Page 57 - 1964-12
P. 57
t. vn
PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VAI
Lucrările şedinţei plenare
Consiliului Superior al Agriculturii consacrate
Miercuri au continuat lucrările şe lor de stat, S.M.T. şi ale gospodă
dinţei plenare a Consiliului Superior riilor colective. comemorării a 75
al Agriculturii. In cursul dimineţii După-amiază, dezbaterile au avut
au avut loc dezbateri in secţiile de loc In şedinţă plenară.
specialitate ale Consiliului in legă La şedinţă au luat parte tovarăşii de ani de la moartea
tură cu rapoartele prezentate in pri Alexandru Moghloroş, membru al
ma zi a plenarei. Vorbitorii — mem VAroului Politic at C.C. al P M.R lui Ion Creangă
mul soMllsmiiliil bri ai Consiliului Superior al Agri vicepreşedinte al Consiliului de Mi
culturii, ai consiliilor agricole regio niştri, Mihai Dl»leu, secretar al C.C.
nale şi raionale, specialişti din uni nl P.M.K., preşedintele Consiliului In regiunea noastră, ca şi in
SUI SFATULUI POPULAR REGIONAL tăţile agricole socialiste, din Insti Superior al Agriculturii, Gh. Gaslon întreaga ţară,' în semn de înaltă
preţuire a creaţiei lui Ion Crean
Marin, vicepreşedinte al Consiliului
tutele de cercetări şi de învăţămînt
agricol superior — au analizat felul de Miniştri. gă, au loc in prezent manifes
cum s-a desfăşurat munca in cursul La discuţiile purtate în secţiile dc tări culturale închinate marelui
acestui an în diferite sectoare ale specialitate şl în plenară, au luat nostru scriitor.
agriculturii, înfăţişind rezultatele cuvintul peste o sută dc specialişti La căminele culturale şi biblio
ANUL XVI. NR. 3101 JOI 17 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani obţinute. Au fost făcute numeroase din diferite sectoare de producţie a- teci, Ia casele de cultură, în clu
propuneri cu privire Ia măsurile ce gricolâ. buri, iubitorii operei lui Ion
trebuie luate in anul 1965 pentru Iu cadrul discuţiilor din şedinţa Creangă iau parte la expuneri şi
realizarea cu succes a sarcinilor de plenară a vorbit tovarăşul Gh. Gas- simpozioane, urmăresc la jadio
B IB I C R O K IC A ÎN T R E C E R II mărire a producţiei agricole, vege ton Marin, vicepreşedinte al Consi şi televiziune emisiunile speciale
tale şi animale, pentru consolidarea
liului de Miniştri.
dedicate comemorării
scriitoru
Lucrările şedinţei plenare a Con
cconomico-organizatorică a unităţi
lor agricole socialiste, perfecţionarea siliului Superior al Agriculturii con lui.
metodelor de muncă ale Consiliilor tinuă,
agricole şi conducerilor gospodării (Agerpres) Concurs
C u p l a n u l a n u a l î n d e p l i n i t Cine ştie, cîştigă U
55
In cadrul „Zilelor Ton Crean
Siderurgicii hunedoreni raportează F .C . O r ă ş t ie — gă", colectivul bibliotecii comu
cu
nale, împreună
conducerea
s e c ţia , i Scolii generale de 8 ani din Pia
nul de Sus, a organizat un con
In fiecare zi la redacţie nc-au s-au născut iniţiative valoroase care la depăşirea sarcinilor, dîndu-se in Acordînd o atenţie deosebită pro * - ^ cura „Cine ştie, cîştigă" pe tema:
sosit veşti despre munca enluzias- au dus la sporirea producţiei şi la plus faţă de plan produse în va blemelor de producţie şi îmbunătă m 1 r „Ion Creangă — mai ele povesti
tă depusă de colectivul celui mai realizarea unor însemnate econo loare de peste 108 milioane lei In ţirii procesului tehnologic, muncito ;v > } « g g » tor romin".
