Page 66 - 1964-12

Pcg. 2 Drumul socialismului Nr. 3103

LU C R Ă R ILE Ş ED IN ŢEI P LEN A R E A C O N S ILIU LU I SUPERIOR A L AGRICULTORII
\ fe E N P

Ca urm are a creşterii efectivelor
Activitatea şi a producţiei medii, gospodăriile de cupă cu tot sim ţul răspunderii de Si MBATA 19 DECEMBRIE 1964
reducerea cheltuielilo r de producţie,
stat livrează in acest an cantităţi
de eficienţa economică a m ăsurilor
sporite de produse animale la fon­
tehnice pe care le iau. Fiind
cu­
dul central de stat. La lapte de vacă noscut faptul că evidenţa rezultate­
se va livra cu peste 13 la sută mai lor economice constituie un pu- CINEMA suri din opere ; 12.40 M elodii popfl-
în 1984 m ult decît în 1963. ia r la carne şi ' ternic instrum ent de conducere o- lare interpretate de Ştefania Stere,
activitatea
perativă şi eficientă în
la lină cu mai bine de 15 la sută.
DEVA : Comoara din Vadul Ve­
de
M ulte trusturi şi gospodării mari de producţie, este necesar ca între­ chi — cinem atograful „P atria" ; Viorei Munteanu şi Constantin Do-
bre ; 14.10 Muzică uşoară romîneas-
gul aparat de ingineri, tehnicieni şi
stat
realizat
au
producţii
îndeplinirea de lapte. U nită ţile din trustul economişti din gospodării să acorde V ii şi m orţi — seriile î ş i II — ci­ „Căsătoria secretă" de Cimarosa ;
că ; 15,00 Fragmente din
opera
nematograful „A rta "; PETROŞANI:
acestei probleme toată atenţia.
de
Sinnicolau Mare. cu un efectiv
16,30 Emisiune muzicală de la Mos­
Comisarul M aigret se în fu rie — ci­
In legătură cu stilul de muncă fo­
3.200 vaci. şi cele din trustul pentru
aprovizionarea Capitalei, cu 4.100 losit în conducerea gospodăriilor, nematograful „R epublica"; Poveste cova ; 17,15 Scrisori din ţară ; 19,20
cinem atograful ,,7
de pe Don —
Pe teme internaţionale; 21,15 Car­
vaci. obţin peste 3.800 litri de lapte trebuie să subliniem modul in care net plastic.
Raportul prezentat de tov. Bucur Şchiopu de la fiecare vacă furajată. De ase­ şi-au desfăşurat activitatea consi­ seriile f si II — cinem atograful Buletine de ştiri şi radiojurnale :
S trăinul
Noiem brie" ; LU PE N I :
liile G.A.S., precum şi consiliile di­
menea. trustul Iaşi cu un efectiv de
4.800 vaci. obţine în medie 3 500 li­ rectorilor de gospodării la nivelul „C ultu ra l"; A L B A 1U LIA : Ghepar­ 5,00; 6.00; 7.00; 10.00; 12.00; 14.06
A nul care se apropie de sfîrşit a în 19G5, creşterea şi îngrâşarea por­ dria şi Bucureşti — 3 630 kg la ha. tri. iar trustul Slobozia — peste 3 400 trustu rilor. Deşi în multe gospodării dul seriile I şi 11 — cinem atograful 16.00; 20,00; 22.00; 23,52 (program
îndemnat pentru gospodăriile agri­ cilo r se vor face doar în circa 200 In lunca D unării, gospodăriile au litri. Gospodăriile de stat Variaş, O r- şi la m ulte trusturi se organizează | „V icto ria " ; Două dum inici — c i­ I): 9.00; 11.00; 13.00; 15,00; 17,Ot
cole de stat un pas im portant îna­ unităţi. realizat recolte mari de porum b : ţişonra. T Vladimireseu. Bulgâruş periodic şedinţe de consiliu, unde nematograful „23 August"; SEBEŞ :
inte in înfăptuirea sarcinilor puse de Pe baza sarcinilor trasate de G.A.S. Dichiseni de pe aproape 3.000 din regiunea Banat. Popeştl-Leordeni sînt analizate şi dezbătute temeinic Comisarul M aigret se înfu rie —
partid în atest sector de bază a] a- partid şi guvern, principalul obiectiv ha a cules in medie 5.200 kg la ha, din preajma Capitalei, Sibiu şi Prej- problemele majore ale creşterii şi cinem atograful „Progresul"; Dom­ TELEVIZIUNE
g ricu ltu rii noastre socialiste. V alori­ care a stat in faţa lucrătorilor din G.A.S. Dudeşti, Bâneasa, Cacomean- mer din legiunea Braşov, precum şi ie ftin irii producţiei vegetale şi ani­ nul Topaze — cinem atograful „Se­
ficând mai bine posibilităţile de care gospodăriile de stat în sectorul pro­ ca, Roseţi — peste 5.000 kg la ha. altele obţin în acest an producţii me­ male. mai sînt unităţi şi unele beşul"; ORAŞTIE : îm puşcături în 19.00 Jurnalul televiziunii. 19,10
