Page 69 - 1964-12
P. 69

ANUL  XVI.  NR.  3104                       DUMINICĂ  20  DECEMBRIE  1964                             4  pagini,  20  bani

                                                              / I
         DIN  CRONICA  ÎNTRECERII
                                                                                                                 /yCTUALiTATEA



         Cu planul  anual  îndeplinit                                                                            la ria ţii  Trustului  m inier  Deva  au
                                                                                                                   ®  V ineri  18  decembrie  a.c.  sa­
                                                                                                                 participat  la  festivitatea  o rja n i-
                                                                                                                 zată  cu  p rile ju l  comemorării  a  75
                                                                                                                 de  ani  de  la  moartea  marelui  po­
                                                              care  să  satisfacă  pe  deplin  exigenţele  beneficiarilor
         înainte  de  termen                                  au  făcut  ca  m uncitorii  tipografi  să  îmbunătăţească  in   vestitor   diu   11 urmi Ieşti,   Ion   Cartea  a  pătruns  adine  în  viaţa  oamenilor  de  azi.  Apărute  în  ti­
                                                              acest  an  calitatea  lucrărilor  executate  cu  0,3  procente   Creangă.             raje  de  masă.  operele  scriitorilor  romîni  şi  străini  se  fac  din  ce  în  ce
                                                                                                                  Cu  acest  p rile j  a  fost  audiată  o
                                                              faţă  de  sarcina  planificată.
          Con Lini imd  şirul  succeselor  obţinute  pină  acum,  co­                                            expunere  cu  p rivire   la  viaţa  şi   mai  cunoscute  publicului.                                   Infruntînd
        lectivul  de  muncă  din  cadrul  sectorului  de  preparare   In  fruntea  întrecerii  pc  care  o  desfăşoară  se  află  co­  opera  marelui  povestitor.  Iu  con­  Nu  mai  e  o  surpriză  ca  inlrînd  în  apartamentul  unui  o|elar  sau
        al  Fîcparnţiei  cărbunelui  din  Petrila  a  avut  în  ziua   lectivul  de  muncă  al  subunităţii  din  Petroşani.  Buna   tinuare  s-au  c itit  fragmente  din   miner  să  întîlneşti  volume  din  Eminescu,  Argliezi,  Creangă,  Rcbrcanu,
        de  18  decembrie  o  nouă  satisfacţie,  prile juită  de  în­  oiganizare  a  muncii,  folosirea  m aşinilor  la  întreaga   opera  scriitorului.  Tiv  Hardy,  Faulkner,  Hemingvay  sau  chiar  revisia  de  literatură  univer­
        deplinirea  planului  anual.  Succesul  am intit  se  dato-   capac itate,  deservirea  promptă  a  beneficiarilor  au  dus   Tot  cu  acest  p rile j  la  Trustul   sală  :  „Secolul  XX".                  dogoarea
        reşte  muncii  entuziaste  prestată  de  culce  fiecare  mun­  la  îndeplinirea  ritm ică  a  sarcinilor  planificate.  Şi  în   m inier  Deva  s-a  organizat  o  ev*   Tinerii,  altădată  soriiţî  unei  vieţi  mizere,  răsfoiesc  astăzi  cu  com­
        citor  antrenat  in  întrecerea  socialistă,  cit  şi  unui  com­  celelalte  subunităţi  întrecerea  pentru  realizarea  an­  poziţie  de  cărţi,  extrase  din  pre­
        plex  de  măsuri  tehmrn-nrganîzatorico.  îndreptat  în­  gajam entelor  luate  s-a  soldat  cu  succese.  M uncitori   să  cuprinzînd  aspecte  din  viaţa   petenţă  elegante  volume  de  poezie,  proză  sau  artă.  Bibliotecile  au  de­  flăcărilor
         deosebi  înspre  sporirea  producţiei,  întreţinerea   in   cum  sint  Nicolae  Hada.  Nicolae  Florian,  Ioan  Grecii  1,   şi  opera  povestitorului.  venit  penlru  ei  a  doua  casă
                                                              loan  Drâguş,  Constantin  Ghena.  Solomon  Damian,  De-
         bune  condiţiuni  .şi  folosirea  la  întreaga  capacitate  a                                                         ir                       lată  pe  cîţiva  tineri  din  Sebeş  alegînd  volumele  în  care  vor  găsi
                                                             zideriu  M olnar  si  m ulţi  alţii  de  la  subunităţile   din
         instala ţiilo r  (le  preparare  Paralel  cu  aplicarea  acestor                                         în  cadrul  zilelor  Ion  Creangă,   frumuseţe,  viaţă,  idei   Si  îndrumarea  atentă  a  tovarăşei  bibliotecare,
                                                              Deva.  Alba  lulin  şi  Hunedoara  şi-au  înscris  în  fiecare                                                                                             După  introducerea   ultim ei   oale
        măsuri,   m uncitorii,  inginerii  şi  tehnicienii  sectorului,   lună  numele  in  rîndurile  evidenţiaţilor  în  întrecerea   Casa  raională  dc  cultură  din  Ha­  Uivari  florica,  este  întotdeauna  binevenită.  de  fontă  şi  începerea  fazei  de  topi­
