Page 70 - 1964-12

r:r. Z'.Z\
Pag. 2 D/U.nul socialismului

I IE E C H f t A W E

5/mone Signoret şi Yves M on­ solini (autorul film ului „Acatlo-
taneI, care de la „ Vrăjitoarele din ne“ ) intenţionează să transpună
Salem“ nu au mai aparul împreu­ pe ecran o lucrare din ciclul O-
na pe ecran, se vor întîlni din nou reslia. -U
pe platoul unde se (urneazJ p ri­
(Prin expoziţiile. I mul film de /ung metraj („Com ­ tant-Lara, abordează tema contro­
Regizorul francez Claude Au-
partimentul ucigaşilor") al regizo­
rului grec Cosla-Cravas. Calheri- lului naşterilor în noul său film
ne Allegret, fiica Simonei Signoret. „furnalul unei doamne în alb",
(Capitalei va apare şi ea în acelaşi Ulm. fă- după romanul lui Andre Soubiran.
ic
cîndu-şi cu acest prilej debutul
cinematografic. Piero Regnoli regizează o co­
Alături de cuplul Yves M on­ producţie italo-izraeliană in fil­
Bttcureşleanul vizitează cu plăce­ se vestigii feudale. Pe acestea le-a
re expoziţiile, după cum este mare adunat şi le-a pus la dispoziţia pu­ tând şi Simone Signoret, vor juca mul de aventuri după un roman
amator de teatru, muzică şi film. blicului secţia de grafică a Muzeu­ şi sofii Pierre Mondy şi Pascale de lan Fleming. Filmul se in titu ­
Săptâmiua care a trecut i-a oferit lui de Artă al II. P Romine, în ca­ Robei ts. Va fi un adevărat specta­ lează „Viesparul", iar interpreţii
noi prilejuri de a face cunoştinţă cu drul activităţii permanente de popu­ col în familie. principali sînt Lammy O'ConnoL.
lucrări ale unor artişti romini şi larizare a comorilor sale. "te şi fane Mansfield.
străini, cu expoziţii de artă plasti­ Nu departe de Muzeul de Artă al Viltorio de Sica se afla în pre­ ic
că şi de cărţi Să parcurgem im pre­ R. P. Romine, in sala Dalles, vizi­ zent la Paris, unde pregăteşte tur­ Cunoscutul ador comic francez
mia cu el citera din sălile care găz­ tăm o altă expoziţie: .,Artele grafi­ narea film ului „O lume nouă". Sce­ Bourvil îşi sâibălnreşte 2S de ani
duiesc asemenea m anifestări. ce in SU.A.“, care piuă acum a mai de carieră artistică, ra inlerorel
In Muzeul de Artă al Ii. P Kami- făcut popasuri la Constanţa şi Plo­ nariul este scris de Cesare Zava- principal al film ului „Stupidul",
ne. capodoperele artei romiueşti şi ieşti La constituie răspunsul grafi­ ttini. ic
universale atrag ca de obicei mulţi cienilor americani la expoziţia ro- Interpretul principal masculin
lizilolori din ţară şi de peste ho­ mi nea seu de grafică prezentată de al Ulmului este Nino Caste/nuovo La săptam/na internaţională a
tare. Ne inlîmpină şi aici citera cu rtnd in S.U.A. (cunoscut publicului nostru din film ului turistic. desfăşurată (a
v'jittf'i într una din săli au Iost n- Expoziţia prezintă in primul ritul „Umbrelele din Cherbourg"). Nu s-a Madrid, premiul întii, „Steaua mă­
dunate amnape 40 de lucrări de o lucrări de gravură, unele ilustrind stabilit încă interpreta principalu­ rii" de aur. a fost atribuit film ului
nune valoare artistică si documen­ metodele tradiţionale folosite de lui rol feminin. vest-german de <curt metraj „Kief
tară. Expoziţia intitulată „Miniatura graficienii americani, altele rezulta­ fc oraşul in culori".