mare combinat siderurgic din ţară mii. Furnaliştii secţiei a 11-a au acest an s-au produs peste plan rii, tehnicienii şi inginerii secţiei I v X v ,- rX vv> La concurs au participat elevii
pentru îndeplinirea sarcinilor de pornit valoroasa iniţiativă privind mai mult de 7.000 tone cocs meta a Fabricii chimice din Orăştie, sub Hajv-v ^ .•-v'-’ iw r i V-îa»** claselor a Vl-a şi a VH-a ale şco
plan pe anul 1964. Numeroase co economisirea cocsului. îndrumaţi lurgic, 85.969 tone oţel, 13.408 tone directa îndrumare a organizaţiei de lii din Jocaliuile.. Cele mai multe
lective din marele combinat hune- de comunişti, ei au hotărît să rea laminate finite, 20.000 tone ţagle partid, au obţinut zi de zi cantităţi puncte le-au obţinut elevii Bena
dorean cum sînt cele ale secţiilor lizeze întregul angajament la fon de relaminare, 29.598 tone blumuri însemnate de produse peste plan. Gelu, Cristea Romi, Timofte loan,
furnale I şi II, oţelăria electrică, tă peste plan cu cocs economisit. In de relaminare şi alte produse. In In felul acesta, încă de la începu Sinea Dumitru, Aiion Simion din
laminorul trio, turnătoriile de sprijinul furnaliştilor au venit toa aceeaşi perioadă productivitatea tul lunii decembrie, colectivul secţiei clasa a Vl-a şi Ţirlea Ioana şi
bronz, fontă, laminorul de 650 mm te secţiile care concură la deservi muncii a crescut cu 4.5 la sută. iar 1 şi-a îndeplinit integral sarcinile de Toma Maiia din clasa a VIf-a.
şi altele, au raportat îndeplinirea rea furnalelor Luptînd pentru spo la preţul de cost s-au înregistrat, în plan pe întregul an. In cele 16 zile, La buna reuşită a conclusului
înainte de termen a sarcinilor pla rirea producţiei de fontă şi redu 11 luni, economii suplimentare de rare au trecut, s-au produs peste plan o contribuţie de seamă au adus-o
nului de producţie pe întregul an. cerea consumului de cocs, furnaliş peste 75 milioane lei. 34 tone oxid galben de fier, 28 tone tovarăşii Nicolac Volşan şi Iosif
îndrumarea competentă a procesu tii hunedoreni au reuşit ca în 11 Continuînd şirul succeselor, sj- oxid roşu de fier, 20 tone tanin praf Ana — diriginţi ai claselor res
lui de producţie de către comitetul luni să dea peste plan G3.30I tone derurgiştii hunedoreni au realizat şi 7.3 tone sulfat de mangan. pective, precum şi tovarăşul Savu
de partid s-a concretizat în măsu fontă şi să economisească 84.559 şi în această lună însemnate depă De asemenea, prin reducerea con Florca, profesor examinator.
rile luate de conducerile tehnice tone cocs, ceea ce înseamnă că în şiri ale sarcinilor de plan. Astfel, sumurilor. specifice de materii prime Concurenţilor le-au fost înmî-
ale secţiilor pentru creşterea in treaga cantitate de fontă produsă colectivul de muncă al Combinatu şi materiale şi prin micşorarea chel nate premii în cărţi din fondurile
dicilor de utilizare a agregatelor. peste plan s-a realizat cu cocs c- lui siderurgic din Hunedoara a reu tuielilor generale de fabricaţie, în U.R.U.M. Petroşani. Hala turnătoriei. căminului cultural.
In întrecerea entuziastă desfăşura conomisit. şit ca in ziua de 16 decembrie să-şi cele 11 luni s-au realizat peste MIRCGA MARIA
tă in acest an de siderurgicii hu- Eforturile depuse şi de celelalte 700.000 lei economii suplimentare la
nedoreni pentru a da patriei cît colective de muncă pentru creş îndeplinească sarcinile planului preţul de cost. bibliotecară
mai multă fontă, oţel şi laminate. terea indicilor de utilizare au dus producţiei globale pe anul 1964. IO AN B EŞ TELEIE
VESTI DIN AGRICULTURA Simpozioane
corespondent*
Aplicând noul m produefie literare
In cursul acestui an, muncitorii, ţii le aplicate s-au obţinut economii In sala de conferinţe a clubu
tehnicienii şi inginerii de la Uzina postcalculate in valoare de 1.170.810 L u c ră ri în vii şi livezi lui „Siderurgistul" din Hunedoa
„Victoria" Calan. îndrumaţi îndea Ici. Dintre cele mai recente inovaţii ra va avea loc vineri. 18 decem
proape de organele şi organizaţiile care au fost aplicate în producţie n- brie. un simpozion închinat scri
de partid, s-au preocupat de obţine mintim : „Determinarea rapidă a si- In aceste zile, în gospodăriile a- Sebeş, de pildă, au terminat zilele itorului Ion Creangă.
