Page 67 - 1964-12

Pag. B
Nr. 3103 Diurnul socialismului

DIN EXPEKSENŢA QRBAmŢIILOR BE FflRTIP INTERVIU METODE

Grijă pefflftra desfăşurarea COLECTIV A

ritmică a pirocesuSui CU CADRELE IN W

de producţie DIDACTICE INSTRUCTIV

In cele 11 luni din acest an, co­ la modificarea param etrilor de lucru
lectivul nostru de oţelari a obţinut ai cuptoarelor prin ridicarea bolţii cazuri d iferite şi elevii s-au descur­
rezultate pozitive in sporirea pro­ şi mărirea înclină rii pereţilor din Cum vă organizaţi lecţia pentru cat cu uşurinţă.
ducţiei, dind peste plan 13 208 tone spatele cuptoarelor. Ambele propu­ Dîndu-le tema pentru acasă, întreb
de oţel. Acest succes n fost posibil neri erau valoroase. Consultind pă­ copiii dacă au neclarităţi privind e-
datorită m ăsurilor politice şi orga­ rerea m em brilor de partid şi a oţe- a obţine rezultate cit mai bune? lectuarea ei, Jămurindu-le cind sc
nizatorice luate de comitetul de par­ ia rilo r fruntaşi si evidenţiaţi în în ­ ivesc. In felul acesta asigur calitatea
tid şi conducere.! tehnică a secţiei trecerea socialistă, com itetul de tem elor întocmite.
O.S.M. I. Aş vrea să insist îndeosebi partid a ajuns la concluzia ca pen­ Răspunsul tov. VALER1A ATANA5IU profesoară de limba In legătură cu alegerea textelor la
asupra uneia dintre acestea la apli­ tru început sil se aplice prim a pro­ romînâ la Şcoala generală de 8 ani Cugir gramatică am o deosebită g rijă în
carea căreia s-a trecut încă din a punere. Rezultatul s-a concretizat în prim ul rînd ca ele să fie accesibile
doua jum ătate a anului trecut. aceea că indicii de utilizare a cup­ înţelegerii de căti-e elevi ; în al doi­
Intr-u n tim p am intîm pinat multe toarelor nu crescut cu 0,29 tone pe Ţin seama de particularităţile lea rînd să le trezească interesul pen­
greutăţi in îndeplinirea prevederi­ m p. vatră cuptor faţă de planificat. tru opera literară din care au fost
lor planului, datorită faptului că cup­ Concomitent, com itetul de partid de vîrstă ale elevilor luate — in felul acesta lealizînd le­
toarele nu funcţionau normal. La s-a preocupat şi pentru înfăptuirea gătura organică între gramatică şi
unele din ele durabilitatea era scă­ celeilalte propuneri. La cuptoarele la Pentru că pînă în prezent in nu­ In legătură cu exprimarea corectă literatură ; în al treilea rînd să
zută. Pentru a cunoaşte in amănunt care s-nu făcut in 1963 şi in acest merele precedente ale ziarului nu sînt foarte exigentă şi intervin fără aibă caracter educativ, să contribuie
cauzele care determinau această sta­ an m odificările propuse de colectiv, s-a discutat nim ic despre gramatică, întirziere cu ajutorul altoi elevi, cind din plin la realizarea educaţiei co­
re de lucruri am form at un colectiv greutatea medie a şarjelor a crescut obiect ce im plică o deosebită răs­ cel ascultat a greşit. munisto sub toate aspectele ei.
