Page 61 - 1964-12

U lu n i'ie c â V e tâ & a
I R e g io n a lă
i Hune doana-Deva Proletari din toate ţările. w jiţi-v a i
Lucrările şedinţei plenare a Consiliului Superior al Agriculturii

Realizările din agricultură în acest
mul sol lallsmulttl an şi măsurile pentru îndeplinirea

sarcinilor în 1985
£53jPlK A N Al CQHITETUUJI REGIONAL HUNEDOARA AL RH R. Şl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL

Raportul prezentat de tovarăşul Mihai Dalea

ANUL XVI. NR. 3102 VINERI 18 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani
L u crările şedinţei plenare a Con­ prin creşterea recoltelor In hectar. mologarea soiu rilo r şi In stitu tu l de
s iliu lu i Superior al A g ric u ltu rii sînt Această sarcină, de cea mai mare cei'ceiări pentru cereale şi plante
consacrate analizei rezultatelor ob­ însemnătate economică şi politică, tehnice, cu s p rijin u l specialiştilor
U PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT ţinute în anul cate s-a scun1». De a- se va realiza prin ridicarea fe rti­ din unităţile de producţie, trebuie să
lită ţii solului, folosirea sem inţelor
stabilească, în tim pul cel mai scurt,
senienea, pe baza dezbaterilor ce
raionarea soiurilo r pe zone natu­
selecţionate, valoroase si utilizarea
vor avea loc în legătură cu cele
mai im portante probleme ale dez­ mai bună a bazei tehnico-materiale. rale, pe baza consultării largi a spe­
v o ltă rii a g ricu ltu rii noastre socia­ O dezvoltare im portantă va cunoaş­ c ia liştilo r din producţie, făcindu-se
liste, vom stabili principalele mă­ te în J965 şi patrim oniul nostru v i­ pe parcurs numai corectivele abso­
suri menite să asigure îndeplinirea ticol şi pomicol, precum şi cultura lu t necesare, în funcţie de soiurile
Sem icocseria de la Uzina cu succes a sai-cinilor puse de partid plantelor tehnice şi legum icultura. noi care sc creează. Secţia de ce­
şi guvern în agricultură pentru n- In zootehnie,, obiectivul principal reale şi plante tehnice din C onsiliul
nul 1965, de creştere în continuare
„Victoria" Călan a producţiei agricole, vegetale şi a- este ridicarea ca lită ţii efectivelor şi Superior al A g ric u ltu rii şi consilii­
creşterea productivităţii lor, prin fu ­
le agricole regionale, cu s p rijin u l
nim aL\ rajarea raţională, selecţie, apărarea sta ţiu n ilor experim entale şi al trus­
lori dimineaţă corsarii Uzinei menele planificate. La unele agre­ In mersul său ascendent, agricul­ sănătăţii ctc. tul ilor gostat, să asigure producerea
V ictoria” din Călan nu raportat în­ gate. ca urmare a organizării mai tura noastră urmează calea trasată Si in anul 1965 statul nostru va de seminţe valoroase la toate cul­
deplinirea planului anual Acest suc­ judicioase a muncii şi a aprovizio­ de partid de dezvoltare intensivă si dezvolta baza tehnico-m aterială a turile. Agrosemul are datoria să or­
ces se datoreşte mai m ultor factori nării ritm ice a locurilor de muncă m ultilaterală, prin mecanizarea com­ a g ricu ltu rii. O parte însemnată a ganizeze mai bine înm ulţirea se­
M uncitorii, inginerii şi tehnicienii cu materialele necesare, tim pul de plexă. chimizare, aplicarea în pro­ in ve stiţiilo r se va folosi pentru d o ­ m inţelor pe bază (le contract si să
de aici, Îndrum aţi de organizaţia de reparaţii a fost scurtat, reuşindu-se ducţie a celor mai noi cuceriri ale tarea, în continuare, a agricu ltu rii, ia măsuri pentru înlăturarea cau­
partid, s-au preocupat mai m ult decît astfel să se obţină un însemnat spor ştiinţei, care asigură creşterea ne­ cu tractoare, pluguri, semănători, zelor care duc la im p urifică n.
