Page 62 - 1964-12

Pag. Drumul socialismului Nr. 3102

f*t *
£ 2 |
h - '
i . ţ-
■

HM M A U IP©¥KSTI1T@IH IR O M I M y

şi să publice fiindcă e un povesti­ jh t t r e ik
~7"M * C V e C I I l t t ă tor de un talent inegalabil.
Prin opera sa. Creangă a făcut
un roman orieinal al vie ţii ţăra-
nulul nostru din epoca in care a PASU COMUNISMULUI
tră it autorul, ia r prin prezentarea P
d ife rite lo r tip u ri generalizate ale o- Mari paşii comunismului i-oud
m ului din popor, ne-a făcut portre­ Suind şi scările din mine
tul ţăranului romîn cu viaţa sa spi­ Furtuni de limpezire-n suflet
rituală şi materială specifică. Se zbat ca apele-n turbine. nu se face ca tocmai eu să lip­
Si fiindcă întotdeauna Creangă Toţi aveau acum aceeaşi virstă. sesc de la intilnirea foştilor briga­
povesteşte, m ijlocul de caracteriza­ Domnea o atmosferă veselă, săr­ dieri. Sau poate nu mă primiţi ?
re e desfăşurarea dramatică, la fel bătorească. Fiecare nou venit, era Se uita întrebător la fiecare Luă
de obiectivă, cînd e vorba de auto­ Cresc sentimente pline de idei, primit cu exclamaţii de sinceră sticla cu vin. îşi umplu un pahar
rul însuşi ca şi atunci cînd ne po­ Nâscute-n frâmîntorea, dură prietenie, ‘îmbrăţişat cu dragoste. şi intr-o clipă •il dete de duşcă. II
vesteşte despre a lţii. Eiq spre seară, cînd flăcările com­ urmăream uimiţi. Acesia-i Alecu,
Basmele, poveştile si povestirile Şi viaţa mi-o clădesc pe un temei binatului se^râsfrîngeau in feres­ băiatul firav, lăcătuşul acela îndră­
sint şi ele creaţii realiste, ţesătura De fierbere dinamică şi pură. trele mari ale blocului. Un tînăr gostit de teatru piuă la pasiune ?
folclorică a compoziţiei si realizarea VA5ILE POP înalt, îmbrăcat intr-un costum ne­ — Ce-i ai line, măi Alecule ? il
artistică fiin d create după prin ci­ gru, cu o faţă negricioasă, ceru li­ întrebă Costică. Unde lucrezi, dc
piile realism ului caracterologic mo­ Cercul literar „Flacăra'- — Hunedoara nişte. unde v ii ?
ralizator, puternic im prim at în gin- — Prieteni! Să ciocnim un pa­ — Nu pot pentru ca să spui..,
direa spirituală a poporului nostru har de vin pentru intilnirea noa­ — Ai văzut in ce hal eşti ?
In felul acesta in „Capra cu trei stră, pentru succesele viitoare. — Vă place costumul meu ? în­
lezi“ . in „H arap alb", in „Punguţa • lată-i acum, in apartamentul trebă el ironie, parcă şi mai ame­
cu doi bani" vom găsi reflectarea C / N T E C maistrului Costică, reuniţi după ţit, E din lină. Adică de ce să vă
realistă a vieţii, reflectare realiz.ată cincisprezece ani. Lunga şi Mitică mint, nasturii sint de o s !
la modul alegoriei sugestive. E ceea Se joacă de-a soldaţii cu prislea — Bine, măi Alecule. interveni
ce însuşi poporul face în basmele Patria zimbind răsare gazdei. Inginerul Grigorc. de emo­ şi Grigore. se poale ca să bei în
şi poveştile sale. Zilnic din adincul meu ţie, se bilbiie şi mai mult poves­ halul ăsta ? După alifia ani n-ai
Apreciat la adevărata sa valoarede- Precum soarele din mare tind amintiri de la facultate. Mai­ reuşit să-ţl făureşti un drum mai
abin în zilele noastre. Ion Creangă Creşte mai frumos, mereu. ştrii Costică şi Lupa, dc la oţelă- drept In viaţă ?
