Page 64 - 1964-12

T»<J9: j Drumul socialismului fir. 3K)F

DE PESTE HOTARE LE O P O LD V fLLE 17 (Agerpres).— aduc transporturi dc arme ş care
LUPTELE DIN CONGO

şc sc sc fără încetare avioane
mu­
Comandamentul suprem a) trupe­
ni ţii.
lor guvernamentale congoleze a recu­
In acelaşi tim p, s-a anunţat că au
noscut m iercuri că răsculaţii congo­
lezi lansează în prezent contraatacuri loc lupte in regiunile oraşelor K indu
asupra oraşului Paulis, ocupat recent şi Bokundu. Răsculaţii au atacat, de
asemenea, oraşul Lulim ba din regiu­
de trupele guvernului central. După
nea A lb e rtville .
cum transm ite corespondentul din
In Consiliul de Securitate Lcopoldville el agenţiei DPA, răs­ poldville, in regiunea centrală a p ro ­
P o trivit unor ştiri sosite la Lco­
culaţii continuă sa ocupe nordul o- vinciei Cuvclte „situaţia nu este sa­
Dezbaterile Adunării Generale a O.N.U. Discuţiile în problema congoleză raşului Paulis şi pregătesc un nou tisfăcătoare". Răsculaţii efectuează
contraatac. Pe aeroportul local, o- concentrări la Basankusu şt Elongo,
NEW YORK 17 trim isul special A- care ar putea să diminueze rolul O r­ rabia de sud şi coloniile portugheze, NEW YORK 17 T rim isul special A frica n ii au reacţionat cu legitim ă cupat de trupele guvernului centra), în vederea unor atacuri.
gerpres, I Gâlâţeanu transm ite: ganizaţiei U n ită ţii Africane în rezol­ Rhodesia dc sud şi A frica de sud- Agerpres, I. Gălăţeanu, transm ite: indignare faţă de evenimentele din
Luînd cuvîntul în şedinţa de m ier­ varea problemei congoleze. vest. Joi, C onsiliul de Securitate a con­ Congo, a declarat la rîndul său re­
curi de după-amiază a A dunării Ge­ Apreciind recomandările Conferin­ A. M ayaki, reprezentantul N igeru­ tinuat dezbaterea problemei congo­ prezentantul M arocului, Ould Sidi Ba­
nerale a O.N.U., în cadrul dezbateri­ ţei N a ţiu nilo r U nite pentru comerţ lui, a condamnat amestecul puterilor leze. ba. Problemele Congo-ului, a subliniat
lo r politice generale, secretarul de şi dezvoltare de la Geneva, el şi-a străine în Congo. Osear Kainbona, m inistrul de ex­ cl, trebuie să fie rezolvate de po­
stat pentru afacerile externe al T u­ exprim at speranţa că actuala sesiu­ In încheierea discuţiilor, m inistrul terne al Republicii Tanzania, a con­ porul congolcz. In încheierea euvin-
nisiei, Habib Burghiba Jr. s-a pro­ ne se va pronunţa asupra lor. de externe al Republicii Burundi, damnat intervenţia străină in Congo tă rii sale, Ould Sidi Baba a chemat
nunţat pentru restabilirea drepturi­ Reprezentantul N oii Zeelande, Ha- loseph Mbazum utiina, a atras aten­ declarind că operaţia de la Slanley- statele să se abţină de la interven­
lor legitim e ale n.P. Chineze )a nan, s-a referit, prin tre altele, la ţia asupra faptului că Declaraţia cu ville va intra in istorie ca una din ţii în treburile jnterne ale Congo-
O.N.U. După ce a subliniat necesita­ dezvoltarea economică şi la decolo­ p rivire la acordarea independenţei intervenţiile cele mai flagrante şi cel ului.