dispun, gospodăriile agricole de stat ducţiei vegetale l-a constituit spo­ Pe suprafaţa totală de 60 000 ha cul­ dii intre 4.200 şi 5.000 litri de lapte trustun care în şedinţele de consi­ ceaţă — cinem atograful „Flacăra"; Pentru tineretul ş c o la r: Cîntec şi
«nu reuşit să realizeze in acest an rirea, în condiţii de eficienţă econo­ tivată în lunca D unării. producţia de la întregul efectiv de vaci. liu analizează form al activitatea de HAŢEG : O zi ca leii — cinemato­ joc ; 19,35 In faţa hărţii ; 19,55 A r­
producţii sporite de cereale, carne, mică ridicată, a producţiei la toate medie de porumb a depăşit 4 000 Unele trusturi şi regiuni cu tradiţie producţie şi economică. In vederea graful „P opular"; BRAD : Ocolul monie şi dans. emisiune coregrafi­
inpte. lină, ouă şi alte produse. Pro­ cu lturile şi îndeosebi la grîu şi po­ kg boabe la hectar. Asemenea rezul­ tn ceea ce priveşte creşterea vacilor îm bunătăţirii stilu lu i de muncă, con­ pâm intuluî în 80 de zile — seriile că; 20.35 Vrăjitoarea ; 22.10 Muzică
ducţia de grîu si porum b creşte cu rum b O atenţie deosebită s-a acor­ tate demonstrează convingător jus­ de lapte nu au aplicat însă măsurile siliile gospodăriilor şi ale tru stu ri­ I şi II — cinem atograful „Steaua uşoară... In încheiere : Buletin de
14 la sută lată de anul trecut, cea de dat u tiliză rii intensive a păm întu- teţea liniei trasate de conducerea de concentrare a producerii lapte­ lor trebuie să-şi întocmească pla­ roşie"; S1MEHIA : Um brelele din ştiri. Sport. Buletin meteorologic.
Inpte cu 12 fa sută iar cea de carne lui. îm bunătăţirii categoriilor de fo­ p artidului privind concentrarea su­ lui în unităţi specializate, nu obţin nuri de muncă lunare şi decadale, Cherbourg — cinematograful „M u ­
şi de lină cu peste 15 la sută. losinţă prin recuperarea terenurilor prafeţelor însăminţate cu porum b in producţii pe măsura posibilităţilor. cu obiective concrete, orientîndu-şi reşul". Buletin meteorologic
Rezultatele superioare de pro­ neproductive sau slab productive,. zonele favorabile acestei culturi, ex­ Astfel, gospodăriile din trustul activitatea către dezbaterea şi rezol­
ducţie obţinute in 19C4, în condiţii punerii în valoare a terenurilor din tinderea terenurilor cultivate cu a- Mureş-Autonomă Maghiară reali­ varea problem elor de bază ale pro­ RADIO PENTRU 24 ORE
de climă mai puţin favorabile decît lunca Dunării, ceastă plantă în lunca D unării. zează numai 2.970 litri de lapte de ducţiei. Analiza lunară şi decadalâ Vreme nestabilă cu cer norcxs.
cele din 19C3. se datoresc, în p rin ci­ Anul acesta gospodăriile agricole Referindu-se în continuare la re­ Ia fiecare vacă furajată, cele din cu brigadierii a bugetului de veni­ Programul 1 ; 5,06 Cîntă orches­ Local vor cădea precipitaţii sub
pal, organizării mai bune a muncii, de stat au obţinut o producţie totală zervele existente in direcţia sporirii trustul Crisana — numai 2 920 litri tu ri şi cheltuieli, a în d e p lin irii sar­ tra de muzică populară „P la iu rile form ă de ploaie. V întui va sufla
în tă ririi caracterului permanent al de grîu cu 36 la sută mai mare decît producţiei la hectar şi îndeosebi la şi din trustul Sibiu — 2,980 litri. cin ilo r de plan. a balanţei forţei de B istriţe i" din Bacău ; 5,40 M elodii p o triv ii din sud-vest. Temperatu­
muncă, a p ro ductivită ţii muncii, a
brigăzilor, u tiliz ă rii mai raţionale a în anul 1963. Unele trusturi au de­ micşorarea preţului de cost al aces­ în continuare, vbrbitorul a ară­ introducerii în producţie a unor interpretate ia mandoline ; 7,30 ra aerului va fi cuprinsă între 5
pâm intuluî şi a celorlalte m ijloace de păşit cu m ult producţiile medii pla­ tui produs vorbitorul a spus : Este tat rezultatele bune obţinute de gos­ metode avansate de muncă, a in d i­ Sfatul medicului : A fecţiunile aler­ şi 10 grade ziua, iar noaptea in ­
producţie 'şi a jutorului dat de orga­ nificate : Argeş cu 36 la sută. Braşov necesar ca toate gospodăriile să res­ podăriile de sfat specializate în în- cilor de utilizare a tractoarelor şi gice din tim pul iernii ; 7,45 M elodii tre 2 şi — 2 grade.