şi ornamentul cărţii manuscrise din tul unor experienţe noi şi inovaţii -k~
Ţările Rnmtnc — secolele X'IV- tehnice Numeroase sint şi ilustraţi­ Filmul „Ieri, astăzi şi mîine", al In urma unui relerendum orga­
XVIII'1 a poposit la Bucureşti, după ile la cărţi şi. ret iste. alît din litera­ lui Viltorio de Sica candidează la
ce mai iutii şi alţi amatori din Cluj. tură clasică, cit şi contemporană. Premiul Oscar (acordat de Acade­ nizat in rîndurile spedatoarelnr
Sibiu, Baia Mare şi Braşov i-an ad­ Vn alt mesaj ol artiştilor de pes­ mia de Ştiinţe cinematografice din de film din S.U A actorii italieni
mirat piesele rare. Si slut printre te hotare, de astă dată al unor gra­ S.U.A.) pentru cel mai bun film Viltorio Cassman şi Marcello Mas-
acestea lucruri originale care reţin ficieni şi sculptori din R P. Unga­ străin al anului 796*1. Pelicula, troianni au fost proclamaţi cx-
mult timp atenţia ca: manuscrisul ră, il constituie expoziţia deschisă după cum se şhc, este interpreta­ cquo „Don Ciovanni 7964".
caligrafiat al lui Aiicodim. cel mai in sălile Muzeului „Bncnreşliul in Ca urmare a referendumului, un
i cchi manuscris din Ţara Bomineasr arta plastică" „Sentimentul dens, tă de Marcello Maslroianni şi■ So-
că (U04-1405), manuscrisul caligra­ reţinut, al creatorilor se concentrea­ phia Loren. sculptor american, va pleca in Ita­
fiat al lui CJavril Vrie de la Minus- ză minuţios in tehnica acratintei şi lia pentru a /ace statuile celor doi
tiran Neamţului (1435-14.16). al lui acvnfortei. invesligind realitatea cu Regizorul italian Pier Paolo Pa- actori.
Teodor Logofătu de la Mînâstire a mijloace diverse, de la portrete în
Roşea din Transilvania (1500). stil clasic, la naturi statice moder­
In acelaşi muzeu, în alte săli. lu­ ne*1. astfel infăţi.secză revista ,,Con­ S.U.A. — In foto• Elefantul Winky unul din favoriţii biletului din
crări diutr-o altă epocă. Sint 50 de tem poranulin puţine cuvinte, con­ stalul Arizoua încearcă prima sa pereche de încălţăminte după ce şi-a
opere, realizate de un singur autor ţinutul acestei expoziţii. obosit picioarele plimbind pe spinarea lui peste 5.000 dc copii care au
— II Trenlc. Dar cine este a rtis tu l? Lucrările unui grup de sase ar­ vizitat bilciul. Din lumea stiintei şi tehnicii
La mijlocul veacului trecut, printre tişti plastici danezi ne prezintă ex­
pictorii străini care ne-au vizitat poziţia. deschisă in aceeaşi săntămi-
meleagurile şi au lucrat in ţara nă, la Galeriile de Artă ale Fondu­ zaharat fierte au un gust plăcut şi
noastră, inspiraţi de frumuseţile ei, lui plastic din strada Oneşti. Este % r* se asimilează foarte uşor. Această
s-a numărat şi elveţianul Henri i - ' \ \ m calitate deosebită este determinată Evgheni Alexandrov a făcut o des­ losit cu m ult succes la tratam entul
Trenk Insoţindu-l pe Alexandru O- şi ea înscrisă in itineiarini nostru Îla U \1 Ssa dc conţinutul ridicat în /aharuri. Se pot modifica coperire care lărgeşte mecanica lu i celor mai grave răni provocate de
dnbescu In călătoria de studii între­ O vizităm şi ailăm astfel multe lu­ Cea mai mare im portanţă sc acordă Newton cu p rivire la corpurile so­ arsuri, un nou antibiotic creat dc
prinsă de acesta in 1800 la monu­ cruri interesante despre realizările acestei culturi in U.R.S.S. şi S.U.A, particularităţile lide. El a dedus o serie de legi im ­ ei îm preună cu Lam a Kolb, baclc-
mentele istorice din ţară, Trenk a a muica ale unei ţări pe care am a- portante pentru conducerea d ife ri­ liolog la aceeaşi universitate.
