Page 7 - 1964-12
P. 7
Pag. 3
Nr,' 3088 Drumul socialismului
I normări de la conferinţa oj^ganiza[iei F A B R I C A 4 3 DECEM BRIE
de partid a Uzina „Victoria" I ŞTP AL.ODOBESCU 36_______j
13 ţ IPO?<D 1D q ic g Ş ţ U .B V C U E A Z 'A : )
(Urmare din pjg. I)__ cultură si artă al oraşului să ajute
mai m ult aceste unităţi culturale
DE PE că în comunele şi satele de pe raza a tit în alcătuir ea de toi m aţii ar tis ti p a n g l i c i t a f t a
ce. cît şi prin trim iterea «acolo «a al
condiţii pentru
oraşului Deva sînt
a se desfăşura o activitate cultu ra tor form aţii din satele .vecine sau de
lă mai bogată, mai eficientă. la oraşe. P a n g u c i e l a s t i c e
Nu peste tot calitatea m anifestări — In rîndul m em brilor fo rm a ţii
M A ÎM T A Î lor cultural-artistice se ridică la ni său tov. prof. Ţîidea Nicolne — tre BRETELE Şl JlARTlERE ELA$TO|
lor artistice — spunea în cuvântul
velul exigenţelor; în expunerea unor
confer inţe se manifestă încă form a buie introdusă o mai severă disci
lism, ele nu răspund întotdeauna ce plină. mai m ultă punctualitate la
Angajamente—realizări organelor superioare de partid, s-a rite — aceste sarcini sînt pe deplin rinţelo r auditorilor, nu izvorăsc din repetiţii, să se desfăşoare o largă E3 COSTUME Df BAIE DIN TFSATURi
acestoua. se
muncă de educ«are a acestora pentr u
re«alizabile. Din analiza posib ilită ţi
viaţa şi preocupările
ELASTICE
consultat cu colective mai largi de
“
tovarăşi clin rîndul m em brilor’ b iro lor existente în uzină a reieşit c«a citesc mecanic. Iară a li adaptate înţelegerea răspunderii şi rolului ce
, C onferinţa organizaţiei de partid u rilo r oig«nnizaţii)or de bază, din prevederile producţiei globale pot li şi localizate, nu sint insoţite de ma Ic revine în calitate de mesageri «ai 0 BENZI INDUSTRIALE
de )a Uzina „V icto ria " din Călan, conducerea uzinei şî din secţii, se- sim ţitor depăşite, creîndu-se posibi teria! didactic in tu itiv. In nscmene«a artei noastre socialiste. Au lost ca
an.nlizînd activitatea m ultilaterală leeţionind cele mai im portanţe pro litatea depăşirii producţiei marfă cu cazuri este firesc că şi eficienţa a- zuri — spunea vorbitorul —- când,
desfăşurată de com uniştii de aici, bleme pentru fiecare perioadă. O cel puţin 1.100.0U0 lei, pe seama cestora este scăzută. trim is să ajute la instruirea unor’
a pornit, cum era şi firesc de la o mare atenţie se acordă pregătirii şe creşterii productivităţii muncii. în ln răspîndirea cunoştinţelor cul- form aţii artistice (Sînlandrei). clin FULARE PĂLTINIŞ DIN PIRE P.N A
problemă esenţială: cum au fast în dinţelor’ de comitet prin antrenarea deosebi a sporirii în continuare a in tura l-ştiin ţifice nu se foloseşte o cauza slabei oigtinizări a muncii nu
deplinite sarcinile trasate de confe unor colective formate din cei mai dicilor de utilizare a furnalelor. In gamă variată de for me, dintre cele a putut face acest lucru.
rin ţa ^trecută în domeniul economic? buni m uncitori, ingineri si tehnici conferinţă s-au subliniat de aseme mai atractive, care să stîrnenscă in A preciind contribuţia cadrelor di — QrM IUIIIM I U U lM M m
Puse faţă în faţă, angajamentele şi eni mem bri de partid, la studierea nea posibilităţile de reducere a pro teresul auditorilor’. Brigăzile ş tiin ţi dactice la desfăşurarea «activităţii
realizările au scos în evidenţă mun problemelor- ce urmează să fie dez centului de rebuturi şi declasate, fice ar fi putut obţine rezultate si cultural-educalive de masă. tov.