nele şi organizaţiile de partid raio­ cu 26 la sută. C lu j cu 25 la sută. Ro­ pecte cu stricteţe normele tehnice, să grăşarea taurinelor şi a porcilor, m aşinilor agricole, a consum urilor de muzică uşoară ; 8,30 Scene din
nale şi regionale. şiori cu 16 la sută ş.a m.d. 255 gos­ folosească mai bine m aşinile şi mai care au realizat sporuri mari de specifice, trebuie să devină lege de operete ; 9,02 O ratoriul „M io riţa " PENTRU URM ĂTO AR ELE
Orientarea dată de conducerea podării. pe o suprafaţă care repre­ eficient forţa de muncă. creştere cu preţuri de cost scăzute, bază în munca consiliilor de gospo­ de Anatol Vieru ; 10.15 M elodii 3 ZILE
p a rtid u lu i gospodăriilor de stat cu zintă 43 la sută dîn totalul terenu­ Anul acesta, m ajoritatea gospodă­ subliniind necesitatea generalizării dării şi de trusturi. populare din ţâri socialiste ; 10.45 Vreme schimbătoare favorabilă
p rivire ia concentrarea şi speciali­ rilo r cultivate cu această plantă, an riilo r de slat şi tru stu rilo r au a- experienţei acestor unităţi. M ari orchestre interpretînd muzi­ p re cip ita ţiilo r şi cu temperatura in
zarea producţiei a constituit sarcina obţinut o recoltă medie de peste cordat o mai mare grijă cu ltu rilo r G rija permanentă şi sprijinul a- ★ că de estradă ; 11,30 C oruri şi dan­ scădere.
de bază a a c tivită ţii noastre. In anul 2.000 kg griu la hectar. Dar nu peste furajere. O atenţie deosebită s-a cordat de partid şi guvern gospodă­ Pentru gospodăriile de stat, orien­
care se încheie, acest proces a cunos­ tot s-au realizat producţii pe mă­ dat c u ltu rii lucernei. In prim ăva­ riilo r de stat pentru dezvoltarea con­ tarea de bază a planului de dezvol­
cut o dezvoltare mal mare în ram u­ sura p o sib ilită ţilo r şi a sarcinilor de ră, însăm înţind această plantă în tinuă a bazei tehnico-m ateriale se tare economică pe anul 1965 o con­
rile de bază ale agriculturii. In pre­ ogor propriu şi asigurînd norme de reflectă în in vestiţiile care cresc an stituie continuarea in n tm susţinut
plan stabilite. Această stare de lu­ săminţâ corespunzătoare densităţii
zent, suprafaţa de grîu ce revine în de an in proporţii însemnate. Inves­ a procesului de concentrare şi spe­ ÎNTREPRINDEREA regionala de industrializare
cruri nu poate fi pusă numai pe sea­ optime, multe gospodării au dovedit,
medie pe o gospodărie cultivatoare ma condiţiilo r de clim ă nefavorabile. tiţiile alocate în anul 1964 au fost cializare a producţiei, în vederea
este de 1.000 ha faţă de U50 ha in La dim inuarea producţiei au contri­ p lin rezultatele dobîndite, marea folosite în special pentru construirea sporirii continue a producţiei agri­
anul 1959, cea de porum b — dc 1.000 buit şi o serie de factori subiectivi, im portanţă pe care o are această com plexelor de creştere şi îngrăşare cole vegetale şi animale şi a re­ A CĂRNII DEVA
ha faţă de 650 ha. iar la l'loarea-soa- cum sînt greşelile făcute in anumite plantă furajeră. Din păcate, există a porcilor, complexe pentru îngră- ducerii ch eltuielilor de producţie.