realizat numeroase acuarele, dese­ t'ut puţine prilejuri de a o cunoaş­ Doinele lui Alecsandri telor faze ale lovitur ii. Dr. Stone a declarat că nuul anti­
ne în tuş sau uleiuri pe hirtie, re- psihice ? A lexandrov a creat din polim eri biotic, denum it gentamicina. atacă
te. Cită apă „bea" un copac
prezenlind imagini fidele, cu carac­ maşini noi cu acţiune dc şoc. Ele cu succes pseudomonclc — bacterii
S. ION ESC U pe muzică care provoacă infecţii, de multe ori
ter de document, ale unor valoroa­ redactor la Agorpres In urma unor experienţe efectua­ Doi medici englezi, J. Redfearn şi străpung granitul, distrug betonul şi mortale, in urm a arsurilor grave.
La biblioteca regională „V . A. te dc către un grup de studenţi bo­ O. Lippold declară că osie perfect efectuează o serie de operaţii de pre­ Din cauza acestor infecţii adeseori
lucrare a metalelor cu acelaşi succes
tanist*! din ţara noastră s-a stabilit
posibil să se modifice p articula rită ­
Capot al IV-iiea şi 4 U rccliîa" din Galaţi o;istă o lascî- că — din prim ăvară piuă toamna — ţile psihice (temperamentul) unei ca şi maşinile din metal (maşinile nu se poate proceda la transplanta­
colă din volum ul dc poezii populare
rea pielii, se în tiizie procesele de în ­
construite de el cîntărind însă de
ale lui Vasilc Alecsandri, capitolul un fag bătrin consumă circa 9.0C0 persoane, bineînţeles cu condiţia ca cinci ori mai puţin). sănătoşire şi cicatricele rănilor ră-
Regele german Caro) al lV-lea Fiecare masă se compunea din 4 fe­ ;,Doine", care prezintă o particula­ litr i apă, iar un mesteacăn 7.000 li- aceasta să fie de acord. Din oameni La noile maşini, ciocanul uşor din mîn mai vizibile. In cazurile cînd
(1J1G— 1378) avea o predilecţie spe­ luri de mim are, la i ..re se adăugau 4 ritate cu totul neobişnuită. Sub tex­ tii. Mai avidă dc apă este planta care erau la început taciturni, ei au masă plastică se deplasează cu o transplantarea pielii a dat rezultate*
c ia li pentru numărul 4. M inra de 4 feluri de vin. Îm părăţia era îm păr­ tul fiecărei poezii tipărite, un cu­ de porumb, care absoarbe in tim ­ făcut oameni veseli. Pentru aceasta frecvenţă mai mare decit cele din nesalisfâcătoare, după folosirea gen-
ori pe zi şi aven patru pavilioane de ţită în 4 părţi, iar armata in 4 cor­ legător dc folclor, rămas încă nci- pul perioadei dc vegetaţie 2.000 li­ ei au folosit o instalaţie foarte sim ­ oţel. Creşte şi randamentul, s im p lifi- tamicinei, ea a reuşit în condiţii per­
locuit, cu cîtc 4 camere. Fiecare din puri Avea 4 capitale, conduse de 4 denlifical, a seri.*, făcrndu-şi singur tri. Interesantă este constatarea că plă : o baterie elec trie ă. doi elec trozi cindu-se totodată m ijloacele de pro­ fecte.