ca rodnică a com itetului, a organi bătute, organizării aplicării şi con precum şi de realizare a unui im por mai eficiente dacă. în prealabil, Soos Andrei, şeful secţiei invăţăm înt
za ţiilo r de bază si a tu tu ro r comu tro lu lu i înd e p lin irii hofărîrilor. în- tant volum de economii pe seama m em brii acestora s-«ar fi documen a sfatului popular* al oraşului, a sub
n iştilo r în fruntea întregului colec drum ării si s p rijin irii organizaţiilor reducerii preţului de cost sub cel tat m«ni temeinic asupra problem elor lin ia t g rija pe care trebuie s-o acor _______________________ — — - — ------------------------------------------------------—
tiv. Com paraţiile sint cit se poate de bază in rezolvarea celor’ mai im planificat. Toate aceste obiective pe care le ridică viaţa satului, dacă de directorii de şcoli în repartiza
de semnificative. Depăşirea valorii portante probleme de la locurile de precum şi măsurile mai im portante ar fi cunoscut mai bine preocupările rea cît mai raţională a sarcinilor
producţiei globale: angajament a- muncă respective. ce trebuie aplicate pentru în deplini oam enilor cu car e ur mau să se in - obşteşti pe fiecare cadru didactic.
nual — 4.000.000 lei; realizat în 10 Din discuţiile puitale a reieşit că rea lor, şi-au găsit oglindirea in ho tilnească. In acest sens s-a arătat că cadre didactice sînt supraîncărcate TK IlSim MBMBER DEVA
Au fost si există cazui*i când unele
luni — 4.038 000 lei. Depăşirea va birourile organizaţiilor de bază se tărârea adoptată de conferinţă. unii directori de cămine culturale,
lo rii producţiei m arlă: angajament orientează just in realizarea m u lti ★ p rin tre care cei de la Totia. Timpa. cu asemenea sarcini, iar altele nu
anual — G.500 000 Ici; realizat în plelor- probleme ce le stau în ţaţă, In încheierea lu cră rilo r conferin Alinaşul Sec şi Cozia, nu selecţio au nici una. Se înţeleg consecinţele
10 luni — 8 983.000 lei. Depăşirea reuşind să rezolve cu succes sarci ţei a luat cuvînlul tovarăşul loachim nează cu destulă exigenţă întreb ă ri negative care derivă dintr-o astfel deţine în stoc su
p ro d u ctivită ţii muncii p la n ific a te : nile ce le revin în mobilizarea co MogcO, membra» al biroului Com itetu le si nu le trim it la tim p pentru a de repartizare a sarcinilor.
angajament — 0.G la sută; realizat lectivelor de muncă la îndeplinirea lui regional de partid. După ce a putea fi studiate. Un accent deosebit s-a pus în ple — lam inate ;
— 7,35 la sută peste realizările anu sarcinilor’ de producţie, în conduce relevat im portanţa succeselor* obţi Discutîndu-se despre eficienţa b ri nară pe asigurarea celor mai bune
lui trecut. Reducerea preţului de rea învăţăm întului de partid. în des nute de organizaţia de par tid de Ia găzilor ştiinţifice, numeroşi vo rb ituri condiţii de muncă la toate unităţile — cu re le tra p e z o id a le ;
cost planificat: angajament anual — făşurarea muncii politice şi cultural- Uzina „V ictoria" din Călan in mobi au propus ca o dată cu deplasarea culturale, pe conţinutul şi eficien
4.000.000 lei; realizat în 10 luni — eduentrve. Biroul organizaţiei de ba lizarea întregului colectiv la îndepli lo r pe teren acestea să fie insoţite ţa acţiunilor- ce vor «avea loc în pe — rulm enţi ;
3 8OG.000 lei. La acestea s-ar mai ză din secţia termocentrală — a a- nirea şî depăşirea planului de pro şi dc for m aţii ar tistice, care să în rioada care urmează. Pe «această li — p ie se auto ;
putea adăuga că, de la începutul a- rătat tovarăşul Ionel Matei — a a- ducţie, vorbitorul s-a oprit asupra tregească prin programele lot* acţi nie au fost dale indicaţii preţioase.
nului s.i pînă la conferinţă, colecti sigurat ca in adunările generale ale analizării cauzelor citoi’va din pr in unile culturale întreprinse. ★ — p ie se tra cto a re ;
vul de furnalişti a produs peste organizaţiei să se dezbată rele mai cipalele lipsuri care au existat si Se ştie că una din formele de ac In scopul îm bunătăţirii muncii
plan 3.000 tone fontă cenuşie, a e- im portante probleme ale secţiei şi asupra sarcinilor mai im portante ce tivitate care se bucură de o mare culluial-cducative de masă, ţinînd — m ateriale e le c tric e ;
onomisit la consumul specific 3.600 a repartizat fiecărui membru şi can se ridică in faţa organizaţiei de popularitate în rândul o«amenilor scama de propunerile făcute, plena
tone cocs şi a redus declasatele la didat de partid sarcini concrete. Ţ i- partid, a tuturor com uniştilor din a- muncii este program ul artistic. Pe ra a adoptat planul comun de mă p re c u m şi d iv e rse alte m ateriale.