relui, cartofi, legume şi alte cultu ri gospodării în ceea ce priveşte a p li­ insă unele gospodării care, manifes­ şarea taurinelor, combinate avicole, După ce a trecut în revistă princi­
— de două ori mal mare. In zonele carea raţională a îngrăşăm intelor tând un Interes mai slab pentru or­ sere şi răsadniţe cu încălzire teh­ palele sarcini de producţie ce revin
specializate in cultura griulu i şi a chimice şi alegerea soiurilor de grîu. ganizarea muncii si aplicarea agro­ nică. gospodăriilor de stat în 1965. vorbi­ a n u n ţ ă
porum bului, procesul concentrării liste de datoria specialiştilor ca, pe tehnicii. obţin producţii mici de fu ­ A ctivitatea economică-financiarâ a torul a spus: îndeplinirea sarcinilor
este şi maî «accentuat. raje. In 1965 va trebui să lucrăm şi anului 1904 s-a îm bunătăţit, ca u r­ stabilite prin pfanul economic pe
baza unei analize temeinice, să sta­ mai bine terenurile cultivate cu fu ­ urm ătoarele posturi vacante la noul abator din Haţeg:
Pe măsura dezvoltării procesului bilească mni corect dozele de îngră­ raje. să trecem pe scară largă la îm ­ mare a m ăsurilor luate de condu­ anul 1965 este pe deplin posibilă da­
de concentrare a producţiei a avut şăminte. soiurile ce se folosesc etr. bunătăţirea păşunilor si fineţelor, cerile gospodăriilor şi trusturilor. In torită înzestrării gospodăriilor de
loc şi îm bunătăţirea repartizării te­ Gospodăriile agricole de stat au să asigurăm realizarea producţiei la multe gospodării în tiln im o evidenţă stat cu mijloace de producţie mo­ — cinci electricieni calificaţi, cu
rito ria le a cultu rilo r. In regiunea acordat in u ltim ii ani o atenţie deo­ toate cu ltu rile de nutreţ. clară a planului financiar lunar, a derne. asigurării lor cu cadre de spe­
Bucureşti, unde există condiţii fa­ sebită cu ltu rii porum bului. Acest lu ­ costurilor de producţie, a în d e p lin irii cialişti cu o bună pregătire profe­ vechime de 4 ani
vorabile pentru porumb, greutatea cru este reflectat de creşterea an de După ce a arătat rezultatele obţi­ sarcinilor de plan. evidenţă care a- sională. datorită experienţei acumu­ — un inginer mecanic
specifică a suprafeţei însăminţate cu nn a producţiei totale ca şi a recol­ nute de gospodăriile de slat la cul­ jută efectiv cadrelor de specialişti late si priceperii cadrelor în condu­
această plantă a crescut de la 24.6 telor la hei.-tor In 1964, producţia turile de floarea-soarelui şi de car­ In conducerea şi organizarea mai cerea şi organizarea pe baze ş tiin ţi­ — un inginer energetic
ta sută in 1959 la 30,6 la sulă in totală de porumb obţinută de gos­ tofi, în sectoarele legumicol, viticol bună a proceselor de producţie, in fice a producţiei agricole. — un tehnician energetic
1964. si pomicol şi sarcinile care se pun în luarea operativă a m ăsurilor cores­ Avem convingerea că lucrătorii
podăriile de slat este mai mare cu legătură cu «aceste ram uri de pro­ — un tehnician mecanic
Rezultate bune în această p rivinţă 5 la sută decît cea înregistrată în ducţie. vorbitorul a spus : punzătoare de lichidare a deficien­ din gospodăriile de stat care au de­
an fost obţinute şi în sectorul creş­ 1963. tar recolta medie la hectar cu telor în muncă. în generalizarea monstrat practic că ştiu şi pot să — un economist
terii anim alelor. In prezent, numă­ 8 la sută. Cele mai ridicate producţii Sectorul zootehnic are o pondere metodelor bune folosite in producţie. realizeze producţii mari şi economice
rul gospodăriilor crescătoare de vaci medii «nu fost realizate de trusturile însemnată în activitatea gospodării­ Mai sînt însă gospodării în care in­ pe hectar şi animal, vor reuşi, sub Posturile se pot ocupa conform H.C.M. 1053/1960
este de 300 faţă de 512 în 1963. S-a Sînnicolnu Mare. care a cules 5.000 lor de stat. Acest lucru este demon­ ginerii şi tehnicienii nu conduc e- conducerea organelor şi organizaţii­
redus, de asemenea, num ărul gospo­ strat convingător de valoarea pro­ conomic procesul de producţie, nu lo r de partid, să obţină şi în anul S oiicifanjii, care trebuie s i aibă studii superioare
kg boabe la hectar. Călăraşi — 4.880 ducţiei animale obţinute în 1964. acordă atenţia cuvenită problem elor
1965 producţii care să contribuie la
d ă riilo r care cresc şi îngraşă porci, kg la ha. Suceava — 4.240 kg In că re reprezintă 37 la sută din totalul de evidenţă «o consum urilor de ma­ creşterea continuă a nivelului de trai
de la 400 în 1963 la 320 in anul 1964. ha. Arad — 3 030 kg la ha., Alexan­ producţiei globale agricole. teriale şî forţă de muncă, nu se o- al celor ce muncesc. de specialitate, vor adresa ce rerile câire I. R. I. C.