din aceste cantităţi doar 2 la sută
şi doi metri de sirmâ. Atunci cînd
aceste camere avea 4 uşi. 4 mese si •! mari mareşali. La patul de moarte al lin iile dc portativ, m elodiile popu­ sint folosite pentru formarea sub­ tecţie îm potriva vib ra ţiilo r. Piesele Gcnlam ieina este rezultatul fer­
sfeşnice. Purta o coroana c u 4 frunze, îm păratului au vegheat 4 doctori. A lare potrivite locului dc unde s-a stanţelor necesare dezvoltării plan­ curentul electric trece de Ia un elec­ din masă plastică ale ciocanului se mentaţiei organism ului mieromonos-
iar îmbrăcămintea lui era totdeauna inspirat portul şi stilului folosit dc telor; restul se evaporă. trod pozitiv aplicat pe frunte la un confecţionează prin metode m ult pora purpura, care se găseşte in m î-
asortată din 4 m io ri. Vorbea 4 lim bi. m urit la 4 minute după ora 4, luîn- acesta. L in iile trasate şi notele scri­ electrod negativ situat pe gambă, pa­ mai simple decît cele din metal : ele 1 ii 1 de pe fundul unor lacuri, precum
A fost de 4 o ii însurat. Trăsura re­ du-şi rămas bun de 4 ori de la cei se dc necunoscut sint lucrate cu a- cientul devine dintr-o dată com uni­ sînt presate, lipite sau trase. şi în unele sedimente nrgiloasc. N u­
gală* era trasă întotdeauna de 4 cai. prezenţi. tîta grijă incit, la prim a vedere, Vîrsta microbilor cativ, vesel şi fără g riji. Jn sens con­ mele gentamicinei provine de la gen-
lasă impresia că si acestea au fost trar, curentul declanşează tristeţe, Masele plastice pot fi acum folosite ţiana, pigment pe care organismul
tipărite o dală cu versurile. Muzica C iliva cercetători ai In stitu tu lu i nevoia de singurătate .şi o stare de pe scară largă la maşinile de fo rja t il produce în dezvoltarea sa. Acest
sa d e s c o p e r it s e c r e adaptată prezintă o calitate fo lc lo ri­ de infram icrobiologie din Bucureşti depresiune. şi presat — ele perm it să crească de organism aparţine fam iliei din care
că şi compoziţională deosebită. Ceea şi-au propus să afle care este dura­ Curentul care produce efectele cele multe o ii frecvenţa lo vitu rilo r. provin şi alte antibiotice.
aamu cc-i sigur este că ca nu a fost scri­ ta vie ţii unor microbi. O bservaţiile mai evidente trebuie să fie de ten­ Concluziile lu i A lexandrov vor găsi Primele cazuri in care a fost folo­
să dc Vasilc Alecsandri. făcute situează stafilococii pe p ri­ siune slabă : 15 volţi. Durata trata­ n largă aplicare nu numai în in ­ sit noul antibiotic nu a dat rezul­
mul Ioc in scara longevităţii. Pc m entului este de mai multe ore, în dustria extractivă, ci şi în alte ra ­
La sediul Fundaţiei „E rba" din M ilano n avut loc un simpozion al b irlic sau în ouă conservate prin care tim p pacientul îşi poate con­ muri ale economiei, cum sînt con­ tate bune : din patru pacienţi trataţi
chiru rg ilo r italieni şi mexicani la care profesorul Gon/.ales Ulloa a Hibrizi de porumb zaharat frig aceştia sc pot menţine 50-G0 tinua munca. în tru cit instalaţia este cu gentnmicină au m urit trei.
prezentat un referat despre o nouă substanţă capabilă să suplinească zile, în tim p ce în praf şi pc pereţi portativă. Bateria poate fi pusă cu strucţiile navale, chimia, metalurgia, Dai-, atunci cînd aplicarea externă
tu multe avantaje chirurgia plastică. I.a In stitu tu l de cercetări pentru pot trăi mai multe luni. In anum i­ uşurinţă intr-un buzunar, iar electro­ transporturile. a gentamicinei pe răni a fost com bi­
Substanţa folosită (şi care a fost experimentată in tr-u n num ăr dc cereale şi plante tehnice dc la Fim - te medii speciale de cultură, crea­ Tehnicienii de la societatea ameri­ nată cu in je cţii intram usculare, p ro ­
400 dc cazuri) se numeşte dim etil-polisiloxan. Eu se injectează sub dulea au fast experim entaţi mai te în laborator, stafilococii îşi păs­ zii se fixează prin tr-o ventuză de cană „General Electric" au ajuns la centul de însănătoşiri a crescut, chiar
piele. Cu ajutorul a rîtu rv j cm. cubi din această substanţă s-a reu­ m ulţi h ib rizi autohtoni dc porumb trează virulenţa 11-12 ani. Dacă cauciuc. Rezultate excelente au fost concluzia că nu toate materialele la pacienţi la care arsurile acopereau
şit să se obţină dispariţia unui lid : cu 3C0 cm. cubi s-a redat forma zaharat. H ib rid u l 4509, creat la Fun- aceste medii sint uscate, m icrobii obţinute la spitalul G raylingw ell din plastice au pit>prietâţi îzolante. U nii peste 25—30 la sută din corp.
