Page 65 - 1964-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢI-VAl
In vederea
sărbătoririi In legătură cu apropiatele alegeri pentru Marca Adunare Naţională
revelionului şi sfaturile populare, Frontul Democraţiei Populare iirmca/.ă sâ-şi con­
stituie C onsiliul National alcătuit din reprezentanţi ai P M R., sindi­
catelor, organizaţiilor cooperatiste, dc tineret, dc femei, ai asociaţiilor
Pentru asigurarea aprovizionării ştiin ţifice si culturale si altoi organizaţii obşteşti.
populaţiei in vederea sărbăioi irii Şedinţa dc constituire a C onsiliului va avea loc m iercuri, 23 de­
revelionului, unităţile comerciale, cembrie I9G4, ora 10 a.m. in sala nucă a Palatului IM \ Kominc.
halele si pieţele vor funcţiona in zi­
lele dc 20 şi 27 decembrie, p o trivit
necesităţilor -locale, după programul
unei zile obişnuite.
Iu zilele de 29 si 30 decembrie,
program ul va fi prelungit p o triv it
cerinţelor locale eu 1-2 ore Ia prînz
sau seara. In ziua de 31 decembrie,
orarul de funcţionare a unită ţilor C onsiliul de Stat al R epublicii în scoli m ilitare de ofiţeri de re­
comei'ciale organizate într-un singur Populare ltom îne a hotărîi m o d ili­ zervă sau in unităţi m ilitare, tim p
schimb va fi prelungit cu o oră. In cărea unor prevederi ale Decretului de 8 luni.
ziua de 1 ianuarie 1965, toate maga­ nr. 468/1957, privind reglementarea Sini stabilite, dc asemenea fo r­
SiMBATĂ 19 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani zinele vor fi închise, cu excepţia serviciului m ilita r. mele în care cetăţenii ţă rii în d e p li­
unor unităţi de desfacere a p iin ii din Durata serviciului m ilita r — ob li­ nesc .serviciul m ilita r, lim itele de
Capitală, care vor funcţiona u i pro­ gatoriu pentru Iuţi cetăţenii Repu­ vîr.stă pentru cadrele permanente,
gram redus, iar simbătă, 1 ianua­ blicii Populare Komirie — a fost drepturile m ilita rilo r in termen, ale
rie ele vor fi. de asemenea. închise, stabilită la 1 an şi 4 luni pentru m i­ elevilor din şcolile m ilitare, ale su­
CITIŢI cu excepţia u n ită ţilor de desfacere lita rii în termen de toate armele, bofiţerilor, m aiştrilor m ilita ri şi o fi­
a pîin ii, laptelui şi a tutungeriilor, ţe rilo r activi, cele ale rezerviştilor
IN NUMĂRUL care vor fi dc.vcliisc în cursul d im i­ în afara de cei încorporaţi la M a­ pc tim pul concentrării, precum şi
rina m ilita ră şi la navele de grăni­
DE AZI neţii cel m ult 4 ore. Duminică, 3 ia­ ceri, pentru care durata acestuia obligaţiile organizaţiilor socialiste ai
nuarie. vor funcţiona numai unită­
ţile din sectorul de produse alim en­ este de 2 ani. Absolvenţii in s titu ţii­ căror angajaţi sint chemaţi să înde­
lor de învăţăm înt superior sau M
plinească serviciul m ilita r sau pen­
O Lucrările şedinţei plena­
Şantierul 44 construcţii re a C onsiliului Superior al gram de duminică, a ltor in s titu ţii de învăţăm înt sta­ tru rezolvarea unor probleme legate
tare, cure în mod obişnuit au pro­
b ilite prin hotărircu Consiliului de
de drumuri Oeva A g ricu ltu rii (pag. a 2-a) : (Agerpres) M in iştri, îndeplinesc serviciul m ilita r de acesta.