tea continuării e fo rtu rilo r O.N.U. in nizare, subliniind necesitatea in sti­ ţă rilo r şi popoarelor coloniale, a- mai puţin justificate in treburile in ­ Luînd cuvîntul. reprezentantul U-
vederea decolonizării, enumerind li­ tu irii unui clim at de pace in lume, doptată la sesiunea din 1060, nu a terne ale continentului african. El a niunii Sovietice, N. Fedorenlco, a de­
nele te rito rii care se mai află încă fără de care nu se poate duce lupta fost nici pinâ acum tradusă in viaţă. subliniat că nu a existat nici o in­ clarat că intervenţia străină în Con­
sub dom inaţia colonială. Habib B ur­ îm potriva sărăciei, foametei şi boli­ In legătură cu aceasta, el a con­ tervenţie a ţă rilo r africane în tre­ go nu este numai o acţiune îndrep­
ghiba a arătat că cea de-a 20-a ani­ lor. Răspunderea pentru menţinerea damnat acţiunile puterilor colonia­ burile Congo-ului, adăugind că O r­ tată îm potriva poporului congolez.
versare a O.N.U. trebuie să marche­ păcii trebuie să revină în egală mă­ le şi. înainte de toate, ale Portuga­ ganizaţia U n ităţii Africane va lupta Asemenea acţiuni periclitează şi se­
ze lichidarea d efinitivă a sistemului sură atît puterilor mari cit şi celor liei in scopul m enţinerii dominaţiei îm potriva tuturor încercărilor de a curitatea altoi' popoare africane, con­
colonial. 1CI şi-a exprim at îndoiala că mici. | asupra Angolei. Mozambicului. Ba- semăna discordie între statele a fri­ stituie un pericol pentru cauza păcii
acţiunile diplom atice vor avea vreo La rîndul său, reprezentantul K u­ sutolandului şi a a lto r teritorii. cane. în lumea întreagă.
influenţă pozitivă asupra guvernului w eitului, A l Ahmed A l Sabah, a su­
rasist al R epublicii Sud-Africane şi blin iat că ţara sa sprijină eforturile
a cerut A dunării Generale să ia mă­ pentru realizarea dezarm ării, proble­ închiderea sesiunii
suri economice îm potriva lui. In le­ mă vitală care stă în faţa N aţiuni­
gătură cu situaţia din Congo, el a lor Unite şi întregii lum i, arâtînd
relevat cu guvernul tunisian con­ totodată, că K uw eitul susţine lupta
damnă orice fel de intervenţie străi­ tu turor popoarelor care mai suferă COMUNICATUL FINAL
nă in Congo şi a cerut m em brilor încă de pe urma jugului colonial. El
O.N.U. să nu adopte nici o hotărîre s-a referit concret la situaţia din A-
PARIS 17. — Corespondentul p în d irii arm elor nucleare". In ace­ ideea m inistrului vest - german
Agerpres, Tudor Vornicu, transm ite: laşi u'mp însă, comunicatul afirm ă Scbroeder de a relansa problema
Cea de a 34-a sesiune a Consi­
ROMA: patru scrutine nici liu lu i m inisterial N.A.T.O a luat că „alîta vreme cit nu se va ajunge gennanâ. Luni seara, reprezentan­
la dezarmarea generală şi totodată
tul Bonn-ului discutase cu colegii
americani, francezi şi britanici a-
un candidat nu a putut fi ales preşedinte sfirşit joi, după trej zile de dez­ însoţită de un control internaţional ceastă problemă şi apoi ea a fo6t
eficace, orice slăbire a capacităţii
bateri
Comunicatul final dat p ub licităţii defensive a alianţei ar expunc-o la predată experţilor. M iercuri la prînz,
ROMA 17. — Corespondenţii Ager­ cii După cum prevede constituţia la încheierea sesiunii, transmis de presiuni mai m ari". spre surprinderea francezilor, mai
pres, George Pastore şi Oetavian Pa- italiană, începind cu acest scrutin e agenţia France Presse, se relevă Sesiunea N.A.T.O. a mai studiat, ales, purtătorul de cuvînt al dele­
ler, tra n s m it: suficientă m ajoritatea absolută (482 p rin tre altele, că m em brii C onsiliu­ de asemenea, problemele care se gaţiei R.F. Germane a dat citire ţi­
Joi seara, in şedinţa comună a voturi), pentru desemnarea succeso­ lui m inisterial al N.A.T.O. au exa­ pun alianţei atlantice in diverse re­ nui comunicat p riv ito r la problema
parlam entului italian, s-a desfăşurat rului lui A ntonio Segni. la Quirinale. m inat relaţiile Est-Vest. Comunica­ giuni din Asia, A frica şi America germană, adăugind însă că un m i­
cel de-al patrulea scrutin pentru a- N i:i un candidat nu a în tru n it însă tul afirm ă că persistă „cauzele fu n ­ Latină. nistru s-a opus semnării acestuia, şi
legerea noului preşedinte al republi­ aceasiă m ajoritate. La invitaţia guvernului M a rii B ri­ lâsînd să se înţeleagă că este vorba
damentale ale tensiunii în lume". In
legătură cu aceasta, m in iştrii şi-au tanii. Consiliul nord-atlantie va ţine de Couve de M u rville .
