Page 58 - 1964-12

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3101
mtsWih

A D UNAR1 DE ALEGERI

IN GRUPELE SINDICALE © r Bf N
mm
GRIJĂ PENTRU (AUTATEft JOI 17 DECEMBRIE 1964

CINEMA tradă; 12,30 Emisiune culturală ;
Secvenţe de iarnă la căminul cu l­
tural; 13,10 Solişti şi orchestre de
DEVA : încurcătură blestemată muzică populată; 14,10 P otpuriuri
— cinem atograful „P atria"; V ii şi de muzica uşoară; 14,30 Prietena
Dîn dezbaterile ce au avut loc cu punct de vedere calitativ, ceea ce a m orţi — seriile l şi 11 — cinemato­ noastră cartea ; 15,30 Din folclorul
Orazia adunării de a le le i! In grupa făcut ca din partea unor beneficiari să graful „A rta "; PETROŞANI : Comi­ muzical al popoarelor; 1G.31 M u­
sindicală de la C.T.C., a reieşit că existe reclam aţii. In scopul înlătu­ sarul M aigret sc înfurie — ciniîma-
din
zică uşoară; 16,45 Sclecţiuni
m uncitorii, in ginerii şi tehnicienii ră rii acestui neajuns, tovarăşul Ion tograful „Republica"; Poveste de pe opere; 17,15 Scrisori din ţură; 17,30
de la U.V. Călan nu obţinut rezulta­ Helricăloi a propus conducerii uzi­ Don — cinem atograful „7 Noiem­ Muzică; 17,35 Antologie poetică —
te frumoase în îm bunătăţirea cali­ nei să studieze posibilitatea creşte­ brie" ; A L B A 1U L1A: Lumea co­ Demostene Botez ; 18,15 U niversi­
tăţii producţiei, reducerea declasa­ rii cointeresării materiale în secto­ mică a lui Herold Lloyd — cinema­ tatea tehnică radio ; 10,30 Seară
telor şi a rebuturilor. Asn, de exem­ rul turnătorie, prin aplicarea siste­ tograful „V ictoria"; Două dum inici pentru tineret; 20,30 Noapte bună,
plu, la sectorul furnale, declasatele m ului de salarizare si in funcţie de — cinem atograful „23 August"; copii: Ţ ii tu m inte?" — povestire
au fost reduse cu 0.66 la suta. la calitatea lingolieretor turnate. M ulte SEBEŞ : Comisarul M aigret se în­ de M irrea S întinibrcanu; 20,55 M u­
turnătoria 1 rebutul n scăzut cu 0.117 neajunsuri în creşterea calită ţii pro­ furie — cinem atograful „Progre­ zică uşoară interpretată de Charlus
la sută. iar la bateriile de scmicocs ducţiei se datoresc şi unor analize sul"; Domnul Topaze — cinem ato­ Trcnct; 21,15 Părinţi şi copii; 21,fţQ
întreaga ta n ti mie produsă in acest de laborator care sînt făcute cu a- graful „Sebeşul" ORAŞTIE : îm ­ Muzică de dans; 22.13 „Cîntă, dar.
an s-a încadrat. în prevederile nor­ baleri. Aceasta din cauză că la une­ puşcături în ceată — cinematogra­ scază. tinereţe".
melor intern?, neinregistrîndu-se re­ le laboratoare, in analize, se folo­ ful' „Flacăra"; H A Ţ E G : O zi ca
clam aţii. seşte apa industrială în loc de cea leii — cinem atograful „Popular" ; Buletine de ştiri şi radiojurnale :
La obţinerea acestor rezultate, o pol a bilă. La rîndul său. ing. Homu- BRAD : Ocolul păm uitului în 8<J de 5.00: G.00: 7.00: 10.00; 12.00; M.00;
contribuţie înseninată au adus-o si lus Buba a propus urgentarea lu­ zile — seriile I si II — cinematogra­ 1G.00; 20.00; 22,00; 23.52 (program ul
lucrătorii serviciului C.T.C. Pînă la cră rilo r la laboratorul care aparţine ful „Steaua roşie"; SI MERI A : Um ­ I); 9.00; 11.00; 13.00; 15.00; 17.00;
începutul lunii noiembrie, ei au fă­ de turnătoria nr. ), precum şi a brelele din Cherbourg — cinemato­ 19,00; 23,00; 0,52 (programul II).