Deva, Piaja U n irii nr. 3, telefon 1136.
rare a griu lui pe baza fenomenului combatere a principalelor boli la
plantele agricole.
zultatefe cerc Gij dl de heieroxis, urm ărindu-se crearea In zootehnie, activitatea va fi ori­
g riu lu i hibrid de mate productivi­
tate. entată spre: crearea raselor de marc
La porumb, între obiectivele spe­ productivitate, specializate pentru
ciale am intim crearea h ib riz ilo r cu producţia de lapte, carne, lină; sta­
mai m ulţi ştiuleţi pe plantă, a h i­ bilirea celor mai buni metişi pen­
SI pianul temati| | r y jty r b rizilo r cu bobul semisticlos. a celor tru carne la bovine şi porcine cu
cu port pitic, tim p u rii şi extratim - valoare industrială ridicată ; crea­
purii pentru zonele premontane. pre­ rea h ib rizilo r la păsări pentru ouă
cum si obţinerea unor h ib rizi sim pli si carne. Vor li efectuate cercetări
Raportul prezentat de tov. Nicolae Giosan care să poală fi extinşi în produc­ p livin d tehnologia producerii şi fo­
ţie în locul celor dubli, va lorificind
losirii în hrana anim alelor a fu ra ­
potenţialul lo r mai mare de produc­ jelo r combinate şi a suplim entelor
înfăptuind in dica ţiile partidului na, care au dat în tim p u rile de ex­ p la nificării producţiei şi a muncii ţie. proteico-vitam ino-m inerale. Se vor
nostru, în anul acesta institutele de perienţe producţii de 40 000-45000 în întreprinderile agricole socialiste. In ameliorarea plantelor legum i­ studia şi îm bunătăţi creşterea, ex­
cercetări agricole şî staţiunile expe­ kg. la ha. depăşind soiurile existen­ Tn continuare, vorbitorul a arătat noase. se continuă lucrările pentru ploatarea şi flu xu l tehnologic în
rim entale au continuat să întărească te in cultură. unele deficienţe în activitatea de obţinerea de noi soiuri de fasole, combinatele industriale de creştere
legătura cu unităţile agricole socia­ Institutul de cercetări h o rtiviiico - cercetare. In producerea sem inţelor mazăre, şi soia tim p u rii, rezistente a vacilor de lapte, a bovinelor, por­
liste, pentru a le s p rijin i în dezvol­ le a studiat şi prom ovai în produc­ nu s-«au aplicat la toate culturile me­ la secetă şi boli. cu însuşiri valo­ cilor şi păsărilor. Pentru apărarea
tarea producţiei vegetale şi animale. ţie soiuri valoroase de legume, flori, tode care să asigure obţinerea unor roase. In ceea ce priveşte floarea- sănătăţii anim alelor, vor fi abordate
In stitu tu l de cercetări pentru ce­ pomi si viţa de vie. Totodată, se­ seminţe de calitate, cu valoare bio­ soarelui, se urmăreşte crearea h i­ în mai mare măsură decit in anii
reale şi plante tehnice-Fundulen a m inţele elită produse de staţiunile logică ridicată. b rizilo r pe bază de lin ii consangv i- precedenţi cercetările legate de fo ­
creat o serie de h ibrizi dubli de po­ experimentale asigură necesarul pe In zootehnie, lucrările modeme de nizate, cu un conţinut ridicat de losirea preventivă si curativă a me­
rum b proprii, mai productivi şi mai întreaga ţară la un număr de 30 creare a h ib rizilo r de păsări pentru ulei, rezistenţi la secetă si boli. cu dicamentelor si antibioticelor la a-
rezistenţi la secetă, boli şi dăunători. st.iut i raionale de legume, iar pen­ ouă şi carne, metisixarea celor mai plasticitate ecologică mare. La sfe­ nimale, a diverşilor biostim ulatori.