a fost situat la locul de frunte ce-l rie, discută aprins despre fotbal. — A se slăbi! Dacă vrei să-mi
merită pe drept lingă ceilalţi mari Se povestec Intimplări din anii faci morală şi să-mi înşiri ca la
clasici ai lite ra tu rii noastre. Prin aceia care au trecut de cind fie­ pomelnic ce a ajuns fiecare, mă
numeroasele studii ce i se consacră, M-am îndrăgostit de chipu-i care a pornit pe drumul îndepli­ apucă dimineaţa treaz şi zău cd
prin numeroasele ed iţii apărute, se Tînăr co inima mea ; nirii visului făurit. Viaţa i-a schim­ nu-mi snride. Ştiu ce vrei să-mi
aduce o inaltă preţuire scriitorului Nici o clipă nu-mi închipui bat pe mulţi, dar au rămas tot atic predici; uite, măi cap sec, tăţi ăia
necunoscut aproape, ce zămislea pe dc entuziaşti, porniţi pe fapte mari. care au venit atunci in ‘18 să lu­
masa sărăcăcioasă dc brad din boj­ Fericirea, fără ea 1 ca atunci cînd erau brigadieri şi creze în combinat, au muncit, au
deuca Ţicâul ui o operă genială.
TRAIAN FILIMON lucrau la furnale. Deodată uşa s-a învăţat şi au ajuns oameni stimaţi.
T. CREMENE deschis larg In prag apăru un om Numai tu ai devenit ceea ce n-ai
clătinindu-se. Cuprinse cu privi­ fost. beţiv. Este ? Acum dă-mi un
rea pe toţi Închise uşa şi porni pahar de vin pentru că te-am scu­
Să se aşeze pe un scaun. După ce tit.
ce Iar acasă şi ri va sili să devină Măiestria amatorilor mineri cintări masa încărcată, spuse cu — Măi Alecule, vrei să stăm pu­
l-a 31 decembrie 1901, se siguranţă in glas. ţin de vorbă ?
împlinesc 75 de ani de la „lorcălăuP iscusit, ajuto r nepreţuit — Am nimerit bine ! — Pentru eă dc ce ?
muarlea marelui scriitor ro- pentru mama sa ce nu mai p rid i­ Toţi îl priveau nedumeriţi. Avea — Cum sc face cu tu. care vroiai
mîn, Ion Creangă. C m p rile ­ dea cu „sumanele" de postav ţără­ Pe un perete din sala de lucru a Interlocutorul. Trecutul de luptă al — Aş vrea să mă rezum numai hainele vechi, o şapcă soioasă ii să le faci actor, ai ajuns în halul
ju l acestei comemorări, iii în ­ nesc. Alege calea popiei unde nu i cercului de artă plastică din Lupeni, m inerilor din Lupeni după cum la concursurile organizate pe plan stătea aplecată pe ceafă. încercă ăsta ? Doar aveai talent !
treaga ţară se organizează d i­ se cereau prea m ulţi bani. Peregri* p rintre tablourile lucrate cu migală este ştiut, are fapte glorioase. El ne-a naţional, deoarece pe regiune sint să se scoale, dar se împletici. Prin­ — Vezi mata. nene Costică, dc
verse m anifestări culturale nează prin Fălticeni si Socol-a şi în de a rtişti am atori plastici, stau în­ stat la baza m ultor lucrări, iar pre­ mai multe. încă in 1957, la numai se din nou să vorbească : aici mi se trage, de la talent.
