Page 63 - 1964-12

U.umal socialismului Pag. 3
Nr. 3102

Grijă pentru un nivel calitativ "nalt A 4 * IE N B A

al învăţămîntului de partid VINERI 18 DECEMBRIE 1964

CINEMA din opere interpretate de A rta Fln-
In anii puterii populare oraşul lor m arxism -leninism ului, legarea a- aceasta să crească şi eficacitatea rescu; 21,15 Momente din istoria li­
Hunedoara a cunoscut o dezvoltare cestora de actualitatea vieţii con­ lecţiilor. De exemplu la cursul de teraturii romîne; 21,45 Muzică uşoa­
impetuoasă. S-au construit aici nu­ temporane. De curînd în cadrul se­ studiere a Statutului P.M .R . care DEVA : Comoara din Vadul Ve­ ră interpretată de G igliola Cingue-
meroase obiective industriale de m inarului teoretic al cadrelor d i­ funcţionează la U. V. Călan, tema chi — cinematograful „P atria" ; tti; 23,00 Muzică de dans.
marc însemnătate pentru economia dactice de la Călan, a fost prezen­ „C entralism ul democratic — p rin ­ V ii şi m orţi — seriile I şi II — ci­ Programul I I : 8,35 Muzică popu­
naţională. Concomitent, a crescut şi tat un referat de către tov. Ernest cipiu călăuzitor al stru ctu rii organi­ nem atograful „A rta "; PETROŞANI: lară; 10.00 C intăreţi de operă; 10,30
organizaţia orăşenească de partid Uscar cu p rivire la „Form ele luptei zatorice a p a rtid u lu i- a fost predat Comisarul M aigret se înfurie — ci­ Universitatea tehnică radio; 10,45
p rin prim irea în rîn d u rile sale a ce­ de clasă şi ale organizării de clasă de către tov. loan Popa, secretar al nematograful „Republica"; Poveste Muzică 'uşoară; 12.00 Cintă orches­
lo r mai buni m uncitori, ingineri, a proletariatului în ţările capitalis­ com itetului de partid. In expunerea de pe Don — cinem atograful „7 tra de muzică populară a Radio-
tehnicieni, colectivişti. N ivelul ideo­ te". Referatul, în afară de tratarea sa, tov. Popa nu s-a o p rit numai la Noiem brie" ; LU P E N I : S trăinul televiziunii; 13,08 Piese interpretate
logic. politic şi cultural al m em bri­ teoretică a problem elor a rid ica t o partea teoretică a problemei, ci a seriile I st II — cinem atograful de orchestre dc mandoline ; 13,40
lo r de partid a crescut de asemenea serie de aspecte ale luptei clasei venit cu o serie de exemple din ac­ „C u ltu ra l"; A L B A IU L IA : Ghepar­ Concert de prinz; 14,30 Muzică
sim ţitor. m uncitoare din ţă rile capitaliste şi tivitatea organizaţiilor de bază din dul seriile I şi II — cinematograful populară; 15.05 Selecţîuni din ope­
Ţinînd seama de nivelul p o liti- s-a o p rit în mod deosebit asupra ra­ uzină, făcînd o legătură firească in ­ In fotografie : Trenul 2006, remorcat de locomotiva 142.066 (mecanic „V icto ria " ; Două dum inici — ci­ re; 15.30 Din ţările socialiste; 15,55
"co-ideologic şi cultural al m em bri­ portului dintre sarcinile general de­ tra aspectele teoretice şi cele ale ac­ Antonie M ili(aru), gata de plecare din stalia Petroşani. nematograful „23 August"; SEBEŞ : Muzică; 16.00 M elodii populare in ­
lo r de partid, precum şi de sarcini­ mocratice şi socialiste şi sarcinile tiv ită ţii practice a organizaţiilor de Foto: I. CRIŞAN Comisarul M aigret se înfurie — terpretate de Ion Blăjan, Petre
le economice şi politice ce le' stau proletariatului din ţă rile capitaliste partid. ' operator K. C. cinem atograful „Progresul"; Dom­ Şerban şi Nicu Du ml traseu; 17,10
