Page 59 - 1964-12

Nr. 3101 Pag. 3
Drumul socialismului

DINO ! DE POARTA UZINEI; Cu sptrsjin^ii

cetăţenilor
Colectivele celor doua uzine din Cu- Dacă din partea com itetului execu­
r\i- — Uzina mecanică şi „30 Decem­ însemnări tiv ar fi existat mai m ultă preo­
brie" — au obţinut şi în acest an cupare, mai multă in iţia tivă în atra­ In afara altor lucrări executate
realizări deosebite în procesul de tis la conferinţa gerea tu turor form elor organizato­ prin muncă patriotică, pe raza co­
producţie. Cie sînt o reflectare a rice, a organizaţiilor dc masă, re­ munei Gcoagiu-Uăi, s-a început şi
muncii politice susţinute desfăşura­ ganizaţiei de partid zultatele erau m ult mai bune. construcţia unui cămin cultural (.are
te de organizaţiile de partid in rîn- In atenţia com itetului orăşenesc va aven o sală cu 300 de locuri. Deşi
dul m uncitorilor, tehnicienilor şi in ­ a oraşului Cugir de partid a stat şj activitatea orga­ lucrările n-nu fost atacate decît in
ginerilor. Aceste probleme au fast nizaţiilor de bază din şcoli. Atenţia luna octombrie a.c.. construcţia că­
pe larg dezbătute în cad'ul confe­ s-a indreplat mai ales spic asigu­ Vedere a com­ m inului se află in tr-u n stadiu des­
rinţei oignnizaţiei de partid orăşe­ rarea co n d iţiilo r m ateriale din şcoli plexului de pre­ tul de avansat faţă dc* grafic.
neşti Cugir. lae Filim on. fonn Maieu, Homulus şi îm bunătăţirea muncii instructiv- S-a procurat întreaga ia n ti ta te de
Faur, Nicolae Munteanu au obţinut parare a cărnii m aterial lemnos şl sc lucrează in­
Un loc im portanl în cadrul lucră­ cele mai bune rezultate. eduentive. Aşa cum subliniau tov.
rilo r conferinţei l-n ocupat în^ă ana­ loan M ariş şi Gh. Castea, pregătirea din Haţeg. tens la acoperişul clădirii. Sub în­
liza a ctivită ţii acelor uni lăţi care Si in cadrul întreprind erii de gos­ viitoarelor cadre de m uncitori, teh­ drumarea com itetului comunal de
sînt chemate să satisfacă o seamă podărie orăşenească s-au obţinui li­ nicieni şi ingineri începe încă din Foto : A. Vols partid, com itetul executiv al Sfatu­
de cerinţe cetăţeneşti, a acelora care nele realizări. S-a îm bunătăţit trans­ prim ele clase ale şcolii elementare lui popular a! comunei Geoagiu-Bui
îşi desfăşoară activitatea dincolo de portul in comun şi alimentarea cu De aceea, este de datoria organiza­ se preocupă de mobilizarea cetăţe­
poarta uzinei. S a apreciat in gene­ apă. ţiilo r de partid din şcoli să lupte n ilo r In acţiunile de muncă patrio­
ral că sub îndrumarea com itetului Cu bune rezultate au m uncit şi pentru lichidarea unor deficienţe tică. In general, întregul col uni de
orăşenesc de partid, s-au obţinut constructorii de pe şantierul de lo­ care mai există în munca instructiv- muncă necnlifiomă se execută numai
bune rezultate. cuinţe Din cele 196 apartamente educativă a tit în şcoala medie cît si prin acţiuni p a tiio lu o .
îndrum at de com itetul orăşenesc prevăzute a se realiza piuă acum, la cea profesională O rganizaţiile de Pentru a s im u la şi atrage moi
de partid, Comitetul executiv al Sfa­ s-au dat in folosinţă 192. Sînt ga­ partid să im prim e în rindul cadre­ m ult cetăţenii la construcţia cămi­
tului popular Cugir, arăta tov. M i- ranţii că pină la finele anului vor lor didactice mai multă răspundere nului, acţiunile de muncă patriotică
hni Conţ, a căutat să-şi îm bunătă­ mai fi date in folosinţă încă 32 a- in pregătirea şi predarea lecţiilor, să sint organizate pe circum scripţii elec­
ţească continuu stilu l şi metodele parlamente. aibă în vedere nivelul lor ş tiin ţific torale.
