Page 69 - 1964-12
P. 69
ANUL XVI. NR. 3104 DUMINICĂ 20 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani
/ I
DIN CRONICA ÎNTRECERII
/yCTUALiTATEA
Cu planul anual îndeplinit la ria ţii Trustului m inier Deva au
® V ineri 18 decembrie a.c. sa
participat la festivitatea o rja n i-
zată cu p rile ju l comemorării a 75
de ani de la moartea marelui po
care să satisfacă pe deplin exigenţele beneficiarilor
înainte de termen au făcut ca m uncitorii tipografi să îmbunătăţească in vestitor diu 11 urmi Ieşti, Ion Cartea a pătruns adine în viaţa oamenilor de azi. Apărute în ti
acest an calitatea lucrărilor executate cu 0,3 procente Creangă. raje de masă. operele scriitorilor romîni şi străini se fac din ce în ce
Cu acest p rile j a fost audiată o
faţă de sarcina planificată.
Con Lini imd şirul succeselor obţinute pină acum, co expunere cu p rivire la viaţa şi mai cunoscute publicului. Infruntînd
lectivul de muncă din cadrul sectorului de preparare In fruntea întrecerii pc care o desfăşoară se află co opera marelui povestitor. Iu con Nu mai e o surpriză ca inlrînd în apartamentul unui o|elar sau
al Fîcparnţiei cărbunelui din Petrila a avut în ziua lectivul de muncă al subunităţii din Petroşani. Buna tinuare s-au c itit fragmente din miner să întîlneşti volume din Eminescu, Argliezi, Creangă, Rcbrcanu,
de 18 decembrie o nouă satisfacţie, prile juită de în oiganizare a muncii, folosirea m aşinilor la întreaga opera scriitorului. Tiv Hardy, Faulkner, Hemingvay sau chiar revisia de literatură univer
deplinirea planului anual. Succesul am intit se dato- capac itate, deservirea promptă a beneficiarilor au dus Tot cu acest p rile j la Trustul sală : „Secolul XX". dogoarea
reşte muncii entuziaste prestată de culce fiecare mun la îndeplinirea ritm ică a sarcinilor planificate. Şi în m inier Deva s-a organizat o ev* Tinerii, altădată soriiţî unei vieţi mizere, răsfoiesc astăzi cu com
citor antrenat in întrecerea socialistă, cit şi unui com celelalte subunităţi întrecerea pentru realizarea an poziţie de cărţi, extrase din pre
plex de măsuri tehmrn-nrganîzatorico. îndreptat în gajam entelor luate s-a soldat cu succese. M uncitori să cuprinzînd aspecte din viaţa petenţă elegante volume de poezie, proză sau artă. Bibliotecile au de flăcărilor
deosebi înspre sporirea producţiei, întreţinerea in cum sint Nicolae Hada. Nicolae Florian, Ioan Grecii 1, şi opera povestitorului. venit penlru ei a doua casă
loan Drâguş, Constantin Ghena. Solomon Damian, De-
bune condiţiuni .şi folosirea la întreaga capacitate a ir lată pe cîţiva tineri din Sebeş alegînd volumele în care vor găsi
zideriu M olnar si m ulţi alţii de la subunităţile din
instala ţiilo r (le preparare Paralel cu aplicarea acestor în cadrul zilelor Ion Creangă, frumuseţe, viaţă, idei Si îndrumarea atentă a tovarăşei bibliotecare,
Deva. Alba lulin şi Hunedoara şi-au înscris în fiecare După introducerea ultim ei oale
măsuri, m uncitorii, inginerii şi tehnicienii sectorului, lună numele in rîndurile evidenţiaţilor în întrecerea Casa raională dc cultură din Ha Uivari florica, este întotdeauna binevenită. de fontă şi începerea fazei de topi
sub îndrumarea organizaţiei de partid, şi-au organizat socialistă, depăşindu-şi cu regularitate sarcinile plani ţeg a organizat o seară literară. te, în pintecele cuptorului se po rn i