menite să contribuie la udîn- cele din urmă, în 1859, se vede hiro­ rămate citeva versuri ale poetului zentul, noul care străbate az.i adîncu- un an şi ceva de la înfiinţarea cercu­ — Mă rog. ce vă uitaţi aşa la Şi Alecu, îşi luă şapca de pe
cirea cunoaşterii si studierii tonisit diacon. Cu toate că învăţase local ionn Săsâran Fie sint închi­ rile Văii Jiului, munca m inerilor, lui, am participat la un concurs pe mine ? Poate nu mă mai recunoaş­ cap. Ca prin minune beţia dispăru.
operei sale. cu greu, mai ales că intre tim p ii nate acelora care, după orele de viaţii lor de la „ziuă", ne oferă o ţară în cadrul căruia, doi dintre teţi, ai ? Aa ! e şi tovarăşul ma­ Îşi luă o poziţie solemnă şi cu un
murise şi tatăl, Creangă reuşeşte să muncă, in locul ciocanului de aba­ gamă inepuizabilă de subiecte. Sule a rtiştii plastici amatori, Vasile Vio- ior Lungit aici şi inginerul Griqo- zimbet ascuns In colţul gurii spuse
In ziua de 31 decembrie 1889. la obţinu numirea pe un post de su­ taj. al perforatorului, al letconului de lucrări ale a rtiştilo r noştri plas­ rel şi loan Ruţ. au obţinut prem iul re. iată şi pe şeful de echipă Ni- cu emoţie:
puţină vreme după Eminescu. a m u­ p lin ito r şi apoi de învăţător. sau al strungului, aplecaţi deasupra tici amator» reflectă oceasta cu p ri­ II şi respectiv III. In 1958, cinci culescu. Ce mai ! Toţi din echipa — Vă prezint pe Alecu Aron,
rit Ion Creangă. O viaţă zbuciuma­ şevaletelor, minuie.se penelul, creio­ sosinţă. iar peisajul industrial, u r­ mem bri ai cercului nostru s-au în ­ furnalului 3 ! actor la teatrul dc stat din ora­
tă, plină de m izerii şi lipsită de Diaconul Creangă va fi cui înd nul. Vei'surile le-an fost dedicate a- banistic si natural al V ăii noastre a tors de la concursul bienal pentru — Fraţilor, ăsla-i Alccn ! spune şul X...
bucurii se stingea nebăgată in sea­ destituit, o ficia lită ţile bisericeşti luncj cînd cercul lor de artă plas­ fost in nenumărate rînduri tema amatori, organizai pe ţară, cu prem ii Mihni. Min^EA NEAGU
mă, undeva prin m arginile laşului, neudmiţind ca lină ru l ce îmbrăcase tică a p rim it pentru a doua oară unor lucrări de valoare. Expoziţii­ şi menţiuni : Vasile Viorel, prem iul — Bravo, căpitane, ai ochi buni.
în „bojdeuca" ŢiYăului. de cuiind potcapul si anteriul să-si titlu l de fruntaş pe ţară : „Căci le organizate de-a lungul celor 9 ani I la pictură şi grafică, Felicia Sculi confirmă Alecu. M-am gindit cd Cercul lite ra r „Flacăra*
A n ii eiţi i-a trăit, i-a petrecut in ­ radă barba, să meargă la spectaco­ mina grea, bătătorită, cc la lopată de activitate — al căror num ăr în­ prem iu! II la grafică, iar loan Tircâ. Hunedoara
tr-un anonim at dureros fiind nevoit le, să tragă cu puşca în ciorile de avea doar pre|1/ Azi a ajuns să m i- trece cifra de 100 — au dus în re­ Valeria Petrişor şi Partenie Udrea,
să lupte mereu cu sărăcia („sărac pe turnul bisericii Goliei. Imediat nuîască penelul sprinten şi-nd raz­ giune si dincolo de hotarele ei fru ­ m enţiuni. Cu doi ani mai lîrziu. cer­
aşa ca în anul «acesta, ca în anul generalul Teii. pc* atunci m inistru nei/. |.a loc dc cinste-n expoziţii, un museţea creaţiilor din orele libere cul nostru este declarat fruntaş pe
trecut şi ca de cînd sint, niciodată al Instrucţiei. îl dă «afară pe Creangă colţişor al văii noastre/ înfruntă azi ale acelora pentru care munca din ţară, iar în 1963. la concursul bienal
n-am fost"), cu ignoranţa şi b ruta ­ şi din învăţăm int. cu semelic, seninul bot|ilor albas­ mină sau de la „ziuă" nu mai e o de artă plastică pentru am atori, p ri­
litatea a u to rităţilo r, cu m izeriile c o ­ Părăsit»de prima, soţiei-rumas fără tre/ Născind din jerbe dc lumină, povară. Expoziţiile de grafică — în meşte pentru a doua oară titlu l de
tidiene ale unei vieţi lipsite de per­ slujbă, spi>iion;J xlesclyiu? un debit pc-al pin/.ci alb im aculat/ Azi visele creion, cărbune,—tuş, acuarelă, mo- cere fruqlgş.