exprim at din nou convingerea că următoarea sesiune m inisterială la In încheiere trebuie arătat eă,
In Camera Comunelor încheierea este „esenţial ca alianţa atlantică Londra în prim ăvara anului 1065. înainte chiar ca sesiunea să fi luat
să-şi menţină şi să-şi întărească u- M in iş trii A părării au discutat des­ sfirşit, centrul de atracţie al po li­
dezbaterilor asupra politicii externe nitaiea". Ei au ajuns la concluzia pre problemele bugetare, despre fo r­ ticii occidentale „se mutase" în Ca­
prem ierul
ţele m ilita te existente şi despre pla­
mera comunelor, unde
„că este im portant să dezvolte şi sâ
aprofundeze consultările politice". sarea lor în diferite puncte ale glo­ englez Wilson dădea o sene de a-
LONDRA 17 (Agerpres) — Home a declarat că aceste idei sînt Comunicatul arată că „m in iş trii bului. In ce pliveşte cheltuielile m i­ mănunte în legătură cu fo iţa nu­
Joi s-au încheiat In Londra dezba­ inacceptabile pentru numeroase ţări şi-au reafirm at hotărirea de a-şi litare. se ponte face constatarea că cleară atlantică. In acelaşi tim p, la
terile dc două zile din Camera Co­ europene, şi că, in măsura in care continua eforturile, pentru a găsi o N.A.T.O. a avut nevoie pentru unul Paris avea loc o a doua întrevedere
m unelor în problemele de politică ele voi încuraja diseminarea arme­ soluţie paşnică în problemele! care 1064 de 75.941.000 dolari faţă de între Dean Rusk şi de Gaulle In
externă. lo r nucleare, vor nem ulţum i şi alte separă Estul de V e;t" şi „au con­ 72652000 dolari in 1963 şi 18.700.000 legătură cu aceasta, ziarele, printre
Luînd cuvîntul la începutul şedin­ state. firm at voinţa lor de a continua sâ dolari in 1949, anul în care a fost tare şi „Le Monde", consideră *:â
ţei, prim ul m inistru Harold Wilson, In ce priveşte forţa nucleară atlan­ tindă spre încheierea unor acorduri semnat ira ta lui nord^atlantic. „W ashingtonul ar pregăti o coordo­
s-a referit la re laţiile Angliei cu tică, Douglas Home a subliniat că in domeniul dezarm ării". R eferitor Sesiunea care s-a încheiat joi a nare a forţelor nucleare americane,
Franţa subliniind necesitatea amelio­ S.U.A. doresc, in mod firesc, să-şi la această problemă, comunicatul furnizat şi un neobişnuit incident atlantice şi franceze".
ră rii lor. El a am intit. în acest sens. conserve dreptul lor de veto în si­ subliniază „im portanţa evitării râs- franco-vest-german in legătură cu Dosarul FN .M . răm ine evident In JAPO NIA. — In fo to : Aspect de la un m iting al gospodinelor care
viitoarea sa vizită la Paris care ar nul unei viitoare F N A : deci este continuare deschis Sesiunea N.AT.O . n avut loc la Tokio în semn dc protest îm potriva creşterii p re ţu rilo r la
putea contribui la acest lucru. de neconceput ca Statele Unite, in nu a rezolvat nimic. produsele alimentare în special la orez.