mai bine munca, in r comitetul sindicatului a asigurat1 ficate si executînd numai lucrări de bună calitate. Cu acest prilej, cei peste 100 de se un clocot năpraznic. Dezlănţuit,
o bună desfăşurare a cursurilor de calificare, contri N. TIIA1 AN participanţi au audiat expunerea zbucium ul m etalului incandescent
buind la ridicarea nivelului profesional a) m uncito corespondent despre opera m arelui povestitor 5 Noi filme documentare realizate Işi a ru n ci cu furie stropii mari spre
rilo r. Ca urm are a m ăsurilor aplicate, in perioada care romîn. boltă. în tim p ce peste pragurile fa l
Au fost citite fragmente din
s-a scurs de la începutul anului şi pină în prezent se şiruia leneşă zgura prim ară La
a crescut debilul de funcţionare a in stalaţiilor cu 82 Folosind resursele locale „A m in tiri din copilărie- şi „D ă- de studioul „Alexandru Safiia84 masa de comandă a cuptorului, prim -
tone pe oră. peste sarcina planificată, fapt ce a con nilă Prepeleac'1. (M A R IA ItîSCA, oţelarul Alexandru Ciocan urmărea
S. N IC I/, corespondenţi)
dus la îndeplinirea planului anual cu 12 zile înainte M uncitorii, tehnicienii şi inginerii de la Întreprinde La studioul „A lexandru Sabin" au şi D um itru Donc. un grup de ope desfăşurarea fazei dc lucru
de termen. rea raională de industrie locală Haţeg, antrenaţi in © La Şcoala pedagogică din o- fost terminate recent noi film e du- ratori ai studioului au înregistrai C uptorul era la a treia şarjă după
Sectorul preparare este al doilea sector de la Pre întrecerea socialistă, au obţinut frumoase succese in raşul Deva a avut loc o în tiln i- cumctare (are sint prezentate în n- pe peliculă aspecte dc la marile ma repartiţia la rccc si pină se obişnuia
p a ra ţii din Petrila care a raportat îndeplinirea planu producţie, reuşind să îndeplinească planul anual al rc a elevilor cu Iov. L. Fedora- ceste zile pe ecranele unor cinema nifestări prileju ite do aniversarea a din nou cu focul nu sc pica lăsa
lui anual înainte de termen. producţiei globale cu 1G zile înainte de termen. nici, priin-sccrctar al Com itetu tografe în completare la film ele a r 20 de ani de la eliberarea patriei strunit. Ochiul experim entat al oţe-
PETRU GA IN A corespondent In cursul acestui an. s-au produs peste plan 1.431 lui orăşenesc Deva al P.îlI.K. Par tistice. „E xpoziţia realizărilor eco noastre. Filmiul este in titu la t „A Uii'ului observă insă că o dată cu
tone nisip metalurgic, 131 bucăţi dormeze'. 7,000 bucăţi ticipanţilor li s-a vo rb it despic nomiei naţionale a R P. Rumine" — X .\-a aniversare". şuvoiul dc zgură se preling peste
Un alt documentar. „D elta — ra
amplu reportaj în culori despre suc
Muncitorii tipografi raportează baloturi nuiele şi diverse alte produse în valoare to „P a rtid u l Muncitoresc Roniîn, cesele obţinute dc poporul nostru în iul a lb inelor', realizat de G nbricl mandă scurtă, un semn şi lupta cu
prag şi şuvile su b ţiri dc oţel. O co
tală de 120.000 lei.
conducător iubit al tineretului".
De asemenea, colectivul întreprinderii a produs In încheiere elevii au prezentat toate domeniile de activitate în cei Harta şi C». Georgescu, prezintă spec furia oţelului se încinse.