in ceilalţi ani de exploatarea mai de producţie. întreruptă a producţiei agricole. combine pentru recoltat pai oase, In anul 1964. îngrăşămintele or­
raţională a agregatelor. îm bunătăţi­ Cocsarii din Călan sînt hotârîti să Cu toate condiţiile clim atice v i­ precum şi combine pentru recoltat ganice şi dum ice au fest folosite
rea organizării muncii, ridicarea ca­ continue şirul succeselor. Pînă la trege din acest an. producţiile ob­ porumb, depănuşătoare, maşini pen­ mai bine. C onsiliile agricole regio­
lific ă rii profesionale. Inginerii si sfirşitul anului ei s-au angajat să ţinute la principalele c u ltu ri sînt re­ tru recoltatul carto filo r şi sfeclei de nale si raionale trebuie să reparti­
l tehnicienii i-au s p rijin it concret in obţină peste prevederile planului a- lativ bune, unele depăşind nivelul zahăr zeze îngrăşăminte chimice pe gospo­
acest scop Ca urmare, capacitatea nual o însemnată cantitate de semi- celor din anii precedenţi. Ca urmare a in vestiţiilo r mari fă­ dării în mod diferenţiat, ţinînd sca­
cuptoarelor a fost bine utilizata. cocs Pentru realizarea angajamen­ M erită să fie evidenţiate rezulta­ cute de stat pentru dezvoltarea in­ me» de culturile şi fertilitatea so lu ri­
M uncitorii de la Întreţinere si re­ tului luat ci îşi vor îm bunătăţi con­ tele obţinute de sectorul fruntaş al dustriei chimice şi a in tră rii parţia­ lor din unităţile respective. Dc ase­
p araţii au avut mereu în atenţie re­ tinuu organizarea muncii, vor folosi a g ricu ltu rii noastre — gospodăriile le in funcţiune a noi combinate, a- menea, trebuie acordată mai multă
vizuirea modului de funcţionare a a- gricultura va prim i în 1965 cu 56 atenţie folosirii cu eficienţă m axi­
mai bine agregatele, vor reduce tim ­ de stat. M ulte dintre acestea reali­ la sută mai multe îngrăşăminte, sub­
gregaielor. Ei au executat întreţineri zează producţii care le situează la mă a îngrăşăm intelor şi păstrării a-
.s.i reparaţii de bună calitate, in ter­ pii neproductivi. nivelul celor din ţările eu a gricul­ stanţă activă, decît se prevede să ceslora.
fie liv ia te in acest an
tura cea mai avansată. Gospodări­ Un volum im portant de investiţii Extinderea suprafeţelor irigate şi
Autobaza I.R.T.A. Alba lulia ile de stat din trustul Sînnicol-nu va fi folosit pentru dezvoltarea creş­ exploatarea raţională a celor exis­
Mare, bunăoară, au realizat 5.000 tente trebuie să constituie una din
te rii anim alelor în gospodăriile de preocupările de seamă ale consilii­
, Colectivul de muncă de la A uto­ ploalat raţional autovehiculele, şi-a kg. de porumb boabe la hectar de stat. In anul v iito r se vor construi lor agricole, conducerilor şi specia­
pe 13.550 hectare, cele din trustul
baza I.R.T.A. din A lba lu lia a o b ţi­ organizat mai bine munca Autove­ Călăraşi au obţinut 4 800 kg. la ha. noi complexe de porcine, combinate liş tilo r din unităţi. Atenţia trebuie
nut de curind un nou .şi Jruinos suc­ hiculele, au fost întreţinute si repa­ de păsări şi se va trece la constru­ îndreptată în prim ul rind spre sur­
ces: îndeplinirea planului produc­ rate bine de către m uncitori c a lifi­ de pe 13560 hectare, iar cele din irea unor complexe pentru vaci. care sele locale.
ţiei globale pe anul 19C4 cu IC zile caţi. Ca urmare, ele au funcţional trustul Suceava 4.240 leg. la ha. de să fie date în funcţiune in 1965 şi Unul din factorii care condiţio­
pe 11.690 hectare.