P rofitînd de această scurtă cu- calitate de participant la F.N.A., să Declaraţia purtătorului de cuvînt
vîntare a prim u lu i m inistru, ciţiva autorizeze folosirea acestei forţe fă­
deputaţi ai opoziţiei conservatoare au ră să in tre în acţiune ansamblul ar­
critica t atitudinea guvernului labu­ mei lor strategice. al R. F. G. la sesiunea N. A. T. 0. Intre cedări şi compensaţii
rist faţă de proiectul franco-britanic Referindu-se la problema renun­
de construire a avionului „Concor­ ţă rii de către Anglia la independen­
de", precum şi hotărirea privitoare ţa sa nucleară, liderul conservator a PARIS 17 (Agerpres). — tate în continuare pentru a se sta­ ţiilo r datorate agricultorilor. Este
la fixarea suprataxei de 15 la sută cerut prim ului m inistru să reflecteze Purtătorul de cuvînt al delegaţiei b ili procedeele de v iito r0. Intr-un raport publicat la Bonn, Occident. In această ordine de idei, însă îndoielnic că aceste compensa­
asupra im p o rtu rilo r, subliniind că. înainte de a lua o asemenea hotă­ R.F. Germane la sesiunea C onsiliu­ „In legătură cu tratativele neîn­ M inisterul Federal al Economiei a- un loc dc seamă il ocupă, după cum ţii vor fi considerate satisfăcătoare,
după părerea lor, aceasta a contri­ rîre. El a afirm at că independenţa lui m inisterial al N AT.O . a dat pu­ trerupte care s-au purtat in culisele preciazu că situaţia economică in al se ştie, poziţia care a dus la stabi­ ceea ce va avea repercusiuni asupra
buit la înrăutăţirea re la ţiilo r dintre nucleară a A ngliei ar asigura ţă rii b licită ţii o declaraţie in care se conferinţei N.A.T.O. de la Paris spe­ treilea trim estru al anului 1964 a lire a , unui preţ unic la cereale în poziţiei alegătorilor faţă de U C D.
Franţa şi Anglia un rol mai im portant în lume. Home spune că „m in iş trii de externe s-au cifică agenţia DPA. p u rtă to ru l-• de fost „m ai .iruill decit în a n ii-p re ­ Piaţa comună. în alegerile din 1965.
A luat apoi cuvîntul liderul opo­ a cerut prim ului m inistru sâ preci­ în tîln it, ca de obicei, înaintea sesiu­ cuvînt a arătat apoi că*'nia''s-ft‘ ajuns cedenţi-supusă influenţei impuse de Să am intim în această ordine de
ziţiei conservatoare, Alee Douglas zeze dacă intenţionează sâ renunţe n ilo r C onsiliului N.A.T.O. la Paris, la un comunicat comun al celor trei „pauza de vară". Această apreciere idei, dinamica compensaţiilor. R.F. Departe de a însemna s firş ilu l tra ­
Home, care s-a referit la principa­ la 14 decembrie. Ei au discutat des­ puteri occidentale — S.U.A., Marea indică o oarecare nem ulţum ire faţă Germană va p rim i in 1967— 1968 tativelor, acordul de la Bruxelles
lele obiective ale p o liticii externe la prevederile articolului 9 din a- pre propunerile m inistrului de ex­ Britanie şi Franţa — împreună cu de unele fenomene negative înregis­ suma de 560 milioane mărci, în marchează abia începutul „m a rii
ale guvernului laburist Vorbind de cordurile de la Nassau care dă drep­ terne (vest) german urm ărind o re­ U F. Germană, din cauza îm p o trivi­ trate in dezvoltarea economică a 1968— 1969 suma de 374 milioane confruntări" in ceea ce pnveştp co n tri­
crearea unei forţe nucleare atlantice tul Angliei sâ-şi retragă armele nu­ zolvare a problemei germane. M i­ rii „unei puteri". R F C . De altfel, în raportul Fede­ buţia la compensaţiile datorate R.F.