Luplînd pentru îndeplinirea prevederilor planului co în afara planului G0 garnituri de bucătării tip „Ileana", m ontajul lite ra r „Te slăvim Re 20 de ani este semnat dc T ilus Mo- ta to rilo r condiţiile m ultiple pe care Dogoarea de ncsuporlat ii obliga
xaroş .şi operatorul C. lonescu-Ton-
lectivul de muncă al În tre p rin d e rii poligrafice Hune- r>3 bucăţi canapele ..Carpaţi". 130 bucăţi somiere, di publică iubită". ciu. „V izita delegaţiei H.P. Itomine le oferă Delta D unării penlru dez pe oţelari să-şi ferească obrazul din
voltarea apiculturii.
doara-Deva raportează că în ziua de 19 decembrie şi-a verse textile în valoare ele 80 000 lei. La Şcoala medie „DccchaT, Iov. în R.P Chineză. Pakistan. Uirm a- calea flă cărilo r ce sc întindeau tot
îndeplinit planul anual al producţiei globale. Atenţia N. SBUCHEA C. Dumitrcscu, secretar at Co nia şi R.A.U." un alt reportaj cine P lin ire celelalte creaţii din u lti mai ameninţătoare. Dai cu un ase
deosebită acordată executării unor lu cră ri tipografice corespondent m itetului orăşenesc Deva al matografic realizat de Nina Bchai* mul tim p ale studioului bucurestean menea gînd ei nu se împăcau. $i
se numără „Jurnalu l agricol nr. 11"
P.M.R., a prezentat o expunere şi operatorul Nicolae Marincscu a- pc pragul am eninţat (Ic perforare,
asemănătoare. care se ocupă prin tre altele de unele aruina u de zor dolomitn calcinată.
duce pe ecrane secvenţe din călă lucrări în. vii. si „P ionieria nr. -6" Roibu Gheorghe. Cimpoca lancu,
Q Astăzi, în cadrul Cupei de toria făcuţii de solii poporului nos inspirat din activitatea pionierilor loan Pocea, M ihalachc Ruse. Trăiau
toamnă la fotbal, pe stadionul din tru în ţările respective. După sce şi şcolarilor din Capitală, Braşov, Mureşun si ceilalţi oţelari din echi
Deva se vor întrece echipele M i Cluj, Breaza. pele dc la cuptoarele 1 şi 2 sc îno
nerul Deva — M inerul Lupeni, nariul şi în regia lui M ihăiţâ Lupii (Agerpres) tau cu metalul scăpat din zăgazurile
7.000.900 lei iar la Petroşani vor avea loc în n u trii sale. Numai cirul zbuciumul
furios al oţelului învolburat mai scă
treceri dc gimnastică în cadrul
„Cupei tin e re lu lu i" la care vor zu în intensitate, sc opriră, privind
participa echipe din raioanele re Dezvoltarea industriei de cabluri lărăi teamă spre in im i cuptorului.
economii giunii Observară cu bucurie că tonajul şar
Tot astăzi la Lupeni se vor des Concomitent cu creşterea conti penlru ascensoare etc, cabluri u ti jei era acelaşi, sporit ca întotdeauna.
făşura şi întrecerile conlînd pen nuă a producţiei de energie electrică, lizate la automatizarea şî mecaniza Angajam entul pe care şi-l luase
peste angajament tru Cupa regiunii Hunedoara la in ţara noastră s-a dezvoltat si o rea instala ţiilor în industria chimică, echipa era acela de a reduce necon
întreceri iau
haltere. La aceste
industrie de cabluri. N um ărul tip u
tenit pierderile , de Oţel. rebutul, şi
minieră, electrotehnică şi in alte ra
parte sportivi din Sebeş, Petro rilo r produse a crescut de la 15 in m uri ale economici naţionale. a depăşi continuu sarcinile dc plan.
şani, Hunedoara, Brad şi Orăş- 19G0 in circa 2G0. ajungînd în pre
La începutul acestui an m inerii Noile produse asim ilate perm it r i •Fapta dc acum.. făcea parte din in
din cel mai mare bazin carbonifer al tic. zent la peste 1 900 dc tipodim en- dicarea tensiunilor de utilizare. La tervenţiile prompte şi operative,
ţă r ii;— Valea Jiu lu i — s-au angajat siunj. cablurile mai vechi au fost îm bună (arc au dus la depăşirea planului pe
Q Pc baza planului întocm it întreprinderile din acest sector
ca pc lingă sporirea producţiei de de Comitetul pentru cultură şi tăţite form a constructivă. ix.oPaţia şi secţie de la începutul anului cu pes
cărbuni, să realizeze însemnate eco artă al raionului Alba, azi, cinci fabrică cabluri pentru înaltă şi mantaua exterioară de protecţie. te 70.000 tone de oţel si reducerea
nom ii la preţul de cost. M ăsurile brigăzi ştiinţifice sc vor în tîln i cu foarte înaltă tensiune,.de forţă şi tu- C ablurile romîneşti. prin calităţile ic b u lu liii cu m ult sub c ifia admisă.
