar după acordul realizat. (cat. mijlocie) l-a învins prin aban na unională de anul trecut, Maia lea, Nortca, Iacob, Oţclea, Ilnat, Po-
tul câ Germania Federală este din Se pare că Bonnul a obţinut cîş- Astfel, problema implicaţiilor finan I. SOCACIU don in repriza a 10-a pe francezul Rannilcu. pcscu, Ivănesca, Nica, iNloser, Cos-
tre cele mai defavorizate de acest tig de cauză numai în ce priveşte ciare ale sistemului subvenţiilor nu comentator Agerpres Yoland Leveque. O Astăzi miercuri, la Dortmund, tachc, Goran şi Gaţu. (Agerpres)
Kedaclla şl administraţia ziarului, slr. Dr. Teliu Gtora ur. 25 telefon 1588, 1275, 1585, 2078 Taxa plaiilS In numerar conform aprobării Direcţiei Generale PT.TR nr 265.128 din t noîemb.le 1919 - Tiparul: Inlreprioderea Poligrafica Hunedoara Deva 40.061