        sub  îndrumarea  organizaţiei  de  partid,  şi-au  organizat   socialistă,  depăşindu-şi  cu  regularitate  sarcinile  plani­  ţeg  a  organizat  o  seară  literară.                                          te,  în  pintecele  cuptorului  se  po rn i­
        mai  bine  munca,  in r  comitetul  sindicatului  a  asigurat1   ficate  si  executînd  numai  lucrări  de  bună  calitate.  Cu  acest  prilej,  cei  peste  100  de                                           se  un  clocot  năpraznic.  Dezlănţuit,
        o  bună  desfăşurare  a  cursurilor  de  calificare,  contri­                           N.  TIIA1 AN     participanţi  au  audiat  expunerea                                                                   zbucium ul  m etalului   incandescent
        buind  la  ridicarea  nivelului  profesional  a)  m uncito­                             corespondent     despre  opera  m arelui  povestitor  5   Noi  filme  documentare  realizate                           Işi  a ru n ci  cu  furie  stropii  mari  spre
         rilo r.  Ca  urm are  a  m ăsurilor  aplicate,  in  perioada  care                                      romîn.                                                                                                boltă.  în  tim p  ce  peste  pragurile  fa l­
                                                                                                                  Au  fost  citite   fragmente   din
        s-a  scurs  de  la  începutul  anului  şi  pină  în  prezent                                                                                                                                                   se  şiruia  leneşă  zgura  prim ară   La
        a  crescut  debilul  de  funcţionare  a  in stalaţiilor  cu  82   Folosind  resursele  locale            „A m in tiri  din  copilărie-  şi  „D ă-   de  studioul  „Alexandru  Safiia84                         masa  de  comandă  a  cuptorului,  prim -
        tone  pe  oră.  peste  sarcina  planificată,  fapt  ce  a  con­                                          nilă  Prepeleac'1.  (M A R IA   ItîSCA,                                                               oţelarul  Alexandru  Ciocan  urmărea
                                                                                                                 S.  N IC I/,  corespondenţi)
        dus  la  îndeplinirea  planului  anual  cu  12  zile   înainte   M uncitorii,  tehnicienii  şi  inginerii  de  la  Întreprinde­             La  studioul  „A lexandru  Sabin"  au   şi  D um itru  Donc.  un  grup  de  ope­  desfăşurarea  fazei  dc  lucru
         de  termen.                                          rea  raională  de  industrie  locală  Haţeg,  antrenaţi  in   ©   La  Şcoala  pedagogică  din  o-   fost  terminate  recent  noi  film e  du-   ratori  ai  studioului   au   înregistrai   C uptorul  era  la  a  treia  şarjă  după
          Sectorul  preparare  este  al  doilea  sector  de  la  Pre­  întrecerea  socialistă,  au  obţinut  frumoase  succese  in   raşul  Deva  a  avut  loc  o  în tiln i-   cumctare  (are  sint  prezentate  în  n-   pe  peliculă  aspecte  dc  la  marile  ma­  repartiţia  la  rccc  si  pină  se  obişnuia
        p a ra ţii  din  Petrila  care  a  raportat  îndeplinirea  planu­  producţie,  reuşind  să  îndeplinească  planul  anual  al   rc  a  elevilor  cu  Iov.  L.  Fedora-   ceste  zile  pe  ecranele  unor  cinema­  nifestări  prileju ite   do  aniversarea  a   din  nou  cu  focul  nu  sc  pica  lăsa
        lui  anual  înainte  de  termen.                      producţiei  globale  cu  1G  zile  înainte  de  termen.  nici,  priin-sccrctar  al  Com itetu­  tografe  în  completare  la  film ele  a r­  20  de  ani  de  la  eliberarea  patriei   strunit.  Ochiul  experim entat  al  oţe-
                           PETRU  GA IN A  corespondent        In  cursul  acestui  an.  s-au  produs  peste  plan  1.431   lui  orăşenesc  Deva  al  P.îlI.K.  Par­  tistice.  „E xpoziţia   realizărilor   eco­  noastre.  Filmiul  este  in titu la t   „A    Uii'ului  observă  insă  că  o  dată  cu
                                                              tone  nisip  metalurgic,  131  bucăţi  dormeze'.  7,000  bucăţi   ticipanţilor  li  s-a  vo rb it   despic   nomiei  naţionale  a  R  P.  Rumine"  —   X .\-a   aniversare".  şuvoiul  dc  zgură   se  preling  peste
                                                                                                                                                                                       Un  alt  documentar.  „D elta  —  ra­
                                                                                                                                                  amplu  reportaj  în  culori  despre  suc­
         Muncitorii tipografi raportează                      baloturi  nuiele  şi  diverse  alte  produse  în  valoare  to­  „P a rtid u l   Muncitoresc   Roniîn,   cesele  obţinute  dc  poporul  nostru  în   iul  a lb inelor',   realizat  de  G nbricl   mandă  scurtă,  un  semn  şi  lupta  cu
                                                                                                                                                                                                                       prag  şi  şuvile  su b ţiri  dc  oţel.  O  co­
                                                              tală  de  120.000  lei.