de muncă. Astfel. în sesiunile şi şe­ Succesele Sînt in măsură să ne şi educativ O rganizaţiile U.T.M. PETRU C it ISTE A
dinţele de com itet executiv s-au a- bucure, arătau tov. foan Mariş, A r- din şcoli să fie mai m ult îndrum a­ instructor al S fatului popular
nalizat probleme im portante, pe tenie Lăncrănjan. Petru Sulut şi al­ te pentru a ridica necontenit nive­ al raionului Orâştie
care viata le-a ridicat, udoplîndu-se ţii Există insă unele deficiente care lul m uncii cultural-educaiive a tine­
măsuri corespunzătoare. Comitetul pot fi lichidate, dacă sfatul popular retului, sâ le dezvolte dragostea fată
executiv a prezentat în fata com i­ va manifesta o preocupare mai sus­ dc muncă.
Aprecieri pozitive s-au făcut şi în
tetului orăşenesc de partid infor­ ţinută. Datorită faptului că I.G.O, nu legătură cu munca cui tura l-sporti­ O PROBLEMA CONCURSUL CORESPONDENŢILOR
mări p rivind munca desfăşurată în a efectuat la tim p lucrările de revi­
vederea gospodăririi şi înfrum useţă­ zuire a instalaţiilor la clădiri în ve­ vă. Tot mai m ulţi oameni ai m uncii ~— 1 ~ Ţ — -------- ——— - - —- — - « VOSSI^D^DDHB
rii oraşului, aprovizionării tot mai derea pregătirilor de iarnă, s-au în ­ îşi petrec tim pul liber audiind con­
bune a oam enilor muncii prin uni­ registrat reclam aţii de la cetăţeni. ferinţe. urm ărind spectacole ale fo r­ MEREU ACTUALĂ
tăţile comerciale şi altele. Deşi comitetul executiv a p rim it de m a ţiilo r artistice de am atori sau
In acţiunile gospodăreşti şi de în­ la cetăţeni mai multe sesizări pe a- profesioniste, întreceri sportive sau Din realizările unor colective
frumuseţare grupele de partid pe ceastă temă. ele nu au fost rezolva­ alte activităţi. Pentru viitor, au ară­ (Urmare din pag. /) seria aleasă. încă de la început bi­
blocuri sau străzi, organizaţiile de te la timp. Si acum sînt unele defec­ tat tov. M atia David, Nicodim Roş­ roul invăţăniint clin cadrul trustu­
partid de cartier au s p rijin it depu­ ţiu n i la instalaţiile sanitare din blo­ ea şi a lţii, este necesar să se acorde ceste mostre de execuţie puteau fi lui regional. în colaborare cu con­
ta ţii în mobilizarea cetăţenilor la curi, iar ilum in atu l public şi trans­ mai multă atenţie conţinutului edu­ executate chiar pe şantier. Este şi o ducerile g ru p urilor şi şantierelor, va
acţiunile de muncă patriotică. Co­ portul în comun nu se ridică încă la cativ ai acestor manifestaţ i. Să cău­ vină a biroului de învăţăm înt din ca­ face o repartizare judicioasă a
m itetul orăşenesc a îndrum at orga­ nivelul cerinţelor. tăm ca form aţiile artistice din Cu­ drul trustului că n-a sugerat la vre­ cursanţilor în cele mai bune echipe Termocentrala U. V. Călan
nizaţiile grupelor dc partid pe blo­ Aşa cum sublinia tov A. Lăncrăn- g ir să desfăşoare o activitate con­ me acest lucru. şi brigăzi pentru ca aceştia să-şi în­
curi sau străzi pentru a s p rijin i ac­ jan. sfatul popular a avut mai m ult tinuă, nu de campanie. In acelaşi — Pornind de la necesităţi şi de la suşească temeinic meseria. Periodic,