In faţă în etapa actuală, organiza­ in etapa actuală. Referatul, avind La C.S.R, în cadrul cursurilor cu nul Topaze — cinematograful „Se­ Muzică; 18.00 poncert din opere;
rea propagandei, a învăţăm întului a un conţinut bogat, a creat terenul program de istorie a partidului, la beşul"; ORAŞTfE : îm puşcături in 19.05 Cintă orchestra de estradă a
fost orientată spre form e cit mai unor discuţii rodnice în cadrul se­ anul I, tema „A vîn tu l revoluţionar ceaţă — cinem atograful „Flacăra"; R adioteleviziunii, d irija tă de Sile
crearea IN FAŢA COMISIEI
variate, apropiate de preocupările m inarului. al m işcării muncitoreşti în perioada HAŢEG : O zi ca leii — cinem ato­ D inicu: 20.00 Concert de seară;
şi cerinţele m em brilor şi candidaţi­ Pentru lărgirea sferei de influen­ 1917-1921. Lupta pentru graful „P opular"; B R A D : Ocolul 21,15 Muzică de dans: 22,00 Solişti
lo r de partid. P.C.R.", a fost expusă de tov. Am a- păm întului in 80 de zile — seriile
ţă a propagandei de partid, in acest I şi II — cinematograful ..Steaua de muzică uşoară; 22.30 10 în tre ­
Pornind de la aceste consideren­ an s-au extins mai m ult în oraşul lia Bistrianu, iar la anul If a fost bări, 10 răspunsuri; 22,40 Recital de
expusă tema „Lupta maselor popu­
te, în centrul preocupării noastre a nostru form ele bazate pe conferinţe lare conduse de P.C.R. pentru insta­ DE ÎMPĂCIUIRE roşie"; S 1M E H IA: Um brelele din operă : basul Nicolae Florei ; 23,15
stat selecţionarea pentru fiecare cerc şi expuneri, ceea ce perm ite ca în Cherbourg — cinem atograful „M u ­ Concertul pentru oboi şi dublă or­
şi curs a unor propagandişti cu faţa cursanţilor să fie expuse teme urarea puterii democrat-populare" reşul". chestră de cameră de Theodor G ri-
bună pregătire ideologică, politică la un nivel calitativ superior de de către tov. Iosif Roşea. A m bii to­ Com isiile de îm păciuire de pe zele, m em brii comisiei de îm păciuire goriu, solist Constantin Iliuţă.
şi culturală, care să poată asigura către lectori ai cabinetului de partid. varăşi sînt lectori ai cabinetului de lingă comitetele executive ale sfa­ se deplasează la faţa locului unde RADIO Radiojurnale şi buletine de ştiri;
un nivel ca lita tiv cit mai înalt al partid. In pregătirea lecţiilor ei au tu rilo r populate sînt chemate să constată lucrurile. 5.00; 6.00; 7,00: 10.00: 12.00; 14,00;
In organizarea c ic lu rilo r de expu­ folosit un bogat m aterial documen­ contribuie la dezvoltarea conştiinţei La comisia dc îm păciuire s-au în­
învăţăm întului. Astfel, din totalul neri s-a ţin u t seama de specificul Programul l: 5,06 Dansuri de es­ 16,00: 18.00; 20.00; 22.00: 23,52 (pro­
de propagandişti, 171 sînt ingineri locurilor de muncă, de nivelul de tar, bazîndu-se în prim ul rind pc socialiste a maselor, la educarea ce­ registrat în acest an 226 cauze. Din tradă; 5,40 Jocuri populare; 6.10 gramul !) 9,00; 11.00: 13,00; 15,00;
şi tehnicieni, peste 400 au studii me­ pregătire al cursanţilor şi de do­ documentele partidului nostru. De tăţenilor în vederea s ta b ilirii unor acestea, în cadrul şedinţelor săptă- M ici piese de virtuozitate; 6,30 For­ 17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (pro­
mînale care se ţin de obicei joia,
d ii şi superioare, aproape 200 au asemenea ei au consultat unele ar­ raporturi juste în tre 1 ei, pentru asi­ au fost soluţionate 215 cauze. Un m aţii de muzică uşoară; 7,06 M u­ gramul II).