mai devreme. bine, coeficientul planificat de u ti­ in 19CG. nează realizarea sarcinilor p rivin d
De la începutul anului .şi pînă în lizare a capacităţii a fost depăşit cu In gospodăriile colective, produc­ Acestea sînt principalele stre in i creşterea producţiei la cereale, ca şi
prezent planul la călători transpor­ 7 la sută. ţia medie de griu la hectar realiza­ care revin a g ricu ltu rii din planul la alte culturi, este aplicarea măsu­
ta ţi a fost realizat în proporţie de La realizările frumoase dobîndite tă este apropiată de nivelul celei din de stat pe anul 1965. Pentru îndepli­ rilo r de prevenire şi combatere a
174,4 la sută. iar la călători kilom etri pînă acum o contribuit din plin în­ anul precedent, iar la porumb îl de­ nirea lor considerăm că este necesar atacului bolilor şi dăunătorilor. Este
în proporţie de 153.5 la sută. La con­ tregul colectiv de muncă. In mod păşeşte. Gospodăriile colective din să analizam împreună, in mod c ri­ de datoria centrelor de prognoză şi,
sumul specific de com bustibil A u­ deosebit s-au evidenţiat tovarăşii raionul Sinnicolau Mare, de pildă, tic. problemele principale ale spo­ avertizare să anunţe operativ apa­
tobaza I.R.T.A. din Alba lu lia a în ­ Condrea Timoftea, Ivan M artin, Tee- au obţinut 3.620 kg. de porumb boa­ r ir ii producţiei agricole, să scoatem riţia a tacurilor dc boli şi dăunători
registrai o economie de 121.727 litri .şn Anton, Stînea V irgil, Ilădueanu be la hectar de |>e suprafaţa de la iveală lipsurile din munca noas­ şi momentul optim de tratare, ia r
benzină. Nicolae. Fieraru Ioan, Simion W il- 22.898 hectare, cele din raionul Ne­ tră şi pc b-iza experienţei eiştigate speciniiştii din unităţi să controle­
Pentru obţinerea acestor succese helm, Buda Nicolae .şi alţii. gru Vodă au realizat 3.250 kg. Ia să găsim cele mai corespunzătoare ze starea c u ltu rilo r şi să asigure fo­
au fost luate o serie de măsuri ţeh- CHEORGHE P AU L ha. de pe 26 530 hectare, iar gospo­ măsuri pentru înlăturarea lor. losirea la tim p şi cu multă grijă a
nico-organizatoriee. Astfel, colectivul .şeful Autobazei I.R.T.A. d ăriile colective din raionul Zim ni- Aşa cum am arătat, sarcina p rin ­ substanţelor de combatere.
de muncă de aici. îndrum at de orga­ cea au realizat 3.101 kg. la ha. de pe cipală în sectorul producţiei vegeta­ Experienţa unor regiuni ca Do-
nele şi organizaţiile de partid, a ex- Alba lu lia 17.082 hectare. Gospodăria colectivă le rămine. în continuare, sporirea
din Biled, regiunea Banat, a re a li­ producţiei şi cablaţii produselor la brogea ne arată, cit de im portant
zat 4 320 kg. porumb la hectar de este să aşezăm mai judicios speci­
Sectorul Baru Mare de la pe 1.026 hectare, gospodăria colecti­ cerealele de bază — grîu şi porumb. ile de animale în funcţie de condiţi­
vă din Cobadin a obţinut 4 266 leg. Pentru realizarea acestui obiectiv ile concrete de creştere raţională, cu
Aurelia Petra se numără printre cele mai destoinice muncitoare de la ha. de pe 1.170 hectare, gospodă­ trebuie să aducem in dezbaterea ple­ rezultate bune, existente in fiecare
E.F. Haţeg la Fabrica „ Sebeşul", Sebeş. Din evidenta producţiei reiese că tov. Petra ria colectivă din Munteni-Buxău, re­ narei principalele probleme caic se zonă şi unitate. In anul 1964 s-a
depăşeşte prevederile planului lunar de producţie cu 29 la sută, iar giunea Bucureşti — 4.153 kg. la ha. ridică in activitatea u n ită ţilo r noas­ acordat o atenţie mai mare acţiunii
M uncitorii, inginerii şi tehnicienii 2.000 bucăţi, iar la lemn pentru foc cel de calitate cu 9 la sută. Pentru rezultatele bune obţinute ea a fost în medie de pe 1.104 hectare. tre de producţie. Este adevărat că, de reproducţie a anim alelor, ca u-
in ultim a perioadă, producţia glo­
de la sectorul de exploatare din Baru esenţă moale cu 1.000 m st. declarată, lună de lună, evidenţiată in întrecerea socialistă. Recolte bune s-au obţinut şi la bală de cereale a crescut an de an. nul din factorii hotăuTori de îm bu­