ţiunile Întreprinse de sfatul popu­ în vedere centrul oraşului pentru în­ tim p să se îmbunătăţească calitatea învăţăm intele din anul 1964, ce se va biroul de învăţămînt. şefii de şantie­ In întrecerea pe care o desfăşoară 500.000 lei O contribuţie de seamă
lar. De asemenea, grupele de partid frumuseţarea căruia a organizat no­ şi conţinutul programelor. face in v iito r? re şi responsabilii de cursuri vor colectivul termocentralei noastre se )<i realizarea acestor economii a a-
nu desfăşurat o largă muncă educa­ ţiuni gospodăreşti, ncglijînd unele In cadrul conferinţei s-avi făcut — Pentru noi, problema asigurării controla modul cuni sînt trataţi oa­ acordă o mare atenţie reducerii pre­ dus-o brigada a ll-a , condusă de şe­
tivă în rindul cetăţenilor pentru în­ cartiere. In strada Mârăşeşti de p il­ aprecieri şi recomandări şi în ce p ri­ şantierelor eu braţe calificate că­ menii in echipe, cum sint ajutaţi ei ţului de cosi al producţiei. Exploa­ fii de schimb loan Ciubotea şl T ra-
g rijire a im obilelor, a păstrării ordi- dă s-a propus pa va rea străzii. In a- veşte activitatea din unităţile comer­ mine încă de actualitate. Pornind dc să lucreze. De asemenea, m aiştrii vor tarea agregatelor şi in stalaţiilor la ian Horvat, echipa de reparaţii a
nei şi respectării regulilor de con­ cest scop cetăţenii au adus m ari can­ ciale şi ale cooperaţiei meşteşugă­ la necesităţile şantierelor şi de la orienta şi urm ări în aşa fel activita­ param etrii nom inali, evitarea o p ri­ lui Ladislau Zolani şi a lţii. Datorită
vieţuire socialistă. Ca urmare a tită ţi de piatră. Sfatul popular s-a reşti. A ici s-a apreciat că trebuie a- posibilităţile de calificare existente tea cursanţilor in cit aceştia să p a rti­ rilo r accidentale şi reducerea terme­ suceselor obţinute in îndeplinirea
m uncii depuse s-au prestat peste m ulţu m it însă ca să trim ită un teh­ vute în vedere mai ales problemele la unităţile noastre de execuţie, s-a cipe la execuţie de la operaţiuni nelor de reparaţii, folosirea gazului sarcinilor de plan şi angajamente­
319.000 ore de muncă patriotică, e- nician care a constatat ce au făcut legate de îm bunătăţirea aprovizio­ şi sta b ilit un plan de calificure a simple la lucrări complexe, propor­ de furnal, care este un combustibil lor. colectivul termocentralei a p ri­
fcctuindu-se lucrări în valoare de locatarii din proprie in itio livă . fără nării şi deservirii Oamenilor mun­ 34G zidari, 35 dulgheri, 62 zugravi, ţional cu scurgerea duratei de şco­ ieftin, au dus la reducerea sim ţi­
796.900 lei, revenind pe cap de lo­ cii. 25 parchetari, care vor începe cursu­ larizare şi însuşirea unor cunoştinţe toare a preţului de cost al energiei m it titlu l de evidenţiat in întrece­
cuitor 69 tei Un loc im portant în a lua alte măsuri. Drept rezultat, Continua îm bunătăţire a muncii rile în prim ul trim estru al anului adecvate. Vrem ca, in acest fel. la electrice şi aburului produs de ter­ rea socialistă în trim estrele 1 şl
piatra stă şi «cum in grămezi pe
cadrul lu cră rilo r Conferinţei l-ou o- marginea străzii. Cu tonte că în re­ de partid a stat in centrul dezbate­ 1965. Continuăm tot cu aceste forme sfîr.şitul perioadei de şcolarizare mocentrală. La aceasta a condus şi III ac.