unui sili; cil 000 cm. cubi a redevenit normală o încheietură atrufiată dulca, a dat o producţie dc 23.503 trăiesc şi 20 ani. Chichester. Un bolnav de 5G de ani Stone a subliniat că gentamicina
dc poliom ielită, cu alţi ciliva centim etri cubi s-a reuşit să se corecteze Kg. ştiulcţi Ia hectar, recoltaţi in se închistase practic in tr-un mutism polim eri sînt buni conducători de e- combate infecţiile, a tit la rănile su­
un defect al nasului, cvithidu-sc intervenţia chirurgicală. Se mai poa­ faza dc lapte. complet de 14 ani. Acest om moro­ lectricitate. Aceste mase plastice vor perficiale, c it şi in profunzime.
le face să dispară cicatricea unei răni sau a unei lo vitu ri. Iu u ltim ii ani, porum bul zaharat Cea mai mică cănos detesta societatea semenilor putea înlocui foarte bine firele me­ In iţia l, cei doi medici au tratat cu
In esenţă, dîm etil-polisiloxanul este derivatul unor gume, dar — şi a început a li cultivat pe suprafeţe săi. S-a hotărît ca ci să fie tratat talice utilizate în industria electro­ gcnlam icină 2G de bolnavi din spi­
acesta este punctul esenţial — are aceleaşi proprietăţi ca şi leşului însemnate in numeroase ţări. deoa­ centrală electrică după metoda Redfearn-Lippold. De nică. tal, a căror stare era atit de gravă,
adipos uman. Dacă această substanţă va putea înlocui in mare parte rece, recoltat in faza dc lapte, este îndată ce aparatul a început să func­ îneît moartea părea sigură : 24 din
chirurgia plastică, aşa cum se crede, înseamnă că ca va li m ijlocul cel folosit sub formă dc boabe fn indus­ P rin m ijlocul comunei Runcti. din ţioneze, omul .şi-a schimbat starea ci au fost salvaţi. Aspectul ră n ilo r
mai eficace dc care dispunem astăzi pentru restaurarea frum useţii. tria dc conserve. Hoabclc de porumb raionul Tg. Jiu, curge un pi;îiav- de spirit. El a încetat să mai fie Getifamicina — s-a schimbat în 24 de ore, iar după
mizantrop.
Sătenii s-au gîndil să folosească a- .şase zile de tratam ent — ţesutul
ccst fir dc apă, transfornhndu-i fo r­ Cum acţionează curentul electric un nou antibiotic m ort fusese înlăturat din toate ră­
ţa în energie electrică. Dim ensiunile pentru a determina asemenea schim­ nile.
bări ? Arest lucru nu este încă prea
„hidrocentralei" clădite de ci sint bine cunoscut. Fără îndoială el in­ folosit „Folosim gentamicina dc peste un
pc potriva piiîiaşului. O construcţie an si am salvat, cu ajutorul ci, 90
cu dim ensiuni mai mici decît ale tervine prin electroliză asupra chi­ în tratamentul la sută din pacienţii cu arsuri gra­
unui chioşc dc răcoritoare adăposteş­ m ismului creierului, ceea ce urmăreş­ ve, pe care îi credeam condamnaţi*
te... turbinele şi generatoarele. L ili­ te de altfel orice tratam ent cu dro­ — a declarat dr. Stone.
putana centrală electrică dc la Kun- guri (chimioterapia). A vantajul aces­ arsurilor grave Ei a comunicat, de asemenea, că Ia
cu, caic arc o putere dc numai 195 un singur pacient s-n produs o reac ­
Kilow aţi, este socotită a fi cca mai tei tehnici denumită de inventatorii ţie alergică faţă de noul antibiotic
mică din ţara noastră. săi „polarizare” este extrema sa sim­ După cum relatează agenţia Asso­ care. după părerea lui, este eficient
plicitate. In plus. ea nu provoacă nici ciated Press, dr. II. H. Stonc şi di. şi în razurile de peritonită, pneu­
- M se o durere pacientului şi perm ite bol­ J. D. M artin, de la Universitatea monie şi infecţii ale căilor genitu-
„Em ery" din Atlanta (S.U.A.) au fo­
urînare.
navului să se îngrijească chiar la
locul de muncă.