luate de conducerile tehnice pentru colectiviştii din satele raionului. bulare etc. A nul acesta au fost asi lor. se situează la nivelul tehnicii
îm bunătăţirea dotării tehnice, extin M erită subliniat faptul că fiecare m ilate noi cabluri de forţă pină la actuale. g : i , n e g r e a
derea metodei de exploatare în aba brigadă este însoţită şi dc form a 10 kV navale, de sudură, miniere, (Agerpres) corespunderi
taje frontale cu front lung, mecani ţii si colective artistice Astfel, la
zarea transportului în abatajele ca Ighiu, alături dc brigadă, p a rti
meră. aplicarea in iţia tive lo r valoroa cipă fanfara casei de cultură, Ia
se. au avut ca rezultat creşterea pro Cricău — form aţia de cor, la Coş-
d u ctivită ţii muncii, pe întregul ba lii medii din Tciuş, iar la Bucer- REPARAREA UTILAJULUI AGRICOL
lariu — form aţia artistică a Şco
zin carbonifer înregistrîndu-se \in
plus de 14 kg cărbune extras pe dca — m em brii cercului lite ra r
post Aceasta a influenţat în mod al casei de cultură. Dc asemenea,
pozitiv şi asupra preţului de cost ; o brigadă ştiin ţifică sc va în tîln i revizuirea m aşinilor de semănat po ra ţiile la tractoare. Din cele 9G trac
cu aceleaşi fonduri fixe, m inerii Cu cetăţenii din satul Jelită. Rezultate bune rumb. Pină acum toate cele 76 de toare prevăzute de a se repara doar
Văii Jiu lu i au realizat în numai 11 maşini 2 S P.C.-2 planificate au fost la 17 lucrările au fost terminate.
luni un plus de producţie de 107 000 & Form aţiile artistice dc ama Mecanizatorii de la S .M T Haţeg reparate De asemenea cele C maşini Conducerea S.M T. motivează (ă
tone de cărbune cocsificabil şi ener tori ale Casei raionale dc cultu lucrează intens în această perioadă fitosanitarc, au fost puse in fu n cţiu multe din tractoare au lucrat o pe
getic faţă de plan. ră din Haţeg, au prezentat in la reparatul u tila ju lu i agricol. Pen- ne şi sint folosite în aceste zile în rioadă mai îndelungată în unităţile
Pentru r ealizarea de cit mai multe faţa colectiviştilor din satul Co- tru buna desfăşurare a lu cră rilor unităţile agricole la efectuarea stro agricole. Totuşi, la S .M T. Orâşlie
economii, colectivele de mineri s-au vragi în ziua dc 18 decembrie conducerea unităţii a pus un accent p irilo r de iarnă în livezi. exista posibilitatea dc a se repara un
preocup.it îndeaproape şi de redu ac. un reuşit spectacol cu tema deosebit pe organizarea muncii. In O contribuţie de seamă la buna număr mai mare de tractoare. Pină
cerea consumului specific de mate „M in d ră -i ţara halcgană". acest sens în atelierul staţiunii s-au desfăşurare a lu cră rilo r de reparaţii la slîrşitul anului vor trebui repa
riale, energie electrică şi pneuma La reuşita spectacolului şl-au form at 9 posturi specializate pentru şi-au adus-o tov. Haralambie C ioito- rate 60 de tractoare. Realizarea n-
tică. A fost extinsă pe scară largă dat concursul brigada artistică efectuarea reparaţiilor, l'oţi mecani ru. Tuduţă Avram . Gheorghc Me- cestei sarcini trebuie să stea în aten
susţinerea lu cră rilo r miniere cu d i dc agitaţie, solişti vocali şi in zatorii se străduiesc să realizeze lu lintcscu, D um itru Vasiu şi a lţii. ţia conducerii S.M T. din Oră.ştic.