Mare a În tre p rin d e rii forestiere din Planul de transport pe C F.F. a Foto: V. ONOIU floarea-soarelui şi îndeosebi la sfe­ Trebuie să arătăm insă că această nătăţire calitativă a efectivelor din
Haţeg au realizat sarcinile de plan fost îndeplinit lună de lună, iar pro­ cla de zahăr. creştere nu se datoreşte unui efort gospodăriile colective. Sînt totuşi
cazuri cînd reproducătorii sînt în­
pe anul 1904 cu 15 zile mai devreme. ductivitatea muncii a crescut fată de In legum icultură s-au dezvoltat egal al tu tu ro r regiunilor, raioane­
Planul producţiei globale pe acest prevederi cu 2.30 la suta*. . . Fabrica „Sebeşul" din Seb A C în continuare baza materială şî con­ lo r îşi u n ită ţilo r. Dacă in regiunile tre ţin u ţi şi folosiţi în mod. neraţio-
an a fost îndeplinit în proporţie de Rezultatele obţinute se datoresc în centrarea producţiei în unităţi spe­ Dobrogea, Banat, Bucureşti şi altele nal, in special în zonele necolectî-
100,29 la sută. ior cel al producţiei mare parte organizării muncii în fn cursul acestui an. m uncitorii, de îm bunătăţire a aprovizionării cializate, s-au lă rg it suprafeţele ir i­ producţia a marcat în toţi aceşti ani vi/ale. C onsiliile agricole şi specia­
marfă în proporţie de 101,54 la sută. brigăzi complexe cu plata in acord inginerii şi tehnicienii de la Fabrica secţiilor cu m ateriile prim e şi cu gate, ale serelor şi răsadniţelor, ceea un mers ascendent, în condiţii c li­ liş tii trebuie să ia măsuri pentru
La sortim ente planul anual a fost global, folosirii metodelor superioa­ „Sebeşul” din Sebeş şi-au organizat ce a făcut ca producţia de legume matice nu întotdeauna din cele mai întocmirea si urm ărirea permanen­
materialele necesare. Pentru fiecare
depăşit după cum urmează : la buş­ re de exploatare a masei lemnoase, mai bine munca, au folosit mai ra­ secţie au fost num iţi m uncitori Care pi elim inată în acest an, în sectorul favorabile, in alte regiuni ca Iaşi. tă a planului de montă şî fătă ri,
teni din răşinoase pentru gater cu creării din tim p a sto ru rilo r de masă ţional maşinile, s-au preocupat mai se ocupă in exclusivitate de acest socialist al a g ricultu rii, să fie mai C luj, Maramureş s-au manifestat dezvoltarea acţiunii de insâm inţări
1 000 m.c.. la buşteni din răşinoase lemnoasă m ult de ridicarea ca lifică rii profe­ luciu. mare decît cea realizată anul tre­ flu ctu a ţii mari, ia r producţiile la a rtificia le şi asigurarea in toate zo­
pentru poduri şi p ilo ţi cu 600 mc., In obţinerea acestor realizări s-a sionale. Inginerii şi tehnicienii, re­ Rezultatele acestor preocupări au cut. hectar se menţin încă la un nivel nele a reproducătorilor necesari, din
la lemn pentru mină din răşinoase evidenţiat întregul colectiv. In mod P atrim oniul viticol a crescut cu ncsalisfâcător. Cauza principală a rasele corespunzătoare efectivelor-
deosebit s-au evidenţiat însă munci­ partizaţi judicios pe schim buri, i-au fost bune. Lună de lună colectivul malcă. Totodată este necesar ca ac­
cu 400 m.c.. la bile manele cu 300 s p rijin it pe m uncitori în deservirea de muncă de aici şi-a depăşit sarci­ peste 18.000 hectare, iar cel pomicol producţiilor încă scăzute din unele
torii din brigada complexă cu plata cu aproape 24.000 hectare, din care ţiunea de selecţie să se extindă în
mc., la traverse înguste din fag cu in acord global condusă de Nicolaes- corectă a maşinilor, in reducerea nile de plan At est lucru a făcut po­ 20.000 hectare in gospodăriile colec­ regiuni, in special la griu. se dalo­ toate u nităţile cu efective valoroa­
cu Vasile. cît si tovarăşii Săucă IVe- tim p ilo r neproductivi. M un cito rii de sibil ca saiciniJe producţiei globale tive. punindu-se in valoare terenuri reşte modului necorcspunz.ător în se, Atenţia să fie îndreptată spre a-
care se aplică m ăsurile agrotehnice.