cupat am enajările de spatii verzi, petate rîndurî s-ou sesizat lipsurile rilo r conferinţei. In cadrul discuţii­ deoarece volum ul sporit de lucrări cursantul să acumuleze pe lingă cu­ depăşirea sistematică a planului de
pnvări de străzi, în diguiri, plantări în salubrizarea oraşului, I.G.O. nvi lor s-au făcut preţioase propuneri. din anul 1965 necesită un num ăr spo­ noştinţele teoretice şi o bună înde- T. A LE X A N D R U
de pomi ornam entali şi flo ri etc. De asemeneo. hotăr(rea adoptată cu­ rit de m uncitori calificaţi în aceste mînare practică. producţie. electrician
Grupele de partid oi căror organi­ a intervenit operativ. De aceea, în prinde măsuri corespunzătoare. meserii Încă nu s-au stab ilit grupu­ Pentru o mai bună argumentare Economiile la preţul de cost rea­ (din colectivul subredactiei
zatori sînt iov. Petru Cîndea, Nico- unele perioade oraşul este m urdar. V. FDRIR rile şi şantierele la care vor lua fiin ­ practică a lecţiilor, voni controla şi lizate în 10 luni se ridică la peste voluntare de la U.V. Călon)
ţă cursurile. Orientarea noastră este îndruma mal m ult activitatea lecto­
de a le deschide acolo unde ni se în ­ rilo r. Periodic, ei vor fi controlaţi n-
credinţează lucrări mari şi unde a- supra felului cuni îşi organizează lec­ Uzina de reparat utilaj minier Petroşani
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI DE PARTID OF LA E, M, DEVA vem posibilităţi bune de şcolarizare. ţiile, vor fi îndrum aţi să-şi creeze
Desigur, din activitatea desfăşurată singuri materiale didactice intuitive, Colectivul de m uncitori, ingineri In uzina noastră sint 320 de oa­
în anul 1964 ani tras m ulte învăţă­ iar cei ce vor preda tehnologia me­ şi tehnicieni al uzinei noastre a cio­ meni care au fost evidenţiaţi lună
seriei vor fi ajutaţi să
organizeze
minte care ne obligă să luăni măsuri
PERSPECTIVA PRODUCŢIEI - pentru îm bunătăţirea cursurilor de ieşiri in teren eu toată grupa, pentru bind it anul acesta succese deosebite de lună in întrecere şi caic au a-
in îndeplinirea sarcinilor dc pro­
dus o mare contribuţie la obţine­
a demonstra la faţa locului modul
calificare. încă de pe acuni s-mi în­
tocm it teniaticile de curs şi progra­ cuni se execută corect o lucrare. în ducţie şi n angajamentelor luate în rea realizărilor am intite. P rintre
întrecere. Esle cunoscut faptul că
aceştia se numără tov. Gheorghc
O altă problemă caic va sta
mele analitice. Acestea au fost în­
ÎN ATENŢIA COMUNIŞTILOR C.SC.A.S. Recrutarea aprobate de atenţia nbastră este îm bogăţirea n i­ sarcinile unuale de plan au fost în­ Sercş, forjor, Alexandru Silaghi,
tocmite judicios şi
deplinite cu 23 de zile
lucrătoare
velului de cunoştinţe al m aiştrilor,
m uncitorilor
mai devreme Vreau să arăt insă
la cursuri se vn face de către con­ * inginerilor şi tehnicienilor. In cola­ că noi ne-am îndeplinit şi angaja­ strungar, Gheorghe Scurtu, turnă­
tor. 11ie Borcen. frezor şi m ulţi al-
P articipanţii la conferinţa organi­ fast repartizat ci te un membru sau tere a productivităţii muncii şi sa ducerile şantierelor. Atenţia se va borare cu serviciul tehnic şi tehno­ mentul la economii Ani dat peste lii.
zaţiei de partid de la E.M. Deva au candidat de partid, iar în celelalte ia măsuri concrete care să ducă la îndrepta spre m uncitorii necalificaţi, log şef din trust, se vor stabili tema­ sarcina planificată 1.779.000 lei e-
analizat felul în care colectivul de sectoare m ajoritatea brigăzilor sint sporirea producţiei de minereu. care au vechime in brigăzi calificate, tici adecvate cond iţiilo r de muncă de conomii la preţul dc cost al pro­ IO AN BEHTOT1
muncă al exploatării a îndeplinit ho- conduse de comunişti. V iu dezbătute în conferinţă au spre acel oameni care sînt stabili pe pe fiecare şantier. ducţiei depăşindu-sp cu m ult an­ tehnolog
: tâ iy ile cqjiforinţei de partid de a n u l# P articipanţii la discuţii au- dez­ fost şi cauzele pentru care exploa­ şantiere. C ursurile de calificare de Pentru m uncitorii calificaţi voni gajamentul. iar productivitatea (responsabilul postului de co­
tre ftit, au* scos în evidenţă lipsurile bătut pe larg măsurile ce trebuie tarea nu s-a încadrat în preţul de scurtă durată vor funcţiona fără organiza periodic expuneri în care muncii a fost sporită, faţă de anga­ respondenţi de la U.R.U.M,
care s-au manifestat în activitatea luate în v iito r pentru lichidarea de­ cost planificat. Aşa cum a reieşit din scoaterea din producţie a celor în­ se vor prezenta ultim ele nontăti în jament, cu 2 la sută. Petroşani)
organizaţiilor de partid, au făcut ficienţelor care s-au manifestat in darea de seamă şi discuţii, una din scrişi. şi vor cuprinde 200—260 ore tehnica de execuţie a blocurilor de
numeroase propuneri pentru înlătu­ producţie, in vederea creşterii pro­ cauzele care au dus la depăşirea de studiu teoretic, in funcţie de me­ locuinţe şi la alte lucrări.