ferite tip u ri de arm ături metalice şi strum entişti. crările în termenele planificate. Ca ENACITE M A R TIN Pentru îndeplinirea el vor trebui
betonite. ceea cc a dus la scăderea urmare a e fo rtu rilo r depuse în a- tehnician mobilizate toate foiţele, astfel ca
consumului de lemn de mină. Q Ieri 34 dc m ineri din Lu- ceastă direcţie, pină la 17 decembrie lucrările de reparaţii să se desfă
a.c. au fost reparate 30 de tractoare
Astfel. numeroase colective de j peni nu plecat în tr-o excursie. din cele 73 planificate, ceea ce re Se poate mai mult şoare la tim p şi să fie de bună cali-
muncă cum sînt cele de la Lonca, ■ organizată dc către O.N.T., pen- prezintă de fapt 41 la sută din sar lale,
Lupeni. U ricani. U.R.U M. Petroşani, ! tru a vizita obiectivele turistice cina stabilită pentru întreaga pe
Preocuparea actuală a colectivului
Preparaţia de cărbuni Petrila şi al situate pc Valea O ltului, a Pra rioadă. de mecanizatori de la S.M T. Orăş- în ritm susţinut
tele au realizat însemnate economii hovei precum şi oraşul Bucureşti. Tn centrul preocupărilor colectivu tie este de a efectua în bune condi-
la preţul de cost. Totalizate pe între La întoarcere, excursioniştii vor lui de mecanizatori de la S.M T. Ha Zilele acestea Ia gospodăria de stat
gul combinat. în cele 11 luni ale fi Cornelia Ştef, de la Fabrica „Vidra“ din Oruştie, lucrează în cadrul vizita Muzeul Doftana, localită ţeg a stat in mod permanent repa ţiuni repararea şi revizuirea tractoa din Alba, nc-a inform at tov. Vitejii
nului economiile realizate sc r i secţiei înnobilate la maşina de polizat pici. Datorită depăşirilor lu ţile Sinaia, B r a ş o v etc. Excursia rarea cu prioritate a u tila ju lu i agri relor şi m aşinilor agricole ce se vor Matei, inginerul şef al acestei uni
folosi in campania de prim ăvară.
dică la JG.44ft.000. cu 7.000 000 lei nare de plan, cit $i a calităţii operaţiunilor prestate, ea este evidenţiată durează trei zile. (STOICA DRA- col ce se va folosi în campania de Acum. la această unitate, reparaţiile tăţi. repararea u tila ju lu i agricol se
mai m ult decît angajamentul luat in întrecere, consecutiv, de la începutul anului. GOMIR, corespondent). primăvară. Rezultate bune au ob sînt în toi. Fiecare mecanizator ur desfăşoară din plin. Pină acum din
pe întregul an. Foto: V. ONOIU ţin u t mecanizatorii la repararea şi măreşte folosirea cu m axim um de cele 17 tractoare prevăzute 4 au fost
randament a tim pu lui dc lucru. In reparate. De asemenea, au mai fost
acelaşi timp, conducerea S.M T. s-a reparate o motopompă din cele 4 sta
orientat de a organiza cît mai ju bilite, 3 grape cu discuri din cele 7
sime. cauzele care duc Ia rebutarea nului pe 19G3, o deosebiţii atenţie dicios munca în atelier. Ca urmare, existente şi toate cele 16 pluguri de
vanelor de băi. este acordată organizării lectorate reparatul m aşinilor agricole sc des tractor planificate. In continuare se
Toate acestea, cît şi alte măsuri, lor tehnice. S-a întocm it un plan de făşoară in bune condiţiuni. Din rele lucrează la repararea şi revizuirea
au condus la realizarea planului desfăşurare a lectoratelor pe semes 75 maşini 2 S.P.C.-2 şi 134 semănă celor 11 maşini 2 S.P.C.-2. Repararea
DIVERSE ACŢIUNI regularitate in fiecare lună. De scor; sanitare, postamente-băi au realizat temele, locul si cine va prezenta re tori de păionse au fost reparate 42 şi u tila ju lu i agricol se va desfăşura în
tru l în tîi al anului 1965, cuprinzînd
lună de lună. Sortimentele vane-băi,
grupelor sindicale, care s-au ţin ut cu
bune condiţiuni şi în termenele sta
respectiv 63. Au mai fost term inate
feratele.