din cei mai buni ingineri, maiştri, la J00 tone. iar bolţile cuptoarelor se pundere pentru noi in întreg pro­ Notarea o lac im ediat m otivind La lecţia dc mai sus insă, pentru
oţelari cu multă experienţă în pro­ comportă bine. In urma m ăsurilor cesul de învăţăm înt şi pentru că — nota. convinsă fiin d de faptul că a- că e im posibil a se găsi un text in
ducţie. cum sint tovarăşii M ihai luate, tim pul de funcţionare a cup­ după părerea mea — aici mai sînt d i­ ceasta are un puternic stim ulent în care un substantiv să fie trecut prin
Grigore, Andrei Pcdimonte. Dum itru toarelor a crescut, durabilitatea pla­ ficu ltă ţi in predare, după cum şi munca independentă a elevului. toate cazurile in ordinea lor. m-am
Brinzei. Eugen Gcorgescu şi alţii. In nificată fiin d depăşită cu 25—35 zile. metodele şi procedeele pot li dife­ In comunicarea noilor cunoştinţe, folosit de exemple din realitatea în ­
urma studiului efectuat de acest co­ rite, aş vrea să mă opresc asupra caut să captivez întotdeauna atenţia conjurătoare care să stimuleze inte­
lectiv s-a ajuns la concluzia că dura­ In acelaşi timp, com itetul de partid unor procedee pe care le folosesc la copiilor, pornind de la cunoştinţele resul elevilor, care să contribuie la
bilitatea scăzută a cuptoarelor se a m ilita t pentru intensificarea pro­ acest obiect, aşteptînd in acelaşi tim p pe care aceştia le posedă. De exem­ educarea lor in spiritu l dragostei şi
datoreşte în mare parte supraîncăr­ cesului tehnologic prin îm bunătăţi­ cu interes părerile şi procedeele altor plu. predînd la clasa a V-a „Cazurile respectului faţă de dusa m uncitoa­
cării cuptoarelor M artin. Ca urmare, rea pregătirii Încărcăturii solide, de­ colegi. substantivului" am pornit de la păr­ re. faţă de partid.
suprafaţa băii se ridica pînă aproa­ servirea mai raţională a cuptoarelor, Ţ in să precizez de la început că ţile dc propoziţiei avind grijă să le Din experienţa mea de pînă acum
pe de bolta cuptorului ceea cv pro­ îm bunătăţirea regim ului term ic şi al­ atît la gramatică cît şi la alte obiec­ explic noţiunea de complement in ­ sînt îndreptăţită să afirm că mate­
voca căderea bolţii înainte de ter­ te de învăţăm înt, oricum ne-ain gindi direct, noţiune cu caic nu s-au în- rialul didactic — planşe, scheme, hărţi
tele; ceea ce a făcut ca în acest an să procedăm, trebuie să ţinem sea­ literare, culegeri de texte, diferite
menul planificat şi deci ieşirea din procesul de producţie să se desfă­ ma in prim ul n n d de p a rticularită­ tiln it in clasa a V-a. Am îm părţit opere literare — au un rol mare în
funcţiune a cuptorului. Pentru re­ ţile de virstă ale copiilor, de felul tabla in mai multe rubrici : una pen­ concretizarea m aterialului expus, în
medierea acestui neajuns, colectivul şoare în mod ritm ic, iar planul de in care o lecţie poate fi accesibilă tru exemple, întrebare, funcţie, caz. înţelegerea deplină a acestuia. La
a făcut două propuneri. Prima consta producţie să fie realizat şi depăşit înţelegerii acestora. In exemple nvnm folosit de acelaşi clasa a V lII-a de exemplu, unde lec­
lună dc lună. substantiv trecut prin toate cazurile
in micşorarea încărcăturii cuptoru­ In general, la toate clasele îm i or­ ţiile de gramatică sint prezentate
şi spre deosebire de restul cuvinte­ sub formă de sinteză a cunoştinţe­
lui cu circa 10 tone pe şarjă, menţi- IOV TRATAN ganizez tim pul în aşa fel încit să lor, acestea au fost scrise cu creta
lor din anii precedenţi, e absolut ne­
nmd însă şi chiar m ărind producţia secretar al com itetului de partid parcurg toate verigile lecţiei. In ve ri­ colorată. cesară confecţionarea de scheme cît
orară, iar cca de a doua se referea de la secţia O.S.M. I CS.H. ficare, încă din tim p mă orientez a- In analiza fiecărui exemplu şi în
supra elevilor ce vor fi ascultaţi fără mai atractive, cît mai interesante.
însă a neglija restul clasei. P lin în­ stabilirea fiecărui caz, m-am folosit Făcînd recapitularea substantivului
Tricotera Fclicia Lazăr dc trebarea generală ce o adresez. în­ de toţi elevii cu ajutorul cărora com­ şi a articolului, munca mi-a fost m u lt
la Fabrica Sebeşul din Scbcs este tregii clase, mobilizez pe toţi elevii, pletez rubricile : întrebarea la care uşurată de către schemele folosite
Penfiry continua dezvoltare cerea socialistă 11 luni consecutiv carea în folosul tu tu ro r Cind citesc denumirea cazurilqr şi scoţind d e fi­ care au avut rolul de a mobiliza a-
răspunde, funcţia, cu explicîndu-Ie
una din muncitoarele care au cu­
îmi asigur atenţia lor şi deci v e rifi­
tenţia şi gindirca elevilor.