1.84 ia sulă faţă de 2,50 la sută ad nînd seama de faptul că peste G0 la ceastă im portantă unitate siderur această lin ie s-a arătat că există sate suri al Com itetului pentru cultură
mis. Realizări frumoase «nu obţinut sută din colectivul secţiei este fo r gică. ca Uroi, Cărpiniş, Tîmpa, Totia, Co şi artă si «al organizaţiilor de masă Se livrează pe bază de comandă tară repartiţie.
şi colectivele de muncă de la sec mat din tineri, s-a dat o atenţie deo Bazîndu-ne pe experienţa acumu zia şi C îrjiţi. care nu dispun de nici de pe raza oraşului. In plan sînt in
ţiile semicocs, turnă torii ş.a. sebită ridic.arii nivelului a ctivită ţii lată, va trebui să luăm toate mă o form aţie artistică, deşi multe d in cluse o scamă de obiective care, Lămuriri suplimentare se pot cere ta telefon
Rezultatele obţinute în îndeplini organizaţiei U T .M In felul acesta, surile, să asigurăm condiţiile pentr u tre acestea au posibilităţi pentru a traduse în viaţă, vor duce la ridica
rea planului de producţie la toţi in s-a reuşit ca. alături de virstnici, în îndeplinirea exemplară a sarcinilor în fiin ţa astfel de colective. Este bine rea nivelului m uncii cultural-educa- 2150, serviciul aprovizionări Deva.
dicatorii principali reflecta cel mai tregul tineret să fie m obilizat la dc plan pe anul 19G5 la toţi indica ca tovarăşii din Comitetul pentru tive de masă.
bine creşterea fo iţei, m atu rităţii si realizarea sarcinilor de producţie. torii. Pentru activitatea de v iito r
nivelului a c tiv ită ţii organizaţiilor Planul anual la energia electrică a este deosebit de im portant ca în cen
de partid deoarece sporirea produc fost îndeplinit încă la 12 octombrie. trul preocupărilor noului comitet de Cerinţelor
ţiei de bunuri materiale, creşterea La succesele obţinute de furnalişti partid şi al organizaţiilor de bază
p ro d u ctivită ţii m uncii, îm bunătăţi şi turnători şi-au adus contribuţia precum si al conducer ii întreprinde
rea calităţii şi reducerea preţului de şi m uncitorii din sectorul de tran rii şi organizaţiilor de sindicat şi 3 S T O T E • I T O T E şi propunerilor
cost al produselor se află în cen sporturi, care au asigurat o aprovi U.T.M. să stea mobilizarea întregului
tru l preocupărilor întregului partid. zionare mai bună a secţiilor- — a colectiv la asigurarea ritm ic ită ţii
Luînd cuvînlul pe marginea dă spus tov. loan Uieţ, din sectorul de producţiei, ca sarcinile de plan să să le acordăm
rii de seamă prezentate de tovară transporturi. Un rol im portant în fie îndeplinite nu numai în fiecare
şul loan M. Popa, secretarul corni- , obţinerea «acestor realizări l-a avut trim estru sau lună ci şi în fiecare De ce numai Poarta buclucaşă
tetului. tovarăşii Gheorghe Măgu- munca desfăşurată de organizaţia de zi. Pentru aceasta se cere să se ia atenţie şi respect
reanu, de la turnătoria nr. 1, A dolf partid pentru educarea oamenilor. In toate măsurile in vederea termin.arii
Druelcer, directorul uzinei, Petru faţa m uncitorilor s-au făcut expu p regătirilor pentru iarnă, aprovizio în centru? Este vorba de poarta de acces gust a c. De atunci s-au făcut re fUrmare din pag. 0
Zăvoianu, şeful serviciului produc neri despre necesitatea aprovizionă nării furnalelor cu minereu, execu de Ia subunitatea poligrafică din petate inte rve nţii din partea în
ţie. Gheorghe Naum, de la semicoc- rii ritm ice a furnalelor cu minereu tă rii reparaţiilor la tim p şi de ca Aprovizionarea magazinelor de A lba lulia, Piaţa 1 M ai nr. 16. treprin d erii .poligrafice. Drept răs S-au făcut apoi propuneri ţii s-au
serie, Hornulus Dota, şeful secţiei de fie r si cocs. despre im portanţa litate. reducerii opr irilo r accidentale, desfacere ale cooperativei orăşe înainte de a ajunge în situaţia puns, tovarăşii de la I.G.O, au tă form ulat cerinţe în legătură cu a-