D intre aceştia HD 208. 405, HSL 196 tru extinderea plantaţiilor de pomi bune rase de taurine şi porcine, in cla do zahăr lucrările sînt îndrep­ studiul eficientei economice a m ij­
se vor cultiva în 1965 pe circa Si viţă de vie s-au obţinut 1.450.000 vederea obţinerii unor hibrizi valo­ tate în vederea obţinerii do forme loacelor profilaeto-curative aplicate
1.200.000 ha. pomi a lto iţi si 7.000.000 vifa altoite. roşi, generalizarea încrucişărilor in ­ tiip lo id e monogeime de înaltă pro­ în masă.
Un num ăr de 150 hibrizi dubli au Institutul de cercetări zootehnice dustriale, in prim ul rînd în gospo- ductivitate. iar la cartofi — soiuri In vederea dezvoltării în conti­
productive care să nu degenereze
fost experim entaţi în anii 1962— 1964 a efectuat în ultim ii ani lucrări de dăi iile de stat, sint abordate cu m ul­ nuare a mecanizării a g ricu ltu rii se
de către Comisia de stat pentru în­ selecţie la taurine. Aceasta se re­ tă tim iditate, din cauza unei slabe repede, rezistente la boli îndeosebi vor exoerimenta mai m ulte tip u ri '
la viroze si mană cu însuşiri cu li­
cercarea şi omologarea soiurilor în flectă in producţia de lapte obţinu­ orientări in problemele de genetică nare si tehnologice superioare şi cu de maşini pentru recolfatul porum ­
variatele condiţii pedoclimatice ale tă in 1964 de către staţiunile expe­ animală. rezistenţă bună la păstrare. bului. cartofului, sfeclei, precum şi
tă rii noastre. In zonele de deal si rimentale. rare se ridică în medie la Fundamentarea ştiin ţifică a p ro fi­ pentru mecanizarea lu cră rilo r în le­
premontane s-au evidenţiat HDT 3.500 litri pe un efectiv de 7.500 lă rii gospodăriilor de stat, eficienţa In legum icultura se vor extinde gum icultura. viticu ltu ră , pom icultu­
120, care este mai tim p u riu cu 5 zile vaci. din care 40 l«n sulă au produs economică a specializării si concen­ cercetările privind ameliorarea so­ ră si zootehnie. De asemenea, în
decît HD 101, cel mai eficace hibrid peste 4.000 litrî, cu recorduri de tră rii producţiei agricole, studiul iu rilo r şî obţinerea sem inţelor elită planul tematic s-a prevăzut studie­
care se află în cultură şi mai pro­ 0.500— 12.850 Jitii. organizării proceselor de muncă în după scheme ştiinţifice. rea utila je lor destinate mecanizării
ductiv cu 20 la sută. precum si HDT La ovine prin aplicarea metodelor agricultură şi a costurilor de pro­ In vederea extinderii livezilor in- lucrărilor pe terenurile situate în NECT1N Cremâ cu lăptişor de matcă. Fiind o cremă qrasâ se re­
110 si HDT 2, care sînt mai tim p u rii moderne de selecţie, s-au form at li­ ducţie în gospodăriile de stat şi co­ leasive, o atenţie deosebită se va da pantă, a noilor instalaţii pentru in ­ comandă să se folosească seara de către persoanele ce au ten u
cu 7 zile decit HD 101 si cu boabele nii valoroase la rasa Merinos de lective, stabilirea căilor de reduce­ sta b ilirii celor mai p o triv iţi portal - corporarea în sol a îngrăşăm intelor cat şi normal. Lăptişorul de matcă din conţinutul cremei este boq,
sticloase. Pentru zonele secetoase Palas, care au avut ca efect rid i­ re a acestor costuri, diferenţiat pe toi pentru d iferite condiţii de climă lichide, a m iiioacelor de transport în proteine, lipide, qlucide şi aminoacizi, factori activi ce contribu..
s-au rem arcat HD 333, 406 şi 407. carea producţiei de lină pe întregul p rolile de gospodării şi zone de pro­ şi sol din ţara noastră, precum şi necesare pentru agricultură. la regenerarea epidermei, catilelarea si netezirea ei.