gurarea unei convieţuiri corespun­
ticole din analele In stitutu lu i de is­
absolvit dife rite şcoli de partid, pes­ rinţa acestora. Tem aticile sînt orien­ torie a partid ului cit şi alte mate­ zătoare. num ăr de 11 cauze sint in curs de zică de estradă; 7.30 Sfatul medi­
te 00 sînt activişti în aparatul de tate spre unele probleme de bază riale. Lecţiile expuse au fost urm ă­ In vederea realizării întocmai a cului: P araziţii intestinali: 7,45 Me­ TELEVIZIUNE
partid, de stat şi economic. ale p o liticii partidului şi guvernului soluţionare. lodii de muzică uşoară; 8,06 C oruri
nostru, ţinînd seama şi de aspectele rite cu m ult interes de către cursanţi. I sarcinilor ce-i revin, Comitetul exe­ In toate cazurile se constată că
In acest an şcolar, în oraşul Hu­ ce le ridică munca din întreprinderi­ Lectorii au reuşit să facă o amplă cutiv al Sfatului popular al oraşului m em brii comisiei de îm păciuire au din opere; 9,03 M elodii populare; 18.30 Universitatea tehnică la
nedoara, s-a m ărit considerabil nu­ le şi in stitu ţiile respective. Aseme­ caracterizare a perioadei la care Deva s-a preocupat îndeaproape de respectat dispoziţiile legale. Au fost 9,45 Ansam bluri corale m uncito­ televiziune; 19,00 Jurnalul tele­
m ărul form elor de învăţăm înt cu s-au referit, argum entind minuţios activitatea comisiei de împăciuire. insă cazuri cînd nu s-a ajuns la o reşti; 10,03 Solişti şi form aţii dc viziunii; 19,10 Pentru copii şi ti­
caracter economic. Numai la uni­ nea forme au fost organizate la în­ anumite evenimente istorice şi dînd Acest lucru este reflectat in prim ul soluţionare, deoarece părţile nu au muzică uşoară care ne-au vizitat neretul ş c o la r: La sfîrşit de tr i­
versitatea serală (secţia economică), treprinderile de transporturi, între­ explicaţii corespunzătoare. rînd de g rija cu care au fost recru­ putut fi lăm urite să se împace. Nu­ ţara; 11,03 Muzică din operete; 11,30 mestru...; 19,40 Emisiune de artă
la cercurile de economie politică şi prinderea forestieră, sectorul m inier, Cursanţii manifestă un interes taţi m em brii comisiei, selecţionaţi mărul lor este destul de mare — însemnări de reporter; 11,38 M u­ plastică; 20,00 Săptămîna ; 21,00
economie concretă, la cursul cu con­ pentru personalul mediu sanitar etc. deosebit faţă de aceste forme ale în- dintre cei mai buni deputaţi şi ce­ 54 de cazuri. zică uşoară; 12.30 Cîntece din fo l­ Parisul pe gheaţă; 21,30 Cintă V a­
ducătorii din întreprinderile indus­ Comitetul orăşenesc, la indicaţia văţâm întului de partid, ceea ce se tăţeni care au dovedit că sînt oameni M em brii comisiei au insă şi unii clorul nou şi jocuri populare cerute lentina Levko. Transmisiune de Ia
triale, în sem inariile de economie a- organelor superioare de partid, pc reflectă şi în num ărul mai mare al cu autoritate morală în rindul mase­ ..clienţi" permanenţi. Sint unii ce­ de ascultători; 13.00 Pagini din ope­ Moscova; In încheiere: Buletin de
grară cu specialişti din agricultură, baza unui studiu temeinic, a trecut lor. Printre aceştia se numără tov. tăţeni, 2—3, care aproape in fiecare ra „Pescuitorii de perle" de Bizet; ştiri. B uletin meteorologic.
in cercurile de studiere a economiei La lichidarea paralelism ului care e- p articipanţilor la şedinţele cursu­ Mircea Ostaficiu, Georgeta Moisiu, lună vin la comisia dc îm păciuire 14,10 Muzică uşoară şi de estradă
şi organizării producţiei în G.A.C. xista în unele secţii, regrupînd cer­ lui ctî şi în aprecierile pozitive pe Paul Dubovsehi. deputaţi, Lauronţiu pentru soluţionarea aceloraşi cauze. de Eugen Teger; 14,30 Emisiune de Buletin meteorologic
sînt cuprinşi peste 2 800 de tovarăşi. curile de acelaşi fel care funcţionau care ei le fac in legătură cu acti­ Lădaru profesor, Gali M artin învă­ Aceştia sint mereu certaţi cu vecinii, basme : „D octorul Toderaş" de I.