Pe capul pacientului se aşează o
cască. De îndată te stomatologul o •3
conectează la un mic aparat, pacien­ ,- .;V 7 vş r-î . y i t / S F f i t
■<*- v
tul aude un zgomot specific, plăcut,
denumit de specialişti „zgomot alb". Omul de ştiinţă sovietic Evgheni v •; • i
j C N A Acum dentistul poate începe trata­ Alexandrov a reuşit să folosească a- < * u a
5gy% mentul d in ţilo r fără ca pacientul să num iţi polim eri pentru construirea
- • • «»<* w
simtă vreo durere. m aşinilor cu acţiune de şoc. El a con­
fecţionat din ebonită, plexiglas şi
„Zgom otul alb nu reprezintă decît
U.RS.S — Siberianul Alexei Polikarpov a hotărit să parcurgă pe jos un drum egal ca distanţă cu textolit, perforatoare, ciocane etc.
turul cosmic al lui Jurii Ga gări n. Pensionarul in vîrstă de 66 de ani şi-a început călătoria din Omsk. El a nişte vib ra til sonnrc cu o anumită Pînă acum maşinile cu acţiune de
fost deja la Moscova, Leningrad. Tallin, Riga, Vil nins, Minsk. Kiev, Chi$inăn, Herson, Taşkent, Sevastopol, frecvenţă care inhibă scoarţa cere­ soc erau fabricate din materiale
Novosibirsk şi în alte oraşe ale U.R.S.S. In noiembrie el o sosit la Jrkulsk. brală, lă ţin d omul insensibil la o ri­
Polikarpov s-a ocupat întotdeauna de sport. El poate parcurge pe zi 30—10 km pe orice vreme şi ce durere. Pacientul reglează singur mai rezistente şi cu o greutate spe­
in orice anotimp. El intenţionează să străbată pe jos Extremul Orient şi Kamciatka. frecvenţa generatorului de zgomot cifică relativ mai mare decît mate­
In foto: A. Polikarpov pe malul lacului Baikal. pînă cînd durerea dispare. rialele prelucrate de ele.
.. Polul frig u lu i din ţara noastră cilor. următoarele două au fost c on­ tăţîle sale, fără a se alteia, perioa­
se află pe vîrfu l Omul ? Aici, la o i a t i c ă struite de greci în secolul V II îna­ de îndelungate, dacă ci conţine un
altitudine tle peste 2 500 m, tempe­ intea erei noastre, iar ultimcde au anume adaus de zahăr şi este con­
ratura este permanent sub 0 grade luat fiin ţă în tim pul stăpînirii ro­ servat la tem peraturi joase.
tim p de 8 luni, din octombrie pînă mane asupra Daciei. Sint cunoscute .. In pai tea de sub apă a unei
în iunie Din iunie pînă în septem­ s-a form at în perioada glaciaţiuniî ..Muzica frumoasă şi melodioasă şi cele mai vechi sate din cuprinsul' nave se depune in tim pul naviga­
brie. temperatura medie se menţine — cum se presupunea — ci doar în are efecte asupra organismului ţă rii : Govodarva (raionul Tr. Se- ţiei o crustă de cochilii marine si
în ju ru l a 5.5 grade. dar. în plină urmă cu 3.000 de ani. Oamenii de omenesc ? Un grup de fi/.iologi din verîn). Izverna (raionul Baia dc vegetale, care poate avea pe un me­
vară. ninge toarte des. Pe v irfu l ştiinţă au maî constatat că în ul­ ţara noastră — făcînd o serie de Aramă). Berzovia şi Ezcris (Reşiţa) tru pătrat o greutate de 5-10 kg?