rarea Jor. In perioada de un an, d u ctivită ţii muncii. Delegaţii, p rin ­ preţului de cost a fost şi lipsa de
care s-a scurs de la conferinţa de tre care Nicolae Matieş, loan Toni- atenţie în gospodărirea materialelor.
partid, organizaţiile de partid s-nu slav, Ti beri u Corinda, lean Popa. Prin galerii se găsesc deşeuri <le lemn
preocupat îndeaproape de conduce­ Vasile Ctrpan, D um itru Suvtt, Ladi- de mină, şina, eelise. arm ături de C. S. H .: DE LA SUBREDACŢIA NOASTRA nomii, nu pot fl trecuţi cu vederea
rea a ctivită ţii economice, m obilizînd slau Ghezan, loan Stunculcscu, Ale­ fier, distanţiere pentru arm ături me­ nici c c iln lli factori care au favo­
întreaga masă de m uncitori la o xandru Cosma, Nicolae Dubui, loan talice şi alte materiale. Organiza­ rizat scăderea preţului de cast. P li­
muncă susţinută pentru îndeplinirea Vaicloş şi a lţii, au arătat în dis­ ţiile dc partid nu au îndrum at su fi­ nind accent pe utilizarea cuptoare­
a lua măsurile corespunzătoare care PretaS de cost —
înainte de termen a angajamentelor cuţiile purtate că pentru îndeplini­ cient conducerile sectoarelor pentru lor la întreaga lo r capacitate, seur-
luate in întrecere. Colectivul dc rea sarcinilor sporite pentru anul tînd tim pul de elaborare a şarjelor
muncă de la E.M. Deva a reuşit în 1965, sînt necesare măsuri caic să să ducă la folosirea judicioasă a şi efectuarea unor reparaţii de co-
acest an să-şi îndeplinească in fie­ ducă la creşterea productivităţii lem nului şi materialelor. In prezent lilnte într-un tim p mai scurt, In d i­
care lună sarcinile de plan In cele muncii. In acest sens la E.M. Deva lemnul se introduce in mină la d i­ cel mai sintetic indicator de plan cii de utilizare a cuptoarelor, au
11 luni ale anului, productivitatea sînt numeroase rezerve interne. Vor­ mensiuni necoi espunzătoare Pentru crescut de la o lună la alta, to tali-
m uncii a crescut cu 2,9 procente b ito rii au subliniat necesitatea me­ pregătirea lu i e nevoie de m ult tim p zlnd pe cele 11 luni, un spor de 0,38
fată de 0,5 ia sută cit s a prevăzut canizării operaţiunilor de încărcare şi se pierde m ult material lemnos. In cele I I luni care au trecut dc la începutul anului, sidenirgiştti economii .suplimentare. Reducerea tone pe m.p. şl zi calendaristică,
in hotărirca conferinţei de partid, şi transport a m inereului prin intro­ Aceasta în tim p ce la E.M. Deva c- hunedoreni au înscris pe graficele de producţie im portante succ»:-:c in preţului de cost al producţiei s-a faţă de indicele planificat. Pe Aceas­
ia r planul la extracţia de minereu a ducerea m aşinilor de încărcat, ma­ xistă posibilitatea confecţionării u- îndeplinirea planului de stat la toţi indicatorii. In scrisorile prim ite la făcut în c ondiţii Ic îm bunătăţirii ca­ tă bază, productivitatea m uncii a
fost îndeplinit in proporţie de 101,8 şini care se află în fază experim en­ nui fierăstrău circular la suprafaţă, redacţie zilele acestea, mai m ulţi corespondenţi din C.S.II. ne scriu des­ lită ţii cu 0,38 la sută faţă de in d i­ crescut cu 3,6 Ia suta fată de plan.