vitatea de pină acum. M ajoritatea
S-a creat posibilitatea unui stu­ cu un număr restrîns de cursanţi cursanţilor şi-au exprim at părerea ţător şi a lţii. nu respectă regulile de convieţuire Pop Reteganul; 15,00 Din folclorul PENTRU 24 ORE
diu mai aprofundat pentru d ife rite în acelaşi loc de muncă. Astfel, la că in acest fel ei primesc un a ju to r Pentru ca m em brii comisiei de îm­ socialistă. P rintre aceştia se numără muzical al popoarelor; 15,25 Inter­ Vreme schimbătoare cu cerul mai
categorii de intelectuali (medici, ju ­ O.S.M. I, existau două cercuri de mai substanţial in înţelegerea pro­ păciuire să cunoască temeinic şi să Kohn Ludovic, care în anul 1963 a preţi de muzică uşoară; 16,10 Co­ m ult noros. Izolat vor cădea pre­
rişti, cadre didactice) prin organiza­ economie concretă cuprinzind între blemelor şi aprofundarea lor. aplice r it mai corect dispoziţiile le­ fost la comisia de îm păciuire aproa­ lu ri bărbăteşti; 16.30 Cu m icrofo­ cip ita ţii slabe. V întu l va sufla po­
rea de sem inarii teoretice şi a stu­ 15-20 de cursanţi fiecare, iar în pro­ In atenţia biroului com itetului o- gale privin d activitatea lor, comite­ pe lunar, ia r în acest an a avut trei nul prin regiunea Mureş-Autono- triv it din sud-est şi sud. Tempe­
d iu lu i individual. Tem aticile au fost gram ul cercurilor erau prevăzute râşenesc de partid stă ridicarea pe tul executiv al sfatului popular, n plîngeri toate îm potriva numitei mă Maghiară; 16.50 Muzică uşoară ratura va fi cuprinsă ziua intre 1
elaborate ţinîndu-se seamă de nivelul probleme sim ilare. Ţinînd seama de o treaptă şi mai înaltă a conţinu­ organizat periodic instruirea acesto­ Margareta M olnar cu care locuieşte interpretată la diferite instrumente; şi 4 grade, ia r noaptea între —2 şi
de pregătire al tovarăşilor şi pe baza acest lucru, cele două cercuri au tului învăţăm întului. Pentru aceasta ra, i-a îndrum at in mod permanent. in aceeaşi casă. P rintre cei care vi­ 17,30 In slujba patriei; 18,05 Pre­ —6 grade.
cerinţelor celor ce sînt încadraţi în fost contopite in tr-unui singur. La acordăm o atenţie deosebită pregă­ Periodic, activitatea comisiei de zitează des comisia de îm păciuire lucrări corale; 18,15 Universitatea
aceste forme. De exemplu, medicii, fel s-a procedat şi la blum ing şi tirii m ultilaterale a lectorilor şi pro­ îm păciuire a fost analizată de către cu aceleaşi probleme se mai numă­ tehnică radio ; 19,00 Jurnalul sa­ PENTRU URM ĂTO AR ELE
in cadrul sem inarului teoretic stu­ C.T.C. din com binatul siderurgic, la pagandiştilor. Cu ei se organizează com itetul executiv. De asemenea la ră şi Veronica Scînteie cu Vasile telor; 19.20 Program muzica) cerut 3 Z IL E
diază tema privin d „Legile funda­ f.C.S.H., Uzina „V icto ria " Călan etc. dezbateri asupra unor probleme teo­ unele şedinţe de luciu ale comisiei Goarnă, Teofil Biro cu Teofil M u-' de m uncitori: 20,30 Noapte bună, Vreme favorabilă precipita ţiilor
mentale ale dialecticii marxiste*'. De asemenea, cu titlu de experi­ retice şi li se fac expuneri de către au luat parte şi mem bri ai comite­ reşan. Deşi în faţa comisiei ei se jm - copii. Povestea „Două broaşte"; şi cu temperatura tn scădere la
tului executiv.
Dezbaterile se fac pe bază de refe­ enţă, pe raza oraşului Hunedoara m em brii biroului pe dife rite teme pacă, la scurt tim p ajung să-şi a- 20,40 Muzică de estradă; 20,55 A rii sfieşitul intervalului.
rate în care se urmăreşte legarea s-au creat prin gruparea unui nu-** privind soreiniie actuale care stau Toate acestea au făcut ca aclivila - ducă din nou in ju rii reciproce.