mecanice, Vasile Pascal, inginer sef sporirii producţiei de fontă pentru îm bunătăţirii continue a proceselor neşti de consum din Haţeg nu se actuală (asa cum se vede din fo cut o nouă spărtură în lr-o altă provizionarea mai abundentă şi mai
la C.T.C., loan Anciu. mecanic sef întreaga economie naţională precum tehnologice. face peste tot la fel Dacă în uni tografia de faţă), pe poarta res parte a zidului şi au num it-o „poar- ritm ică a u n ită ţilor comerciale; a-
pe uzină şi a lţi vorbitori au subli si confer inţe cu caracter politic. Sala Pr in îm bunătăţirea or ganizării pro tăţile din centrul oraşului găseşti pectivă care era în bunăstare, in tă“ . Dai’, de montarea p o rţii din menajarea unor* noi chioşcuri şi
niat că în activitnica sa. com itetul de cultură a fost dotată cu un tele ducţiei şi mecanizarea proceselor din abundenţă un bog«at sortim ent trau maşinile cu materiale, se gr ilaj, care de fapt există, nu s-au unităţi de desfacere a produselor’
de partid a munca cu multă răs vizor. la care se organizează vizio tehnologice este necesar ca furnaliş- de m ărfuri, în magazinele situa transporta com bustibilul aproape mai în g rijit. De altfel, prin spăr alim entare în apropierea g u rilo r do
pundere. a reuşit să rezolve cu com nări colective. tii, în frunte cu organizaţia de par te mai la periferia oraşului lip de locul de descărcare. tură, operă de execuţie a I.G.O. mină. Conducerea U niunii regionale
petenţă problemele legate de con tid. să lupte pentru creşterea conti sesc in mod curent- produse dc In tr-o zi însă... Alba, nici nu se poate trece din a cooperativelor dc consum trebuie
ducerea a ctivită ţii economice, a în Tovarăşul Traian Slăncioiu din nuă a indicilor- de utilizare a agre strictă necesitate. Conducerea I.G.O. Alba îm preu cauza m olozului de zidărie neîn- să ia in considerare aceste cerinţe
drum at r.i s p rijin it îndeaproape o r secţia cocs brichete a vorbit pe gatelor, principal izvor de creştere nă cu conducerea cinem atografului lăturat. G rila ju l de fie r stă arun şi să le rezolve. Locuitorii din Să-
ganizaţiile de bază în mobilizarea larg despre felul în care s-a ocupat a productivitaţii la furnale. Lupta Făcînd o vizită în depozitele de „Victoria** si bineînţeles cu con- cat undeva. M aterialele se trans cărîinb şi Ccrtej aşteaptă apoi mă
obiectivelor de m uncitori, ingineri si biroul organizaţiei de bază din sec pentru realizarea acestui indicator aprovizionare constaţi că m ărfu sim ţăm intul C om itetului executiv portă p iin tr-u n c irc u it destul tle suri, urmate de rezultate, în ce p ri
•tel o m o cn i la îndeplinirea planului ţie de educarea candidaţilor’ si noi de bază al planului trebuie intensi rile ce lipsesc din unitatea de a li al Sfatului popular orăşenesc A lbii cbmplicat. Trec p rin tr-u n birou, veşte îm bunătăţirea ca lită ţii p lin ii,
mentaţie de pe strada Decebal, se
de producţie. Tovarăşul loan Stoicei, lor membri de parlid — probiem.â ficată în to«ate secţiile uzinei. Orga depreciază în depozit. M ă rfu ri e- lu lia , au luat hotărârea străm utării prân trei secţii productive şi încă aprovizionarea corespunzătoare cu
inginer şef nI sectorului furnale a deosebit de im portantă in prezent. nizaţiile de partid, com uniştii, or xistă deci, comenzi se fac, şi to zidului care delim ita cele două uni o cameră ca în cele din urmă să legume si zarzavaturi şi altele. Toa
relevat în cuvântul său că prin r i Cea mai bună şcoală de educaţie ganizaţiile de sindicat să se ocupe tuşi cum părătorul pleacă nem ul tăţi, pentru lărgirea c u rţii cinema aju n gă'la destinaţie. Şi toate «aces te acestea se pot rezolva. Trebuie
dicarea tem peraturii aerului insu- partinică — a subliniat el — o con mai m ult de ridicarea întrecerii so ţum it din magazin. Cum poale fi tografului. O dată cu lucrarea s-a tea din cauza unei porţi, sau mai doar preocupare.