cut, în sectoarele unde activează, 49 celui de la semieocs. care este pla­ In ,,Luna cadourilor"* magazinele oferă şi micilor cumpărători obiectele preferate. graful „M ureşul"; LU PE N I : S trăi­
de propuneri menite să ducă la îm­ nificat pentru reparaţii. nul seriile I şi II — cinematogra­ TELEVIZIUNE
bunătăţirea ca lităţii produselor. Din A LE X A N D R U TU ZA ful „C ultural".
totalul propunerilor s-nu realizat corespondent 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19.10
piuă în prezent 35. Printre lucrato­ ★ Pentru copii ; Lacul zlnelor ; 19.30
rii serviciului C.T.C. care nu desfă­ © In scrisoarea trim isă redacţiei, RADIO Clubul tinereţii ; 20.50 îm puşcături
şurat o activitate rodnică in rîndul tov. Nicolae Avrătncscu, maistru la Pe în ceaţă ; In încheiere : Poşta tele­
m uncitorilor se numără iov. M iliai ordal ia electrică din C S il. ne face Programul 1 : 5,06 Muzică popu­ viziunii. Buletin de ştiri. Duletin
Knebel, Teodor Muldovan, Vusile cunoscut că şi în cadrul schim bului te m e lară — piese de virtuozitate ; 5,30 meteorologic.
Tătâruş, Sebastian Corpoden, Romeo I a avut loc de curînd adunarea Lecţia de gimnastică; 5,40 Muzică
C reţii şi a lţii. Colectivul de muncă de dare dc seamă şi alegeri a grupei ş c o la re uşoară interpretată la diferite in ­ Buletin meteorologic
de la C.T.C. a manifestat multă gri­ sindicale. Ca organizator al grupei strumente ; 6.10 Cîntă fanfara Ca­
jă şi faţă de recepţionarea m ateriilor a fost reales tov. N islor Lazăr. sei de cultură din Vaslui; 0,30 M u­ PENTRU 24 ORE
prim e şi auxiliare. In perioada care ® „La mobilizarea m uncitorilor copiii exploatează în multe cazuri zică de estradă; 7,06 Muzică uşoa­ Vreme schimbă!oare, cu cerul
a trecut din acest an nu fost refuzate pentru realizarea sarcinilor cc ne-ati Fiecărui lucrător din domeniul in- El nu trebuie să piardă nici un mo­ asemenea slăbiciuni. ră; 7,30 Sfatul medicului — liip o - teniporai' noros, cind vor cădea
de către C.T.C. pentru calitate neco­ stat în faţă, ne Informează tov. Ion văţăm întului îi este binecunoscut ment din vedere faptul că vorbeşte Trecindu-se la desfăşurarea lecţiei vitaminozele; 7,35 A nunţuri, mu­ izolat precipitaţii. V Intul va sufla
respunzătoare însemnate cantităţi de ■Iude, o contribuţie însemnată a n- faptul că reuşita lecţiei — forma de clasei, elevilor cu trăsături, sensi­ propriu-zise se face verificarea cu­ zică; 7,45 U verturi şi intermezzi ; cu intensificări locale, pînă la po­
m aterii prim e şi materiale cerîndu- dus-o şi grupa sindicală de la uzina bază în organizarea şi desfăşurarea b ilită ţi si caractere diferite, cc tre­ noştinţelor din lecţia trecută. De mo­ 8,06 Solişti şi fo rm aţii artistice de triv it, din sectorul sudic. Tempe­
se in acelaşi tim p unităţilor fu rn i­ electrică Ciurabarza Aşa cum a re­ muncii instruetiv-educative — de­ buie convertite spre scopul urm ărit: dul cuni se face verificarea depinde am atori din regiunea Braşov; 8,30 ratura aerului staţionară ; ziun va
zoare mai multă preocupare pentru ieşit din adunarea generală de ale­ pinde în mod direct de pregătirea însuşirea cunoştinţelor predate şi e- m ult disciplina în acest moment al Muzică populară; 9,33 Sclecţiuni fi cuprinsă între 0 si plus 4 grade,
îm bunătăţirea calităţii m aterialelor geri, m em brii dc sindicat au muncit conştiincioasă a acesteia, de preda­ ducarea lor în spiritu l um anism ului lecţiei. O verificare frontală sau în din operete; 10,03 Muzică uşoară ia r noaptea între minus 2 şi minus
livrate. cu multă conştiinciozitate la lucră­ rea sistematică, metodică şi atracti­ socialist. care metoda frontală este îm binată rominească; 10,15 Emisiune lite ra ­ G grade. Dimineaţa, local ceaţă.