spective. de tutun si se instalează in maha­ de odinioură au prins contur ade­ — Dumneavoastră personal ?
S-a născut în 1837. pe meleaguri­ laua Sărăriei, in „bojdeuca" (deve­ vărat-. Aici, din modestie, interlocutorul
le „a m in tirilo r din copilărie", in acel nită celebră) de pe uliţa Ţicâul de Jn aceste zile, cînd a rtiş tii a ezitat o clipă, apoi...
Ilum ulesti plin de farmec, populat sus nr 1. Se căsătoreşte cu „tătara" plastici amatori din Lupeni se pre­ — Ca instructor am fost distins
cu răzeşi săltaţi înspre treburile ne­ Fraieri na V a it ic şi duce o viaţă cu prem iul I în 1960 si in J962.
gustoriei, cu măluşi şt veri angre­ simplă, dar sănătoasă. gătesc pentru a sărbători 9 ani de — Munca de creaţie a m em brilor
naţi in tr-o viaţă de un p a tria rlu - Creangă începe să frecventeze şe­ activitate, în palmaresul artistic al C a r n e t e completată cu un studiu teoretic ?
lism pitoresc. dinţele societăţii literare „Junimea" cercului lor stau înscrise numeroa­ — Bineînţeles. Numai aşa sint ex­
se succese. Munca acestor artişti,
Şcoala a fost pentru Creangă o unde e apreciat mai m ult pentru orele lor de studiu şi de creaţie, suc­ plicate şi rezultatele noastre. Sâp-
epopee amară. A îiigcpul-o cu das­ anecdotele sale dorit pentru adevă­ cesele lor, planurile de viito r nu tămînal au loc lecţii dc istoria ar­
călul Vasile, bădiţa lîiat cu arcanul rata operă. Pleiada aristocratică de creat subiectul unei fructuoase con­ pla î li fi telor. In arest an am ajuns la isto­
la oaste ; acestuia i-a urm ai dască­ la „Junim ea" se separa energic de voi bh i cu graficianul loşif Tellm ann, ria picturii moderne a secolelor 19
lul lordaelte cu metode pedagogice acea „boemă rom ină", adică tocmai instructorul cercului de artă plasti­ si 20, lecţii pe care le organizăm
cunoscute de toţi din a m in tirile s c rii­ de valorile cele mai mari : Emincs- că de pe lingă clubul sindicatelor iu cadrul lectoratului de cultură
torului ; in fine, Creangă ajunge la cu, Creangă. Caragiale. De aici şi din Lupeni. generală, la care pol participa şi
Hroşlcni, la şcoala lui Nanu, unde conflictul lor cu această societate li­ — Activitatea noastră de creaţie noii pi e — şi rele de pictură — in o.nmeni dinafnra ceirului.