flat, respectarea opri iilo r planifica stituie adunările generale ale or cialiste pe o treaptă mai înaltă, de calificată o astfel de lipsă de in desfiinţat şi poarta de acces la su precis spus, din cauz«a neglijenţei Com uniştii au cerut şi organelor
te. executarea unor reparaţii de ca ganizaţiei de bază, atragerea tuturor extinderea metodelor- înaintate de teres din partea unor lucrători de bunitatea poligrafică. tovarăşilor de la I.G.O. care tără locale să dea dovadă de mai m ult
litate în cadrul acestor opriri, buna com uniştilor — atit «i celor mni muncă, ridicarea ca lifică rii munci la cooperativa de consum a ora E drept, I.G.O. Alba şi-a asumat gănează de alîta tim p îndeplinirea spirit' gospodăresc. Există p osibili
întreţinere a agregatelor, îm bunătă vechi cit şi a celor de ru rin d pr i torilor, întărirea disciplinei. lu lu i Haţeg ? obligaţia de a redeschide o nouă unei sarcini pe care şi-au asu tăţi şi rezerve caic se impun a fi
ţirea reţetelor de încărcare, respec m iţi — la lupta pentru îndeplinirea Un obiectiv im portant care trebuie mat-o. valorificate. D rum urile de acces,
tarea proceselor tehnologice. întă hotărârilor partidului, la munca po să ste.a în centrul atenţiei comuniş NICU SBUCHF.A intrare la subunitatea în cauză. C. N IC O D IM şanţurile şi podeţele pot li bine în
rirea disciplinei de producţie şî alte litică pentru mobilizarea întregului tilor- si «a întregului colectiv de la corespondent Aceasta s-a întîm plat în luna au- corespondent treţinute cu forţe proprii. Dar pen
măsuri luate în urma analizelor fă colectiv la îndeplinirea planului. Am C'i'ilan este îm bunătăţirea permanen tru aceasta trebuie in iţia tivă , hă rn i
cute de comitetul ele partid şi orga căutat să im prim ăm fiecărui mem ta a m litâ ţ11 produselor. Trebuie să cie, preocupare.
nizaţiile dc bază, s-a reuşit ca in bru şi candidat de partid răspunde urm ărim ca întreaga producţie de Pînă cînd?
dicii de utilizare a furnalelor s«i rea pentru înaltul titlu de membru La Săcăiâmb există o popicărâc.
In
crească sim ţitor de la un an la al de partid şi îndatorirea re decurge fonta să fie de bună calitate. fie Cooperativa de consum din Ro- care cu mici cheltuieli se poate a-
«această direcţie este necesar- să
tul. îndeplinindu-sc eu succes sar din aceasta, de «a fi elemente înain întărită disciplina tehnologică, să şha de Secaş, raionul Sebeş, are in naenaja, în folosul cetăţenilor. Do
cinile prevăzute de Congresul al tate la locurile de producţie. Ne-arn raza sa de activitate încă 8 sate. ce nu se iau măsuri in «acest scop ?
lll-le n al P.M R. Faţă de anul 19")9. în g rijit în mai mare măsură ca fie se respecte reţetele de încărcare si Situată la o distanţă de peste 40 Organele locale pot şi trebuie sa
aceşti indici au fost mai ridicaţi in care membru al organizaţiei să des prescripţiunile de funcţionare a a- Una. de centrul de raion, este f i se ocupe şi de alte probleme p riv i
anul 19G0 cu 28.6 la sută, in 19GI făşoare o activitate concretă pe baza gregatclor. Ln turnătorii trebuie in resc ca pentru bunul mers al acti toare la educaţia lu crătorilor din
cu 3G.8 la sulă. în 1962 cu 44 la su sarcinilor reieşite din adunările ge tensificată lupta pentru îm bunătă v ită ţii, conducerea u n ită ţii să efec comerţ în s p iritu l unei «atitudini noi
tă. în 1963 cu 56 la sută. im* în l%â nerale şi şedinţele de birou. Conco ţirea in continuare a calităţii pie faţă de muncă, faţă de cumpără
vor atinge, p o triv ii prevederilor, o m itent cu aceasta am «acordat o selor- turnate. îndeosebi pentru creş tueze o serie de convorbiri tele tori.
fonice. Pentru aceasta este
insă
creştere de G5 la sută. marc atenţie îm bunătăţirii propagan terea d u ra b ilită ţii lingotierelor. De nevoie de telefon. In scopiri insta M u lţi vo rb ito ri au subliniat nece
Tovarăşul D um itru Bucur, Ingine dei de partid. Candidaţii de partid asemenc.a, trebuie «acordată atentie sitatea unei preocupări mai atente
lă rii lui au fost făcute numeroase
rul şef al uzinei a vorbii de aseme au fost încadraţi in cercul de studie reducerii greutăţii pieselor turnate. demersuri la conducerea P.T.T R. fa{ă de învăţăm întui de partid, m un
nea, pe larg. despre măsurile luate re a Statutului. A lţi membri ai or Nnm.ai pe această c«a)e se pot realiza raion Sebeş. încă din lun«n iulie ca politică şi cultural-educativă de
la indiraţia com itetului ele partid ganizaţiei «au fost cuprinşi în cercul economii de peste 100.000 leî anual. masă, activitatea bibliotecilor, m iş
pentru ridicarea nivelului tehnic ai de studiere a bazelor politicii Lupta penti j economii, pentru re «a c., cu dispoziţia de plată nr. 30, carea de cultură fizică şi sport şi
conducerea cooperativei din Roşia
producţiei, introducerea unor noi P.M R., în cercul de studiere a Isto ducerea consum urilor specifice de altele.
procedee tehnologice şi de produc riei partidului sau in cercul de eco cocs şi energie, pentru buna gospo de Sccaş a achitat taxa pentru in Com itetul de partid are datoria să
stalarea aparatului.