Darea de seamă şi discuţiile pur­ rile de refacere a staţiei dc la Băila- vă a ei de către propunător precum Un alt fenomen destul de intere­ cu cea individuală asigură partici­ ră; 10,30 Cu cintecul şi jocul pe pla­ PENTRU URM ĂTOARELE
tate au relevat însă eă in cadrul tu r­ Crăciuneşti, la extinderea unor re­ şi de disciplina şi atenţia cu care sant în problema disciplinei la lec­ parea activă a întregii clase şi evită iu ri bănăţene; 11,00 Pagini orches­
nătoriei de lingotiere controlorii de este ascultată şi recepţionată de co­ ţie este în tîln it la clasele sau cate­ in felul acesta posibilitatea altor trale din opere; 11,30 însemnări de 3 Z ILE
calitate trebuie să dea dovadă de mai ţele dc transport energie electrică, lectivul de elevi. goriile de elevi „cum in ţi" care nu preocupări străine lecţiei. Verificarea reporter; 11,38 Piese romineşti pen­ Vreme favorabilă p re cip ita ţiilo r
multă exigenţă deoarece un număr la lucrările dc ilum inat public in Aceste cerinţe au rolul precumpă­ vorbesc, nu tulbură ora. — stau li­ cu ajutorul metodei individuale prin tru fanfară; 12,03 Muzică de es­ $i cu tem peratura staţionară.
mare de lingotiere nu corespund din lirod, Gura barza şi alte localităţi". nitor in asigurarea succesului mun­ niştiţi, sînt „disciplinaţi" dar nu par­ scoaterea a 2-3 sau mai m ulţi elevi
cii instructiv-educalive, dar nu sînt ticipă de loc la lecţie — stau cu p ri­ la tablă sau la hartă şi preocupa­
i ® n G> U
totul ; succesul deplin este asigurat virea pierdută şi visătoare, sînt cu rea exclusivă de aceşti elevii duce
totul străini de ce se petrece în clasă,
nunini atunci cînd elevii sînt anga­
D IN A N IN AN jaţi integral în acest proces, partici- se gîndesc în altă parte. Aceştia nu în mod inevitabil la neglijarea m * s Kcy « ' i • i ig
restului clasei, care îşi creează alte
pînd cu atenţie, activ şi organizat
la desfăşurarea întregii lecţii. deranjează ce e drept desfăşurarea preocupări şi deranjează astfel des­ 1 • 0
lecţiei, sînt „d isciplinaţi'’, dar dis­
făşurarea orei.
MAI PUTERNICĂ ganizată n elevilor la lecţii e cunos­ ciplina lor este cu totul străină sen­ Este indicat cn educatorul să pună • a
Această contribuţie activă şi or­
sului în care noi. educatorii înţe­
cută sub denumirea de disciplină şi legem disciplina la lecţie. Aceasta întrebări întregii clase, să pună pe
cit mai m u lţi elevi să răspundă, să
An de an colectiviştii din Beriti, 600.000 lei, iar in zootehnie depăşi­ ea este tot atît de necesară asigurării este o disciplină egală cu absenţa de
raionul Orăşlie, au înregistrai pro­ rea este mai mare de 150.000 lei De succesului lecţiei ca şi pregătirea la lecţie. Noi urm ărim asigurarea le dea astfel satisfacţia muncii pe
care au depus-o, să insiste mai m ult
ducţii la hectar şi pe cap de animal asemenea, veniturile rezultate de pe profesională şi măiestria pedagogică unei discipline active în cadrul lec­ asupra a 2-3 elevi pe care să-i no­ g jC A faux
lot mni sporite, fapt ce a contribuit urma valori l icării legumelor sînt de a educatorului. ţiei. a unei participări totale şi or­ teze cu principialitate după v e rifi­
la continua consolidare din punct de peste 2 ori mai mari clocit cele pre­ Se pune ncum întrebarea firească : ganizate a tuturor elevilor la înlrea- care sau chiar la sfîrsitul orei, expli-
vedere econo'mic şi organizatoric a văzute. care sînt factorii ce asigură o bună ga desfăşurare a lecţiei. cind scurt şi concludent notele pen­
G.A.C. Arest lucru a fost posibil da­ Cunoscind însemnătatea pe care o şi adevărată disciplină ? între pedagog şi fiecare elev din tru a înlătura orice discuţii şi echî- MÂNUŞI DE CALITATE SUPERIOAfiÂ,