O telegramă prim ită din partea tov. rii unnr măsuri tehnico-nrgnnizatori-
Nicolae Zaplanic, directorul Fabricii cc chibzuite şi desfăşurării unei în­ Q Inte rviu colectiv eu ca­
de hîrlie din Petreşti nc anunţă că treceri însufleţite între m uncitori şi M uncitorii, inginerii si tehnicienii drele didactice. Metode şi pro­
in urmă cu doua zile colectivul de echipe. P rintre cei care au contri­ şantierului 44 construcţii de dru ­ cedee în munca instructiv-cdu-
m uri Deva, se arată într-o scrisoare
m uncitori, ingineri şi tehnicieni al buit mai m ult la obţinerea succesu­ trim isă redacţiei de către tov. ing. entivă ;
O Pentru continua dezvol­
lui se află m uncitorii Pa vel Pruna,
fa b ricii şi-a îndeplinit planul de pro­ Titus Filimon. şeful şantierului, au tare a m işcării de inovaţii ;
C.heorghc Itoman. M aria Muntean,
ducţie pe 19G4. Ioan Pastiu, Constantin Bota şi Lu- reuşit să-şi îndeplinească zilele tre­ O Alegerea repertoriului şi
Acest succes este urmarea aplică­ creţid Gbiban I. cu te planul valoric anual de produc­ realizarea spectacolului de
ţie. Dc la începutul anului si pină teatru
(pag. a 3-a) ;
Unităţi ale complexului C.F.R. Petroşani in prezent au fost executate peste O De peste hotare
plan 30 000 m c. terasamente şi 4.000
m c. fundaţii balast. (pag. a 4-a)
De ta Petroşani, corespondentul indicator im portant să fie îmbună­ Prin mecanizarea complexa a lu ­
nostru Ioan (Yi$a»i ne scrie că. zi­ tă ţit cu 6 la sută cră rilo r dc terasamente pe drum u­
lele trecute, şi-au îndeplinit planul Un accent deosebit s-a pus pe re­ rile Haţeg — Caransebeş şi llia —
anual mai multe unităţi ale comple­ pararea la tim p şi în bune concli- Arad şi a extragerii dc produse din
xului C.F.R din localitate. Este vor­ ţiuni a vagoanelor şi pe buna intre- balastieră, productivitatea muncii a
ba de R.C.M., revizia de vagoane, ţinere a căii ferate. crescut cu 2 la sută.
staţia C.F.R., atelierul de zonă si La baza succeselor stă munca en­ Mai am intim că în cursul acestui
secţia L 5 Pe raza R.C.M. Petro­ tuziastă a colectivelor de ceferişti, an. a lost montată si pusă în func­ M A-zi la Rapolt va avea loc
şani au 1 ost încărcate peste plan a- îndrum ate îndeaproape de organiza­ ţiune o staţie fixă pentru prepararea şedinţa dc analiză a acti­
proape 200.000 tone m ărfuri, rulajul ţia de partid, strădania lor pentru betonului din ciment, care a asigurat vită ţii căm inului cultural. Tov.
vagoanelor de marfă a crescut cu 4 a realiza planul ritm ic, la toţi indica­ execuţia a circa 6 500 m c. ziduri de Şotingă Ion, directorul căm inu­
torii. sprijin.
la suta, iar staţionarea la incărcarc- lui, va prezenta o inform are pe
descurcare a fost redusă cu 4.7 la tema a ctivită ţii căm inului in ve­
derea în tă ririi economieo-organi-
sută lată de durata planificată. A-
9> zatoricc a CLAC. din localitate.
cordîndu-SR o atenţie sporită regula­ După discuţii şi concluzii pc
rită ţii circulaţiei, s-a ajuns ca acest Colectivii) de la turnătoria nr. 1 53 tone piese sanitare, 28G bucăţi va- marginea info rm ă rii va avea Inc
a Uzinei ..Victoria" Călan. ne scrie ne-băi şi 120 m p. cazane încălzire lin instructaj cu activişti cultu­
corespondentul nostru losif Craşca, a centrală. Numai în cursul Urnii no­ rali.