                                                                                                                 conducător  iubit  al  tineretului".
                                                               De  asemenea,  colectivul   întreprinderii   a   produs   In  încheiere  elevii  au  prezentat   toate  domeniile  de  activitate  în  cei   Harta  şi  C».  Georgescu,  prezintă  spec ­  furia  oţelului  se  încinse.
          Luplînd  pentru  îndeplinirea  prevederilor  planului  co­  în  afara  planului  G0 garnituri de  bucătării  tip  „Ileana",   m ontajul  lite ra r  „Te  slăvim   Re­  20  de  ani  este  semnat  dc  T ilus  Mo-   ta to rilo r  condiţiile  m ultiple  pe  care   Dogoarea  de  ncsuporlat  ii  obliga
                                                                                                                                                  xaroş  .şi  operatorul  C.  lonescu-Ton-
        lectivul  de  muncă  al  În tre p rin d e rii  poligrafice  Hune-   r>3  bucăţi  canapele  ..Carpaţi".  130  bucăţi  somiere,  di­  publică  iubită".  ciu.  „V izita  delegaţiei  H.P.  Itomine   le  oferă  Delta  D unării  penlru  dez­  pe  oţelari  să-şi  ferească  obrazul  din
                                                                                                                                                                                     voltarea  apiculturii.
        doara-Deva  raportează  că  în  ziua  de  19  decembrie  şi-a   verse  textile  în  valoare  ele  80 000  lei.  La  Şcoala  medie  „DccchaT,  Iov.  în  R.P  Chineză.  Pakistan.  Uirm a-                      calea  flă cărilo r  ce  sc  întindeau  tot
        îndeplinit  planul  anual  al  producţiei  globale.  Atenţia                           N.  SBUCHEA       C.  Dumitrcscu,  secretar  at  Co­  nia  şi  R.A.U."  un  alt  reportaj  cine­  P lin ire   celelalte  creaţii  din  u lti­  mai  ameninţătoare.  Dai  cu  un  ase­
        deosebită  acordată  executării  unor  lu cră ri  tipografice                           corespondent     m itetului   orăşenesc   Deva   al   matografic  realizat  de  Nina  Bchai*   mul  tim p  ale  studioului  bucurestean   menea  gînd  ei  nu  se  împăcau.  $i
                                                                                                                                                                                     se  numără  „Jurnalu l  agricol  nr.  11"
                                                                                                                 P.M.R.,  a  prezentat  o  expunere   şi  operatorul  Nicolae  Marincscu  a-                           pc  pragul  am eninţat  (Ic  perforare,
                                                                                                                 asemănătoare.                                                       care  se  ocupă  prin tre   altele  de  unele   aruina u   de  zor  dolomitn  calcinată.
                                                                                                                                                  duce  pe  ecrane  secvenţe  din  călă­  lucrări  în.  vii.  si  „P ionieria  nr.  -6"   Roibu  Gheorghe.   Cimpoca   lancu,
                                                                                                                  Q  Astăzi,  în  cadrul  Cupei  de   toria  făcuţii  de  solii  poporului  nos­  inspirat  din  activitatea  pionierilor   loan  Pocea,  M ihalachc  Ruse.  Trăiau
                                                                                                                 toamnă  la  fotbal,  pe  stadionul  din   tru  în  ţările  respective.  După  sce­  şi   şcolarilor   din  Capitală,  Braşov,   Mureşun  si  ceilalţi  oţelari  din  echi­
                                                                                                                 Deva  se  vor  întrece  echipele  M i­                              Cluj,  Breaza.                    pele  dc  la  cuptoarele  1  şi  2  sc  îno­
                                                                                                                 nerul  Deva  —  M inerul  Lupeni,   nariul  şi  în  regia  lui  M ihăiţâ  Lupii           (Agerpres)  tau  cu  metalul  scăpat  din  zăgazurile
        7.000.900  lei                                                                                           iar  la  Petroşani  vor  avea  loc  în­                                                               n u trii  sale.  Numai  cirul  zbuciumul
                                                                                                                                                                                                                       furios  al  oţelului  învolburat  mai  scă­
                                                                                                                 treceri  dc  gimnastică  în  cadrul
                                                                                                                 „Cupei  tin e re lu lu i"  la  care  vor                                                              zu  în  intensitate,  sc  opriră,  privind
                                                                                                                 participa  echipe  din  raioanele  re­  Dezvoltarea  industriei  de  cabluri                          lărăi  teamă  spre  in im i  cuptorului.
        economii                                                                                                 giunii                                                                                                Observară  cu  bucurie  că  tonajul  şar­
                                                                                                                  Tot  astăzi  la  Lupeni  se  vor  des­  Concomitent  cu  creşterea   conti­  penlru  ascensoare  etc,  cabluri  u ti­  jei  era  acelaşi,  sporit  ca  întotdeauna.