va fi găzduit in casa cu capre rî- terară. ulei şi tempera — organizate cu sau — Ce ne puteţi spune despre ca­
ioase a Irinucăi. Băiatul se îm bolnă­ Se va naşte o mare prietenie liie- — spune tovarăşul Tellm ann — va fără subiect, cele de caricaturi .sau drele de m îine?
veşte şi va trebui să întrerupă stu­ 1 ară Emili eseu—Creangă. P o d u l a- îm plini peste o lună vîrsui de 9 ani. de afişe, s-au bucurat de multă a- — Răspunsul ar putea constitui sii-
diile. (estei prietenii sc va face sim ţii mai Se împlinesc 9 ani de cind o mină preciere. De Ia Bucureşti, Sinaia, biectul unei convorbiri numai pe a-
încearcă continuarea lor In Tg. m nli la Creangă. Eminesnr. bolnav, de m ineri — 7 la număr — încer­ Reşiţa. Arad. din oraşele regiunii ceastă temă. Mă voi rezuma însă să
Neamţ dar lipsa bunilor îl va adu­ il va sfătui pe prietenul său să scrie cau tim id pe planşe şi pînzâ p ri­ noastre, de pretutindeni unde au fost amintesc că avem un cerc pentru
mele schiţe. G reutăţile inerente o ri­
cărui ineeput nu ue-nt» ocolit, d«ir organizate, am prim it fe licitări. Cî- copii de unde s-au ridicat multe
nici nu ne au descurajat. Paşii fă­ teva din expoziţiile cu subiect : „30 talente De la noi au plecat, — aş
cuţi <le In primele încercări si pînă de ani dc la greva m inerilor" (or­ putea da nominal — numeroşi elevi
ganizată in 1959). „10 de ani de luptă
raional - Orăstie azi atestă cu s-a pornit la drum cu a partidului nostru" (organizată in a lţii chiar l«i institutele superioare,
la şcolile medii de artă plastică, iar
încredere, că ajutorul organelor lo­
1961), albumele „Valea Jiu lu i ieri
cale de partid şi sindicale a fost şi azi". „Lupta şi realizările p arti­ — G înduri de v iito r?
preţios. Azi, in locul celor 7 mineri, — Dorim c«n la urm ătorul concurs
In cadrul largului proces de va­ voi laie istorică şi de perspectivă n pentru care arta plastică devenise dului nastru"', (acestea din urmă bienal să obţinem rezultate si mai
lo rificare a moştenirii culturale, in artei populare din zona etnografică pasiune, activează aproape 00 de fiind scoase intr-un tiraj de peste
regiunea noastră s-au întreprins o respectivă, a lit in ceea ce priveşte 100 de exemplare fiecare şi pe care bune, să realizăm lucrări cit mai
serie dc acţiuni menite să contribu­ arhitectura, costumele populare, o- prieteni ai penelului. le-am dăruit vechilor luptători, de­ variate ca tehnică şi concepţie artis­
ie la cercetarea şi valorificarea şti­ bieciele din lemn şi ceramică cit şi — Tablourile de grafică şi pu tură legaţilor şi oaspeţilor care ne-au v i­ tică. In acest scop am realizat de
in ţifică a tradiţiei artistice populare. pictura pe sticla şi lemn. lucrări în ce împodobesc pereţii sălii de lu­ zitat oraşul, fruntaşilor in produc­ pe acum şi mozaicuri, iar din punct
In tre aceste acţiuni, un loc de sca­ os. in piele şi metal. cru au o tematică variată şi deo­ ţie). au fost apreciate in mod deo­ de vedere ol conţinutului vrem să
mă il ocupă deschiderea la Orăştie Trăsătura principală â tuturor ex­ sebit de semnificativă. Sursa de In­ sebit. oglindim şi mai convingător şi mai
a unui muzeu de entogral'ie, cu o ponatelor este îmbinarea u tilu lu i cu spiraţie.. — Citeva din aprecierile şi rezul­ amplu viaţa m inerilor din Valea
secţie de artă populară. Obiectele ex­ Inim osul. Obiectele corespund ce­ — însăşi viaţa ne-o dă — explică tatele obţinute la concursuri. Jiului. LU C IA LIC îU KRV1N NAG V FAMILIE
puse reflectă gustul pentru frumos al
rinţelor practice dar au iu acelaşi
poporului ajuns la un înalt nivel de tim p o frumuseţe aparte rezultată
exprim are artistică a unui conţinut din păstrarea m otivelor tradiţionale
bogat în sem nificaţii istorice şi so­ şi îm binai ea lui cu altele mai noi.