torită îm bunătăţirii organizării mun­ prezintă sporirea fondului de bază In prim ul rînd disciplina e con­ clasă trebuie să existe din momen­ .vocurî şi să le treacă in carnetul de PIELE DE OVINE, CAPRINE Ş l
cii in cadrul brigăzilor şi echipelor, pentru dezvoltarea continuă a pro­ diţionată de calitatea predării lecţiei, tul in tră rii şi pînă în momentul ie­ elev spre n oferi p ă rin ţilo r posibili­
rid ică rii ca lificării profesionale a ducţiei. colectiviştii din Beriu au a- adică de pregătirea profesională şi şirii sale din clasă, o permanentă şi tatea controlului zilnic asupra mer­ PORCINE, PENTRU BĂRBAŢI Şl «MEI,
roleeliviştilor, aplicării în producţie local în acest scop aproape 100 000 metodică a profesorului, de predarea strînsă legătură, fără nici un fel de sului la învăţătură al elevului. In tot
a regulilor agrozootehnice inainlale, lei din veniturile băneşti realizate. ştiinţifică şi metodică a fiecărei lec­ posibilitate de rupere, fără nici o f i­ tim pul ve rifică rii să nu piardă din NECÂPTUSITE Şl
sprijinului acordat de către mecani­ Succesele înregistrate pînă acum ţii. O lecţie nepregătită temeinic, ex­ sură. ca într-un sistem de vase co­ ochi clasa, pe nici un elev, în special
zatori în efectuarea la tim p şi de ca­ constituie un punct de plecare spre pusă nesistematic, cu nesiguranţe şi municante din care nu se pierde n i­ pe cei cu lacune sau pe cei ispitiţi CĂPTUŞITE
litate a lucrărilor agricole etc. Noa­ dobindirea unor rezultate tot mai confuzii, face ca elevii să devină ne­ mic ci lotul se comunică. trecînd de alte ocupaţii.
dele strădaniei depuse de către co­ bune. Pentru realizarea acestui o- atenţi. nervoşi, turbulenţi, nediscî- trcntnt de la profesor la fiecare elev. Aceeaşi disciplină activă trebuie să CU LINĂ SAU BLAN Ă.
lectivişti, în fruntea căi ora s-au si­ bîectiv comitetul de partid pe gos­ p'.inaţi. Aşadar,. între calitatea pre­ Această legătură indisolubilă din ­ însoţească lecţia şi în tim pul pre­ CEREŢI LA TOATE MAGAZINELE
tuat permanent comuniştii, mi au în- podărie. birourile organizaţiilor de dării lecţiei şi disciplina la lecţie tre educator şi clasă, participarea ac­ dării. Expunerea sistematică, melo­
tîrzint să se arate. La cultura griu­ bază pe brigăzi, toţi comuniştii, a- este o strtnsă legătură, cea dinţii tiva si organizată a elevilor la des­ dică, însufleţită, străbătută de dra­ PRODUSELE rŞBRICII NOASTRE !
lui. spre exemplu, s-a realizat o pro­ rordă un sprijin substanţial consiliu­ condiţionind-o pe a doua. făşurarea lecţiei, adică disciplina la gostea şi pasiunea pentru obiectul
ducţie cu 400 kg la ha mai mare faţă lui de conducere al G.A.C. în bjina Dar, ceea ce este interesant — şi lecţie îşi are izvorul in stilul general predat, apelul la cunoştinţele vechi
de prevederile planului, iRr la po­ desfăşurare a învăţăm întuhii agro­ paradoxal în aparenţă — este fap­ de. muncă al nostru, al pedagogilor. ale elevilor, solicitarea lor la stabi­
rum b depăşirea se ridică la aproape zootehnic de ninsă. In acelaşi tim p, tul că uneori şi la unele lecţii cu In stilul nostru de muncă, pe lin ­
1700 kg boahe la ha. Itezultate ase­ în activitatea rom uniştilor un loc im ­ conţinut ştiin ţific asigurat, predat de gă pregătirea profesională, pregăti­ lirea concluziilor, a regulilor şi a le­
mănătoare s-nu înregistrat şi la ce­ portant îl ocupă preocuparea pentru profesori cu m ulţi ani de experienţă rea metodică şî tactul pedagogic se gilor, la găsirea de noi exemple etc.