cerit titlu l dc evidenţiat în între­
n iţiile pe care elevii le scrin pe ma­
Am prezentat mai sus doar cîteva
toţi elevii urmăresc pe caiete greşe­
din acest an. Succesele pe care tema ce au avut-o de efectuat acasă, culatoare Tot cu elevii am stabilit aspecte din munca cu elevii la lec­
le obţine sc datorează faptului că lile. corcctîndu-se in colectiv. ce se numeşte caz. ţiile de gramatică, precizind că nu
In fixare le-am prezentat schema
fost recompensaţi pinâ în cea de-a Muncelul Mic fiind caracterizată tn îşi ridică continuu nivelul profe­ Pentru a-mi da seama de raţiona­ există reţete pentru organizarea lec­
\J o i mentul logic al elevilor în analiza confecţionată a cazurilor Plinind în­ ţiei. aceasta depinzînd de măiestria
doua jum ătate a acestui an. Aseme­ ambele unităţi ca inovaţie proprie, sional şi lucrează cu hărnicie.
nea situaţii au existat şi in alte ex­ in loc să fie generalizată Din datele Fotografia nc-o reprezintă pe gramaticală, intervin cu întrebarea : trebările cu claritate, cerînd exemple pedagogică a noastră, de nivelul pre­
ploatări. Conducerile adm inistrative statistice reiese că din totalul de Fclicia Lazăr la locul d i muncă. „de ce ?“. Astfel oblig pe elevi să dc îa ci. elevii au dat răspunsuri gă tirii profesionale şi politice, de
şi organele sindicale au datoria să inovaţii propuse la tabinetele teh­ gindeaseă, ii oblig să sc exprim e co­ m ulţum itoare. Am analizat d in ii-u n perseverenţa noastră in munca de
combată cu liotărire neglijenţa, ru­ nice doar 2 la sută au fost trim ise rect. text citeva substantive care erau jn pregătire a tineretului şcolar.
tina şt conservatorismul in rezolva­ spre generalizare, un număr mare
rea propunerilor făcute de inova­ de inovaţii şi invenţii nefiind încă
tori. generalizate. Aceasta pentru că con­ tatori cîţiva oameni competenţi, pen­
Practica a arătat că mişcarea de ducerile tehnice ale unor secţii şi tru a face observaţiile necesare şi
Inovaţii ia amploare acolo onde con­ sectoare, precum şi unele organe sin­ numai atunci cind există convinge­
ducerile adm inistrative şi comitetele dicale n-au cunoscut la tim p toate rea unanimă câ piesa poate fi pre­
sindicale. îndrumate de organizaţiile inovaţiile ce se pot propune pentru zentată în public, să se anunţe spec­
de partid, ii ajută pe inovatori. îi generalizare, sau dacă le-au cunoscut tacolul. Se vor da apoi reprezenta­
inova stimulează în realizarea creaţiilor îndrum ate şi controlate sporadic, co­ şi realizarea spectacolului de teatru ţiile prevăzute de regulament pen­
n-au luat măsuri ca ele să lie tri­
mise altoi unităţi spre generalizare,
tru a îndeplini condiţiile de p a rtici­
lor. Un exemplu bun în această p ri­
vinţă îl oferă Trustul m inier Deva.