îndeplinit planul anual la G din cele iembrie nu fost produse in afara pla­
8 sortimente pe c are le produc c De nului 150 tone piese turnate, cărora La Şcoala medic din Petro-
la începutul anului şi pină în pre­ în perioada 1 — 15 decembrie, li s-au şani a avut loc o adunare
zent, turnătorii au produs peste plan adăugat alte 123 tone, festivă cn prile ju l comemorării a
75 dc ani dc )a moartea scriito­
rului Ion Creangă. Cu acest p ri­
lej, tov. profesoară Elena Stoican Ion Droghici conduce una din brigăzile evidenţiate în întrecerea
a vo rb it elevilor despre viaţa şi socialistă de la Atelierele centrale „Ardealul" Alba lulia. Brigada sa
opera m arelui povestitor. In con­
Folosirea cu randament sporit a planului anual de producţie Ta pro­ obţine binemeritatul titlu atît pentru faptul co-şî depăşeşte planul de
tractoarelor şi m aşinilor a fost p rin ­ porţie de 101 la sută. tinuare elevii au c itit fragmente producţie cît şi pentru calitatea bună a lucrărilor pe care le execută.
cipalul obiectiv urm ărit în acest an Paralel cu aceasta s-a redus sim­ din opera lui Ion Creangă
de către colectivul de mecanizatori ţito r preţul de cost pe hectarul de Cil două zile în urmă, în
de la S.M.T. Dobra. D atorită bunei arătură normală. Comparativ cu a- sala festivă a Sfatului
în g rijiri a parcului de tractoare si mil trecut cheltuielile pe hantru sint popular al oraşului regional De­
maşini agricole, reducerii orelor de mai mici cu aproape 9 Iei. va a avut loc o consfătuire a di-
staţionare şi de mers în gol al trac­ In fruntea întrecerii desfăşurate fu /o rilo r voluntari de pc raza o- La redacţia ziarului nostru a
toarelor mecanizatorii de la această între brigăzile de tractoare se situ­ raşului regional Deva. Cu acest sosit o scrisoare semnată dc iov
unitate care deservesc gospodăriile ează cele conduse de comuniştii Ioan p rile j difuzorilo r voluntari Nă­ Vasile lordache ojiţer dc miliţie
colective clin îaioancMe llia si Brad Margineanu. Ioan M ilu iţ şi Romulus dejdea A vram dc la şcoala peda­ din Cuqir. Titlul scrisorii „O
au reuşit să efectueze un volum de gogică şi Traian Vasiu dc Ia a 75 de ani înaltă conştiinţă" *ie-a atras a-
lucrări echivalent cu aproape 50 000 Negrea caro au înregistrat o însem­ ll.ItC C . li s-a înm inat Insigna: tenţia
hantri, realizînd astfel prevederile nată depăşire a sarcinilor dc plan. „P entru merite în difuzarea pre­ Cc se Intimidase ? Un cetăţean
sei”. De asemenea, altor 30 de (nc-a ruqat să nu-i spunem nu­
Întreprinderea de morărit Alba Iulia difuzor! voluntari li s-au inm i- mele), muncilor la uzina mecani­
că şi-a aranjat banii pentru ca
nat prem ii în obiecte.
Prin telefon ni s-a comunicat ici i reuşit să-si depăşească, productivita­ In sala festivă a Sfatului a dona zi să-i depună la C EC.
Dimineaţa a plecat la serviciu cu
că în cursul zilei de 17 decembrie te» muncii cu 2.9 la sută. Prcoeu- ■ * popular al oraşului regio­ bucurie in suflet că economiile
şi-a îndeplinit planul anual pe 1964 pinclu-se îndeaproape de reducerea nal Deva, din in iţia tiva secţiei Se vor prezenta apoi com unicări­ lui vor spori In drum spre uri­
şi Întreprinderea dc m orărit clin A l­ preţului dc cost prin reducerea con­ comerciale, s-a organizat o cons­ le ştiin ţifice : „Creangă învăţător", nă a scos portofelul din care au
ba lulia. Colectivul acestei întreprin­ sum urilor specifice şi creşterea pro­ fătuire cu populaţia. Consfătui­ „A n a de povestitor a lui Creangă"
deri. îndrum at dc organizaţia de ductivităţii muncii, a ajuns ca în 11 rea a avut drept scop îm bunătă­ si „Realism ul operei lui Creangă". căzut, fără să observe, 2200 lei.