                                                                                                                 făşura  şi  întrecerile  conlînd  pen­  nuă  a  producţiei  de  energie  electrică,   lizate  la  automatizarea  şî  mecaniza­  Angajam entul  pe  care  şi-l  luase
        peste  angajament                                                                                        tru  Cupa  regiunii  Hunedoara  la   in  ţara  noastră  s-a  dezvoltat  si  o   rea  instala ţiilor  în  industria  chimică,   echipa  era  acela  de  a  reduce  necon­
                                                                                                                                   întreceri  iau
                                                                                                                 haltere.  La  aceste
                                                                                                                                                  industrie  de  cabluri.  N um ărul  tip u ­
                                                                                                                                                                                                                       tenit  pierderile  , de  Oţel.  rebutul,  şi
                                                                                                                                                                                     minieră,  electrotehnică  şi  in  alte  ra­
                                                                                                                 parte  sportivi  din  Sebeş,  Petro­  rilo r  produse  a  crescut  de  la  15  in   m uri  ale  economici  naţionale.  a  depăşi  continuu  sarcinile  dc  plan.
                                                                                                                 şani,  Hunedoara,  Brad  şi  Orăş-   19G0  in  circa  2G0.  ajungînd  în  pre­
          La  începutul  acestui  an   m inerii                                                                                                                                        Noile  produse  asim ilate  perm it  r i­  •Fapta  dc  acum..  făcea  parte  din  in ­
        din  cel  mai  mare  bazin  carbonifer  al                                                               tic.                              zent  la  peste  1 900  dc  tipodim en-   dicarea  tensiunilor  de  utilizare.  La   tervenţiile  prompte   şi   operative,
        ţă r ii;—  Valea  Jiu lu i  —  s-au  angajat                                                                                              siunj.                             cablurile  mai  vechi  au  fost  îm bună­  (arc  au  dus  la  depăşirea  planului  pe
                                                                                                                  Q  Pc  baza  planului  întocm it   întreprinderile  din   acest  sector
        ca  pc  lingă  sporirea  producţiei  de                                                                  de  Comitetul  pentru  cultură  şi                                  tăţite  form a  constructivă.  ix.oPaţia  şi   secţie  de  la  începutul  anului  cu  pes­
        cărbuni,  să  realizeze  însemnate  eco­                                                                 artă  al  raionului  Alba,  azi,  cinci   fabrică   cabluri   pentru  înaltă   şi   mantaua   exterioară  de  protecţie.   te  70.000  tone  de  oţel  si  reducerea
         nom ii  la  preţul  de  cost.   M ăsurile                                                               brigăzi  ştiinţifice   sc  vor  în tîln i  cu   foarte  înaltă  tensiune,.de  forţă  şi  tu-   C ablurile  romîneşti.  prin  calităţile   ic b u lu liii  cu  m ult  sub  c ifia   admisă.
         luate  de  conducerile  tehnice  pentru                                                                 colectiviştii  din  satele  raionului.   bulare  etc.  A nul  acesta  au  fost  asi­  lor.  se  situează  la  nivelul  tehnicii
         îm bunătăţirea  dotării  tehnice,  extin­                                                              M erită  subliniat  faptul  că  fiecare   m ilate  noi  cabluri  de  forţă  pină  la   actuale.                           g : i ,  n e g r e a
        derea  metodei  de  exploatare  în  aba­                                                                brigadă  este  însoţită  şi  dc  form a­  10  kV  navale,  de  sudură,  miniere,          (Agerpres)                        corespunderi
         taje  frontale  cu  front  lung,  mecani­                                                              ţii  si  colective  artistice  Astfel,  la
        zarea  transportului  în  abatajele  ca­                                                                Ighiu,  alături  dc  brigadă,  p a rti­
        meră.  aplicarea  in iţia tive lo r  valoroa­                                                           cipă  fanfara  casei  de  cultură,  Ia
         se.  au  avut  ca  rezultat  creşterea  pro­                                                           Cricău  —  form aţia  de  cor,  la  Coş-
         d u ctivită ţii  muncii,  pe  întregul  ba­                                                            lii  medii  din  Tciuş,  iar  la  Bucer-  REPARAREA  UTILAJULUI AGRICOL
                                                                                                                lariu  —  form aţia  artistică  a  Şco­
        zin  carbonifer  înregistrîndu-se   \in
         plus  de  14  kg  cărbune  extras   pe                                                                 dca  —  m em brii  cercului  lite ra r
         post   Aceasta  a  influenţat  în  mod                                                                 al  casei  de  cultură.  Dc  asemenea,
         pozitiv  şi  asupra  preţului  de  cost ;                                                              o  brigadă  ştiin ţifică   sc  va  în tîln i                         revizuirea  m aşinilor  de  semănat  po­  ra ţiile   la  tractoare.  Din  cele  9G  trac­
        cu  aceleaşi   fonduri   fixe,   m inerii                                                               Cu  cetăţenii  din  satul  Jelită.  Rezultate  bune                  rumb.  Pină  acum  toate  cele  76  de   toare  prevăzute  de  a  se  repara  doar
        Văii  Jiu lu i  au  realizat  în  numai  11                                                                                                                                  maşini  2  S P.C.-2  planificate  au  fost   la  17  lucrările  au   fost   terminate.