şi a unui comitet politic nuclear în cleare de sub controlul N .A T.O , cînd n iştrii au ajuns la concluzia ca pro­ DPA subliniază câ este vorba de raţiei patronalului din R.F. Germa­ Germane şi Italiei. M otivele care
afara C onsiliului N A.T.O., Douglas interesul naţional o cere. punerile v?st-germane sâ fie discu- Franţa, „care nu a fost de acord cu nă in titu la t „P riv ire asupra evolu­ Notă externă au determ inat pe negociatorii vest-
publicarea unui comunicat comun ţiei sociale in 1964", publicat la s fir- germ ani să accepte preţul unic al
pentru că m inistrul de externe al situl lu n ii noiembrie la KOln. se cau­ cerealelor propus în planul M ansholt
pentru aruncarea
tă o justificare
R.F. Germane, Gerhard Scbroeder, d ific u ltă ţilo r ivite pe um erii oame­ mărci, iar în 1969— 1970 suma de în schim bul unor compensaţii fin a n ­
DE PRETUTINDENI a criticat în mod indirect in ajun in nilor muncii. Patronii se plîng de 187 milioane mărci vest-gcrmanc ; cancelarul Erhard in conferinţa sa
ciare inferioare, au fost precizate de
N A T O . planurile
faţa Consiliului
faptul că salariile ar fi crescut mai
de presă de m arţi. In schimbul ac­
Italia va prim i în 1967— 1968 suma
pentru apărarea nucleară a Franţei
drept „p la n uri de viitor, nepre- m ult decit productivitatea m uncii de 260 milioane mărci, in 1968—1969 ceptării de către R.F. Germană a sta­
eise". Totodată, în raport se recunoaşte că suma de 176 milioane mărci, in b ilirii unui preţ unic )a cereale,
© In Kamceatka vor fi construite fierbe la o temperatură sub 100 Arheologii au identificat frag­ durata globală a m uncii a sporit 1969—1971 suma de 88 milioane negociatorii vest-germani ccr conce­
in acest an cu 0,5 la sută şi se ia
centrale pe bază de ape grade mente ale unor statui infăţişin- atitudine îm potriva „oricărei redu­ mărci In ce măsură aceste compen­ sii pe alte planuri. Este vorba in p ri­
du-l pe Buda, basoreliefuri şi or­ saţii satisfac cererile iniţiale, este mul rîpd de proiectul B onnului de
termale subterane © Un nou izotop radioactiv namente din piatră. Cele mai va­ Dizolvarea parlamentului ceri a tim pului de lucru". Cît p ri­ greu de precizat, dacă se ţine seama „relan.sare europeană", care în do­
veşte perspectiva, după cum se a-
birea term enelor de înlăturare a zi­
MOSCOVA 17 (Agerpres). — Doi oameni de ştiinţă de la labo­ loroase sint insă inscripţiile execu­ ceylonez rată în raport, „patronatul gennan că in tratativele duse cu cancela­ m eniul economic preconizează gră­
rul Erhard, preşedintele Asociaţiei
tate cu tuş negru pe vase şi cele
Peninsula Kamccatka a fosl a- ratorul de cercetări nucleare din se teme că voi fi înregistrate noî fe rm ie rilo r vest-germani, Ilehw in- dului vamal la produsele ind u stria ­
leasă ca cea dinţii regiune din Casaccia (lingă Roma) au desco­ făcute pe ziduri de către pelerini. COLOMBO 17 (Agerpres) — urcări de preţuri in 1965, în urma Icel, a cerut o sumă m ult nvai mare le, în schim burile d in tre cei şase.