ciale. A lă tu ri dc costume populare de o 0 nouă ediţie — NtCOLAE LARIŞ c i i p r i o a , r e i " "
P rin obiectele prezentate, muzeul
reuneşte principalele direcţi» de dez- vechime de peste 100 de ani stau
costume recente care oferă spectato­
rului posibilitatea de a urm ări evo­ Nîcolae Labiş, tinâru) care la fra ­ unui talent sigur ce promitea m ult mai m ilita n t: „E steagul cui? Eu ple dar esenţiale pentru a da un vo­ re. Copilul se frăm întă dram atic, nu
luţia portului nostru popular. geda virstă de 13 ani conducea un poeziei romîncşti. cred că c al meu..." („Sint douăzeci lum al problem elor principale ale vrea ca un animal a tit de gingaş
In secţia ceramică pot fi în liln i- cenaclu lite ra r şi care in 1956. la A apărut postum, în 1058. volu­ de ani"). epocii. Lupta omului cu inerţia pen­ cum e căprioara să moară. Nutreşte
te ulcioare in diferite stilu ri şi di­ mima; 20 de ani intra în literatura mul pregătit parţial de către poet, înclinaţia e viz.ibilă mai ales în tru înlăturarea a lot ce ţine de o- speranţa că en nu va apare. Dar
mensiuni. De l.i o«dn de lut pentru romină cu paşi siguri, avea să moa­ „Lupta cu inerţia". In 1962 Editura „Lupta cu inerţia". Ponderea e tran­ bişnuinţele proaste ale trecutului, iată că la un pirîu, chinuită de sete,
sarmale (de o mărime apropiată am­ ră intr-un absurd accident de tram ­ pentru Literatură scoate o frumoasă sferată asupra problem elor de con­ pentru permanenta transform are şi o căprioară bea apă. In momentul
forelor greceşti) pină la ulcioarele vai la citeva luni de la apariţia re­ antologie — Labiş cu titlu l prim u­ ştiinţă, asupra dezbaterilor etice. perfecţionare a om ului societăţii împuşcării, copilul „cu sufletul mă­
ornamentale, ochiul vizitatorului in- num itului volum „P rim ele iubiri". lui volum al poetului dar cuprinzînd Romanticul devine „un sp irit al a- contemporane constituie — in lin ii rit" (Camil Rctrescu — „Ideea") u r­
tîlneşte sim plitatea măiastră a ar­ Labiş a apărut în poezia noastră majoritatea poeziilor sale. simple — tematica ciclului „Lupta măreşte moartea anim alului: „..văile
tistului popular care a realizat to­ cu intensitatea energici dezlănţuiri­ In „Prim ele iu b iri" Labiş se în­ cu inerţia". vniră. Căzută in genunchi, / Işi ridi­
tul în forme suple, lin ii fine şi ele­ lor eruptive dar. faţă de vîrsUi şi dreaptă retrospectiv spre copilărie şi Fn prim ul rînd este vizat omul co­ case capul, îl clătină spre stele. / IL
gante. măsura talentului său. prezenţa i-a selectează din ea acele momente e- mun care trebuie scos din acel „dol- prăvăli apoi, stirnind pc apă / Fu­
fost de prea scurtă durată. gare roiuri negre de mărgele". Co­
Tot a lit de interesantă este şi sec­ senţinle care i-au form at caracterul. ce far niente" al inerţiei. Pericolul
ţia lucrări in lemn şi metal. Lucră­ S-a născut pe meleaguri moldo­ Poetul descinde din istoricitate şi cu­ cel mai mare, al falsei împăcări cu pilul înţelege cu tristeţe că necesi­
rile in lemn sint aproape întotdeauna vene, în anul 1935, intr-o fam ilie de mulează suferinţa de secole a poporu­ sine însuşi, al a ulom ulţum irii si lip ­ tatea impusă (chinurile foamei) poe­
împodobite cu incrustaţii de metal, învăţători Primele cunoştinţe Ic-a lu i: „Am sirius sănătate din cremenea sei de perspectivă trebuie înlăturat te să încalce legile atit (le fireşti si
de obicei cu cositor. Se face sim ţită p rim it la şcoala din comuna natală, neagră, / Din vina de apă, ţicnind prin stim ulare la activitate, prin de frumoase ale naturii şi vieţii.