ţie. care au dus In creşterea produc nomie concretă. In faţa m em brilor dării? a m etalului şi altor materiale, De «atunci au trecut insă mai studieze eu atenţie toate propuneri
tiv ită ţii .muncii. In această direcţie, şi candidaţilor’ ele partid s-au făcut într-un cuvînt lupta pentru reduce bine de 4 luni. dar telefonul nu a le şî cerinţele form ulate, să facă to
n arătat vorbitorul, mai sini insa şi expuneri despre trecutul de luptă rea preţului de cost, trebuie să facă fost instalat. Pe drept cuvînt. con tu l pentru a rezolva — ceea ee se
lipsuri. Comitetul de partid n-a glorioasă a partidului, despre drep obiectul preocupării atente, concrete, ducerea cooperativei din Roşia de poate — pe plan loc.al şi să insiste
orientat şi n-a controlat in su fici turile şi îndatoririle m em brilor, des perseverente nu numai din partea Secas se întreabă : pină cînd va pe lîngă forurile respective pentru
entă măsură colectivele lor mate pre morala comunistă, despr e disc i- com itetului de partid ci şi a fiecărei mai dura această situaţie ? rezolvarea propunerilor şi cerinţe
pentru studierea unor- probleme teh plin,a de partid şi de stat. s-au or ga organizaţii de bază, a fiecărui co lor care depăşesc cadrul loc«nl. In
nice şi economice. Din aceaslă cau nizat în tîln iri ale noilor membri şi munist. P. M A N C lU LE A rezolvarea acestora să se pornească
ză, colectivele formate pentru ana candidaţilor de partid cu activişti ai Realizarea acestor sarcini — a ară de la premisa că nim ic din ce s-a
lizarea posibilităţilor’ ele extindere partidului. tat în încheiere vorbitorul — depin şeful serviciului organizare propus nu-i im posibil. Totul a fost
a mecanizării muncilor' grele In Relevând activitatea desfăşurată în de de ridicarea in continuare a U.R.CC. Sebeş form ulat in funcţie de posibilităţi.
transporturi sau pentru îm bunătăţi domeniul muncii politice şi cuitu ra l- nivelului întregii munci de partid. Si acestea există.
rea unor procese de producţie la educative de masă desfăşurată sub Noul comitet este dator să se ocupe
turn ă to rii nu s-au achitat cu toata îndrumarea organizaţiilor de parlid dc întărirea permanentă a ro lulu i
răspunderea de sarcinile încredin de către organizaţiile de sindicat, de conducător politic şi de cr eşterea La cantinele din oraşul Totuşi aici trebuie im pulsionată
ţate. Vu trebui ca în v iito r astfel U.T.M. şi alte organizaţii de masă. competenţei organizaţiilor de bază H u n e d o a r a «aprovizionarea cu varză. Din cele 15
de colective să fie mai îndeaproape tovarăşii Gheorghe Andrea, de la in conducerea activită ţii economice. tone varză care trebuia pusă la mu
îndrum ate şi controlate de către co turnătoria de lingotiere, Francise Pentr u rezolvarea cu succes a sar rat, conform planului de aprovizio
m itetul de partid şi de birourile or Laslo din organizaţia de bază nr. 4 cinilor sporite ce se ridică in dome nare de iarnă stabilit, pînă in pre
ganizaţiilor de baza. furnale. lo«an Dudas, preşedintele niul economic este deosebit de im 0 MÂSÂ CONSISTENTĂ, VARIATĂ zent s-au m urat doar 5 tone. Rămî-
In conferinţă s-au criticat şi alte com itetului sindical. D um itru C hi portant ca organele de par tid să cu neri în urmă sint şi la ceapă unde
lipsuri, sublimindu-.se pe bună drep ri ac. secretarul com itetului U T.M ., noască temeinic. am ănunţit starea s-au însilozat doar 8 tone l'aţă de 10
tate că realizările obţinute — deşi Kliza M ladin. preşedinta comisiei de de lucruri din fiecare secţie, să «aibă Ln ora in tră rii şi ieşirii din schimb părat veselă (fa rfu rii, oale, eraţiţc). buie si fermele de porci şi păsări de tone cit s-a sta b ilit şi ta fructe unde
au fost bune — puteau fi mai bune femei din uzină si alţi vorbitori au in permanenţă in vedere nu numai a siderurgiştilor şi constructorilor, o- tacâmuri, leţe de masă a căror va pe lingă cantinele C.S.H. care au s-au procurat doar 3 tone.