la sută, fiin d depăşit angajamentul tală. Pentru realizarea productivi­ pentru ca lemnul să fie introdus p ic rezultatele obţinute îndeosebi pc linia creşterii productivităţii cele admis de declasate. In tr-o mai nilcă măsură insă a con­
luat. tăţii planificate pe maşină, s-a pro­ în mină gata pregătit. m uncii, îm bunătăţirii calităţii producţiei şi reducerii preţului de cost. Nu putem spune însă eă în cadrul trib u it la obţinerea de economii, îm ­
Rezultatele obţinute sînt urmarea pus înfiinţarea unor cursuri de spe­ Delegaţii la conferinţă au dezbătut Publicăm mai jos cîlcva din aceste scrisori secţiei au fost epuizate toate rezer­ bunătăţirea ca lită ţii. In oceastă d i­
recţie există încă m ari rezerve de
m ăsurilor luate de comitetul de cializare a m uncitorilor care vor de­ pe larg problemele vieţii de otgn- vele de reducere a preţului de cost. scădere a preţului de cost. Procen­
partid pentru întărirea rolului con­ servi maşinile de încurcat. O altă nizatie, arălfnd că comitelui de zervă asupra căreia, pe baza cunoaş­ Colectivul nostru va depune Şi în tul de rebut, chiar dacă se înca-
ducător al organizaţiilor de partid rezervă im portantă pentru sporirea partid s-a preocupat indeaproape de Secţia a lll-a furnale terii contrele a situaţiei existente, continuare eforturi susţinute pentru (Vcnză în lim ite le admise, e totuşi
in activitatea economică. In adună­ producţiei de minereu este folosirea întărirea rîn d u iiio r partidului, de fu rn a lişiii au făcut valoroase pro­ găsirea altor căi de reducere a pre­ mare faţă de posibilităţile pe care o-
rile generale ale organizaţiilor de fondului de timp. Aceasta mni ales îm bunătăţirea învăţăm întului de îndrum ată de organizaţia de partid, puneri. O parte din aceste propuneri ţului <le cost. ţe lnrii Ie nu la îndemlnă.
bază si In plenarele com itetului de pentru că la E.M. Deva nu s-a făcut partid, a muncii de propagandă şi conducerea tehnico-aclniinistrniivă a au fost aplicate în producţie chiar GERTRUD FODOR
partid s-au dezbătut problemele totul pentru reducerea num ărului de agitulie, de educarea tovarăşilor din secţiei noastre a mers pe linia des­ din prim ul trim estru al anului. Ca inginer economist N IC O LA E R EM NEAM TU
principale ale producţiei. îndepli­ nbsente ncmoiivate, pentru întărirea activul fără de partid. , coperirii şi va lo rificării depline a urmare, eauperele au avut un re­ tehnician p lanificator
nirea sarcinilor de plan. respectarea disciplinei O rganizaţiile de parlid Darea de scamă şi participanţii la rezervelor interne. In planul de m a­ gim de funcţionare normal, iar tem­ Oţelăria nr. 2
disciplinei şi a norm elor de tehnică n-nu folosii toate formele de educa­ discuţii au făcut numeroase propu­ suri tehnico-organizatorice întocm it peratura aerului a crescut sinititor. Laminorul de 800 mm.
a securităţii muncii, îm bunătăţirea ţie in acest scop, n-au îndrum at su­ neri menite să ducă la îndeplinirea pentru anul acesta, şi-nu găsit locul In structura preţului de cost «1
c a lită ţii m inereului, desfăşurarea în­ ficient organizaţiile sindicale şi sarcinilor de plan pentru anul 1965. exploatarea raţională a instalaţiilor Atenţia şi efo rtu rile întregului co­ producţiei noastre, costul materiei O porte din producţia oţelârlllor.