U.R.S.S. unde vor fi construite cen­ perit in lapte, in timp ce (i stu­ Au fost descoperite incripţii in lim ­ Guvernatorul general al Ceylonu­ apariţiei unei disparităţi intre sa­ pentru acoperirea daunelor p ric i­ Aşadar, direcţia principală a po­
trale funcţionind pe bază de ape diau radioactivitatea, un nou izotop ba sanscrită in alfabetul Brahmi şi lui a anunţat la miezul nopţii de la rii şi productivitate". nuite agricu lto rilo r vest-germani. litic ii economice vest-germane este
termale subterane Valorificarea a- radioactiv al sodiului — „Na-22" Karosliti Arheologii au identificat, m iercuri spre joi dizolvarea P arla­ Constatările patronatului asupra In şedinţa guvernului vest-german Îndreptată, în momnetul de faţă,
pelof subterane din Kamceatka a Prezenţa acestui izotop în lapte de asemenea, scrisori extrem de m entului ceylonez. El a anunţat to t­ evoluţiei economiei vest-germane nu au fost acceptate concesiile făcute
Şi început. A ici este în curs dc nu prezintă nici o primejdie pen­ rare ale culturii Kuşane, execu­ odată câ alegerile pentru noul Par­ pot fi, evident, desprinse de orien­ de delegaţia Bonnului la Bruxelles spre dobindirea unei poziţii p riv i­
construcţie centrala Paujeţskaia tru populaţie — precizează un co­ tate cu litere greceşti. lament vor avea loc la 22 m artie tarea p o liticii economice a R.F Ger­ ceea ce înseamnă că bugetul vest- legiate faţă de parteneri.
Ea va constitui o parte integrantă municat al Comitetului naţional 1965. iar la 5 aprilie va avea loc mane, în re la ţiile cu partenerii din german va avea de suportat d ife ­ Z. FLOREA
a sistemului energetic geolermal pentru energia nucleară. Analizele O „Korosil-ul" şedinţa de deschidere. Piaţa comună şi cu alte state din renţa pentru acoperirea compensa­ comentator Agerpres
al peninsulei Pivotul sistemului ti cantitative au arătat că concentra­
va constitui centrala Bolşebanna- ţia „Na-22“ este de ordinul a cîtor- VARŞOVIA 17 (Agepres). —
la, situată la 95 kilometri de Pe- va zeci de picocurie (10-17 curie) In R.P Polonă a fost elaborată
tropavlovsk, cel mai marc oraş din la litru, aproximativ concentraţia producţia unei noi vopsele menite Franz toak
Kamceatka. In curind se va con­ maximă dincolo de care radioacti­ să apere de coroziune navele. „Ko- S C U R T E ŞTIRI ♦ SCURTE ŞTIR
strui aici o centrală geotermală vitatea devine primejdioasă. rosil", noua vopsea, se bazează pe
auxiliară cu o putere de 750 k\V, materii prime indigene. Prin folo­ condamnat
pentru deservirea şantierului de © Temple ale unei mînâstiri sirea noului produs se prelungeşte
(MOSCOVA. — La 15 decembrie
După
DOMINGO. —
SANTO
construefie. budiste perioada de exploatare a navei şi a sosit la Moscova o delegaţie de cum transm ite agenţia Prensa La­ K U A L A LUMPUR. — In parla­
Centralele geotermale din Kam­ TASKENT 17 (Agerpres) — se reduce cu cca 20 la sută grosi­ experţi turci în problemele comer­ tina, reprezentantul dominican pe mentul Federaţiei IWalayczc au Ia închisoare
mea tablei carcasei vasului, reali-
avut loc m iercuri dezbateri pc m ar­
ceatka vor funefiona pe baza altui Arheologii sovietici cercetează zindu-se însemnate economii de ţului Din delegaţie iac parte 20 de Ungă Organizaţia Statelor Ame­ ginea politicii externe a guvernu­
principiu decit cel aplicat in Italia In Uzbekistan templele subterane oţel. reprezentanţi ai unor organizaţii ricane, Jose Bonilla, a fost însăr­ lui. Corespondentul din Kuala V IE N A 17 (Agerpres). —
şi Islanda, unde apele subterane ale unei minăstiri budiste, amena­ dc stat şi firm e particulare din cinat dc guvernul Republicii Do­ Lum pur al agenţiei Associated Joi a luat sfirşit la Viena procesul
au o temperatură foarte ridicată. jate într-o peşteră. Ea a fost con­ Noul produs a mai fost folosit cu Turcia, care intenţionează să stu­ minicane să negocieze cu H aiti de­ Press, anunţă că m em brii opoziţiei intentat lui Franz Novak, fost ad­
In Kamceatka, unde temperatura succes in conservarea tuburilor şi dieze la Moscova posibilitatea lă r­ ta liile re sta b ilirii re la ţiilo r d iplo­ junct al lu i Eichniann şi şef al ser­
struită in gresie pe malul fluviu­ ţevilor de metal, precum şi a rezer­ au cerut guvernului să stabilească
apelor nu este chiar atît de mare, lui Amu-Daria in urmă cu 1 600 voarelor in industria petrolieră şi g irii schim bului comercial cil U niu­ matice dintre cele două ţări. La relaţii cu statele socialiste şi cu v ic iilo r de transporturi naziste spre
se va folosi freonul substanţă care de ani. in petrochimic nea Sovietică Sanlo Domingo s-a anunţat că, in toate statele afro-osiatice. Pc a- lagărele de exterm inare.