rea unor realizări frumoase in pro liciului din fontă şi din oţeluri", „Me gricole colective se continuă lucră trecui e toate lucrările de sezon in Cu acest prilej, in cadrul bi
vii şi livezi. Astfel, via tînărâ care
ducţie. Ei şi-au îmbunătăţit continuu todă rapidă de recondiţionat matri rile de îngropare a viţei de vie con ocupă o suprafaţă de 5 hectare a bliotecii se va amenaja o expozi
organizarea muncii, au exploatat ra ţele de la vanele de băi", „Instalaţie tra îngheţului şi de protejare a po fost îngropată, iar la plantaţia de pe ţie de cărţi cuprinzînd lucrări
ţional agregatele, şi-au ridicat ne pentru uscarea formelor pieselor milor fructiferi împotriva rozătoare alte 10 hectare s-a făcut muşuroitul. din opera marelui nostru scriitor
contenit nivelul calificării profesio mecanice şi podurilor de turnare" etc. lor. Aceste acţiuni au o importantă De asemenea, pomii de pe 10 hec Tot vineri, Biblioteca centrală
nale. Paralel cu aceasta colectivul de Aplicarea celor 3 inovaţii amintite deosebită pentru soarta recoltei vi regională va organiza un simpo
muncă de aici a acordat o perma a adus economii de peste 326.400 Ici. itoare de fructe şi struguri. O aten tare au fost protejaţi contra roză zion „Ion Creangă" la P. C. I.
nentă atenţie introducerii tehnicii In căutarea şi realizarea inovaţii ţie sporită se acordă îndeosebi plan toarelor folosindu-se in acest scop Deva. Simpozionul a fost pregă
noi, extinderii aplicării celor mai lor. muncitorii, inginerii şi tehnicienii taţiilor tinere. coceni şi tulpine de floarea-soare tit de către un colectiv de lucră
bune procedee tehnologice. In acest uzinei au fost sprijiniţi de cabine tori ai Bibliotecii centrale regio
scop, colectivele de inovatori au des tul tehnic. Inovatorilor li s-ou pus la Colectiviştii din Draşov, raionul lui. nale. Acelaşi simpozion va fi pre
făşurat o activitate rodnică. Ca ur dispoziţie reviste şi cărţi tehnice, au zentat şi muncitorilor de la
mare, în 11 luni. la cabinetul tehnic primit consultaţii şi îndrumări con F e rtiliz e a z ă so lu l T.R.C.H.
al uzinei au fost înregistrate 133 de crete de la colectivul cabinetului.
inovaţii. Din acestea 79 de inovaţii
au fost aplicate în producţie, iar res A. TU ZA In planul de măsuri stabilit pentru Opera
tul se găsesc in studiu. Prin inova- corespondent Lucrătorii de la gospodăria de
stat din Bîrcea au realizat în acest sporirea producţiei in anul viitor
an producţii sporite la culturile ce s-a prevăzut ca pină in primăvară Iui Ion Creangă
Cu benzină economisită realiere. La* porumb, dc pildă, s-au să se aplioe^îngrasAreumc organice
pe o suprafaţa de 100 ha. Militînd peste hotare
obţinut peste 4.900 kg. boabe la hec
Conducătorii auto $i lucrătorii de cel mai mic consum de benzină pe tar. Intre factorii rare au contribuit pentru înfăptuirea măsurilor stabi
la întreţinerea parcului de la auto tona kilometrică. Cu consumul de in mare măsură la dobindirca aces lite, lucrătorii de la G.A.S. Bîrcea Scrierile lui Ion Creangă au
bazele aparţinînd l.R.T.A. Hunedoa- benzină redus au încheiat cele II tor rezultate un loc însemnat l-a o- au aplicat gunoi de grajd pe 20 ha. devenit tot mai mult cunoscute
ra-Deva au economisit în cele II luni luni ale anului şi lucrătorii autoba cupat fertilizarea terenului. Zilnic Ia transportul îngrăşăminte şi apreciate de către cititorii din
ale anului 280 396 litri de benzină. zelor Petroşani, Sebeş şi Alba Iul ia, Iată de ce şi acum aceste» acţi lor organice se lucrează cu 3 re întreaga lume. Opera iui a fost
Reducerea consumului specific de rare au înregistrat însemnate econo uni i se acordă o atenţie deosebită. morci şi un autocamion. tradusă in principalele limbi eu
benzină este urmarea atenţiei deo mii de carburanţi. Un calcul sumar ropene, iar în ultimii ani au a-
sebite pe care au acordat-o întreţi arată că cu cei 280.396 litri de ben părut traduceri in limbile grea
nerii parcului auto în bune condi- zină economisiţi în acest an, un au Pe 1.000 m. p. răsadniţe - culturi forţate că, maghiară, rusă, sirbă, slova
tiuni tehnice, folosirii judicioase a car tocamion S.R. 101 poate parcurge că, spaniolă şi alielc.