trecerii socialiste, aportul comuniş­ U.T.M. pentru a găsi mijloacele cele H otărîrile adoptate de conferinţa de şi agregatelor, reducerea mersului lectiv au fost orientate spre reduce­ prim e leprezintă peste 70 la sută. trece prin cajele lam in o ru lu i nos­
tilo r in procesul de producţie an stat mai eficace dc luptă îm potriva in ­ încetinit al furnalului, respectarea rea sistematică a consumului de cocs. Prin urmare e şi firesc ca în an­ tru. P liv ită sub aspectul ei econo­
in permanentă in atenţia organiza­ disciplinei, pentru crearea unei opi­ partid vădesc preocuparea comuniş­ strictă a reţetei de dozare şi a gra­ Pentru înfăptuirea acestui obiec­ samblul a ctiv ită ţii economice, atunci mic, laminarea la un preţ scăzut este
tilo r pentru perspectiva producţiei,
ţiilo r de partid. nii de masă îm potriva acelora care pentru dezvoltarea continuă a rea­ ficului de încărcare şi descărcate. tiv s-a reorganizat controlul de ca­ cind avem în vedere economiile la fără îndoială nem ijlocit legată de o
O preocupare permanentă a co­ absentează nemotivat de la luciu. Ridicarea tem peraturii aerului in­ litate pe tot flu xu l tehnologic, a preţul de cost, accentul să fie pus aprovizionare ritm ică cu lin go u ri
Din cauza lipsurilor de la lucru, în lizărilor. sporit exigenţa la ciuruirea cocsului
m ite tu lu i de partid şi a b iro u rilo r S. FOP suflat în furnal, a fost o altă re- pe reducerea sistematică a consumu­ calde de bună calitate. In fe lu l a-
organizaţiilor de bază a fost conti­ cele 11 luni care s-au scurs din a- şi distribuirea lui uniform ă în ames­ rilo r specifice de fontă lichidă, fie r eesta s^a putut asigura o folosire
nua îm bunătăţire a organizării m un­ ccst an, indicele de utilizare a fon­ tec cu celelalte m ateriale La ni­ vechi şi alte materiale. Ce s-a în­ judicioasă a agregatelor, fa p t ce a
cii. Această preocupare s-a concre­ dului de tim p a fast realizat doar velul schim burilor şi echipelor s-a treprins în secţia noastră în oceastă permis creşterea p ro du ctivită ţii m un­
tizat în măsurile luate pentru omo­ in proporţie de 94,5 la sută. Dele­ asigurat o asistentă tehnică cores­ direcţie ? cii cu 4,39 la sută, In cele 11 lu n i
genizarea brigăzilor, permanentiza- gaţii la conferinţă au cerut noului punzătoare cu cadre bine pregătite. Mai în tîi trebuie subliniat rolul care au trecut din acest an. Creş­
zarea lor pe genuri dc lucrări in comitet de partid să ducă o luptă Pe parcurs au mai fost luate şi alte com itetului de portîd in crearea unei terea p rod u ctivităţii m uncii a dus
vederea specializării, punîndu-se un susţinută pentru întărirea discipli­ măsuri cuni ar fi : funcţionarea con­ opinii de masă îm potriva risipei ma­ In depăşirea planului cu 9.300 tone
accent deosebit pe întărirea rolului nei în muncă, pentru folosirea din tinuă cu presiune ridicată la gîtul te riilo r prim e şi a m aterialelor au­ laminate.
m aistrului in producţie si creşterea plin a tim pului dc lucru. In acest furna lulu i, scurtarea tim p u lu i de re­ xiliare. Pe întreaga secţie s-a in tro ­ Depăşirea planului făcîndu^se cu
a u to rită ţii şefilor de brigăzi şi de sens vor trebui luate măsuri pentru paraţii, evitarea o p ririlo r accidenta­ un volum redus dc cheltuieli, s-nu
ca brigăzile dc m ineri să fie bine le şi altele. N-a trecut m ult şi mă­ dus un regim sevei de economii.
schim buri. Crearea organizaţiilor do aprovizionate cu m ateriale şi vago- Cn sp rijin u l larg al colectivului au putut realiza, în perioada am intită,
partid pe schim buri a dat muncii de nete goale. Din cauza defecţiunilor surile lume si-au dovedit din plin fost reduse la m inim um cheltuielile peste 900.000 Iei economii la pre­
partid un caracter concret, contri­ eficacitatea. Consumul de cocs a neproductive şi micşorate cheltuie­ ţul de cost. O parte din economii
buind la întărirea controlului orga­ in aprovizionarea cu lemn de mină, început să scadă de la o lună la alia. lile de ordin gospodăresc, unele lu ­ s-au obţinut pe seama scăderii con­
n iza ţiilo r de partid asupra activilă brigăzile sini nevoile să piardă tim p F urnalişiii nosiri au îm brăţişat crări execurîndu-se prin acţiuni de sum ului specific de com bustibil, e-
ţii în toate schim burile. preţios, ceea ce duce In scăderea cu toată căldura in iţia tiva tovarăşi­ muncă patriotică. U rm ărirea z iln i­ nergie electrică şi m ateriale de în­
lor lor de la secţiile I şi a II-a fu r­
Sub îndrumarea com itetului de productivităţii muncii. Iată de ce co­ că a fiecărui element în parte şi treţinere.