Muncitoarea M aria Slralica dc partid să-şi organizeze rit mai bine luni să înregistreze o economie peste ţirea ca lităţii p iin ii şi a deservi­ Simpozionul va fi urm at de un Spre aceeaşi urină sc îndreptau
şi tov Nicolae Săbău şi Aurel
la U.M. Cugir, este evidenţiată in lucrul şi să aplice cele mai eficiente plan la acest indic ator dc G38 000 rii consum atorilor dc către uni­ program a rtistic susţinut dc elevii Ţintea. Primul a observat banii
In cadrul dum inicii culturale or­
întrecerea socialistă. măsuri tehnice şi organizatorice, a ici. tăţile comerciale. ganizată în localitatea D a li Homîuâ, Şcolii medii „Decedai" din Deva. Se şi i-a ridicat. In acele momente
C71 In cadrul acţiunilor între- vor interpreta fragmente din piesa
prinse pe linie sanitară, in raionul Sebeş, va fi prezentată o lui Mircen Ştelane.scu „Creangă şi gindul lor s-a îndreptat către cel
circum scripţia V inţul dc .Tos, dim ineaţă de basm pentru preşcolari Eminescu'4, din „Soacra cu trei nu- care işi pierduse banii Erau ho-
condusă dc medicul Cornel 11c- şi pionieri. După cc tovarăşa profe­ to ii" şi se va recita o poezie închi­ tăriţi să-i restituie. Dar cui ? Ni­
negaru, s-a organizat o donare soară Schiau Snlomia va vorbi des­ colae Săbău şi Aurel Ţintea s-au
de singe. Răspunzând apelului fă­ p ic viaţa şi opera lui Ion Creangă, nată lui Ion Creangă. prezentat la orqannl de miliţie
cut s-au prezentat pentru a pre­ — Am găsit 2200 Ici. Poate că
da singe în mod onorific 41 ce­ se vor proiecta diafilm ele „Capra lu cel care i-a pierdut o sâ vină să
tăţeni. P rintre ci s-au aflat Ioan trei iezi" şi „D anila Prepeleac". întrebe.
La aproximativ şase ore de la
treprinderile foresierc procesul de
IN D I S C U Ţ I E : muncă se desfăşoară afară, este deci brigadă a modului de organizare a .Ticărcanu si Francisc Czira. (N. SI- Biblioteca raională din Alba lu- această Intimplare, la organul dc
muncii in brigăzi complexe,.am ţinut
M CON ESC U, corespondent).
influenţat de condiţiile atmosferice. periodic diferite instructaje. KV Luni 21 decembrie a.c Co- 1 ia a organizat în sala Teatrului de miliţie s-a prezentat păgubaşul.
Omul era foarte supărat. Fusese
In regiunea noastră iernile sint gre­ — Aţi amintit da aplicarea m iletul pentru cultură şi păpuşi din localitate o festivitate Ia C.E.C., completase fişa de de­
le. fac ca accesibilitatea în parchete celor mai bune metode de artă al oraşului regional Deva Azi l-n orele 18, în sala cinemato­ închinată comem orării set iito ru lu i. punere dar ii lipseau 2200 Ici
să nu fie corespunzătoare. Apoi, pe exploatare. Interesează in ce organizează la Rapolt un schimb grafului „A ria “ clin oraşul Deva va După ciieva expuneţi privin d im ­ Văzînd acest lucim s-a adresat
tim p de iarnă randamentul munc i- constau şi care este eficaci­ dc experienţă cu tema „Cum con­ avea )oe simpozionul lite ra r „Ion portanţa operei scriito ru lui, a ur­ miliţiei. Cină tov. It. major Pa­
to rilo r este mai mic. Tonte acestea tatea lor ? tribuie căminul cultural la întă ­ Creangă" organizat de Societatea de mat un interesant concurs ghici­ nel Dăian i-a restituit banii, a
influenţează negativ obţinerea unnr — Aplicarea metodelor de exploa­ rirea cconomico-organizatoricâ a ştiinţe istorice şi filologice, filia la fost cuprins de o mare bucurie şl
bune rezultate. începerea exploată­ tare depinde de condiţiile speciiice gospodăriei agricole colective". Deva, împreună cu Şcoala medie toare.