a c tiv ită ţii ştiin ţific e medicale şi stu­ măr de cercuri de acelaşi fel 7 in faţ^i organizaţiilor de partid din tea comisiei de îm păciuire să se îm ­ Desigur că asemenea cazuri sînt
dierea fenomenelor p rin prisma fi­ cursuri în care sînt încadraţi peste oraşul Hunedoara. Considerăm că a- bunătăţească continuu iar competen­ puţine, ele insă răpesc din tim pul
lozofiei marxiste. Pentru ju riş ti s-a 800 de curaanţi. Activitatea acestor oest lucru duce im p licit ia îm bună­ ţa în rezolvarea cauzelor care i-au vecinilor, cunoscuţilor care sint che­
prevăzut studierea temei „Statul şi cursuri se desfăşoară pe bază de ex­ tăţirea conţinutului şi calită ţii pro­ revenit a crescut. M em brii comisiei maţi ca m artori.
revoluţia", pentru profesori s-a ales puneri a lecţiilor de către cei mai au căutat să sfătuiască părţile să se Aşa cum reiese din activitatea de
ca temă „Teoria mai-xist-leninîstă a buni propagandişti sau lectori ai ca­ pagandei de partid, la creşterea e- împace pentru a nu ajunge in faţa pînâ acum, m em brii comisiei de îm ­
binetului de partid şi se vor ţine 3 ftficacîtăţii sale. instanţelor judiciare cu soluţionarea păciuire vor depune şi în v iito r tot
claselor şi a luptei de clasă*' şi „L e ­ sau 4 sem inarii Intr-un an.
gile fundamentale ale dialecticii GHEORGHE ORDEANU unor conflicte legate de convieţui­ intere.sul pentru soluţionarea cit mai
marxiste'*, pentru învăţători in ca­ Cu toate că activitatea acestor rea socialistă şi restabilirea re la ţii­ corectă a cauzelor.
forme abia a început, se poate to­ secretar al C om itetului orăşenesc lo r sociale normale. De fiecare dată. IO SIF POP
dru l studiului individual se studia­ Hunedoara al P.M.R.
tuşi aprecia că ele vor da rezultate înainte de a pune in dezbatere cau­ procuror şef al oraşului Deva OS/T/ cu /a/c p e d e&c l a
ză tema „Teoria statului" ele. bune prin faptul că se creează posi­
Dezbaterea unor probleme pe ba- bilitatea ca lecţiile să trateze mai C O / \ / % S £ L O X ?
ză de referate creează posibilitatea amplu problemele, să asigure un ere. p&opus Ut
aprofundării mai temeinice a teze- conţinut mai bogat de idei şi prin Raportul prezentat

de tovarăşul Mihai Dalea ABA /CA T O â / « •
în s e m n ă r i d e s p r e

UN C O L E C T IV HARNIC {Urmare din pag. 1) mari sume din fondurile proprii. a al lele) a permis acordarea unui spri­
jin concret conducerilor gospodării­
In vederea folosirii eficiente
voilor de cadre în perspectivă şi să creditelor care se vor acorda in anul lor colective pentru a scoate la ivea­ L& tetc acetL
folosească fondul social-cultural în v iito r gospodăriilor colective, con­ lă cauzele rezultatelor cconomico-
principal pentru pregătirea cadre­ fe t,
La secţia de confecţionat nasturi, se realizează în 3 modele pentru că­ s iliile agricole vor trebui să îndrume financiare nesatisfăcătoare şi a sta­
aparţinînd I.O .l.L din Deva. lucrea­ măşi bărbăteşti, lenjerie bărbătească lor. O mare atenţie trebuie să se a- gospodăriile colective pentru ca a- b ili măsuri eficiente in vederea În­
corde bunei desfăşurări a învăţă­
ză un colectiv harnic de m uncitori. şi halate, (pentru anul 1965 a fost mântului agrozootehnic de 3 ani, cestea să analizeze cu toată grija şi lătu ră rii lor. 'fo a -L e , fu z p e v z i-
Oameni pricepuţi, ei mînuiesc cu a- contractată cantitatea de 11520.000 răspunderea investiţiile ce urmează Este necesar ca asemenea metode
tenţie maşinile şi utilajele, realizînd bucăţi), secţia produce nasturi din care are o însemnătate deosebită în să fie efectuate in anul 1965. A le­ să fie extinse cit mai m ult şi să de­
ridicarea nivelului de cunoştinţe a-
din scoici şi mase plastice o gamă siiplex, în 20 de culori. 10 modele gricole al maselor de colectivişti. gerea obiectivelor pentru investiţii vină una din formele principale pen­ s ^ e c c < z i£ c .£ c t £ d _ m
întreagă de nasturi a tit de m ult so­ şi 6 m ărim i, avind contractată pen­ este o problemă im portantă asupra tru introducerea în producţie a me­
licita ţi. tru anul 1965 o cantitate de 2.592.000 Precum se ştie, activitatea gospo­ căreia trebuie să hotărască de la în­ todelor înaintate.