dacă s-ar fi dat o «atenţie mai mare «arătat că rezultatele obţinute în des sarcinile de moment ci şi sarcinile raşul Hunedoara cunoaşte o anima loare depăşeşte suma de 48 000 lei în prezent 280 porci şi cca. 500 pă Tim pul este destul de avansat
în d e p lin irii planului în mod ritm ic, făşurarea acestei activităţi nu sînt de viitor. M jn cin d în deplină cu ţie deosebită. In drum spre uzină şi care au înlocuit in bună parte pe sări. pentru asigurarea în întregime «i
lună de lună si zi de zi in toate sec de matură să ne mulţumească. Sălile noştinţă ele cauză, comitetul de sau şantiere, la înapoierea spre casă. cele vechi si uzate. Cît pliveşte calitatea m eniurilor ca n tită ţilo r de produse agroalim en-
ţiile . dacă s-ar fi dus o luptă mni de cultură, a spus tovarăşul loan partid şi organizaţiile de bază să-şi m ulţi dintre siderurgicii, constructori Cam tîrziu au început însă repa se poate aprecia că în general ele tnre ptanifirale. De aceea direcţia
susţinută pentru evitarea muncii în Sălăsan. directorul clubului m unci planifice mai bine munca, să aleagă şi ceilalţi oameni ai muncii din a- ra ţiile la cantina nr. I. Şi aceasta satisfac. Acest lu m i il confirm ă atît adm inistrativă a I.C.S.H. va trebui
salturi şi pentru creşterea ponderii toresc n-au fost îndrum ate în sufi pentru a J'i puse în dezbatere cele cest oraş se abat pe la una din can numai după măsurile indicate de co condicile de sesizări şi reclam aţii, să ia măsuri urgente pentru asigu
producţiei dc calitatea 1 la tu r cienta măsură să desfăşoare o acti mai im portante probleme, să atragă tinele aparţinind de C.S.H. sau m itetul sindicatului din C.S.H., care care în m ajoritate conţin aprecieri rarea «acelor produse la care planul
nătorii. pentru realizarea integrală vitate permanentă. Multe acţiuni toate forţele la lupta pentru înde I.C.S.H. pentru a ser vi masa. .Şi nu a analizat pregătirile de iarnă ta a- pozitive şi unele recomandări, cit şi nu s-a realizat.
a planului de investiţii. Conferinţa programate la aceste săli. nu s-au ţi plinirea planului de producţie. O r m ărul acestora, nu este deloc mic. ceste unităţi cu câtva tim p în urmă. comisia de cantine de pe lingă Co
a cerut ca noul comitet sa pună in nut. La lei şi la club. Am avut b ri ganizaţia de parlid de la uzina Că La cantinele C.S.H. servesc masa In vederea asigurării cantinelor cu m itetul sindicalului C.S.lâ. Aşa cum C it priveşte deservirea «abonaţilor
centrul preocupărilor sale înlătura găzi de agitaţie bune. Am «avut si o lan va obţine rezultate bune dacă circa 2 000 de abonaţi, iar ta cele produse «agroalimentare pentru peri ne-a inform at tov. lo«an Lada, res se po«ate «aprccta că e«n este în gene
rea deficienţelor existente in aceste puternică form aţie de cor. In ultim ul noul comitet si birourile organiza ale I.C.S.H. peste 2.500 abonaţi. oada dc iarnă, direcţia adm inistra ponsabilul comisiei, toate colectivele ral corespuirzălor. Căminele nr. 7 şi
domenii. timp, însă. activitatea lor a slăbit. ţiilor* de b«ază se vor preocupa în Numărul mare al abonaţilor, im tivă a întocm it un judicios plan de cantinelor se străduiesc să deservea 0 . M. au multe aprecieri pozitive în
Este necesar ca intensificarea acti deaproape de aplicarea hotărârilor şi pune din partea dire cţiilo r adm inis «noţiune. In baza planului au fost în scă c il mai prom pt abon«aţii. O notă aceasta diiecţie Dar, nu trebuie ne
cantinele
glijate nici un moment
Un factor esenţial — vită ţii culturale să facă obiectul li măsur ilo r stabilite, controlind zi de trative din C.S.H. şi I.C.S.H. o pre cheiate conlr<ncie de liv ră ri «atît cu în plus pentru cantina de la blu- „mărginaşe", unde mai «ales aspectul
O.L.F. Hunedoara cât şi cu unele
nei moi atente preocupări din par
zi cum sînt duse la îndeplinire sar
ocupare corespunzătoare pentru a o-
ming şi cantina nr. 2 O.M. unde se
tea noului comitet de partid. Este ne cinile. le ri o masă consistentă şi gustoasă, gospodăiâi agricole colective din re observă o activitate gospodărească gospodăresc lasă de dorit. Sint unele
munca vie cu oamenii cesar* de «asemenea ca organizaţiile O parte însemnată a m em brilor servită in condiţii optime. Acum în giune. S-a mers pe linia ca în plină bună. neajunsuri şi in dotarea cu tacâmuri,
de sindical si U T.M . să fie îndru organizaţiei de partid de la uzina prag de iar nă au fost necesare mă perioadă de recoltare a produselor, Şi la adm inistraţia cantinelor l-a m ajoritatea cantinelor lipsesc cu
Propunîndu-şi ca obiectiv p rin ci mate mai îndeaproape în «această din Călan o reprezintă noii mem suri pentru o aprovizionare cores acestea să fie preluate şi apoi depo I.C.S.H. pregătirilor de iarnă 1) s-a ţitele. iar la unele din ele se pune
pal mobilizarea întregului colectiv privinţă b rii şi candidaţii de partid. Comi punzătoare pină in prim ăvară. zitate sau conservate. încă de pe acordat atenţia cuvenită. Aşa cum doar cite unul la fiecare masă. De
a! uzinei la îndeplinirea şi depăşirea tetul de partid, birourile organiza In ce m.asură s-a asigurat acest acum planul de «aprovizionare de ne inform au tovarăşii din conduce ce «asa când în magazie sint cuţite
planului ele producţie, comitetul de ţiilor* de bază sînt datoare să se luciu? Pentru a da i.aspunsul la în iarnă a fost îndeplinit şi depăşit. rea direcţiei administr«ative. pînă a- suficiente?