S taţiunile experimentale şi gospo­ efectiv al staţiunii Dobrogca de 3 000 ducţie agricolă, sînt probleme de e- noilor forme de conducere şi tăiere Cercetările de economie agrară PREŢUL UNUI TUB LEI 12.
dăriile de stat au produs sămînţă capete la 10,4 kg. de oaie. conomie agrară care trebuie solu­ a coroanelor. In viticu ltu ră se va vor urm ări noi forme de organizare
din lin ii consangvinizate, hibrizi sim ­ S-au perfecţionat metodele de în- ţionate. cerceta construcţia teraselor cu o $i re tribuire a muncii, in vederea
p li şî dubli pentru însăm înţărîle dîn săminţare a rtificia lă la taurine si 'ir lăţim e mai mare a platform elor, cu sporirii cointeresării colectiviştilor,
prim ăvara anului viito r. ovine, în vederea folosirii raţionale posibilităţi de mecanizare şi irigare, eficienţa in ve stiţiilo r în irig a ţii, me­
a reproducătorilor de mare valoare Actualul proiect de plan tematic
La griu l de toamnă s-au creat li­ cuprinde, pe lîngă temele care sînt precum şi valorificarea terenurilor canizare şi creşterea anim alelor,
n ii noi, productive, rezistente la că- zootehnică. în continuare din anii anteriori, te­ nisipoase prin fixarea lor prin plan­ studiul economic al p ro filă rii pro­
S-a pus in funcţiune prim a staţi­
dere şi boli, mai tim p u rii şi de cali­ une de control al producţiei la por­ me noi. la propunerea organelor de ta ţii de viţă de vie şi pomi. In vi- ducţie: în unităţile agricole, al con­
tate mai bună. In anul agricol 1963— stat centrale, a consiliilor agricole nificaţie se continuă cercetările centrării şi specializării producţiei,
1961 un num ăr de 40 din aceste lin ii cine, la Săftica, prin testarea repro­ regionale şî raionale, a specialiştilor privind îm bunătăţirea metodelor de analiza p re ţu rilo r de cost în gospo­
ducătorilor după descendenţi. Rezul­
s-au experim entat în reţeaua de siai din uniiăţile de producţie. vinîficare şi păstrare, precum şi a dăriile de stat şi colective şi căile
pentru încercarea soiurilor. L in iile tatele au scos in evidenţă valoarea metodelor de prepăVare şi condiţio­ de reducere a acestora.
382. 209. 153, 105. 12 E s-au dovedit ridicată a unor lin ii de porcine din In domeniul cu ltu rii plantelor de nare a produselor derivate, a vinu­ Îm bunătăţirea continuă a a ctivi­
valoroase, depăşind producţia so iuri­ gospodăriile de stat şi staţiunile ex­ rîm p principala preocupare este în­ rilo r spumoase şi şampanizate. tă ţii de cercetare va contribui in
perimentale p rivind precocitatea şi dreptată spre cercetările p rivind
lor existente cu 10—25 la sută. In domeniul protecţiei plantelor se mod şi mai substanţial la obţinerea
valorificarea supei ioni â a hranei. studiul irig a ţiilo r legate de perspec­
l.C.C.A, a produs 6.000 tone de să- vor stabili metodele şi m ijloacele de unor producţii mari şi constante.
Institutul de cercetări veterina­ tiva lă rg irii suprafeţelor irigate în
mînţă superelită şi elită de grîu din
soiurile raionatc, care prin în m u lţi­ re şi biopreparate „Pasteur" a sta­ ţara noastră. Sc vor identifica cele -
re de către gospodăriile de stat asi­ b ilit condiţiile de prevenire şi com­ mai potrivite soi urî şi hibrizi de po­ S E B E Ş
gură reînnoirea periodică din 4 în batere rapidă a febrei a Roase, pes­ rumb. floarea-soarelui, sfeclă de za­ c a m p io n a t u l
4 ani a seminţei de grîu din unită­ tei si leptospiroxci In porci, holerei, hăr. soia, lucerna pentru a fi cul­
ţile agricole. pestei si bolii respiratorii cronice la tivate în condiţii de irigare, se va
şi îndeo­ RAIONAL RE FOTBAL
păsări. Întreaga raniitnte de bio- stabili agrotehnica acestor culturi,
La floarea-soarelui, în u ltim ii doi preparale este produsă de acest in ­ combaterea dăunătorilor
ani s-au încercat 7 noi lin ii, dintre stitut. sebi a buruienilor cu ajutorul ier-
care F 70 şi F 6 331 au întrecut cu înm iitului de cercetări pentru me­ bîcidelor, normele de îngrăşate, sis­ In turul cam pionatului de fotbal al rit felul cum se pregătesc jucătorii,
pînă la 15 la sută producţia de ulei canizarea a griculturii, in strînsă co­ temele de irigare, tehnica de udare raionului Sebeş, ediţia 1964— 1965 au au lăsat ca lucrurile să meargă de la
a soiului V N 1IM K 8931 raionat in laborare cu uzinele constructoare, prin brazde, fîsii. aspersiune. Tn mod participat opt echipe. Pentru buna sine. In perioada am intită colegiul
întreaga tară. Tn 1964 s-a produs întreprinderea de prototipuri şi ma­ deosebit va fi cercetată zona inun­ desfăşurare a campionatului, comi­ raional de a rb itri s-a m u lţu m it să
cantitatea de 260 tone de sămînţă şini agricole si Staţiunea de încer­ dabilă din lunca şi delta D unării, sia raională s-a în g rijit ca fiecare facă program ări fără a controla fe­
superelită şi elită, care asigură prin care şi omologare a m aşinilor, a ex­ vor fi studiate cele mai raţionale echipă să cunoască din tim p progra­ lul cum a rb itrii se achită de sarci­
înm ulţire reînnoirea anuală a se­ perim entat tehnologia de recoltare sisteme de drenate — irigate, pen­ mul turului precum şi regulamentul nile ce le revin.