în aceste obiecte puternica tradiţie . M ălini, iar studiile medii le-a făcut încordat, / Şi bătrinii din sat cind crearea .unei alte optici, prin care Zbaterea dureroasă şi converti­
Inmedoreană a exploatării metale­ la Fălticeni. Avea o deosebită incli- muriră / Toate iubirile moştenire omul să interpreteze lumea intr-un rea sint de un tragism autentic:
lor, tradiţie ce «a dat p ro filului eino- naţie spre natură şi purta cu cl ae­ mi au dat / Bătăile versului am alt mod, mai activ. Omul comun (şi „Ce-i inimă? Mi-i foame! Vreau să
g rafie al regiunii un tim bru specific, rul pădurilor foşnitoare, mireasma prins a deprinde / Nu din cărţi, ci «acesta e şi titlu l unui ciclu) poate trăiesc şi-aş vrea... / Tu, iartă-mă fe­
M etalul a pătruns pină în zona p a jiştilo r verzi, m iracolul vieţii — la horă, din danţ. / Himele, din bo­ fi „regenerat", poate să-şi găsească cioară — tu, căprioara mea! / Mi-i
costumelor tradiţionale. Pâdurencele toate reunite intr-o figură aparte. cete şi colinde, / Din doinele seara adevăratul sens «îl existenţei sale. somn. Ce-nalt U focul ! Şi codrul, cc
poartă la brîu o centură de metal A debutat in 1950 cu versuri de cintatc pc şanţ, / Din zbuciumul de Restul poeziilor („Din publicaţii si adine! / Plini7 Ce gindcşlc tata?
de care sint atirnale panglici meta­ un. m ilitantism autentic, in revista mamă-năbuşit / Şi-al fetelor care postume") aduc la lum ină versuri Muninc şi pllng. Măninc!"
lice cu chei. iar de ea este fixa t un „laşul nou" (poezia „F ii dirz şi luptă, uitau ce-i hora, / Pătrunse trist de preţioase, mai puţin cunoscute pu­ V a lorificări superioare dc m otive
lănţişor lung. tot cu chei. Deosebit Nieolae!") iar mai tîrziu va publica dorul acelora / Ce din războaie nu blicului. care completează p ro filu l folclorice în tîln im în „M eşterul" si
de interesantă este centura metalică în „V iaţa rominească" poezia „G a­ un mai venit". (..Începutul"). poetului. „M io riţa ". Prima e o reluare a m oti­
conlec ţiunală din segmente foarte zeta de stradă". Solicitat să urmeze Departe de a fi monocord, Labiş Inspirată probabil de un eveniment vului meşterului Manole, iar a doua
mici ce se îmbină între ele şi dau cursurile Şcolii de literatură „M i- are un univers tematic cu o arie petrecut pe pla iu rile natale in pe­ o reuşită parafrazare a „M io ri­
astfel o elasticitate m ult mai mare hail Eminesru", Labis devine redac­ foarte largă. De pe o treaptă superi­ rioada secetei ce a urm at celui de ţei": „Pe-un picior dc plai, pe-o
decit la alte cordoane metalice tra­ torul revistei de scoală, „A n ii de u- oară a înţelegerii, dă expresie bu­ al doilea război mondial, poezia gură dc rai. / Zbuciumat se plinqc
diţionale (cele săsesli de exemplu). renieie". După terminarea şcolii, va curiei si tristeţii la fel ca şi frum u­ „M oartea căprioarei" a devenit un fluierul de fag / Inima mi-o strinne
V izitatorul poate in tiln i multe lucra în redacţiile „Contem poranu­ seţii naturii, fe ricirii sau durerii. Co- simbol al poetului însuşi, adoles­ şi-mi pătrundc-n stngc j Acest ctniec
alte obiecte interesante, realizate cu lui" şi „Gazetei literare" Parcă pre­ pitaria i-a fost um brită de anii ocu­ cent fascinat şi cutrem urat in faţa dureros şi drag".