In unităţile aparţinătoare trustului lectivele de inovaţii din unele ex­ pare la fazele de concurs. In toată
perioada de pregătire a piesei, crea­
au fost organizate schim buri de ex­ ploatări miniere, ca şi conducerile Festivalul bienal de teatru „I. L. teatru s-a datorat îndrum ării slabe culturale voi* alege piese potrivite cu ţia instructorului trebuie să se îm ­
perienţă îa- exploatările care an in ­ adm inistrative, au subapreciat în­ Caragiale" a in tra i in tradiţia miş­ a instructorilor, lipsei de perseveren­ condiţiile pedoclimatice din zona pletească strîns cu cea a inte rp re ţi­
De curînd, în sala clubului din Gu-
trodus noi procedee de lucru, cum semnătatea generalizării inovaţiilor. cării artistice de amatori din ţara ţă pe parcursul pregătirii form aţiei unde fiinţează. Este mai puţin im ­ lor care sînt întruchiparea vie n
rabarza s-au desfăşurat lucrările sint metodele de mare productivi­ Asa se face că chiar unele inovaţii noastră. Faptul că cl poartă numele personajelor. Rezultatul final depin­
consfătuirii organizate de către D i­ tate In E.M Ghelar. împuşcarea in de valoare, care au fost studiate şi acestui eminent om de teatru este un înscrise in concurs portant să prezentăm o piesă despre de de buna pregătire a instructorului
recţia generală minereuri din cadrul masă şi cu întirzieri de milisecundă aprobate pe linie centrală, omolo­ act de respect şi profundă preţuire In dorinţa de a orienta activiştii creşterea viţei de vie în regiunile de şi de intensitatea şi pasiunea cu
M.M.E.E. pentru analiza activită ţii la E.M. Teliuc. precum şi împuşcarea gate şi fabricate în scrie, n-an fost pentru opera sa Această denumire culturali de la oraşe şi sate, instruc­ şes sau despre cultivarea g riulu i în care lucrează colectivul de in te r­
pe linie de inovaţii din unităţile în masă în cariera Teliuc, folosind extinse în măsura posibilităţilor. este totodată îndemn la muncă sus-* torii fo rm a ţiilo r asupra unor pro­ regiunile de munte etc. Bineînţeles, preţi.
D.G.M. pe perioada 1961 — semes­ motorina şi azotatul de amoniu ca Numărul mic de inovaţii generali­ ţinută pentru ca festivalul „I. I„. Ca- bleme ce trebuie rezolvate in etapa în munca de alegere şi apreciere a Creşterea calităţii artistice a spec­
tru l I 1964. La consfătuire au parti­ explozivi. La Băiţa-Crăr iuneşti an zate se explică şi prin aceea că fi­ ragiale" să ducă mişcarea teatrală de pregătire a festivalului în care piesei, instructorul va trebui să ţină tacolelor de teatru trebuie să devină
cipat cadre de conducere din D.G.M, fost trim işi delegaţi de la E.M. Zlnş- şele în care sînt prezentate spre ge­ de amatori la o nouă înflorire. ne aflăm în prezent, vom da citeva seama şi de calităţile artistice ale o problemă principală a a ctivită ţii
delegaţi şi reprezentanţi ai trusturi­ li care să urmărească modul de ar­ neralizare nu sînt studiate cu aten­ indicaţii strict necesare privind m un­ piesei. Ea trebuie să aibă conflict in s titu ţiilo r de cultură în cadrul ce­
lo r şi între p rin d e rilo r miniere din In prezent se desfăşoară clapa pre­ ca de alegere a repertoriului şi de ascuţit, viguros, convingător, un su­
mare a rostogoalelor de minereu cu ţie de mem brii colectivelor de ino­ biect antrenant, ro luri vii, bine con­ lui de-al IV-lea festival „I L. Ca­
ţară, in vita ţi din partea exploatări­ tuburi metalice ; la E.M Lupeni şi vaţii. In m ulie cazuri aceste fişe au gătitoare a celui dc-al IV-tcn fes­ realizare a spectacolului de teatru. ragiale". Aceasta se impune ca u r­
lo r m iniere aparţinătoare Trustului în bazinul m inier Baia Mare s-au fost prim ite de către mecanicii şefi tival bienal de teatru „I. L Cara­ ★ turate. personaje cu un lim baj co­ mare firească a sporiri» exigenţelor
m inier Deva şi Trustului aurului trim is delegaţi care să studieze po­ ai u n ită ţilo r şi păstrate in sertare. giale". Ca şi în alţi ani, echipele de lorat, cu expresii clare şi precise. publicului spectator care. fa m ilia r-
Brad, inovatori de frunte. sibilitatea de introducere a arm ării Astfel, inovatorii n-au avut posibili­ teatru din regiunea noastră, instruc­ Alegerea piesei reprezintă etapa In alegerea repertoriului este de zîndu-se cu valorile artei, şi-a fo r­
torii lor, activiştii culturali de
la
Din referatele prezentate, cît şi din metalice, iar la Baia Mare să sc ur­ tatea să le consulte şi să treacă la oraşe şi sate au p rim it cu un deose­ iniţială a muncii instructorului ar­ asemenea foarte im portant să se ţină mat c rite rii mai sigure de apreciere
discuţiile purtate, a reieşit că în pe­ mărească modul de lucru al screpe- geneivYli/.ai ea inovaţiilor in între­ tistic al form aţiei, deoarece un re­ seama de posibilităţile reale ale co­ estetică.