cup, Jianu Ştefan şi alţii. la atelierul mecanic au executat în­ pe anul 1964 să fie îndeplinite cu im p ro prii altor culturi. sigurarea co n d iţiilo r norm ale de
14 zile mai devreme, să se obţină la
Sectorul forjă CHEORGHE ALBEANU treţineri şi reparaţii de bună cali­ preţul de cost economii în valoare In zootehnie s-a acordat, în conti­ Pentru înlăturarea acestor deficien­ creştere şi dezvoltare a anim alelor
ţe, consiliile agricole, specialiştii vor
tehnician tate la toate maşinile şi utilajele. Ca de 229 000 lei. De In începutul anului nuare, atenţie s p o ririi efectivelor din trebui să asigure folosirea raţională tinere, luîndu-se măsuri corespun­
zătoare privin d alim entaţia, în g riji­
de Ea U.M. Cugir (din postul de corespondenţi urmare, ele au fost bine utilizate. şi pînă în prezent productivitatea sectorul socialist al agriculturii, pre­ a tractoarelor si m aşinilor agricole, rea şi întreţinerea raţională a a-
voluntari de la I R Ilateg)
cum şi îm bunătăţirii calitative a .şep-
să sprijine conducerile u n ită ţilo r în
Conducerea fabriciî a luat măsuri
muncii a crescut cu 0.6 la sută.
telului. In gospodăriile de stat, efec­ amplasarea judicioasă a c u ltu rilo r cestora.
Aşa cum prevede angajamentul tivele de animale au crescut cu 9 şi organizarea muncii pentru execu­ Ca urmare a preocupării mat sus­
luat de colectivul nostru în cadrul )a sută la bovine, 10 la sută la por­ tarea la tim p şi de calitate a tutu­ ţinute a co n siliilor agricole şi a gos­
întrecerii socialiste, sarcinile anuale cine şi cu 63 la sulă la păsări. ror lucrărilor.. podăriilor colective, furajele sînt a-
de plan au fost îndeplinite cu 15 zile „Să laminăm la toleranţe sigurate in proporţie mai mare de-
mai devreme. Planul anual a fost In gospodăriile colective, efecti­ Realizarea cu succes a sarcinilor cît în anii precedenţi. C onsiliile a-
realizat la producţia globală, pină )a vele de animale nu spo rii cu 3 la de creştere a producţiei agricole şi gricole vor trebui să îndrume u n i­
15 decembrie, in proporţie de 101.44 sută la bovine, cu 5 la sută la ovi­ în prim ul rînd a producţiei de ce­ tăţile pentru folosirea mai bună a
la sută, la producţia marfă in pro­ ne, cu 9 ia sută la porcine şi cu 8 reale este condiţionată într-o măsu­ suprafeţelor destinate producerii nu­
porţie de 102,84 la sută. iar la pro­ T oate p rofiîele la sută In păsări, sporuri care s-au ră hotăriioare de folosirea ju d ic i­ tre ţu rilo r, extinderea în cultură a
ductivitatea muncii (le 104 la suta. realizat în special pe seama prăsi- oasă a păm intului, (le extindere a su­ plantelor furajere valoroase, care a-
Acest succes se datoreşte muncii p li­ lei proprii. prafeţei ai-abile şi utilizarea ra ţio ­ sigură cea mai mare cantitate de
ne de abnegaţie a întregului colectiv Din toate aceste dale rezultă. că, nală a acesteia. Pentru lărgirea su­ unităţi n u tritive şi proteine.