bucăţi. d ă riilo r colective se desfăşoară pe ceput. gospodăria colectivă cnrc exe­ Dezvoltînd experienţa acumulată,
baza planurilor de producţie şi f i­ cută această investiţie p o trivit ne­ trăgind învăţăm inte din lipsurile care ÎNTREPRINDEREA regionala de industrializare
Materia primă, (plăcile de stlplcx),
Lipsurile au fost este produsă de uzinele „Carbo- nanciare pe care şi le întocmesc a- voilor şi p o sib ilită ţilo r ei concrete, ca s au manifestat pînă în prezent, con­
nual. Planul de producţie al gospo­
sim " din Copşa Mică. Prin operaţi­ d ă riilo r colective este o lucrare pro­ fiin d cea mai în măsură să stabileas­ s iliile agricole trebuie să-şi îm bu­ A CĂRNII DEVA
că oportunitatea şi eficienţa investi­
nătăţească activitatea, să-şi concen­
lichidate la timp unile de decupare a nasturilor din prie a acestora, prin care stabilesc ţiilo r. treze eforturile pe problemele majo­
plăci, o mare cantitate de materie
primă se pierdea. In urma unor stu­ sarcinile ce şi le propun pentru a- Cu ocazia întocm irii planurilor de re ale producţiei agricole, să acorde
nul v iito r ţinînd seama de posibili­
dii atente s-a găsit un procedeu de pioducţie şi financiare pe 1965, con­ gospodăriilor colective un sprijin
Tn activitatea colectivului, la înce­ tăţile leale şi de condiţiile lor con­ siliile de conducere ale gospodăriilor, concret pentru ca acestea să-şi însu­ a n u n ţ ă
putul anului, s-au iv it unele nea­ recuperare a acestor deşeuri, care su­ crete. Organul care stabileşte pla­ întocmind un plan real care să asi­ şească cit mai repede şi cît mai te­
puse unor transform ări fizice şi chi­
junsuri. mice, sînt refolosite in producţie, nul de pioducţie şi financiar este gure un echilibru intre venituri şi meinic metodele de organizare şi de urm ătoarele posturi vacante la noul abator din Ha|eg:
...Era prin luna februarie. Colec­ realizindu-se prin introducerea anu­ adunarea generală a m em brilor gos­ cheltuieli, trebuie sp rijin ite să sta­ conducere a producţiei pe care le
tivu l secţiei executa o comandă pen­ m itor coloranţi o gamă mai variată podăriei co)ect»ve. Consiliile agrico­ bilească măsurile ce se impun în ve­ necesită conducerea unei mari între­
tru o mare întreprindere de confec­ de culori. le şi specialiştii din unităţi au da­ derea realizării acestor planuri. prinderi agricole socialiste. — cinci electricieni calificaţi, cu
ţii. M uncind cu entuziasm . pentru toria aă sprijine gospodăriile din Una din problemele căreia consi­
realizarea în termen a cantităţii punct de vedete tehnic şi metodo­ Principala cale de realizare a ve­ liile vor trebui să-i acorde toată a- vechime de 4 ani
contractate (pe care au Uvrnt-o in logic, la întocmirea planului pe anul n itu rilo r băneşti în gospodăriile co­ tenţia o constituie sprijinirea gospo­
luna martie) conducerea secţiei, în­ 0 situaţie v iito r Şi la stabilirea m ăsurilor pen­ lective o constituie vînzarea produ­ d ă riilo r colective încă neconsolidate. — un inginer mecanic
treg colectivul a scăpat din vedere tru îndeplinirea lui. selor pe bază de contracte încheiate A ju to ru l trebuie să aibă un caracter — un inginer energetic
calitatea. Nu după m ult tim p, între­ care trebuie rezolvată Contractele încheiate de către or­ cu organizaţiile comerciale. Realiza­ concret şi permanent şi să ducă la — un tehnician energetic .