cercetări — au constatat că. după
Omul. straiul de zăpadă atinge a- tim ii ani gheţarul a început să se şi Arginesti (raionul Filîasi), care In tim pul unei călătorii de la Con­
nunl o grosime medie de circa 7 m. topească. U ltim a măsurătoare indi­ ascultarea unor lucrări muzicale păstrează încă şi azi străvechile lo r stanţa la Londra, o navă de 4 500
...Grădina Botanică din C luj de­ că micşorarea calotei dc gheaţă cu plăcute, m ajorităţii pacienţi lor a- nume dacice. tone. poate căpăta o asemenea crus­
ţine peste 14.000 de specii de plan­ 80 cm. fln ţi sub observaţie li s-a îmbună­ ...Porumbul are peste 150 de fo­ tă în greutate totală de circa 15
te ? Clica 4 000 dintre acestea sint ...La Ţeben, în regiunea Hunedoa­ tăţit circulaţia sanguină. S-a con­ losinţe ? Boabele, .ştiuleţii sau sicil­ tone. Spre a se înlătura neajun­
stelat. dc asemenea, că sub influen­
autohtone, restul au fost aduse din ra, se păstrează si acum secularul ienii, în afară de întrebuinţarea lot­ surile unei asemenea posibilităţi,
toate colţurile lum ii. Se află aici gorun al lui Horia ? La umbra a- ta sunetelor muzicale, bolnavii su­ ca nutreţ pentru animale, constituie la Şantierul m aritim din Constanţa
bananieri, de rnre atîrnă ciorchini cestui copac, neînfricahil erou al portă foarte uşor extracţii dentare materii prim e în prepararea vita­ au fost experimentate cu succes r>
uriaşi dc fructe, arborele de cafea, poporului nostru vorbea ţăranilor sau alte operaţii stomatologice, une­ m inelor E şi F, precum şi a unor serie de vopsele, diverse produse
eucalipţi, curm ali. Agavae ameri­ despre dreptatea iobagilor. îndem- ori fără a fi sub influenţa aneste­ numeroase alte produse farmaceu­ chimice şi aliaje metalice, realizate
cano — care înfloreşte o singură nind la răscoală îm potriva Îm pi­ ziei. Efectul pozitiv al muzicii, de tice. a alcoolului etilic, dextrinei, în ţară, earc împiedică depunerea
dată in viaţă, la 80— 100 de ani. latorilor. Sub gorun se află — stră- însănătoşire a oamenilor, era cu­ diverselor lacuri si uleiuri fine, crustei.
planta Nepenthes. care se hrăneşte in it de străvechi tunuri — mor- noscut cu m ulte secole în urmă si cleiului, am idonului, scrobeleî, fon- .P rim a farmacie din C luj a fost
cu insecte, arborele mamut din Cn- m întul lui Avram lancu. Un grup de arabi. Ei aduceau adesea muzi­ danţilor pentru săpunuri, zaharuri­ înfiinţată acum 391 de ani ? Din
lifnrnia. nuferi din Zanzîbar, fo­ dc oameni de ştiinţă s-a ocupat de canţi in clădirile unde se aflau bol­ lor energetice etc. 1752 şi pînă în zilele noastre aceas­
sila vie Cycos revoluta etc. problema prelungirii vieţii goru­ navi, pentin ca aceştia să se vin­ ..Laptele poate fi m enţinut proas­ tă farmacie a fost deservită de
...Gheţarul de la Scărişoara este nului. Ei au aplicat diverse trata­ dece mai repede. păt şi tim p de 3 ani ? Specialişti m em brii aceleiaşi fa m ilii. Acum. în
cea mai frumoasă si mai mare for­ mente arborelui, i-au astupat scor­ Deva. Abrud, Constanţa. M an­ localul său se află un muzeu de
maţie carstică din ţara noastră ? burile cu un preparat special si au galia. C luj şi Turda sînt cele maî din industria laptelui, a ţă rii noas­ istorie a farmaciei — unic în ţara
in urma cercetărilor făcute s-a do­ vindecat rănile produse scoarţei şi vechi oraşe din ţara noastră ? P ri­ tre. au dovedit că acest n u tritiv noastră C olecţiile muzeului cu­ • ” 10*0. A o u f rn d io -te ie s c o p ..L,i ,iu u , ctiu ita dc i
vedit că uriaşul bloc de gheaţă nu tulpinei de intem perii. mele două dăinuie din vremea da­ produs îşi păstrează toate cali- prind peste 3.000 de exponate a Suediei, este cel mai modem din Europa. El t'a fi folosit de saca
scandinavi pentru cercetări cosmice şi va înlesni dezvoltarea tclreor
mcaţnlur cu sateliţii.