rioada analizată mişcarea de inova­ rclor. Şi de la uzina de preparare au prinderi sau exploatări. bit interes vestea organizării festi­ pertoriu valoros asigură caracterul lectivului de interpreţi. Se va realiza Pe lin ia rid ică rii ca lită ţii specta­
valului In rîndurile a rtiştilo r ama­
ţii a cunoscut şi in ram ura minieră fost trim işi mai m ulţi tovarăşi la >V tori există animaţie, ei îşi pun în pre­ educativ al spectacolului şi contri­ cu greu o piesă de mari proporţii colelor de teatru, Casa regională a
0 dezvoltare continuă. In numeroase Ruşchiţa, Combinatul de cauciuc J i­ In urma concluziilor desprinse zent diferite probleme. Ce piese să-şi buie la dezvoltarea nivelului artistic şi pretenţii de către un colectiv fără creaţiei populare a luat linele măsuri
exploatări miniere, ca şi în alte uni­ lava. Fabrica de porţelan C lu j şi in din referatele prezentate şi din dis­ aleagă, ce să Iacă pentru ca spec­ concrete. Astfel, cu a jutorul a rtiş ti­
tăţi aparţinătoare, inovatorii, a i sp ri­ alte unităţi pentru a studia noi me­ cuţiile purtate la consfătuire au fost tacolele pe caic le prezintă să fie lor profesionişti de Ia Teatrul de
jin u l conducerilor adm inistrative şi tode de lucru. Această măsură n-a ' elaborate măsuri care cuprind sar­ cit mai reuşite, mai educative şi ,i- stat „Valea Jiu lu i" se vor organiza
al com itetelor sindicale, au construit rămas fără ecou ; in cadrul Trustu­ cini concrete menite să dină la îm ­ picciate de masa de spectatori. De pe raioane Instruiri ale instructori­
un însemnat num ăr de dispozitive, lui m inier Deva mişcarea de ino­ bunătăţirea m işcării de inovaţii. felul cum vor reuşi să rezolve aces­ lor echipelor de teatru de la căm i­
aparate şi instalaţii noi, unele deo­ vaţii este intr-un progres continuu. Pentru dezvoltarea mişcării dc ino­ te probleme fireşti, vor depinde in nele culturale. Pînă in prezent ase­
sebit de valoroase. A crescut numă­ vaţii se va pune un accent deosebit mare măsură rezultatele festivalu­ al echipei. In alegerea piesei se va experienţă. Este recomandabil ca menea in stru iri au avut deja loc la
rul inovatorilor şi, mai cu seamă, a pe rezolvarea problem elor din pla­ lui. ţine seamă de conţinutul ei de idei, form aţiile tinere să aieagâ piese in ­ Haţeg şi Orâştie. A ctorii de la tea­
celor proveniţi din rîndurile m unci­ Mai multă atenţie nul tematic şi a inovaţiilor cu im ­ de măsura in care ea răspunde ac­ tr-un act şi abia mai tîrzîu, după ex­ trul de mai sus au dat am atorilor in ­
torilor, şi a sporit num ărul inova­ Experienţa concursurilor şi festi­ tua lităţii. de calităţile ei artistice. perienţă îndelungată, să se îndrepte dicaţii de regie, machiaj, grimă, sce­
ţiilo r. Intre anii 1961— 1964 au fost generalizării! portanţă tehnică, cu elert economic va lurilor precedente a dovedit că Pornind de la eficienţa ideologică către piese mai muri. Nu vor fi scă­
înregistrate 4.312 invenţii şi inovaţii, ridicat Conducerile u n ită ţilor trebuie alunei cind s-au luat din tim p ceic si artistică a operei dramatice, în pate diri vedere nici condiţiile teh­ nografie etc. Tot cu ajutorul Teatru­
lui de stat din Petroşani am analizat
să asigure îm bunătăţirea sistemului
din care au fost aplicate 2 383. Ca u r­ — Dorinţa oricărui inovator — de popularizare şi stim ulare a ac­ mai potrivite măsuri şi s-a acţionai alegerea repertoriului trebuie să se nice de montare a piesei în scenă. repertoriul echipelor de teatru de la