rii parchetelor înainte de venirea Celor care au dat răspunsurile gindul t s-a îndreptat recunoscă­
existente in fiecare parchet. La noi La schimbul de experienţă par­ „Decedai". In descinderea simpozio­ tor către cel care au dat dova­
iernii asigură crearea la răm pile de există posibilitatea, şi în funcţie de ticipă directorii căminelor cultu­ nului, tovârâşul D um itru Susan, pre­ cele mai bune le-au fost acordate
încărcat a unor însemnate cantităţi dă dc o înaltă conştiinţă.
aceasta folosim atît fasonarea în rale dc pe raza oraşului si mem­ şedintele filia le i Deva a Societăţii dc prem ii.
dc masă lemnoasă, caic la rîndu) ci trunchiuri lungi si catarge, cit şi ex­ b rii biroului Com itetului pentru ştiinţe istorice şi filologice, va vorbi
influenţează pozitiv îndeplinirea rit­ ploatarea concomitentă a lem nului cultură şi artă. despre im portanţa aniversării şi des­
mică a planului de producţie. cl? lucru cu cel de foc şi metoda cla­ pre p ro filu l scriitorului.
— In crearea stocurilor de sică de fasonare a lem nului în par­
masă lemnoasă, ce rezultate chete. Prim a metodă o aplicăm în
aţi obţinut ? paivlielclc Dîlma Ursului. Dum bră-
Pină in ziua de 15 derembrie viţa. C ăpriorul, Poiana Om ului, par­
In ultim ele luni m uncitorii, ingi­
nerii şi tehnicienii dc la l.F. Haţeg la lemn despicat am creat un stoc ţial în Cema şi în altele. Ea este
şi-au înzecit eforturile pentru inde- de 40.000 m.c. La lemn rotund din eficace deoarece duce la reducerea
'lin ire a şi depăşirea planului anual, fag şi dm răşinoase am croat în pierderilor de exploatare, la valori­
intru înfăptuirea angajamentelor fazele fasonat, scas si apropiat c ir­ ficarea superioară a lem nului. Adus
îate în întrecerea socialistă. Dar ca 8 000 m.c., 4.000 m.c. şi respectiv la rămpi in trunchiuri lungi, lemnul
paralel cu aceasta ei s-au preocupat 3.500 m.c Pină la începutul anu­ poate fi sortat judicios.
îndeaproape şi de pregătirea temei­ lui avem toate condiţiile să m ărim Fasonarea concomitentă pe care ne
nică a producţiei anului viitor. aceste cantităţi. străduim să o extindem duce la eli­
Pentru crearea stocurilor am intite minarea sufocării lem nului de foc, pentru transportul cărbunelui pe
Pe această tonă, la ,,Co­ s-a preocupat întregul colectiv de A depăşit buncăr in tim pul rearm ării", si pe
locviul producţiei" orqanizat muncă. Conducerea întreprinderii a la reducerea pierderilor de exploa­ cea a tov. Anton Duban in titu la tă
de ziarul nostru, tovarăşul întocm it din vreme grafice pentru tare. la folosirea mai judicioasă a angajamentul anual „D ispozitiv pentru deplasarea com­
ANDRIAN GHEORGHE, inqi- fiecare sector dc exploatare şi par­ tim pului dc lucru. Pentru aplicarea binei llv.52 M şi a transportorului
ner şei al I. F. Hateq, ne-a chet. in caic au fost stabilite sto­ acestor metode am construit drum uri Colectivul celei mai m ari exploa­ blindat, dintr-un front de lucru în
de tractoare in parchetele Dum brâ-
declarat : curile pe diferite faze de luciu. In viţn, Căpriorul, Cema si Tecui î. tări m iniere din Valea Jiu lu i înscrie altul.