        luni  un  plus  de  producţie  de  107 000                                                                &   Form aţiile  artistice  dc  ama­  Mecanizatorii  de  la  S .M T   Haţeg   reparate  De  asemenea  cele  C  maşini   Conducerea  S.M T.   motivează   (ă
         tone  de  cărbune  cocsificabil  şi  ener­                                                             tori  ale  Casei  raionale  dc  cultu­  lucrează  intens  în  această  perioadă   fitosanitarc,  au  fost  puse  in  fu n cţiu ­  multe  din  tractoare  au  lucrat  o  pe­
        getic  faţă  de  plan.                                                                                  ră  din  Haţeg,   au  prezentat  in   la  reparatul  u tila ju lu i  agricol.  Pen-   ne  şi  sint  folosite  în  aceste  zile  în   rioadă  mai  îndelungată  în  unităţile
          Pentru  r ealizarea  de  cit  mai  multe                                                              faţa  colectiviştilor  din  satul  Co-   tru  buna  desfăşurare   a   lu cră rilor   unităţile  agricole  la  efectuarea  stro­  agricole.  Totuşi,  la  S .M T.   Orâşlie
         economii,  colectivele  de  mineri  s-au                                                               vragi  în  ziua  dc  18  decembrie   conducerea  unităţii  a  pus  un  accent   p irilo r  de  iarnă  în  livezi.  exista  posibilitatea  dc  a  se  repara  un
         preocup.it  îndeaproape  şi  de  redu­                                                                 ac.  un  reuşit  spectacol  cu  tema   deosebit  pe  organizarea  muncii.  In   O  contribuţie  de  seamă  la   buna   număr  mai  mare  de  tractoare.  Pină
        cerea  consumului  specific  de  mate­                                                                  „M in d ră -i  ţara  halcgană".   acest  sens  în  atelierul  staţiunii  s-au   desfăşurare  a  lu cră rilo r  de  reparaţii   la  slîrşitul  anului  vor  trebui  repa­
         riale,  energie  electrică  şi  pneuma­                                                                  La  reuşita  spectacolului  şl-au   form at  9  posturi  specializate  pentru   şi-au  adus-o  tov.  Haralambie  C ioito-   rate  60  de  tractoare.  Realizarea  n-
         tică.  A  fost  extinsă  pe  scară  largă                                                              dat  concursul   brigada  artistică   efectuarea  reparaţiilor,  l'oţi  mecani­  ru.  Tuduţă  Avram .  Gheorghc  Me-   cestei  sarcini  trebuie  să  stea  în  aten­
         susţinerea  lu cră rilo r  miniere  cu  d i­                                                           dc  agitaţie,  solişti  vocali  şi  in ­  zatorii  se  străduiesc  să  realizeze  lu ­  lintcscu,  D um itru  Vasiu  şi  a lţii.  ţia  conducerii  S.M T.  din   Oră.ştic.
         ferite  tip u ri  de  arm ături  metalice  şi                                                          strum entişti.                    crările  în  termenele  planificate.  Ca        ENACITE  M A R TIN    Pentru  îndeplinirea  el  vor   trebui
         betonite.  ceea  cc  a  dus  la  scăderea                                                                                                urmare  a  e fo rtu rilo r  depuse  în  a-           tehnician        mobilizate  toate  foiţele,  astfel  ca
         consumului  de  lemn  de  mină.                                                                          Q  Ieri  34  dc  m ineri  din  Lu-   ceastă  direcţie,  pină  la  17  decembrie                      lucrările  de  reparaţii  să  se  desfă­
                                                                                                                                                  a.c.  au  fost  reparate  30  de  tractoare
           Astfel.  numeroase   colective   de                                                                 j  peni  nu  plecat  în tr-o   excursie.  din  cele  73  planificate,  ceea  ce  re­  Se  poate  mai  mult  şoare  la  tim p  şi  să  fie  de  bună  cali-
         muncă  cum  sînt  cele  de  la   Lonca,                                                               ■  organizată  dc  către  O.N.T.,  pen-   prezintă  de  fapt  41  la  sută  din  sar­                   lale,
         Lupeni.  U ricani.  U.R.U  M.  Petroşani,                                                             !  tru  a  vizita  obiectivele  turistice   cina  stabilită  pentru  întreaga   pe­
                                                                                                                                                                                       Preocuparea  actuală  a  colectivului
         Preparaţia  de  cărbuni  Petrila  şi  al­                                                               situate  pc  Valea  O ltului,  a  Pra­  rioadă.                     de  mecanizatori  de  la  S.M T.  Orăş-  în  ritm  susţinut
         tele  au  realizat  însemnate  economii                                                                 hovei  precum  şi  oraşul  Bucureşti.   Tn  centrul  preocupărilor  colectivu­  tie  este  de  a  efectua  în  bune  condi-
         la  preţul  de  cost.  Totalizate  pe  între­                                                           La  întoarcere,  excursioniştii  vor   lui  de  mecanizatori  de  la  S.M T.  Ha­                       Zilele  acestea  Ia  gospodăria  de  stat
         gul  combinat.  în  cele  11  luni  ale  fi­  Cornelia  Ştef,  de  la  Fabrica  „Vidra“  din  Oruştie,  lucrează  în  cadrul   vizita  Muzeul  Doftana,  localită­  ţeg  a  stat  in  mod  permanent  repa­  ţiuni  repararea  şi  revizuirea  tractoa­  din  Alba,  nc-a  inform at  tov.  Vitejii
         nului  economiile  realizate   sc  r i­  secţiei   înnobilate   la  maşina  de  polizat  pici.  Datorită  depăşirilor  lu­  ţile  Sinaia,  B r a ş o v   etc.  Excursia   rarea  cu  prioritate  a  u tila ju lu i  agri­  relor  şi  m aşinilor  agricole  ce  se  vor   Matei,  inginerul  şef  al  acestei  uni­
                                                                                                                                                                                     folosi  in  campania  de  prim ăvară.