în evidenţă este faptul că adunări
planul anual în 11 luni. De aseme
le sindicale au analizat cele mai nea, celelalte sortimente au realizat Im rucît în sectorul nostru a in reparaţiile la 20 de sape rotative din b ilite deoarece gospodăria s-a apro
vizionat cu m ajoritatea pieselor ne
im portante probleme pe care Ic-a planul cu m ult înainte de termen. trat nu dem ult in funcţiune staţia 32 planificate, la 8 maşini fitosani- cesare şi a pus un accent deosebit pe
ACELAŞI SCOP exemplu in acest sens îl constituie admisa, a crescut produciiviiaiea şi un proces tehnologic complicat, s-au M ai slab se desfăşoară însă repa organizarea procesului de reparaţii.
tare din cele 12.
de preparat amestec de formare, cu
Totodată, a scăzut rebutul sub cifra
ridicat procesul de producţie.
Un
luai masuri ca în anul v iito r, chiar
grupele nr. 1. 2 şi 3. Aici, în luna
iunie «i fost depăşit rebutul, ajun- in general s-a îm bunătăţit calitatea de la început, să se organizeze un
produselor.
gind la 17-18 la sulă faţă de 10 la $i la noi în secţie, ca de altfel în curs de ridicare a ca lifică rii m unci
sulă cit este admis. In adunările to rilo r ce deservesc siaţia. Aceasta
Tn J964. colectivul noslru a a v u t tori. defalcîndu-se din tim p sarci fiecare unitate economică, se fac u l va duce la funcţionarea mai corectă
ca sarcină să producă o cantitate nile de plan pe fiecare sortim ent şi grupelor sindicale s-a discutat aceas timele pregătiri pentru ca planul a staţiei de preparat, precum şi la
sporilă de piese turnate: radiatoa loc de muncă. Cu acest prile j s-au tă problemă. Urni tovarăşi ca Jol- pe anul viito r să fie realizat ritm ic creşterea ca lităţii amestecului de
re, articole sanitare, vane dc băi. făcui 23 propuneri, care în m ajori de.scu Gheorghc. Măgurean Ghcor- din prim a zi. Pe lingă întocmirea formare.
cazane de încălzire centrală etc., tate au contribuit la îmbunătăţirea ghc. Avram Vasile şi a lţii au i c şi aplicarea planului de măsuri teh-
destinate între p rin d e rilor de cons procesul ui tehnologic, la creşterea nit cu propuneri, care au avut drept nieo-organt za lorice, s-a studiat îm Comitetul sindical de secţie şi
tru c ţii din tară. Faţă dc 1963, sarci calităţii pieselor şi la reducerea re urmare reducerea rebutului în lu n i bunătăţirea c rite riilo r în întrecerea conducerea secţiei se vor preocupa
nile stabilite prin planul dc stai re butului. Intre alte propuneri, cităm: le următoare sub c ili a admisă . social istă. Aşa, dc exemplu, în anul mai îndeaproape de buna organiza
Numărul propunerilor făcute în
p re z in t tn 19t-4 o creştere dc 29 la confecţionarea unui m alaxor pentru acesta noi am avut unele pierderi la re a întrecerii socialiste la locurile
sulă Îndeplinirea acestor sarcini a amestecul vopselei refractare, con adunările generale, la nivelul secţiei, consumul specific de lontă din cau de muncă, pc bază de angajamen
impus luarea din tim p a m ăsurilor fecţionarea unei lin ii înlre atelierul sc ridică la peste 400. In m ajorita za nerespectării greutăţii STAS la te concrete Vom acorda mai m ultă
necesare pentru îm bunătăţirea m un dc curăţătorie şi ccl de cm ailaj, te ele au fost rezolvate, adueînd îm unele piese turnate. Avînd în vede atenţie e xtinderii organizate a expe
cii în toate domeniile. Avînd in ve necesară pentru transportul piese bunătăţiri im portante în procesul de re această problemă s-a trecut în rienţei si metodelor de muncă ale
dere im portanţa deosebită pe care o lor pentru emailare şa. M ulte au producţie. Ca urmare a unor propu C riteriile din întrecerea socialistă şi evidenţiaţilor în întrecere. îneît a-
<ue in această privinţă întrecerea fost aplicate imediat, cu forţele pro neri s-a introdus aerul com prim at „reducerea consumului specific dc leasta să devină un bun al întregu
socialistă, comitetul sindical dc sec p rii ale secţiei, iar altele au fost la ştamlarca cubilo urilo r si s-au z.î- fontă". Bineînţeles, angajamentele lui colectiv. Ne vom preocupa de a-
ţie şi conducerea secţiei s-au preo trecute în planurile de măsuri teh dit cu cărămidă refractară oalele de voi fi concrete şi la acest criteriu. semenea (le îm bunătăţirea populari
turnare.