— Avind la bază experienţa do- parchetele din care urma sâ se cree/e zi de zi noi succese pc graficul între­
bîndilă. colectivul nostru de mumă stocuri pentru trim estrul I al anului — Ce măsuri aţi luat pen­ cerii. Astfel, de la începutul anului 0 nouă expoziţie
s-a preocupat din tim p de pregătirea 1065 ca de exemplu : Cema. Şipot. tru asigurarea unor condiţiuni .şi pînă în 10 decembrie a.c. au Inst
producţiei anului viitor. Conducerea .Jigoru, Valea de Munte, Corbii. Ştir- bune de trai muncitorilor? extrase peste angajam entul anual Zilele trecute în holul clubului
întreprinderii. îndrum ată de organi­ bina s-au instalat fi m im 1 a re VVyssen. — Am reparat toate cabanele şi 1.720 tone cărbune de bună calitate. m inerilor din Lupeni, s-a deschis o
zaţia de partid, ţinînd seamă de In parchetul Tecuci este instalat un le-am completat cu sobe şi cu len­ Depăşirea angajam entului anual s-a nouă expoziţie a cercului dc foloa-
sarcinile prelim inare din anul 1065. funicular Mineciu. jerie pentru iarnă. In parchetele făcut pe seama creşterii randamen­ mator’t eu tema „V arietăţi din con­
a luat măsuri eficace. A sllcl, înce- Mecanismele de sc os-apropiat au Cema. Şipot. Dosul Com icului. M ur- tului pe post la 1.230 tone faţă de cediu". Cei care expun fotografiile
pînd cu luna iunie, au fost stabilite fost instalate în tim pul planificat, dc guş. Jigoru II şi Subtitiana au fost 1,220 tone planificat. Pe această bază, sînt oameni ai muncii din în tre p rin ­
parchetele preconizate a intra în către m uncitorii constituiţi în 3 echi­ construite cabane spaţioase, confor­ productivitatea m uncii a sporit cu derile şi in s titu ţiile oraşului Lupeni,
producţia anului viitor. Acest lucru pe In parchete au fost formate b ri­ tabile. Au fost amenajate beciurile 1.1 la sută faţă de indicele stabilit, care in orele lor libere găsesc tim p
a dat posibilitate ocoalelor silvice să găzi dc m uncitori. In acest scop. de cartofi de la Gura Apei. kilom e­ fapt ce a permis realizarea a peste să sc ocupe de această u tilă şi fru ­
term ine din vreme actele de punere conducerea întreprinderii a acordat trul 7 si kilom etrul 31 Baru Marc. 800 000 lei economii la preţul de cost. moasă îndeletnicire.
în valoare a masei lemnoase, iar atenţia cuvenită recrutării braţelor Depozitele si beciurile au fost apro­ La dobîndirca acestor realizări, o
sectoarelor de exploatare să execute de muncă. vizionate cu fasole, cartofi şi cu alte contribuţie de seamă au adus-o b ri­ Sub îndrum area in stru cto rilo r cu
în termenele stabilite lucrările ck* Mecanismele au fost repartizate alimente. Lipsesc însă preparatele de găzile conduse de Constantin Petre, bogata experienţă, loto-am atorii isi
însuşesc tot mai m ult „tainele" fo ­
pregătire a parchetelor. S-a căutat, judicios pe parchete şi dale spre a carne, conserve, slănina sărată şi Sabin Ghioancă, Gheorghe Suciu si tografierii şi tehnicii de laborator.
pe cit posibil, ca parchetele ce vor fi deservite de către m uncitori cali­ brînzeturile In această p rivin ţă con­ losif M olnar.