In urmă cu mai bine de un an P lin urmare m aistrul Adrian F0- nologic. şi nu-i greşeală s-au expe­ în ciuda greutăţilor şi neajunsuri­ prafeţei arabile a ţă rii s-au depus
de m uncitori, ingineri şi tehnicieni am avut o discuţie cu m aistrul Aşa cum am arătat, la obţinerea
din cadrul sectorului care desfăşoară Adrian Fiii op de la lam inorul de 650 lop a avut dreptate. Fireşte, pentru rienţă bună caic să le scape. lor care au existat, rezultatele ob­ efo rturi mari şi s-au cheltuit sume unor producţii sporite o contribu­
o activitate rodnică îndeplinind lună a se ajunge aici au fost necesare Lăcătuşii Traian Popa şi M iron ţinute în agricultură au permis ca im portante. Este necesar ea in v ii­ ţie im portantă au adus-o mecaniza­
de lună prevederile planului de pro­ mm. al C. S. Hunedoara. EI este li­ eforturi susţinute. Despre roadele Negrilă sînt dintre cei care se stră­ şi în acest an să se asigure satisfa­ tor să ne ocupăm mai îndeaproape torii. Executarea in termen optim
nul dintre cei care au aplicat pen­
cerea nevoilor de consum ale popu­
ducţie la to ţi indicatorii. lor o scurtă vizită pe la cîtcva locuri duiesc să execut? reparaţiile în tim p dc valorificarea la maxim um a tu ­ şi de calitate superioară a tu tu ro r
tru prim a dată iniţiativa „Să lam L de muncă din secţie este de natură cit mai scurt şî de calitate cît mai laţiei, a cerinţelor industriei a li­ turor resurselor ce duc la creşterea lu cră rilo r — de la arat şi pînă la
P A U L RADU năm )a toleranţe negative*1. $>• bine­ să convingă. La cuptoarele cu pro­ bună. A lît ei, cit şi A lexandru Tace, mentare şi uşoare şî a angajamen­ suprafeţelor arabile, de ţinerea unei recoltat - - este sarcina principală
şef de sector înţeles. subiectul l-a constituit toc­ pulsie îi vei putea iu tiln i pe A lexan­ Eugen Onîga, Augustîn Hărăguş şi telor externe. evidenţe la zi a terenurilor pe de­ căreia mecanizatorii. conducerile
(din colectivul subredactiei mai extinderea şi roadele eî. dru Tace, Ioan .Filării, sau Ioachim toţi ceilalţi au învăţat să lucreze aşa Aceste rezultate dovedesc încă o ţinător şî pe categorii de folosinţă, S .M .T ^şi G.A.S. trebuie să-i acorde
voluntare de la U. M. Cugir) “ La început a fost cam greu — Popa. urm ărind cu atenţie apăratele la cursurile de îmbogăţire a cunoş­ dată justeţea orie ntării partidului de inlocmirea lu cră rilo r de organi­ toată atenţia.
spunea el atunci. A fost necesară de măsură şi control şi avînd grijă tinţelor profesionale organiza*.e in nostru cu p rivire la dezvoltarea in ­ zare a te rito riu lu i, de verificare a- Asigurarea a g ricu ltu rii cu cadre
repi’oîectarea calibrelor şi strunjirca ca nu cumva să se producă vreo a- cadrul secţiei. A ici, ingineri şi teh­ tensivă şi complexă a agriculturii. tentâ a cererilor de scoatere din c ir­
batere de la temperatura optimă de cuitul agricol a terenului arabi!, îm- de specialitate este o preocupare im ­
corespunzătoare a c ilin d rilo r. Apoi, nicieni cu experienţă bogată le-au Ele se datoresc m ăsurilor luate de
laminare. „De asta — îţi spune o ri­ piedicînd trecerea acestuia la alte portantă a statului nostru. Folosind
a trebuit să luptăm cu rutina unora explicat pc larg cum trebuie să pro­ stat pentru lărgirea bazei tehnicc- cît mai judicios aceste cadre, con­
dintre noi. De aceea, numărul pro- care dintre eî —- depinde în mare cedeze pentru a putea lamina cît materiale, m uncii harnice a colecti­ folosinţe. s iliile agricole au totodată sarcina
fîle lo r lam iriale după acest proce­ măsură reuşita lam inării la toleran­ mai repede, mai bine şi mai econo­ viştilo r şi m ecanizatorilor, aportu­ Asigurarea de seminţe cu valoare
te negative**. Si pe bună drcplate, mic. Cu ocazia diverselor confe­ lui consiliilor agricole şi specialiş­ de a îndruma gospodăriile colective
deu a fost redus. Treptat însă, cu o încălzire necorespunzătoare con­ rinţe şi consfătuiri, a adunărilor de biologică ridicată constituie unul din
sp rijin u l organizaţiei de partid, am du::-» necondiţionat la rebut. grupă sindicală, îm bunătăţirea con- tilo r din unităţi care şi-au îmbogă­ factorii cei mai im portanţi care con­ să trim ită elevi la şcolile agricole
învins toate obstacolele Acum am a- Imuă a organizării m uncii, perfec­ ţit experienţa in conducerea şi o r­ tribuie la sporirea recoltelor. Com i­ dintre fiii de colectivişti, p o triv it ne-
juns să lam inăm la tolerante nega­ Reglarea cajelor este o operaţiu­ ganizarea procesului de producţie şi
tiv e 1 majoritatea p ro filclo r Şi nu în­ ne de mare răspundere şi influen­ ţionarea procesului de producţie, u r­ în aplicarea pe scară largă a cuce­ sia de stat pentru încercarea şi o- (Continuare in pag. a J-a)
cape îndoiaF că nu va trece m ult ţează tot a lit (le m ult reuşita apli­ mărirea cit mai minuţioasă a în tre ­ ririlo r ştiinţei.