buranţilor in parcurs, precum şi da distanta de 850.000 kilometri, sau cu In India scrierile lui Creangă
torită exploatării raţionale a autove aceeaşi cantitate, se pot transporta Colectiviştii din Vinerea, raionul numai in scopul producerii răsadu au apărut intr-un tiraj de peste
hiculelor. mărfuri în 8.500 curse pe distanţa Orăştie, au acumulat o experienţă rilor ci şi a legumelor forţate. De 600 000 exemplare traduse în 9
Rezultate deosebite in obţinerea de bună in ceea ce priveşte cultivarea aceea, colectiviştii de aici au depus limbi indice. Au mai apărut tra
cit mai multe economii de benzină au Deva-Petroşani. legumelor. In vederea obţinerii u- eforturi susţinute pentru a semă duceri în limbile vietnameză, chi
înregistrat conducătorii auto de ta N. TRAIAN nor venituri băneşti tot mai sporite, na in răsadniţe legume pe supra neză şi arabă.
autobaza Hunedoara care au realizat corespondent ei au extins an de an suprafeţele feţe cît mai mari. Ca urmare, pînă Numai în ultimii 10 ani au a-
destinate acestor culturi. Aici a in zilele trecute au fost semănate ri
trat în tradiţie ca şi in perioada de dichi de lună, salată, spanac, cea părut peste 80 de volume şi 14
antologii din opera scriitorului.
Industria de pielărie, încălţăminte şi cauciuc iarnă să se producă legume. Intru- pă, pătrunjel pentru frunză ele., pe In străinătate există peste 90
cit gospodăria are multe îăsadniţe mai bine de 1000 m.p. de traduceri şi aproape 70 de
La 16 decembrie, industria de faţă de anul trecut. De asemenea, s-a urmărit folosirea lor pe o peri exegeţi ai operei lui Creangă.
pielărie, încălţăminte şi cauciuc a sortimentul s-a îmbogăţit cu noi mo oadă mai îndelungată a anului, nu LU CIA URIŢESCU
corespondentă
Strungarul Simion Bîrsan este evidenţiat in întrecerea socialislă. El îndeplinit planul producţiei globale. dele de încălţăminte cu o linie mo
lucrează la U.M. Cugir — secţia maşini-unelte şi îşi depăşeşte planul In dorinţa de a asigura mărfuri care dernă pentru bărbaţi, femei şl copii.
lunar între 25—30 la sută. Foio : V. ONOlU să corespundă exigenţelor sporite ale Bune rezultate au fost obţinute
cumpărătorilor, colectivele de mun prin folosirea înlocuitorilor de piele
că ale întreprinderilor din acest sec şi talpă. Numai utilizarea policlo-
tor, au extins noi metode de tăbă- rurit de vinii pentru fete de încăl
Folosirea pe scară industrială a unor cire, coloranţi mai rezistenţi şi ma la realizarea unor economii de
ţăminte şi a lalpei sintetice au dus
teriale auxiliare cu caracteristici su
perioare. Totodată, la fabricile „Cri- 150 000 m p. de piele şi 950 de tone
procedee tehnologice moderne de turnare şul" — Oradea, „Dîmboviţa", „Fla de talpă.
căra roşie" şi „Progresul" din Bucu Dezvoltarea acestui sector, pre
i Procedeele tehnologice moderne de in vederea forjării şi la tratamentele reşti au fast puse in funcţiune linii cum şi noile tehnologii de fabrica
turnare in miezuri întărite cu bioxid termice. . tehnologice complete prevăzute cu ţie au permis ca în acest an să fie
de carbon şi in forme cu înveliş exo- Sînt în curs de introducere şi alte maşini de înaltă productivitate, care livrate unităţilor comerciale cu peste
term au trecut cu succes faza de metode moderne de lucru, printre au permis ca noile procedee tehno 8 078 000 mai multe perechi de în
cercetare, aplicîndu-se acum pe scară care cimentarea rapidă cu pastă a logice de fabricaţie aplicate pe plan călţăminte faţă de anul 1959.