prinderea beneficiară a comunicat ganizaţiile comerciale cu gospodăriile rea veniturilor prevăzute cere din sporirea producţiei şi a venitu rilo r
refuzarea unei părţi din cantitatea colective pentru vînzarea produselor pai-tea conducerilor gospodăriilor co­ gospodăriilor colective. — un tehnician mecanic
livrată. Vestea s-a răspindit în toa­ O dată cu prelucrarea planului de agricole reprezintă o pîrghie econo­ lective şi specialiştilor din aceste In anul 1964, Consiliul Superior al — un economist
tă secţia. Cu to ţii se simţeau răs­ producţie, m uncitorii s-au antrenat mică im portantă pentru îndrumarea unităţi să se preocupe în mai mare A griculturii, secţiile acestuia şi-au
punzători. Au fost studiate în amă­ cu toţii în întrecerea socialistă, al că­ producţiei agricole, p o triv it nevoilor măsură de valorificarea producţiei îm bunătăţit metodele şi stilul de
nunţim e cauzele, eăutindu-se posi­ rei obiectiv principal il constituie economiei naţionale Şi intereselor obţinute, de încasarea tuturor drep­ muncă. Şedinţele secţiilor, schimbu­ Posturile se pot ocupa conform H.C.M. 1053/1960
b ilită ţile de îm bunătăţire a calită­ calitatea. Urm ărirea felului in care gospodăriilor colective. La încheierea tu rilo r ce li se cuvin pentru pro­ rile de experienţă, studiile şi reco­
ţii. Din partea unora se căutau jus­ so desfăşoară în l rece rea, evidenţie­ contractelor, gospodăriile colective, dusele livrate. m andările elaborate au cuprins, de Solicifan(i>, care trebuie să aibă studii superioare
tific ă ri. Ele nu au fost insă luate in rea rezultatelor, nu sc face insă o- de comun acord cu organizaţiile co­ Gospodăriile colective. îndrumate regulă, problemele cele mai urgente de specialitate, vo r adresa ce re rile călre I. R. I. C.
considerare. M em brii şi candidaţii perativ. La sediul secţiei nu există merciale, stabilesc atît felul r it şi de organele de partid şi de stat, au şi actuale ale produc ţiei agricole con­
de partid, toţi ceilalţi m uncitori un grafic care să oglindească rezul­ volumul producţiei pe care o con­ folosit forme de organizare şi re tri­ tribuind la sprijinirea concretă şi Deva, Piaţa U n irii nr. 3, telefon 11*6.
tatele, acestea fiind cunoscute doar
s-au m obilizat în executarea unor tractează. în raport cu condiţiile de buire a muncii care au contribuit la calificată a consiliilor agricole şi a
produse de cea mai bună calitate. in cadrul adunărilor lunare ale gru­ pioducţie pe care le au. Consiliile a- sporirea cointeresării materiale a specialiştilor din unităţi. )n realiza­
S-a început cu întărirea controlu­ pelor sindicale. gricole trebuie să indice zonele cele colectiviştilor in creşterea producţiei rea sarcinilor ce au revenit agricul­
lu i pe faze de operaţiuni. In şedin­ Această situaţie, care este „în stu­ mai favorabile de dezvoltare a di­ agricole, fn domeniul organizării şi tu rii în acest an. Pentru perioada
ţele grupei de partid şi a grupelor d iu ” de la începutul anului, trebuie feritelor culturi şi pe această bază re trib u irii muncii există însă unele care urmează este necesar ca în co­ CONSUMA TI PRODUSELE
sindicale, problema ca lită ţii a cons­ urgent rezolvată. Confecţionarea u- organele contractante să încheie con­ lipsuri care se datorase şi faptului că m itetul executiv. în şedinţele plenare
titu it un punct principal al dezbate­ rmi grafic, evidenţierea la zi a re­ tractele cu unităţile dc producţie. recomandările in vigoare sint depă­ şi cele de secţii ale C onsiliului Su­ FABRICI/OE BO/A $! C
rilo r. Cei mai buni m uncilor!, în zultatelor întrecerii socialiste, va Acordînd în continuare un puter­ şite. Este o sarcină de seamă a noas­ perior al A g ricu ltu rii, să fie ana­
frunte cu m em brii de partid, au p ri­ stim ula şi mai m ult interesul m un­ nic sp rijin gospodăriilor colective, tră, a tuturor, de a perfecţiona orga­ lizate temeinic problemele noi şi de
m it sarcina de a urm ări caliutto». citorilor, va du un nou avînt luptei statul nostru a pus la dispoziţia a- nizarea şi retribuirea muncii, asigu- perspectivă ale producţiei agricole.