şi in iţiativa se va extinde la întrea­ cării in iţiativei. De aceea, ori de cerii, au fost subiecte nelipsite. Lo­ Recent, plenara C.C. al P.M.R. a
ga gamă. cîte ori se efectuează o asemenea o- zinci şi panouri afişate la loc vizi­ dezbătui şi aprobat planul dc stat încheierea lucrărilor şedinţei
peraţiune pc Eugen Onîga şi Au- bil îi cheamă să facă totul pentru pe 1965, precum şi măsurile preco­
Zilele trecute am dixculat pe ace­ gastin Hârăgus nu-i vei vedea n i­ depăşirea planului de producţie şi nizate în vederea realizării lui Anul
eaşi temă eu iov. V ictor Pop, lo cţii­ ciodată stîod locului Ei aleargă de realizarea unei economii cît mai în­ 1965 — ultim ul an al planului de G
torul secretarului com itetului de colo, colo. dînd îndrum ări şi pu- semnate dc metal. Iar pe agenda în ­ ani — va marca un nou şi im portant plenare a Consiliului Superior
partid pe laminor. P rintre altele in ­ nînd mina acolo unde văd că e mai pas înainte in dezvoltarea industriei
terlocutorul a ţinut să precizeze: greu, aşa îneît fiecare fază de ope­ trecerii, economisirea m etalului prin socialiste, a întregii noastre econo­
laminarea la toleranţe negative işi
— V orbind despic laminarea la raţiune să fie executată corect şi să are locul ci aparte. In dreptul ei. ca mii naţionale al Agriculturii
tolerante negative, aş vrea .să men­ conducă în final la laminarea p ro fi­ urm are a preocupării colective pen­ In agricultură, care-şi va conti­
ţionez mai întîi că această in iţia ti­ lului in cim pul negativ de toleran­ tru mai m ult şi mai bun. se înscriu nua şi mai susţinut mersul pe calea Joi au luat sfîrşit lucrările şedinţei
vă a intrat la noi în domeniul obiş­ tă De acelaşi neastîmpăr sînt cu­ de la o lună la alta rezultate tot mai dezvoltării intensive şi m ultilaterale, plenare a Consiliului Superior al Agri­ Şedinţa plenara şî şedinţele pe secţii
nuitului. Anul acesta, ca s-a a p li­ frumoase. C ilra am intită la începu­ in anul 1965, accentul se pune ca culturii. Ia care au luat cuvîntul peste 120 de
cat la toate profilele, adticîndti ne prinşi atunci şi m aiştrii Ioan Crişan, tul m aterialului esie cît se poale de şi pînă în prezent pe sporirea în specialişti — membri ai Consiliului Su­
pînă în prezent o economie de a- A drian Fulop şi Emil Pelruică. Ei ur­ convingătoare. continuare a producţiei de cereale La şedinţă au participat tovarăşii A- perior al Agriculturii, ai consiliilor a-
proape 1.200 tone metal. măresc de altfel întregul proces teh­ G1I. C. şi in principal de grîu şi porumb, Icxandru Moghioroş, membru al Birou­ gricole regionale şi raionale, din insti­
tutele dc cercetări şi invăţămint agri-
lui Politic al C-C. al P.M.R, vicepre­
şedinte al Consiliului de Miniştri, M i­ gricol superior, din diferite unităţi de
hai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R, producţie — au analizat rezultatele ob­
preşedintele Consiliului Superior al A- ţinute în agricultură în acest an, meto­
O A m atorii de fotbal din Deva Frica? a prezentat un frumos pro­ griculturii, şefi ai unor departamente dele folosite în diferite sectoare dc pro­
““ vor avea posibilitatea să a- gram (ROMAN CAZAN, cores­ şi instituţii centrale. ducţie^ precum şi măsurile ce trebuie
sisle duminică la o interesantă in- pondent). luate în anul viitor în vederea îndepli­
tîlm re In această vi, incepiud de In ultima zi a plenarei tovarăşul Ni- nirii sarcinilor dc dezvoltare a produc­
la orele 13, pc stadionul „Cetate" | In scopul info rm ă rii opera- colac I oiicscu, vicepreşedinte al Consi­ ţiei agricole şi consolidării cconomico-
se vor in tiln i echipele M inerul “ * live a cooperatorilor cu eve­ liului Superior al Agriculturii, a pre­ organizatorică a unităţilor agricole so­
nimentele ce se petrec în ţară şi zentat planul dc măsuri pentru dezvol­
Deva şi M inerul Lupeni, meci in coraportul comisiei permanente de cialiste.