m inţei de floarea-soarelui. a porum bului sub formă de ştiuleţi tru a se evita distrugerea solului de desfăşurare a com petiţiei In fie ­ Pentru returul cam pionatului echi­
La sfecla de zahăr s-au creat si sub formă de boabe, cu comple­ prin înm lăşiînire şi sâ rât urare. care săplămînâ se analizau jocurile pele au datoria să se pregătească
prim ele soiuri poliploide romîneşti. xul de maşini corespunzător. O mai mare atenţie se va da ex­ disputate, luîndu-se cele mai bune cu mai m ultă seriozitate, astfel ca
In experim entările efectuate de sta­ In vederea m ăririi productivităţii perienţelor cu îngrăşăminte concen­ măsuri privin d buna desfăşurare a nivelul in tîln irilo r să crească.
ţiu n ile experimentale şi centrele de trate. complexe şi m ixte, ureei ca lor. La sfîrşitul tu ru lu i cam pionatului
încercare a soiurilor. în perioada agregatelor «alcătuite cu tractorul de In ceea ce priveşte comportarea e- clasamentul se prezintă astfel :
1062— 1964, soiurile R. Poly 3. R. 65 CP., a reducerii consumului de îngrăsâmînt la porumb, grîu şi alte chipelor în perioada prim ei părţi a 1. Recolta Miercurea 7 7 0 0 29: 4 14
Poly 5. R. Poly 7 au depăşit cu 10-15 carburanţi şi a preţului de cost al plante cultivate. Se vor experimenta cam pionatului putem spune că unele 2. A vîn tu l l.M.T.F.
lucrărilor, s-nu sta b ilit noi tipuri de
noi procedee de aplicare a îngrăşă­
la sută producţia solurilor diploide maşini care pot lucra la viteze mă­ m intelor pentru sporirea eficacită­ form aţii cum sînt A vîntu l l.M.T.F, Sebeş 6 5 0 1 19: G 10
raionale şi s-au situat la nivelul ce­ rite. ţii lor. Sebeş. Recolta Miercurea. Progre­ 3. Şurianul Săsciori 6 3 2 1 8: 7 8
lor mai bune soiuri poliploide stră i­ sul Petresti. Şurianul Sâscîori au 4. Progresul Petresti 7 3 1 3 21:15 7
ne. Aceste soiuri vor fi introduse In cadrul cercetărilor de economie In ameliorarea griului, ţelul p rin ­ realizat jocuri de bună calitate. Nu 5. Recolta Sîngătin 7 2 0 5 18:17 4
treptat in cultură începînd din anul agrară s-au studiat probleme privind cipal rămîne în continuare obţine­ acelaşi lucru îl putem spune despre 6. Recolta Apold 7 2 0 5 8:17 4
v iilo r. dezvoltarea şi îmbinarea ram urilor rea unor soiuri intensive, capabile echipele Pielarul Sebeş, Recolta Sîn- 7. Pielarul Sebeş 7 2 0 5 8:21 4
La cartofi au fost încercate. în u l­ in gospodăriile colective, elaborarea să valorifice eficient doze m ărite gâtin, Recolta Şpring şi Recolta A - 8. Recolta Şpring 7 0 1 6 2:30 1
tim ii ani. 22 soiuri noi create. D in­ metodei privind aprecierea economi­ de îngrăşăminte, rezistente la con­ pold care s-au com portat cu m ult E M IL LU C A C IU
tre acestea s-au rem arcat soiurile că a terenurilor agricole, organiza­ d iţiile nefavorabile de mediu. Se I sub posibilităţi. Aceasta. datorită preşedintele Comisiei raionale
Braşovean, Carpatin, Măgura, C oli­ rea bazei furajere, îm bunătăţirea vor intensifica lucrările de amelio- l faptului că asociaţiile nu au urm ă­ de fotbal Sebeş