asigurării
iată cheia succesului şi
lelalte culturi. ridicarea nivelului lor de cunoştinţe la clasă, disciplina lasă de dorit, încadrează felul de a vorbi, gestu­ disciplinei în tim pul celui mai im ­
Depăşirea producţiilor planificate politice şi ideologice. In acest scop elevii sînt neatenţi, discută, au alte rile. scrisul, salutul, îmbrăcămintea portant moment nl lecţiei : transm i­
a permis colectiviştilor să valorifice ei participă cn regularitate si îşi în­ preocupări, fac temele la alte obiecte şi atîtea alte amănunte asupra că­ terea de noi cunoştinţe. Lipsa aces­
pe bn/.ă de contrarie cantităţi de pro­ suşesc cunoştinţele predate la învă­ etc. Propunătorii respectivi, puţini rora trebuie exercitat un permanent
duse cu m ult sporite faţă de preve­ ţăminte)! d«* partid. Toate acesleo vor — c e i drept — dar existenţi, pre­ autocontrol, deoarece acestea sînt tor trăsături ale predării — nesiste-
derile pionului Acest lucru a avut avea o influenţă pozitivă asupra îm ­ ocupaţi exclusiv de desfăşurarea observate şi analizate de elevi, u r­ matizarea, monotonia, platitudinea,
neantrenarea clasei slăbeşte intere­
un efect pozitiv asupra veniturilor bunătăţirii activităţii economico a ştiinţifică a lecţiei, pierd din vedere mate. apreciate sau interpretate şi sul pentru lecţie şi provoacă in ­
băneşti realizate de gospodărie şi a gospodăriei colective, efectul măsuri­ clasa, copiii, fiinţe atît de solicitnte exoloatate d iferit, ceea ce duce la
celor obţinute de către colectivişti lor respective rellertîndu-se în pro­ de lumea din ju r şi de propria lor influenţe directe asupra com portării disciplină.
pentru zile!e-mun<ă efectuate. Ana- ducţiile tot mai mari la ha şi pe cap fantezie, care-i duce uneori in tim ­ lor. Fixarea cunoştinţelor nou predate
lizînd felul cu ni s-au îndeplinit sar­ de anini/il pe care le vor obţine co­ pul lecţiilor în sfere şi domenii cu Experienţa ne-a îngăduit să con­ trebuie să constituie un moment a-
cinile de plan la rnpitolul venituri totul străine de conţinutul lecţiei statăm că asemenea amănunte in ­ traetiv, aşteptat de elevi, să cuprin­
băneşti se constată ră la ruItura ve­ let li vişlii predate : visează, scriu poezii, bile­ dică. fără putinţă de tăgadă, stilul dă cîteva întrebări de sinteză, de in ­
getală s-a obţinut mai m ult dorit I. DÎNCŞORRANU ţele. citesc romane, învaţă pentru genpral de muncă al cadrelor şi. ca terpretare sau aplicări ale legilor şi
prevederile planului cu aproape corespondent lecţia următoare ş.a. Lecţiile la care o consecinţă directă — disciplina ele­ regulilor predate.
Desfăşurată în aşa fel, lecţia nu e
elevii sînt furaţi de asemenea pre­ vilo r în tim pul lecţiilo r predate de plictisitoare sau obositoare pentru
ocupări sînt lipsite de însufleţire, aceste cadre. elevi, dim potrivă, e interesantă şi
de căldură, expunerea e monotonă, Colectivul de elevi înregistrează
S o i ■ u r i n o i d e o r z $3 o r z o iasca, plată, stoarsă, fură culoare şi de mai bine ca orice aparat tehnic de plăcută şi-şi asigură prin sine în­
aceea nu reuşeşte să cistige clasa, înaltă precizie, dacă intrăm punc­ săşi disciplina necesară.