partid a acordat o deosebită atenţie Întreaga atentie ocupe cu cea mai mare răspundere trebare am vizitat zilele trecute si In silozurile si magaziile «admini cum in silozuri s-au asigurat 08 tone O problemă c.are trebuie să stea
în tă ririi continue a vieţii interne de de creşterea şi educarea partinică a lozurile cantinelor, am discutat cu straţiei cantinelor C.S.H. există pes cartofi. 14 tone fasole (cu G.6 tone în «atenţia celor două direcţii adm i
partid. îm bunătăţirii 'a ctiv ită ţii po sarcinilor sporite ac estorn adm inistratorii acestora. te 130 tone cartofi. 16 tone fasole îi) plus l'aţă de planificarea iniţială). nistrative este aceea a întocm irii u-
litice şi ideologice, dezvoltării conş Să dăm toată «atenţia în tă ririi con uscată, cu mai bine de 7 tone in .18 000 borcane cu diverse conserve nor m eniuri cit mai variate. Uneori
tiin ţe i' socialiste a oam enilor mun tinue a landurilor partidului, stiân- Toamna a găsit pe tovarăşii care plus faţă de prevederile iniţiale, 15 de legume (fasole verde, ghiveci, ro ele se repetă la intervale scurte.
cii. S-ar puica spune că conferinţa din noul an gerri legăturii cu masele. îm bunătă se ocupă de cantinele C.S.H. lâcind tune ceapă (cu 2 tone în plus). 30 şii în bulion, mazăre boabe si altele). Desigur că p iin tr-o preocupare
a constituit o «adevărată tribună «a ţirii activităţii ideologice, inten pregătirile necesare. In prim ul rând tone varză murată. 20 tone diverse 4 tone bulion. 8 tone răclăcinoase şi mai susţinută, cantinele C.S.H. şi
experienţei înaintate in domeniul Lucrările conferinţei de partid a sificării muncii politice şi cwltur.nl- s-a avut in vedere pregătirea silozu legume. 15 tone m urături şi «altele. «alte produse «agi anal inventa re. 1. C S.II. vor asigura in continuare o
muncii de partid. La elaborarea pla Uzinei „V ictoria" din Călan au lost educative — condiţii esenţiale pen rilo r şi o cantinelor. Acolo unde a Faptul că unele const»rve au fost Aceste cantităţi vor asigura în
n u rilo r de munca, comitetul de sliabătute ca de un fii- roşu de pre tru mobilizarea cu succes n între fost cazul silozurile s-au reparat, «apoi preparate de salariaţii adm inistraţi bună parte întocmirea ele m eniuri deservire tot mai bună a «abonaţi
panici a studiai temeinic sarcinile ocuparea pentru îndeplinirea sarci gului colectiv la îndeplinirea sarci au fost dezinfectate şi văruite. Şi ta ei cantinelor a făcut ca preţul de bogate pentru cei circa 2.000 abonaţi lor, cu m eniuri variate si de cali
ce izvorăsc pentru colectivul uzinei nilor de plan pe anul viitor. A tit da nilor ce-i revin in noul «an. c«antine (atit in bucătării cit şi în cost «al acestora să lie cu m ult sub ai celor 6 cantine ale l.CS. Hune tate.
cel de a ch i/'tii.
din documentele Congresului al rea de seamă cît şi participanţii la sălile de mese) s-au făcut reparaţii doara. V. PURIR
111-lea al P.M.R. din holăririle discuţii au subliniat că, deşi spo C. M A G D A LIN şi zugrăveli. De asemenea, s-a cum La îmbogăţirea m eniurilor contri