ALGEJI. — Preşedintele Algeriei, urma e fo rtu rilo r întreprinse dc o cccaşi poziţie s-a situat şi prim ul După ce a ream intit etapele pro­
Bcn Belln, a p rim it pc Luisa Gi- misiune a O.S.A., re laţiile vor fi re­ m inistru al te rito riu lu i Sîngapore, gram ului de lichidare a evreilor eu­
zenga, mania cunoscutului lider al luate cu începere dc la 1 ianuarie L ch Kuan Ycw, care a cerut în mai ropeni, procurorul a insistat asupra
m işcării de eliberare naţională din 1965, piuă atunci urm înd să aibă multe rînduri stabilirea dc rela­ rolului pe care l-a jucat acuzatul în
Congo (Lcopoldville), Antoine Gi- loc pn schimb dc exilaţi politici ţii economice eu ţările africane şi cadru) se rviciilor lu i A d o lf E icli-
zenga, sosită la Alger în urmă cu între cele două ţări. cu ţările socialiste inann El a subliniat că acuzatul nu
citeva zile. In declaraţiile făcute BONN. — Un num ăr dc pcslc BAGDAD. — Intr-u n interviu a- a fost „o mică rotiţă din tr-u n meca­
presei, Luisa Gizcnga a relatat des­ 30 de profesori dc la institutele pe­ cordat agenţiei MEN, secretarul ge­ nism", aşa cum a dorit să pară în
pre Marca sănătăţii fiu lu i ei, care dagogic şi tehnic şi dc la Acade­ neral al U niunii inginerilo r din ţă­ cursul procesului, ci dim potrivă, di­
se înrăutăţeşte pe zi ce trece ca mia dc arte din Braunscliwcig (R.F. rile arabe, a declarat eă sesiunea spunea de mari puteri în luarea ho-
urmare a to rtu rilo r şi regim ului la Germană), au adresat un mesaj acestei organizaţii, earc-şi conti­ tă rîrilo r. Dacă Novak nu şi-ar fi în ­
care a fost supus in închisorile con­ Bundestaguluî R.F Germane, in nuă lucrările la Bagdad, va reco­ de plinit sarcinile sale dc o fiţe r al
goleze. care protestează îm potriva planu­ manda L ig ii arabe să înfiinţeze o transporturilor astfel îneît să fie sa­
AUSCJIW1TZ. — La 10 decem­ rilo r a u to rită ţilor vest-germane dc adm inistraţie pentru bogăţiile tisfăcut şeful său Eichmann, acesta
brie a luat sfirşit vizita făcută la a prescrie crim ele săvirşite in pe­ petroliere din aceste ţări O n-ar fi ezitat, cu siguranţă să-l în­
fostul lagăr al m orţii de la Auscli- rioada celui dc-al doilea război im portanţă deosebită se acordă bo­ lăture, a subliniat procurorul. Pe de
w itz (Oswieczim) de către un grup mondial. După cum se ştie, după g ă ţiilor de fosfaţi, deoarece 40 la altă parte, a continuat acesta, acu­
de 23 de persoane — judecători, intrarea în vigoare a prescrierii — sută din cantităţile mondiale de a- zatul a ştiut precis, aşa cum a re­
procurori şi avocaţi vest-germani începind din mai 19G5 — crim ina­ ccstc minerale sînt extrase din M a­ cunoscut în tim pul instrucţiunii, care
dc la tribunalul din F ra n kfu rl pe lii dc război nazişti nu vor mai roc, Tunisia, Algeria şi Iordania. era soarta rezervată evreilor în la­
Main. unde se judecă în prezent putea fi u rm ăriţi şi deferiţi ju s ti­ La sesiunea U niunii in ginerilor a- gărele de exterm inare. Novak nu a
procesul intentat celor 20 de foşti ţiei. rabi sint reprezentate 9 ţări. ignorat nici condiţiile groaznice in
gardieni S.S. Tim p de 3 zile, gru ­ STOCKHOLM. — Răspunzând care erau efectuate transporturile
pul a efectuat sute de măsurători, unei interpelări făcute in Rilcs- DUSSELDORF. — La T ribunalul spre lagărele de concentrare, tra n ­
fotografii, a reconstituit o serie de dag-ul suedez, prim ul m inistru, Er- din Duşseldorf, unde se judecă pro­ sporturi în cursul cărora o mare
fapte, ceea ce a permis înlăturarea lander, a anuntat câ a îm puter­ cesul intentat unui grup de zece parte din deţinuţi mureau.