Un nou soi de orzoaica, creat de In staţiunile experimentale «le In ­ s-o încălzească si s-o mobilizeze în tual la ore — şi ne aşteaptă în con­ Aceasta depinde de noi, de peda­
specialiştii de la Staţiunea experi­ stitutului de cercetări pentru cereale desfăşurarea şi recepţionarea lecţiei. secinţă. Ei reţin dacă intrăm în cla­ gogi, de seriozitatea cu care ne p ri­
mentală Braşov este în curs de în­ şi plante tehnice de la Kundulea sînt Rezultă deci ca o concluzie a celor să precipitaţi, furtunoşi, p lictisiţi sau vim profesiunea, de pregătirea pro­
m ulţire pentru a fi extins în cultură. în curs de înm ulţire şi 4 soiuri noi relatate că propunătorul, pe lingă a- indiferenţi. Reţin dacă li salutăm la fesională, metodică şi pedagogică,
Noul soi Bv-342 a depăşit cu 10— 12 de orz de toamnă. Acestea au dat sigurarea conţinutului ş tiin ţific al intrarea în clasă sau nu, dacă îi sa­ care trebuie necontenit ţinută la pas
la sută producţia soiurilor cultivate producţii de 4,000—5.000 kg la hec­ lecţiei, trebuie să pună căldură şi pa­ lutăm mergînd spre catedră, în tim p cu ceea ce este nou, depinde de sti­
pînă acum. Este. de asemenea, mai tar, depăşind cu 15—20 la sută soiul siune în fiecare lecţie predată, s-o ce se ridică sau se aşează, dacă îi sa­ lul nostru general de muncă, ce tre­
bogat în amidon şi are un conţinut Cenad Noile soiuri sînt totodată mai lutăm uitîndu-ne în catalog sau pe buie să se desfăşoare in aşa fel incit
mai mic de proteine decît aceste so­ tim p u rii şi mai rezistente la secetă prezinte într-o formă cit mai atrac­ geam — sau dacă îi salutăm numai elevii cu care lucrăm să vadă în noi P g O D U
iuri, ceea ce îl face apreciat în in­ şi cădere. tivă şi interesantă pentru a mobiliza după ce am ajuns la catedră şi cu­ imaginea lucrătorului stâpîn pe dis­
dustria berei. (Agerpres) integral atenţia elevilor la lecţie. prindem cu privirea întreaga clasă ciplina sa, corect, exigent, principial,
la care nu „m erge" — cum spun unii
pentru a ne convinge că toţi elevii elevi în lim bajul lor — şî lingă care
sînt în picioare si ne privesc cu aten­ elevul se deprinde cu munca se­
SFATU L SPECIA ţie. Eî ne răspund aşa cum le pre­ creator de valori materiale şi s p iri­
rioasă şi cinstită — singurul izvor
modul
tindem şi procedează după
nostru de a proceda. Ei ştiu că unii tuale.
educatori aruncă o privire şi asupra
esfe ii sălii de clasă şi pretind curăţenie, lizarea disciplinei la lecţie trebuie
Râmîne neîndoios faptul că la rea­
dar ştiu că a lţii nu fac observaţii a-
tunci cînd tabla nu e curată, cind pe
jos se află cretă, liîrtii sau resturi să-si dea concursul mai m ult sau ■B RIN ZA MMESANA
mai puţin direct fiecare elev in par­
■preot'ui (riehlnelâza ţinută reglementară şi nu aşteaptă la te, fam ilia acestora, organizaţia h- v : --.
de mincare, sau cînd elevii nu nu
clasei,
U.T.M. şi întreg colectivul
locurile lor începerea orei.
lacton ce au partea lor de contri­
Unele cadre didactice nu pierd din
vedere momentul organizatoric, sem­ buţie la educarea tineretului şcolar B K IN ZĂ TR A PISfl
in spiritul disciplinei conştiente, in
Trichinelozft este considerată ca croscop asupra cărnii, barţnd astfel din Deva. Procedînd astfel, sîntem nează jurn a lul de clasă, care este un spiritul respectului şi dragostei faţă de calitate superioară|
o boală parazitară care poate fi în- calea de pătrundere a m icrobilor în siguri că în consum va intra numai, document şcolar im portant, pun ab­ de muncă.
tiln îiă atît la om. cit maî ales la corpul omului, aşa cum se poate carne corespunzătoare, ceea ce va senţele în catalog şi se interesează Acest aspect poate constitui obiec­
numeroase specii de animale domes­ vedea şi din figura nr. 2. duce la prevenirea îm bolnăvirilor de de absenţi (dară sînt m otivaţi sau tul unui alt material de dezbatere în
tice şi sălbatice. A pariţia acestei Cu alte cuvinte trebuie reţinut că trichineloză. nu. dacă au mai lipsit şi la alte ore paginile gazetei noastre.