nale, cn toată fonia produsă peste
partid organizaţiile de bază au re­ m uniştii au cerut noului comitet să plan să se realizeze cu cocs econo­ (narea unor măsuri operative de în ­ Cu toate rezultatele bune o bţinu­
partizat judicios m em brii şi candi­ m isit. In scurtă vreme, in iţia tiva a lăturare şi prevenire a cauzelor te, nu ne putem declara totuşi m ul­
daţii de partid pe locuri de muncă pună in centrul a ctivită ţii sale stu­ care duc la depăşirea consum urilor ţu m iţi In secţia noastră mai sint
In sectorul II, în fiecare brigadă a dierea tuturor posibilităţilor dc creş- început să se înfăptuiască. Toate planificate, au avut drept rezultat încă rezerve insuficient valorificate.
cele 10.200 tone fontă produsă peste nbţinerea unui volum sporit de eco­ Conducerea secţiei, îndrum ată de
plan în cele 11 luni, s-au elaborat nomii organizaţia de partid, va lua noi mă­
numai cu cocs economisit Acest fapt
Cele aproape 3.500.000 lei econo­
fioi utiîajg psnîru industria alimentară s-a râsfrînt pozitiv asupra reducerii mii suplim entare la preţul (le cast suri de sporire a econom iilor la pre­
ţul dc cost.
preţului de cost. indicator la care
s-au obţinut peste 17 milioane lei vorbesc de la sine despre eficienţa IO AN BOTU
m ăsurilor luate. Fiind vorba de eco­
m aistru
In uzinele constructoare de maşini ro tu n jit bucăţile dc aluat, maşina de
s-au produs noi utilaje pentru in ­ crestat chifle etc-.
dustria alimentară. Pentru fabricile U nităţile de industrializare a lap­
de piine, de exemplu, au iost rea­ telui vor prim i in curind noile in­
lizate trei maşini de prelucrat şi stalaţii dc pasteurizat şi sepnrntou- Gamă bogată de medicamente
modelat aluatul şi un cuptor dc rele centrifugale de smîntînă. cu ca­
piine cu o capacitate de 2.5 tone in pacităţi de 2.000—3.000 şi 5.000 li­
24 de ore. Sînt în construcţie şi alte tri pe oră, produse la Uzinele „Teh- In industria de medicamente au proape 60 antibiotice diverse şi produselor fabricilor noastre de me­
asemenea utilaje printre caic cupto­ fost puse in fabricaţie în acest an cca. 1.500 produse de sinteză, reac­ dicamente este de circa 17 ori mai
rul de piine cu o capacitate de 5 tone nofrig". aproape 70 de produse noî, prin­ tivi şi produse purificate. Lo a- mare decît în 1950. Se exportă me­
in 24 de ore. maşina de divizat şi (Agerpres) tre core Lactobionatul, Oxitonul, ceasta a contribuit şi faptul că în dicamente în Argentina, Belgia,
Finhozidul şi altele, cu o înalta va­ acest an a fost dată în funcţiune Canada, Cehoslovocio. Elveţia,
loare terapeutică. parţial Uzina de medîcomente „Bu­ Franţa, Indonezia, Iugoslavia, Irak,
In C o n sta n ţa a so sit In prezent industria de medico- cureşti” . Polonia. R.A.U., S.U.A., U.R.S.S. şi
mente produce peste 1.800 de sor­ Creşterea continuă a producţiei altele Produse ca Romporkin,
prim ul transport cu p o rto cale timente. In fabricile de medicamen­ şi a numărului de sortimente, cali­ Streptomicina, Eritromicina, Clo-
te specializate se realizează anual tatea şi modul de prezentare la ni­ ramfenicol, Gerovital H3, Pas, Hi-
M arti dimineaţa în portul Con­ sirea altor vase slrăine care prin a- peste patru miliarde de tablete şi drazida I.N., Xilina etc., sînt medi­
staţia.
Gheorghe Faur este şeful unei echipe dc întreţinere de la
stanţa a ancorat cargoul „Odîssos" genţia dc im port Constanţa vor adu­ C.F.R. Simeria-Călători. El ştie cd de conştiinciozitatea cu care verifică drageuri, aproape 200 milioane fio­ vel mondial, asigură totodată o camentele cele mai cerute la ex­
sub pavilion grec. care a adus p ri­ ce pînă la sfirşitul anului circa 2 000 le. peste 22 milioane de flacoane bază reală pentru exportul de me­ port.
mul transport de 396 tone portocale tone citrice, smochine, stafide etc. ecartamentul liniei depinde asigurarea bunei funcţionări a transportu­ de soluţii. Totodată se produc a- dicamenta. In onul 1964, exportul (Agerpres)
din actualul sezon. S-a anunţat so­ rilor pe calea ferată.