industrială. Ele sînt folosite în a- pieselor din otel, cuprarea segmenţi- mondial să fie folosite pe scară tot
proape 70 de întreprinderi construc lor de pistoane, care măresc durabi mai largă şi în întreprinderile din După calculele specialiştilor din
toare de maşini din ţară. In aproxi litatea metalelor folosite în construc ţara noastră. In acest an, 69 la sută Ministerul Industriei Uşoare, înde
mativ 25 de uzine din această ra ţia de maşini şi le asigură o protec din totalul producţiei de încălţă plinirea cu 15 zile înainte de ter
mură se utilizează pe scară indu ţie contra intemperiilor. Ultima me minte a fost realizat prin sisteme men a planului anual dă posibili
strială şi căli rea prin curenţi de in todă amintită, folosită îndeosebi la moderne de confecţionare Introdu tatea unităţilor din industria de pie
ducţie, care măreşte de peste 2 ori Uzinele „23 August" din Capitală da cerea noilor procedee a dus la ob lărie, încălţăminte şi cauciuc să dea
posibilitatea realizării unor segmenli ţinerea de încălţăminte flexibilă, co peste plan pînă la sfîrşitul anului
productivitatea muncii. Acea.stă me
de motoare, cu diametre de 150—300 modă. aspectuoasă şi uşoară, produ- încălţăminte, articole de marochi-
todă este întrebuinţată îndeosebi la mm, care pină acum se importau. cîndu-se astfel de trei ori mai multă nârie şi blănărie in valoare de 130
topirea metalului, la încălzirea lui (Agerpres) încălţăminte de calitate superioară milioane lei.
ACJIUNE DE VACCINARE
CALIFICAREA LA NIVELUL TEHNICII AVANSATE ANTIGRIPALĂ
Intre 20 decembrie a.c. .şi 15 ia
nuarie 1965 se va desfăşura în în
0 problemă mereu actuală treaga ţară o acţiune de vaccinare
antigripală la toate persoanele între
16 şi 55 de ani din întreprinderi, de
pe şantiere, transporturi în care pro
Creşterea gradului de calificare al ţie de complexitatea meseriei alese. tizării oamenilor în cadrul echipelor, cesul de muncă implică variaţii mari
munci toii lor constituie o problemă Trebuie să spun că in cursul lunii îndeosebi la Deva şi Brad O vreme, de temperatură sau expuneri la frig.
pentru rezolvarea căreia se iau ma decembrie, cu excepţia cursului de la Deva, cursurile s-au desfăşurat Imunizarea care se va efectua la Dornici de frumos, tinerii hunedoreni răsfoiesc cu atenţie volumele pe care le vor citi Biblioteca clu
suri din ce in ce mai -largi. Şi >la calificare pentru instalatori, celelalte mai slab şi din cauză că nu s-au a- locul de muncă, este administrată bului „Sidenirgistul" se poate minări cu cei peste 16.000 cititori îndrăgostiţi de literatură care numai în
Trustul regional de construcţii aceas forme de calificare vor lua sfîrşit, sigurat săli corespunzătoare de pre prin pulverizaţie sau instilaţie na anul acesta au citit aproape 170.000 volume. IN FOTOGRAFIE: Aspect din bibliotecă.
tă problemă figurează pe ordinea zi urmînd ca muncitorii să susţină exa dare In perioada de început s-au zală cu un bivaccin.
lei. In afară de cadrele calificate menele pentru eliberarea certificatu manifestat deficienţe şi la cursurile
cârc ies anual pe porţile Grupului lui respectiv. de calificare din Cugir. Responsabi
şcolar de construcţii din Deva, pe Despre alte acţiuni întreprinse de lul cursului, Stelian Toma, n-a urmă tare a oraşului. (ANGF.LA UN
*j rviîinc, un nou grup dc mi-
şantiere au fost organizate şi alte noi se poate vorbi mai puţin. Am mai rit frecvenţa cursanţilor, calitatea “ k* neri din Lupcni va pleca in
forme de şcolarizare. Despre aces 'organizat cursuri de instruire la care predării şi felul cum se însuşesc no GI! EREA, corespondentă).