mare a aplicării lor. s-a putut rea­ spunea tov. loan Luca de la E.M. tiv ită ţii inovatorilor, precum şi a ino­ cu simţ de răspundere, acţiunile s-au ţină seamă de citeva criterii : In p ri­ Form aţiile care dispun de scene mici, casele raionale de cultură. îndicin-
liza în perioada am intită o economie Barza — este să-şi vadă creaţiile vaţiilor pentru generalizare, folosin- încheiat cu rezultate bune. mul rind trebuie să se ţină seama de fără u tila j tehnic, nu vor alege în re­ du-le cele mai reprezentative piese
postcalculată de peste 23.000.000 lei. aplicate larg in producţie. Cu toate du-se în acest scop mai judicios fon­ Fără a lace o analiză a festivalu­ măsura in care piesa slujeşte desă­ pertoriu piese cu decoruri si mon­ pentru fiecare, în funcţie de nece­
inovatorii prim ind recompense care acestea, acţiunea dc aplicare prin durile alocate lui al Ill-le a de teatru, care s-a des­ vârşirea construcţiei socialiste în ţara tări complicate O scenografie d ifi­ sităţile locale şi de posibilităţile rea­
sc ridică la circa 1.520.000 lei La generalizarea inovaţiilor in cadrul La îm bunătăţirea mişcării de ino­ făşurat in anul 1962. considerăm ne­ noastră. Pentru echipele căm inelor cilă, care cere schim buri de decor, le ce le au.
Trustul m inier Deva inovaţiile înre­ unităţilor miniere se menţine la un n i­ vaţii sînt chemate să-şi aducă din cesar să am intim câ pe lingă rezul­ culturale ş» ale unor case de cultură efecte de lum ină şi sonorizare etc., In acelaşi scop — al rid ică rii ca­
gistrate în 1963 depăşesc cu 160 pe vel scăzut Pe de o parte datorită plin contribuţia comitetele sindicale, tatele frumoase ce le-au obţinut une­ sint recomandate piese ale căror teme nu poate fi realizată cu succes pe o lită ţii spectacolelor, actori profesio­
cele înregistrate în 1962, iar cele din faptului că nu s-a acordat atenţia cu­ le form aţii, cum au fost cea de la vorbesc despre consolidarea gospodă­ scenă mică.
venită acestei pit>bleme. iar pe de organizaţiile U T M. şi com isiile teh­ clubul „Siderurgistul". cu piesa „Fe­ nişti cu multă experienţă au fost re­
p rim ul semestru al anului în curs riilo r agricole colective, despre dez­ După ce piesa a fost aleasă pe
altă parte, datorită faptului că unele nicienilor şi inginerilor. Ţinîndn-se restre deschise" de Paul Everac, cea partizaţi in mod concret pe form a ţii,
depăşesc pe cele înregistrate în tot seama de sarcinile care stau in faţa voltarea lor m ultilaterală, calea spre baza c rite riilo r de mai sus, după ce unde vor s p rijin i pe instructorii a-
cursul anului 1°61. Şi Trustul auru­ inovaţii reprezintă rezolvarea unor colectivelor de muncă pentru anul de la Casa de cultură din Brad. cu bunăstare a colectiviştilor, păstrarea au fost distribuite ro lurile pe baza cestora in montarea pieselor pentru
lui Brad a ut unele realizări probleme specifice, cu caracter lo­ 1965, vor trebui întocmite din tim p piesa „Oameni care tac" de Al. Voi- avutului obştesc şi ridicarea conştiin­ unui studiu atent al p o sibilităţilor concurs. Asemenea acţiuni vor fi in i­
frumoase )nda 1961 — semes­ cal. Din această cauză, spre exemplu, planuri tematice axate pe rezolvarea tin, cea de la căminul cultural din ţei cetăţeneşti etc. Form aţiile clubu­ fiecărui membru din colectiv, începe ţiate şi in continuare.