Rezultatul ? De la o lună la alta pentru îndeplinirea planului, pentru cestora şi in anul 1964 im portante rindu-se o mai strînsă legătură intre , Tn perioada in care s-a desfăşurat
săgeata ca lităţii urca tot mai sus. calitatea produselor. credite pe termen lung De asemenea, producţia realizată şi veniturile ob­ activitatea pentru producţia acestui
D in m artie a c. secţia n-a mai p rim it M RUGiNESCU gospodăriile colective au investit ţinute de fiecare colectivist în parte, an. oamenii m uncii de pe ogoare nu
rţici o reclamaţie din partea bene­ pe baza îm binării armonioase a in ­ arătat încă o dată că urmează cu ‘în­
fic ia rilo r. Incepind din luna a prilie tereselor personale ale colectiviştilor credere cuvintul partidului nostru,
şi pînâ acum procentul nasturilor cu cele obşteşti.
care a orientat în mod statornic agri­
din material plastic n-a mai coborît C onsiliile agricole regionale şi ra­ cultura pe calea dezvoltării intensive
sub 95 la sută calitatea întîia, ia r a ionale, specialiştii core lucrează ne­ şi m ultilaterale, prin îm binarea ar­
celor de sidef de primă calitate se m ijlo cit în producţie, pe baza expe­ monioasă a dife rite lo r ram uri de pro­
m enţine constant ia 75 la sută. rienţei cîştigate. a 'îndrum ărilor date ducţie, ţinînd seama de condiţiile e-
La obţinerea ncestui succes a con­ de organizaţiile de partid, aduc o conomlce şt pedoclimatice ale fiecă­
trib u it şi contribuie întregul colec­ contribuţie im portantă la buna or­ rei unităţi. Realizările obţinute pină
tiv al secţiei, în frunte cu cei 22 ganizare a procesului de producţie, in prezent, scoaterea cu curaj la
de m uncitori evidenţiaţi lună de lu­ la realizarea sarcinilor de plan. la iveală a lip surilor ce s-au manifestat
nă in întrecerea socialistă. P rintre consolidarea economico-organîzato- şi hotărtrea de a le înlătura consti­ BOGATE /A/ V/TArt/A/f
aceştia se numără m uncitorii ronde- rică a gospodăriilor colective Re­ tuie cea mai bună garanţie că obiec­
lori, Ioân Pîrvu şi Anicn Faraon, zultatele de pină acum au scos in tivele stabilite pentru 1965 vor fi în­ Of/V FPl/CTE Ş/ lEGt/Ptf PROASPE
sortat narea Dum itra M irtoiu. Vale- evidenţă eficacitatea şedinţelor de deplinite cu succes, ceea ce va con­
ria Ivanov şi Klorica Vlad, de la fi­ secţii atunci rind acestea sint înso­ stitui un pas im portant înainte pe *
nisaj şi a lţii. ţite de schim buri de experienţă şi drum ul dezvoltării a g ricu lturii noa­ | {sC fo & ft th . A n v /e
dem onstraţii practice. A in tra t in stre socialiste.
practica unor consilii agricole raio­ Avem convingerea că m em brii 1 MAGÂZ/We I E Of
Căutări — soluţii nale metoda ţin e rii şedinţelor ple­ C onsiliului Superior al A g ricu ltu rii, 1 **^ W M 5
nare lunare sau a celor de comitet toti lucrătorii din agricultură voi* PROOC/SECE CC/ £Af3 ! E/7A
executiv la gospodării colective fru n ­
Concomitent cu îndeplinirea pla­ taşe. De asemenea, ţinerea şedinţelor munci cu entuziasm şi hărnicie pen­
nului de producţie şi îmbunătăţirea de com itet executiv în gospodăriile tru aplicarea tu tu ro r m ăsurilor de EA£/?/C// A'OPSTNE
c a lită ţii nasturilor, colectivul sec­ cu rezultate slabe In producţie (aş:: care depind creşterea producţiei a-
ţiei este preocupat şi de reducerea con­ cum s-a procedat in raioanele Sa- gricole, vegetale şi animale, conso­
tinuă a preţului de cost. Re Ungă Sala dc şali a clubului „S idcrur gistul- din Hunedoara. Partide viu lidarea economlcă-organlzntorlcă a
producţia nasturilor din scoici care disputate. lonta, Tîrgovişte, Sighişoara, T ilu şi u n ităţilor agricole socialiste.