         dică  la  JG.44ft.000.  cu  7.000 000   lei   nare  de  plan,  cit  $i  a  calităţii  operaţiunilor  prestate,  ea  este  evidenţiată   durează  trei  zile.  (STOICA  DRA-   col  ce  se  va  folosi  în  campania  de   Acum.  la  această  unitate,  reparaţiile   tăţi.  repararea  u tila ju lu i  agricol  se
         mai  m ult  decît  angajamentul  luat   in  întrecere,  consecutiv,  de  la  începutul  anului.         GOMIR,  corespondent).            primăvară.  Rezultate  bune  au  ob­  sînt  în  toi.  Fiecare  mecanizator  ur­  desfăşoară  din  plin.  Pină  acum  din
         pe  întregul  an.                                                                Foto:  V.  ONOIU                                        ţin u t  mecanizatorii  la  repararea  şi  măreşte  folosirea  cu  m axim um    de   cele  17  tractoare  prevăzute  4  au  fost
                                                                                                                                                                                     randament  a  tim pu lui  dc  lucru.  In   reparate.  De  asemenea,  au  mai   fost
                                                                                                                                                                                     acelaşi  timp,  conducerea  S.M T.  s-a   reparate  o  motopompă  din  cele  4  sta­
                                                                                                                                                                                     orientat  de  a  organiza  cît  mai  ju ­  bilite,  3  grape  cu  discuri  din  cele  7
                                                                                                                sime.  cauzele  care  duc  Ia  rebutarea   nului  pe  19G3,  o  deosebiţii  atenţie   dicios  munca  în  atelier.  Ca  urmare,   existente  şi  toate  cele  16  pluguri  de
                                                                                                                vanelor  de  băi.                 este  acordată  organizării  lectorate­  reparatul  m aşinilor  agricole  sc  des­  tractor  planificate.  In  continuare  se
                                                                                                                  Toate  acestea,  cît  şi  alte  măsuri,   lor  tehnice.  S-a  întocm it  un  plan  de   făşoară  in  bune  condiţiuni.  Din  rele   lucrează  la  repararea  şi  revizuirea
                                                                                                                au  condus  la  realizarea   planului   desfăşurare  a  lectoratelor  pe  semes­  75  maşini  2  S.P.C.-2  şi  134  semănă­  celor  11  maşini  2  S.P.C.-2.  Repararea
         DIVERSE  ACŢIUNI                                                    regularitate  in  fiecare  lună.  De  scor;   sanitare,  postamente-băi  au  realizat   temele,  locul  si  cine  va  prezenta  re­  tori  de  păionse  au  fost  reparate  42  şi   u tila ju lu i  agricol  se  va  desfăşura  în
                                                                                                                                                  tru l  în tîi  al  anului  1965,  cuprinzînd
                                                                                                                lună  de  lună.  Sortimentele  vane-băi,
                                                                             grupelor  sindicale,  care  s-au  ţin ut  cu
                                                                                                                                                                                                                       bune  condiţiuni  şi  în  termenele  sta­
                                                                                                                                                                                     respectiv  63.  Au  mai  fost  term inate
                                                                                                                                                  feratele.
                                                                              în  evidenţă  este  faptul  că  adunări­
                                                                                                                planul  anual  în  11  luni.  De  aseme­
                                                                              le  sindicale   au   analizat  cele  mai   nea,  celelalte  sortimente  au  realizat   Im rucît  în  sectorul  nostru  a  in­  reparaţiile  la  20  de  sape  rotative  din   b ilite   deoarece  gospodăria  s-a  apro­
                                                                                                                                                                                                                       vizionat  cu  m ajoritatea  pieselor  ne­
                                                                              im portante  probleme  pe  care  Ic-a   planul  cu  m ult  înainte  de  termen.   trat  nu  dem ult  in  funcţiune  staţia   32  planificate,  la  8  maşini  fitosani-   cesare  şi  a  pus  un  accent  deosebit  pe
         ACELAŞI                            SCOP                             exemplu  in  acest  sens  îl  constituie   admisa,  a  crescut  produciiviiaiea  şi   un  proces  tehnologic  complicat,  s-au   M ai  slab  se  desfăşoară  însă  repa­  organizarea  procesului  de  reparaţii.