tru l I 1 ^ înregistrat 462 ino­ inovaţia „Prefabricate pentru susţi­ problemelor ce le ridică procesul de Sâsciori — Sebeş cu „M eci la Chi- rilo r din întreprinderi vor alege pie­ etapa cea mai im portantă şi de mare Casa de creaţie va strînge în Junii
vaţii, d; > au fost aplicate 275. nerea abatajelor", autor Victor Pă- producţie. Aeordind atenţia cuvenită ţăuani" şi alte form aţii, au existat se caic să trateze cele mai im por­ răspundere pentru instructor : mun­ său toate forţele artistice capabile să
Econom postcalculate la Trustul trăşcoiu de la E.M. Barza, nu a fost dezvoltării continue a mişcării de scăderi evidente care trebuie preve­ tante sarcini care stau in faţa oame­ ca cu interpreţii. Această muncă facă îndrumarea competentă şl efica­
m inier »va se ridică la 7.4J5.000 geoeralizată nici mărar în cadrul inovaţii, generalizării celor mai valo­ nite în actualul festival. nilor muncii, care să vorbească des­ trebuie să înceapă cu aşa-zisele re­ ce a fo rm a ţiilo r de teatru. Aceasta
Ici, Iar la Trustul aurului Brad la exploatării, cu toate că ea a dat re­ Cele mai multe lipsuri au fost le­ pre prestigiul m ărcii fabricii, despre p etiţii la masă, pînă cind se stăpi-
zultate bune. Datorită lipsei de pre­ roase propuneri, care şi-au co n fir­ gate in prim ul rînd de alegerea su­ este de fapt şi o condiţie a succesu­
1 690.000 lei. mecunizarea şi automatizarea pro­ nesc bine rolurile, după care se trece
ocupare pentru generalizarea inova­ mat eficienţa economică în produc­ perficială a repertoriului de către ducţiei, despre dragostea de muncă la repetiţiile in decor mascat in lui în munca artistică.
ţiilor, la Trustul m inier Deva propu­ ţie. inovatorii — aceşti căutători ne­ unii activişti cultu ra li care nu au Stadiul la care a ajuns mişcarea
Sprijin concret nerea de inovaţie „Folosirea inten­ obosiţi ai noului — işj vor aduce o ţin u t seamă de specificul localităţii etc. sală. U lterior vin repetiţiile pe sce­ teatrală în regiunea noastră, condi­
sivă a celulelor de flotaţie" a fost contribuţie de seamă la realizarea respective şi de posibilitatea de in ­ Al doilea criteriu care trebuie să nă, care pot fi pe tablouri şi acte, ţiile materiale create asigură ca tot
promotorilor noului discutată atît la Uzina de preparare sarcinilor de plan. terpretare artistică. In al doilea rînd. stea la baza alegerii piesei este co­ acolo unde este cazul, după care ur­ mai numeroase colective de teatru
Deva, cit şi la Exploatarea minieră S. ORBONAŞ nivelul scăzut al unor spectacole d t respondenţa ei cu necesităţile specta­ mează repetiţiile în şnur şi de asam­ să realizeze spectacole la un nivel
torilor. Pentru echipele de teatru din blare. La repetiţia generală se va corespunzător.
Din discuţiile purtate de partici­ întreprinderile cu un anum it speci­ trece numai atunci cind totul este
panţii la consfătuire a reieşit insă fic. se vor căuta piese r it mai apro­ pus bine la punct. Este indicat ca la PETRU ARDEU
câ deşi s-au obţinut unele realizări, piate de acest specific, iar căminele aceste repetiţii să participe ca spec­ directorul Casei regionale a
mişcarea de inovaţii nu s-a ridicat r creaţiei populare
la nivelul corespunzător posibilită­
ţilor. Rezultatele obţinute puteau fi
m ult mai bune dacă conducerile ad­ a lucrat la sfat (t ianuarie — I oc­
m inistrative. cît şi comitetele sindi­ NOTE SI COMENTARII tombrie 1951). Cum e şi firesc, omul
cale, luau din tim p măsuri pentru a solicitat prin cerere acest lucru.