boli se datoreşte in prim ul rînd pre­ omul se poate îm bolnăvi numai prin Medic veterinar etc.), sînt exigenţi faţă dc întregul pref. DUMITRU SUSAN
zenţei în organismul omului sau nl consumul unei cărni de porc domes­ ION M AR G IN E AN U aspect nl clasei, alţii însă trec cu
anim alului, a unui vierme denumit tic sau mistreţ, purtător al larvelor directorul Laboratorului uşurinţă sau cu totală indiferenţă directorul Şcolii medii „Decebal' IHÎBEPSIWBEREft BEBIQRflLA QE ELECTRICITATE
Trichinella spi ral îs. de unde provi­ de trichineloză. In prima fază, la veterinar regional peste momentul organizatoric — şi Deva
ne şi numele bolii de trichineloză. oameni, această boală se manifestă
Omul se poate îm bolnăvi numai prin prin scaune diareice, greţuri, văr­ HiMPOARA - DEVA
consumarea cărnii de porc domestic sături însoţite de o temperatură ri­
sau m istreţ care poartă în ea m i­ dicată. In perioada a doua, cînd lar­ strada Gcorgc Enescu nr. 35-37, telefon 1950
crobul. vele născute în intestin se răspîn-
Iată cuni este provocată boala. In clesc în corp. apar dureri articulare organizează pentru ziua da 14 ianuarie 1965,
pereţii intestinului subţire femelele şi m uşihiulare. La toate acestea se
dau naştere unor larve. Cu tim pul mni adaugă şi umflarea feţei şi în­ UN CONCURS pentru ocuparea a 3 posturi de
acestea traversează oeretele, pătrund deosebi a pleoapelor, o anemie pu­
în sînge şi apoi în muşchi, unde se ternică, precum şi semne de into­ M A I Ş T R I în specialitatea — CENTRALE
fixează şi îşi fac un înveliş de fo r­ xicaţie. S IA J II Şi REJELE.
mă ovală. La animale această boală
Pentru prevenirea îm bolnăvirilor
este cu atît nini periculoasă, cu cit de trichineloză se recomandă în p ri­ LA CONCURS SE POT PREZENTA:
larvele pot trăi mai m ulţi anî. pînă mul rînd efectuarea tmuî control
cînd anim alul este sacrificat, cu care am ănunţit asupra cărnii de porc care
ocazie carnea in liă pe reţeaua de se desface prin reţeaua de consum. — absolvenţi ai şcolilor tehnice de m a işlri—
consum, fn prim ul rînd ne referim de specialitate — sau care la data de 1 iulie
la porcii domestici şi m istreţi care, Ne aflăm într-o perioadă cînd se
nesupraveghînţi, pot niînra şi res­ fac numeroase sacrificări de porci 1956 au avu} 12 ani în funcţie de m aiştri.
turi de la anumite animale moarte. pentru consumul fam iliar şi cînd
In felul acesta, boala se transmite vînăloarea este permisă şi pentru Cei interesaţi vor trimite întreprinderii cîte un
de la animale la om după sistemul mistreţi. După sacrificarea acestuia
descris în figura nr. î. este necesar să se recolteze porţiuni dosar cu următoarele acte:
In general evoluţia clinică a tri- de carne în cantităţi de 10—20 gra­
chinelozei la porc, atît în forma me dintre coaste sau din diafrag­ — C E R E R E ;
intestinală cit şi în forma muşchiu- mă Acestea se vor prezenta medi­ — DIPLOMA DE MAISTRU in copie legalizată dc notariat ;
lară, se face fără semne de boală, cului veterinar de circum scripţie,
ceea ce duce la neobservarea ei care in aceeaşi zi poate să dea re­ — COPIE DE PE CARTEA DE MUNCA ;
chiar de către organele sanitar-ve- — C ER TIFIC A TU L M EDICAL cu toate analizele.
zultatul examenului. Astfel de exa­
terinare. In această situaţie se im ­ înscrierile se primesc pînă la 12 ianuarie 1965
pune ca după sacrificarea anim alu­ mene se pot efectua în mod gratuit
lui să se facă un examen de mi­ şl la Laboratorul veterinar regional Fig. nr. 2