tea am discutat zilele trecute cu tov. a participat personalul tehniro-ad- ţiunile predate. Dar, această situaţie Recent, în cartierul „Acro- excursie cu trei autocare ale
O.N.T. „Carpaţi” prin ţară. In dru
Alexandru Toader, şeful serviciului ministrativ din şantiere, cu excepţia n-a durat mult datorită măsurilor pori" din oraşul regional
personal şi învăţămînt al T.RC.H. maiştrilor, şi două cursuri de specia luate de conducerea şantierului, care Petroşani a fost dat in folosinţa mul lor se vor opri in oraşul Dala
— Ce forme de calificare şi ridi lizare pentru zugravi şi sudori au- s-a ocupat îndeaproape de modul HH Aflat Intr-un turneu oficial Spectacolul va fi prezentat as minerilor şi celorlalţi oameni ai Marc şi se voi întoarce prin nor
care a calificării au funcţionat in togeni şi electrici. cum se desfăşoară activitatea la In diferite oraşe şi comune tăzi in localitatea Lunca. muncii din localitate blocul D 1 dul Ardealului unde vor vizita
anul 1964 pe şantiere? Despre calitatea desfăşurării cursurile de calificare. din regiunea noastră. Teatrul de Expoziţia „Perspectiva dez- cu 60 de apartamente. Cu acestea, principalele obiective turistice.
— Acţiunea de calificare a pornit cursurilor ce ne puteţi spune ? Uneori s-au manifestat lipsuri şi stat din Oradea, secţia maghiară, ~ voltării oraşului Hunedoara" numărul apartamentelor construi HH Pentru buna icrnarc a anl-
din necesitatea de a completa efec in metodica predării lecţiilor Nu în prezintă spectacolul cu piesa deschisă in sala mică a casei dc te şi date în folosinţă numai in mal clor, prin grija Consi
tivele de muncitori calificaţi de la — Fâcînd o apreciere generală se totdeauna lectorii au folosit un ma „Moartea unui artist" de Iloria cultură din localitate, a trezit un cartierul „Aeroport", se ridică la liului agricol raional Haţeg, recent,
şantiere, existenţi deocamdată încă poate afirma că ele s-ah desfăşurat terial bibliografic larg accesibil Lovinescti. viu interes in rândul vizi la toii lo-:. peste 2000, din care mai bine de s-au distribuit gospodăriilor agri
în număr necorespunzător. De aceea, corespunzător, că a existat o mai cursanţilor, n-au căutat ca fiecare Regia spectacolului este semnată In cele trei luni care au trecut de cole colective 7.000 m.p. de plăci
în acest an au fost recrutaţi peste bună orientare in recrutarea unor lecţie teoretică să fie argumentată de S/ombati Gille Otlo, iar sce la deschidere, expoziţia a fost vi 400 au fost construite anul acesta.
400 muncitori, care au urmat cursu lectori bine pregătiţi profesional, practic, cu exemple la faţa locului, nografia de Eliza Zisiadc. Din dis zitată de peste 34.000 cetăţeni din (I. CRIŞAN, corespondent). aglomerate care vor fi folosite Ia
rile de calificare în patru meserii: care s-au folosit de o tematică bine pentru a fi mai bine înţelese, pe mo tribuţie fac parte: Găbor Iosif, Hunedoara şl oaspeţi din afara o- Pentru muncitorii secţiei tur- tavanurilc adăposturilor. Printre
unităţile care au primit asemenea
zidari, zugravi, dulgheri, instalatori aleasă, ce a cuprins noţiuni tehnice tiv că n-au la dispoziţie materiale Dălnoky Andrei, Paloczy Fric- raşului. In caietul dc impresii s-a - - nătorie dc la U. M. Cugir.
tehnlco-sanitari. Cursurile respecti avansate de execuţie. didactice. Cu puţină bunăvoinţă a- dricli, Fcrenczy Annamaria, Bă- tov. Ing. Constantin Hărbutcscu plăci se numără gospodăriile co
ve s-au deschis la şantierele din Totuşi, în acest an s-au vădit şi nya| Eva, I). liniaşi Elisabcta, l’a- făcut un mare număr de propu expune astăzi conferinţa intitula lective din Bretea Strei, Nucşoa
Deva, Brad, Cugir, Petroşani, Lu- unele deficienţe în activitatea cursu A. OARGA Iucz Vilma, Rădai Imrc, Gali Er- neri, s-au exprimat păreri In le tă: „Rezervele interne ale între ra, Ruşi, Sălaşul Superior şl Bre
penl, Vulcan şl au avut o durată de rilor de calificare. La început s-a nost şi alţii. gătură cu perspectiva de dezvol prinderilor Industriale*. tea Romină.
funcţionare între 6 şl 10 luni, în func acordat o insuficientă atenţie repar (Continuare in pag. a 3-a)