înlăturarea anum itor deficienţe care La primele două cereri i s-a răs­
au frîn a t uneori elanul creator al puns: „Nu vi se poate da actul solî-
inovatorilor. „Masa rotundă" a frizerilor m inutarul nu trecuse decît cu 10 m i­ citat în tru cil nu sinteţi trecut in ar­
In cadrul exploatărilor miniere nute peste ora 20). hiva noastră".,. Păcurarii! Mierea
mai sint încă unele conduceri admi­ C eilalţi, toţi tineri, şuşoteau mai ştia însă câ el singur, fiin d contabil
nistrative şi comitete ale sindicate­ O precizare Să nu sc creadă cum­ departe in ju ru l mesei rotunde In s a p a sănătate, se trecuse pe sta­
lor care subnprecinză im portanţa pe va câ este vorba de aşa-ziselc mese — Vă rog să mă serviţi şi pe mine, tele de plată tim p de nouă luni şi a
care o au inovaţiile pentru creşterea rotunde organizate pentru dezbate­ insistă clientul. revenit cu o a treia cerere. De dala
prod u ctivită ţii muncii si reducerea rea unor probleme im portante de Nici un răspuns. Numai discuţiile aceasta i se trim ite un act de vechi­
preţului de cost. In acest sens pot fi producţie, de tehnică, investiţii, de au încetat. Şi. in liniştea care s-n lă­ me pe tim p de o lună. Deci statele
citate ca exemplu exploatările m i­ organizarea muncii etc. Nu! Este sat, clientul aude şoapta unuia: au lost găsite, fapt (are dovedeşte
niere Zlatna. CerteJ-Săcărîmb si Băi- vorba de o masă rotundă adevărată, — Eu nii-l fac... câ la primele două cereri tovarăşii
aşezată in m ijlocul u nită ţii de frize­
ţa-Crăciuneşti. Nefiind îndrum ate şi Omul a înţeles si n-a mai aşteptat. dc la Sfatul popular raional 11ia au
rie nr. 6 a cooperativei meşteşugă­
contiolate, colectivele de inovatori S-a grăbit spre altă frizerie. dat răspunsuri formale.
au dus o muncă fără perspectivă. reşti „V iată nouă" din Orâştie, des­
Acum mai râm i ne să înţeleagă şi
A urm at a patra cerere. Nici de
E fo rtu rile acestora n-au fost indi'ep- tinată clie n ţilo r atunci cind este a- lucrătorii unităţii nr. 6 şi conducerea dat:» aceasta n-a fost satisfăcută în
tate — prin planuri tematice bine glomeraţie Aşa ar ii normal. Dar cooperativei câ o astfel de compor­ întregime. Actul trirris infirm ă pe
întocmite şi prin acordarea de aju­ iată câ la unitatea am intită se mai tare nu face deloc cinste. Dimpo­ prim ul (de data aceasta i .s-a trim is
tor permanent — spre rezolvarea intîm plâ şi altfel. Lucrătorii se aşea­ trivă .. solicitantului o adeverinţă pentru 3
principalelor probleme ale produc­ ză la masă şi se antrenează în dis­
ţiei cuţii interm inabile, iui cind vin c li­ luni de serviciu), dar confirm ă in a-
enţii, se fac că nu-i observă cHnşi tim p lipsa de răspundere cu
Altă cauză care a influenţat ne­ Patru cereri
gativ sporirea num ărului de inova­ Aşa s-a întîm plat zilele trecute. care sînt rezolvate unele (c io ri a-
Mai m ult din politeţe, cel mai vîrsl-
tori şi inovaţii în unele exploatări nic dintre frizeri îl întreabă pe noul pentru o adeverinţă... dresate Sfatului popular raional Mia.
miniere este neacordarea la tim p a Din comoditate, tovarăşii din ca­
recompenselor cuvenite. Nu pre tutin­ intrat ce pofteşte. drul unor servirii fac lucrul numai
deni inovatorii au fost încurajaţi sî — Tuns şi bărbierit. Mierea Părură rin, în prezent lu ­ pe jumătnt \ ca după multe insisten­
stim ulaţi la vreme pentru creaţiile .Şi cu asta gala Frizerul s-a ridicat, ci ător la Uzinele chimice din Turda, te să ajungă d? fapt la ceva ce tre ­
lor. conform regulam entului de ino­ iar clientul bucuros dă să se aşeze. a lucrat intr-un tim p ca salariat al buiau să facă de la început. Aşa se
vaţii La E.M. Barza, de exemplu, S-a p rip it insă degeaba. „P o litiro - S fatului popular raional Iha. Pentru
au fost inovaţii acceptate şi aplicate sul“ în ioc sâ-1 invite să ia loc, a în­ completarea cărţii de muncă are ne­ pierde tim p şi fără îndoială câ se
In anul trecut, dar inovatorii n-au Clubul „Siocrurgistui" din Hunedoara. Aspect de la cercul de radioamatori. ceput să-şi impacheteze sculele (deşi voie de o adeverinţă pe perioada cit munceşte şi mai mult.