m ultor neclarităţi ivite în cursul nicit pe m inistrul afacerilor ex­ foşti gardieni ai lagărului nazist Procurorul a cerut in încheiere ju ­
procesului ca urmare a depoziţii­ terne, Nilsson, să consulte mai dc la Trcblinka, au fost audiate ra ţilo r să pronunţe un verdict de v i­
lor unor acuzaţi şi m artori. m ulţi experţi in vedera creării noi depoziţii îm potriva acuzaţilor.
unui „In s titu t internaţional pentru In declaraţia sa, Jnhob Eisner, rc- novăţie îm potriva acuzatului, ia r tr i­
PRAGA. — La Praga a fost sem­ cercetarea conflictelor", fu dire cti­
nat un protocol privind schimbul vele date de Erlandcr se spune că ferindu-sc la acţiunile principalului bunalul o sentinţă p rin care el să
de m ărfuri şi plăţi pe 1965 între acuz.at K urtz Frnnz, a a m in tit cum fie condamnat la închisoare, ţin în d
datorită îndelungatelor perioade
K S. Cehoslovacă şi K.D, Vietnam. dc pace prin care a trecut Suedia acesta a avut înlr-o zi ideea dc a seama de im portanţa rolului său în
Protocolul prevede o creştere im ­ şi străduinţelor acestei ţări dc a orgcnîza un meci dc box cu d e ţi­ organizaţia lui Eichmann.
portantă a schimbului reciproc de duce o politică consecventă de pace
m ărfuri. In baza acestui protocol şi neutralitate este firesc ca Sue­ nuţi. Acuzatul însuşi, a declarat După deliberare, trib u n a lu l a con­
MALl. — Muzica şi dansurile din Mali se caracterizează printr-o mare bogăţie de forme şi prin sti­ Cehoslovacia va exporta automo­ dia să-şi îndrepte atenţia asupra m artorul, a urcat atunci in ring, damnat pe Fran2 Novak la 8 ani în ­
lul lor. Ele sint foarte îndrăgite de popor. In timpul liber ei organizează spectacole pe străzi, in pieţe etc. bile, sodă caustică, lină a rtific ia ­ studierii problemei naşterii şi a avînd ascuns în mânuşa sa dc box chisoare, găsindu-1 vinovat de „ac­
Cîntecele şi dansurile poporului malian oglindesc viaţa nouă din Mali. lă, iar R.D. Vietnam — plumb, con­ p o sibilităţilor preîntâmpinării şi re­ un pistolet, eu care şl-a împuşcat ţiu n i şi om isiuni care au pus în pe­
In foto: Tinere fete maliene Interpretează un dans, care oglindeşte viaţa şi munca poporului lor. serve de carne şi fructe, alune şl glem entării conflictelor interna­ adversarul — un deţinut originar ricol vieţile celor trim işi spre lagă­
altele. ţionale. din Cracovia. rele de concentrare". /
Redacţia şl adatnlslrajia ziarului) str. Dr. Peliu Groza nr. 25, telefoo 1588, 1275, 1585, 2078 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R nr 283.328 din 6 noiembrie l»49 - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva
40.06!