intra în producţie să albă masa ficaţi. Întreprinderea a fost înzes­ ducerea U.RC.C Hunedoarn-Deva Cu ocazia nenum ăratelor expoziţii
lemnoasă cît mai concentrată, să fie trată în ''ursul acestui an cu 6 fu- trebuie să ne sprijine mai mult. Aportul inovatorilor organizate în regiune şi în alic oraşe
aproape de drum urile de tractoare şi nicuîare Wyssen şi cu 20 fierăstraie M uncitorilor de la fasonat li s-au (lin ţară. lo to g ra fiilc expuse de mem­
auto existente, să necesite executarea „D rujba" Pentru întreţinerea si re­ d istrib u it mănuşi, colţari. genunche­ Dc la începutul anului şt pină în brii cercului loto din Lupeni au în ­
unor puţine lucrări pasagere. Şi s-a pararea lor au fost amenajate ate­ le, iar tractoriştilor pantaloni vătuiţi prezent la cabinetul tehnic al minei tru n it multe aprecieri din partea m i­
reuşi t. Parchetele Dumbrâviţa. Po­ liere mecanice la Baru Mare şi Clo- şi scurte cu slavutâ. Lupeni au lost înregistrate 93 de ilo r de vizitatori. Cea mai elocventă
iana Omului, Căpriorul. Dîlma U r­ potiva. Vom lua şi alte măsuri. Tn scopul inovaţii dintre care 50 au şi fost m ărturie a ca lităţii ortistire a foto­
sului. Murguş si altele sint în apro­ — La obţinerea unor re­ îm bunătăţirii folosirii mecanisme­ aplicate în producţie. A lte 23 de graf iilo r expuse osie cîstigarea pre­
m iului 1 la concursul foto-am atorilor
pierea d ru m u rilo r auto si de trac­ zultate bune contribuie foar­ lor. în anul 1965 vom califica m un­ inovaţii sînt in curs de rezolvare. E- din întreaga ţară si prem iul fi si 1!T
toare. au create condiţii bune de ac­ te mult oraaruiarea judicioa­ citori pentru meseriile de mecanici ficienţa economică a acestor inovaţii
cesibilitate. nu au necesitat execu­ sa a muncii. Ce ne puteti re- de fierăstraie, tractorişti, sortatorî etc. se vede si din cele peste 300.000 lei la concursul organizat de ziarul
tarea m ultor lucrări pasagere. Ca u r­ loto in această privinţă ? Ne vom preocupa de ridicarea cali­ economii postcalculate, ce se obţin „Scînleia". Noua expoziţie îmbogă­
mare. tim pul de pregătire planificat — In parchetele din care se ex­ ficării profesionale o m uncitorilor. prin aplicarea lor în procesul de pro­ ţeşte „zestrea" artistică a folo-am a-
pentru intrarea lor în producţie a ploatează masa lemnoasă pentru a- Inginerii şi tehnicienii vor ţine re­ ducţie. to rilo r cu noi lucrări valoroase.
fost redus. In majoritatea parchete­ nul 1965 munca este organizată în ferate tehnice pe teme legate de Pentru intensificarea muncii de Din m ulţimea exponatelor reţin a-
lor stabiiite a intra în producţie la proporţie de 70—80 la sută in b ri­ specificul producţiei, Vi vor fi repar­ inovaţii sî raţionalizări, un accent tenţia fotografiile „R ăsărit de soa­
începutul anului s-a început exploa­ găzi complexe eu plata in acord glo­ tizaţi judicios pe sectoare si parche­ deosebit sc pune pe stimularea ma­ re". „Pe litoral", „Lacul Şurîanul",
tarea bal. Şi iată de ce. Această metodă n- te. Preconizăm să organizăm schim­ terială a inovatorilor. Numai în 11 autor Zavoda Emil. „In m ijlocul na­
turii", „Focul de tabără", autor M i-
— Ce ne puteţi spune des­ sigură folosirea maî raţională a me­ buri de experienţă între sectoare şi luni s-au p lă tit acestora peste 45.000 haî Manicatide. Se mai remarcă „A -
pre eficacitatea exploatării canismelor. aplicarea celor mai bune între parchete Toate acestea vor asi­ Iei recompense. Din inovaţiile ce se leea cu plopi". „La cota zero", „P rie­
parchetelor înainte de terme­ metode de exploatare a masei lem­ gura îndeplinirea ritm ică a planului bucură de multă apreciere din par­ tenie" şi altele.
nele stabilite ? noase. Pină în prezent, în vederea pe anul 19G5. tea m inerilor, am intim pe cea a tov. EUGEN POPA
— După cum este cunoscut, în în­ cunoaşterii de către fiecare şef de L. DEMETER Mica cititoare B rant Bernat intitulată „D ispozitiv electrician