                                                                                                                                                                                     tare  din  cele  12.
                                                                                                                                                  de  preparat  amestec  de  formare,  cu
                                                                                                                Totodată,  a  scăzut  rebutul  sub  cifra
                                                                              ridicat  procesul  de  producţie.
                                                                                                           Un
                                                                                                                                                  luai  masuri  ca  în  anul  v iito r,  chiar
                                                                             grupele  nr.  1.  2  şi  3.  Aici,  în  luna
                                                                              iunie  «i  fost   depăşit  rebutul,  ajun-   in  general  s-a  îm bunătăţit  calitatea   de  la  început,  să  se  organizeze  un
                                                                                                                produselor.
                                                                             gind  la  17-18  la  sulă  faţă  de  10  la   $i  la  noi  în  secţie,  ca  de  altfel  în   curs  de  ridicare  a  ca lifică rii  m unci­
                                                                              sulă  cit  este  admis.   In  adunările                             to rilo r  ce  deservesc  siaţia.  Aceasta
           Tn  J964.  colectivul  noslru  a  a v u t    tori.  defalcîndu-se  din  tim p  sarci­                fiecare  unitate  economică,  se  fac  u l­  va  duce  la  funcţionarea  mai  corectă
         ca  sarcină  să  producă  o  cantitate   nile  de  plan  pe  fiecare  sortim ent  şi   grupelor  sindicale  s-a  discutat  aceas­  timele  pregătiri  pentru  ca  planul   a  staţiei  de  preparat,  precum  şi  la
         sporilă  de  piese  turnate:  radiatoa­  loc  de  muncă.  Cu  acest  prile j  s-au   tă  problemă.  Urni  tovarăşi  ca  Jol-   pe  anul  viito r  să  fie  realizat  ritm ic   creşterea  ca lităţii   amestecului   de
         re,  articole  sanitare,  vane  dc  băi.   făcui  23  propuneri,  care  în  m ajori­  de.scu  Gheorghc.  Măgurean  Ghcor-   din  prim a  zi.   Pe  lingă  întocmirea   formare.
         cazane  de   încălzire  centrală  etc.,   tate  au  contribuit  la  îmbunătăţirea   ghc.  Avram   Vasile  şi  a lţii  au  i c ­  şi  aplicarea  planului  de  măsuri  teh-
         destinate  între p rin d e rilor  de  cons­  procesul ui  tehnologic,  la  creşterea   nit  cu  propuneri,  care  au  avut  drept   nieo-organt za lorice,  s-a  studiat  îm­  Comitetul  sindical   de  secţie  şi
         tru c ţii  din  tară.  Faţă  dc  1963,  sarci­  calităţii  pieselor  şi  la  reducerea  re­  urmare  reducerea  rebutului  în  lu n i­  bunătăţirea  c rite riilo r  în  întrecerea   conducerea  secţiei  se  vor  preocupa
         nile  stabilite  prin  planul  dc  stai  re­  butului.  Intre  alte  propuneri,  cităm:   le  următoare  sub  c ili a  admisă  .  social istă.  Aşa,  dc  exemplu,  în  anul   mai  îndeaproape  de  buna  organiza­
                                                                                Numărul  propunerilor  făcute  în
         p re z in t  tn  19t-4  o  creştere  dc  29  la   confecţionarea  unui  m alaxor  pentru               acesta  noi  am  avut  unele  pierderi  la   re  a  întrecerii  socialiste  la  locurile
         sulă   Îndeplinirea  acestor  sarcini  a   amestecul  vopselei  refractare,  con­  adunările  generale,  la  nivelul  secţiei,   consumul  specific  de  lontă  din  cau­  de  muncă,  pc  bază  de  angajamen­
         impus  luarea  din  tim p  a  m ăsurilor   fecţionarea  unei  lin ii  înlre  atelierul   sc  ridică  la  peste  400.  In  m ajorita­  za  nerespectării  greutăţii  STAS  la   te  concrete  Vom  acorda  mai  m ultă
         necesare  pentru  îm bunătăţirea  m un­  dc  curăţătorie   şi  ccl  de   cm ailaj,   te  ele  au  fost  rezolvate,  adueînd  îm ­  unele  piese  turnate.  Avînd  în  vede­  atenţie  e xtinderii  organizate  a  expe­
         cii  în  toate  domeniile.  Avînd  in  ve­  necesară  pentru  transportul  piese­  bunătăţiri  im portante  în  procesul  de   re  această  problemă  s-a  trecut  în   rienţei  si  metodelor  de  muncă  ale
         dere  im portanţa  deosebită  pe  care  o   lor  pentru  emailare  şa.  M ulte  au   producţie.  Ca  urmare  a  unor  propu­  C riteriile  din  întrecerea  socialistă  şi   evidenţiaţilor  în  întrecere.  îneît  a-
         <ue  in  această  privinţă  întrecerea   fost  aplicate  imediat,  cu  forţele  pro­  neri  s-a  introdus  aerul  com prim at   „reducerea   consumului  specific  dc   leasta  să  devină  un  bun  al  întregu­
         socialistă,  comitetul  sindical  dc  sec­  p rii  ale  secţiei,  iar  altele  au  fost   la  ştamlarca  cubilo urilo r  si  s-au  z.î-   fontă".  Bineînţeles,   angajamentele   lui  colectiv.  Ne  vom  preocupa  de  a-
         ţie  şi  conducerea  secţiei  s-au  preo­  trecute  în  planurile  de  măsuri  teh­  dit  cu  cărămidă  refractară  oalele  de   voi  fi  concrete  şi  la  acest  criteriu.  semenea  (le  îm bunătăţirea  populari­
                                                                              turnare.