cadrul finalei Cupei de toamnă la s-a în tiln it cu colectiviştii din sa­ peste hotare, conducerea coopera­ tarea în continuare a producţiei agri­ A luat cuvîntul tovarăşul Alexandru
invăţăm int şi cultură. tul M ăitincşti cărora Ic-a dat răs­ tivei mcşleşugăresti „Retezatul" cole în anul 1965. Planul a fost elaborat
fotbal. P A Mîine, un grup de m ineri e- punsuri la numeroase întrebări. In din Haţeg a luat măsura sporirii pe baza rezultatelor cercetărilor ştiin­ Moghioroş, membru al Biroului Politic
K£9 Astăzi au loc lucrările celei videnţinţi in întrecerea so­ fata celor peste 200 de colectivişti num ărului dc abonamente Cu ţifice, a experienţei unităţilor agricole al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al
“ • de a X X -a sesiuni ordinare cialistă dc la E. M. Lupeni va ple­ care au participai la in tîln ire , a s p rijin u l difuzoritor voluntari din şi a consiliilor agricole, precum şi a Consiliului dc Miniştri.
a Sfatului popular al oraşului re­ ca cu autocarul la Bucureşti. I ii fost prezentat un frumos program propunerilor făcute în cursul dezbate­ Şedinţa plenara a adoptat planul de
gional Hunedoara. La ordinea dc drum . m inerii vor vizita obiective­ artistic pregătit de către o form a­ secţii s a reuşit ca fiecare salariat rilor cc au avut loc în şedinţele secţii­ măsuri pentru mărirea producţiei agri­
zi: „Darea dc scamă a Com itetu­ le turistice de pe Valea O ltului, iar ţie a elevilor Şcolii medii „A urel să lic abonat la cel puţin unul lor dc specialitate şi în şedinţa plenară cole în anul 1965 şi a aprobat planul
lui executiv cu p rivire la deslăşu- la întoarcere staţiunile balnco-cli- V laicu" din Orăşlic. din ziarele cotidiene. a Consiliului. tematic de cercetare al Institutului Cen­
rarea muncii culturale de masă şi m atcricc de pc Valea Prahovei. O altă brigadă ştiin ţifică s-a In prezent, în cadrul u n ităţii In continuare au luat cuvîntul spe­ tral dc Cercetări Agricole pentru anul
j3 Brigăzile ştiinţifice din Orăş- deplasat in satul Dineul Mare.
măsurile luate pentru ridicarea ca­ noastre există peste 350 abonamen­ cialişti din diferite sectoare dc produc­ viitor.
* * tic desfăşoară in această pe­ După ce a răspuns la întrebările
lită ţii a ctivită ţii culturale în pe­ rioadă o activitate susţinută. colectiviştilor, brigada artistică de te la d iferite ziare şt reviste. (N ţie agricolă şi de cercetare, precum şi In încheierea şedinţei a vorbit tova­
rioada lu n ilo r de iarnă”, precum şl Duminică, una din aceste brigăzi agitaţie a colectiviştilor din satul SBUCHEA, corespondent). reprezentanţi ai conducerii unor depar­ răşul Mihai Dalea.
Măiestrie ţi curaj. tamente |i instituţii centrale. (Agerprea)