m ult gust artistic şi nobleţe: piepta­ vestind moartea poetului, anul 1956 paţiei fasciste: „Fa s-a-nâlţat spe­ celor două coordonate esenţiale «ile Poezia lui Nieolae Labiş a pătruns
re, câtrinţo, furci de tors. picturi, e mai bogat în evenimente, li apare riată, din aripi bătind. / Ţipînd şi (Iincuri lo r": „Eu sint spiritul adtncu- existenţei: viaţa şi moartea Seceta adine în conştiinţa iu b ito rilo r de li­
obiec te de uz casnic, covoare etr. acum poemul „P uiul dc cerb" iar. fugind din aprinsele mele poiene: / rilor, / Trăiesc in altă lume decit a distrus aproape tot ce era in via­ teratură, a îr.flcicurat şi entuziasmat
Ne vom strădui ca ricin achiziţio­ ceva mai tu /iii, volumul ce i-a adus Toate durerile lumii le-am sirius voi, I ...Din cind in cind [ Mă urc in ţă: „Seceta a ucis orice boare de o generaţie, a adus un buchet lu m i­
narea de noi exponate să oglindim o consacrare im ediată: ..Primele iu- prea ctirind / In perlele plin suini, fi­ lumea voastră / In nopţi grozav de chit. / Soarele s-a topit şi a curs nos de flo ri rare in poezia rom inea-
cit mai complet viaţa materială si b!ri". Este ales c«i membru al U niu­ rave. prinse dc gene". („N-au să ne liniştite şi senine, / Şi-atuuci aprind pe pumtnt. / A rămas cerul fierbinte scâ. Este ceea ce însusi poetul spu­
spirituală n oam enilor din jurul nii S criitorilor şi se preg.ileşte pen­ sperie"). mari focuri / Şi zămislesc comori\ şi gol / Ciuturile scot din fintină nea: „Fu curg întreg in acest cîntcc
Oiăsliei. aşa cum s-a păstrat in obi­ tru a scoate un nou volum, „Lupta La vîrsla m aturităţii, în faţa ce­ („S int spiritu l adîncurilor"). nămol". sfint: / Ea nu mai sint, e-un cinice
ectele de ai lu populară. cn inerţia" Neverosim ilul accident lor douăzeci de ani pe care-i îm p li­ Poetul îşi înfringe virtuozitatea, C hinuiţi dc foame, tatăl şl fiu l tot cc sint".
Costuoi dc pădureancă. A DAM NI COLA E I din decembrie 1956 a curm at. încă nea, Labiş îşi întăreşte tonurile de foloseşte haina unei forme voit sim- pleacă in muntele pustiu la vinâloa- T IB E R IU IS TR A T2
Foto: V. ONOIU muzeograf principal — Orăşlie I de la "începutul ei, linia evolutivă a responsabilitate socială, devine tot