cupat de crearea condiţiilor pentru nico-orga ni/.a lori ce. O altă măsură pentru producţia zării rezultatelor întrecerii.
buna eî organizare si desfăşurare. In. felul aecsto întrecerea socialis O preocupare de seamă a condu anului v iilo r este asigurarea parcu Prin toate aceste măsuri, precum
Experienţa ne-a dovedit că o condi tă a cuprins 11 brigăzi si 33 echipe, cerii secţiei si a comitetelor de sec lui de utilaj tehnologic necesar pla şi pl in cele care vor fi luate pe par
ţie im portantă a reuşitei o constituie cu 418 si respectiv 3G0 tovarăşi. ţie sindical şi U.T.M. a lost munca nului. Astfel, la sortim entul radia curs. se vor asigura condiţii bune
asigurarea cunoaşterii temeinice de U rm ărirea si popularizarea rezul cultural-educativă in s p rijin u l pro toare — sortim entul cu ponderea desfăşurării întrecerii socialiste şi
către fiecare m uncitor, maistru şi tatelor întrecerii socialiste s-au fă ducţiei S-au organizat 48 dc confe cea mai mare din sectorul nostru — procesului de producţie în general,
inginer, de către fiecare formaţie cut prin grafice afişare la locuri v i rinţe tehnice, specifice fiecărei me încă din luna noiembrie a fost pre asa îneît colectivul nostru să-şi în
dc lucru a sarcinilor ce-i revin din zibile. De multe ori pe grafice au serii. La nivelul m aiştrilor şi ingi gătit u tila ju l de formare şi turnare deplinească şî să-şi depăşească sarci
planul anual, pentru ea să-şi poată losr înscrise brigăzile conduse de nerilor a fost organizat un lectorat (rame, cutii pentru miez etc ) nece nile de plan pe anul 19G3.
lua angajamente concrete şi m obili A vram Viore), Ciornei Nicolae şi tehnic în care s-au dezbătut cele sare producţiei anului 1965. Dc ase Ing. AUREL M ITR O FAN
zatoare în întrecerea socialistă. A- echipele conduse de Cîmpean Au mai noi probleme ale tehnicii tu r menea, pregătiri intense s-au făcut şeful sectorului turnatorie nr. 1
cest lucru s-a realizat in seciorul rel, Negru V iorel, Coştiuc D um itru nării pieselor ca: turnarea în forme şi la sortim entele piese mecanice, D IO N ISIE M UNTEAN
nostru p rintr-o bună organizare a şî alţii- sanitare, vane de băi şi c ilin d ri de preşedintele comitetului sindical
dezbaterii cifrelor de plan pe anul Un sp rijin substanţial în obţine întărite cu bioxid de carbon, tensi lam inor. de secţie de Ia Uzina „Victoria" O S M. II HUN ED O AR A : Echipa de oţelari condusă de Corlaciu
1964, cu întreaga masă de m unci rea rezultatelor J-au avut adunările uni interne, sufluri, diferenţa de gro Pentru asigurarea îndeplinirii pla- Cftlan ^ — Constantin, analizindu^şi activitatea unei 2ile de muncă. - —