         cupat  de  crearea  condiţiilor  pentru   nico-orga ni/.a lori ce.                                       O  altă  măsură  pentru  producţia   zării  rezultatelor  întrecerii.
         buna  eî  organizare  si  desfăşurare.   In.  felul  aecsto  întrecerea  socialis­  O  preocupare  de  seamă  a  condu­  anului  v iilo r  este  asigurarea  parcu­  Prin  toate  aceste  măsuri,  precum
         Experienţa  ne-a  dovedit  că  o  condi­  tă  a  cuprins  11  brigăzi  si  33  echipe,   cerii  secţiei  si  a  comitetelor  de  sec­  lui  de  utilaj  tehnologic  necesar  pla­  şi  pl in  cele  care  vor  fi  luate  pe  par­
         ţie  im portantă  a  reuşitei  o  constituie   cu  418  si  respectiv  3G0  tovarăşi.  ţie  sindical  şi  U.T.M.  a  lost  munca   nului.  Astfel,  la  sortim entul  radia­  curs.  se  vor  asigura  condiţii  bune
         asigurarea  cunoaşterii  temeinice  de   U rm ărirea  si  popularizarea  rezul­  cultural-educativă  in  s p rijin u l  pro­  toare  —  sortim entul   cu   ponderea   desfăşurării  întrecerii  socialiste   şi
         către  fiecare  m uncitor,  maistru  şi   tatelor  întrecerii  socialiste  s-au  fă­  ducţiei  S-au  organizat  48  dc  confe­  cea  mai  mare  din  sectorul  nostru  —   procesului  de  producţie  în  general,
         inginer,  de  către  fiecare  formaţie   cut  prin  grafice  afişare  la  locuri  v i­  rinţe  tehnice,  specifice  fiecărei  me­  încă  din  luna  noiembrie  a  fost  pre­  asa  îneît  colectivul  nostru  să-şi  în­
         dc  lucru  a  sarcinilor  ce-i  revin  din   zibile.  De  multe  ori  pe  grafice  au   serii.  La  nivelul  m aiştrilor  şi  ingi­  gătit  u tila ju l  de  formare  şi  turnare   deplinească  şî  să-şi  depăşească  sarci­
         planul  anual,  pentru  ea  să-şi  poată   losr  înscrise  brigăzile   conduse   de   nerilor  a  fost  organizat  un  lectorat   (rame,  cutii  pentru  miez  etc )  nece­  nile  de  plan  pe  anul  19G3.
         lua  angajamente  concrete  şi  m obili­  A vram   Viore),  Ciornei  Nicolae  şi   tehnic  în  care  s-au  dezbătut  cele   sare  producţiei  anului  1965.  Dc  ase­  Ing.  AUREL  M ITR O FAN
         zatoare  în  întrecerea  socialistă.  A-   echipele  conduse  de  Cîmpean  Au­  mai  noi  probleme  ale  tehnicii  tu r­  menea,  pregătiri  intense  s-au  făcut   şeful  sectorului  turnatorie  nr. 1
         cest  lucru  s-a  realizat  in  seciorul   rel,  Negru  V iorel,  Coştiuc  D um itru   nării  pieselor  ca:  turnarea  în  forme   şi  la  sortim entele  piese  mecanice,   D IO N ISIE  M UNTEAN
         nostru  p rintr-o   bună  organizare  a   şî  alţii-                                                   sanitare,  vane  de  băi  şi  c ilin d ri  de   preşedintele  comitetului  sindical
         dezbaterii  cifrelor  de  plan  pe  anul   Un  sp rijin   substanţial  în  obţine­  întărite  cu  bioxid  de  carbon,  tensi­  lam inor.     de  secţie  de  Ia  Uzina  „Victoria"   O S M.  II  HUN ED O AR A  :  Echipa  de  oţelari   condusă  de  Corlaciu
         1964,  cu  întreaga  masă  de  m unci­  rea  rezultatelor  J-au  avut  adunările  uni  interne,  sufluri,  diferenţa  de  gro­  Pentru  asigurarea  îndeplinirii  pla-  Cftlan  ^  —  Constantin,  analizindu^şi  activitatea  unei  2ile  de  muncă.   - —
   64   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74