Page 71 - 1964-12
P. 71

Nr.  3104                                                                                               Drumul  socialismului                                                                                                           Pag.  3



           In  rimd  cu                                                         DIN  FILM ELE

                                                                                                                                                       (Vinii amu  ş.e$, de  Sumo.

                                                                                                       W           A
                                                                                                                                                        Se  făcea  că  intră  împreună  cu   asa  ceva  ? !  Asta  nu  poate  fi  folo­  —  Stat  din  partea  tovarăşilor  de
                                                                                                                                                      soţia  intr-un  local  elegant.   Ceva   sită  decit  la  retopit /...  lingă  oglinda  cea  mare  —  ii  spuse,
                                                                                                                                                      intre  „Cor vi nul1*  din  Hunedoara  şi   „A  ţinut-o  aşa  vreo  două  ore.   aşezind  pe  masă  două  sticle   de
                                                                                                                                                      ..Continental“  din  Bucureşti.  N ici                            şampanie.
            Tn  secţia  mecanic  şef  de  la  Fa­  brică  există  utilaje  noi,  de  o  înaltă                                                                                         N-a  fost  chip  să-l  induplec.  Intre   —  Aha.  sint  de  la  Auguslin  Rad
           brica  chimică  din  Orăştie  lucrează   productivitate,  cum  sint  maşinile  cu                                                          n-apucă  să  se  aşeze  bine  la  masă   timp,  bietul  Razva  aştepta  cu  ma­  şi  losif  Turzoi,  tot  şoferi  la  Auto­
           m ulţi  tineri.  C alificaţi  în  dife rite  me­  comandă  program  la  secţia  sculărie,                                                  şi  ospătarul  sosi  cu  o  tavă  pe  care   şina  încărcată.  M-am  dus  apoi  la   baza  din  Hunedoara  —  ii  explică
           serii,  ei  muncesc  cu  însufleţire  pen­  maşinile  de  injecţie  la  secţia  mase   Cari  von  Ossietzky                                se  aflau  cocteil  de  ouă,  un  coniac   construcţii  metalice,  la  Vulcu,  şe­  soţie).  Vezi  ce-nseamnă  să fii om?!...
           tru   remedierea  unor  defecţiuni  sau   plastice,  tov.  Mircea  Paştiu  afirm ă                                                         cu  zahăr  şi  aperitive.        ful  secţiei  S-a  purtat  ca  nicioda­
           pentru  executarea  unor  revizii   în   că  el  nu  are  ce  învăţa  nou.                                                                   —  Dumneavoastră  sinlefi  tova­  tă.  Degeaba-i  spuneam  eu  c-ar  pu­  Toată  lumea  te  preţuieşte.
           grafic.  Despre  instalatorul  loan  Dră-   Organizaţia  U.T.M.,  com uniştii  din                                                         răşul  Anderval  ?               ica-o  folosi  la  repararea  furnalelor,   Şi  din  nou  ii  veni  în  minte  o  in-
                                                                                                                                                        —  Da,  aşa  mă  numesc,  Ander­
           ghici,  laborantul  chim ist  M ihai  M ăr­  această  secţie  au  încercat  să-l  a ju ­                                                   val  losif                       la  oţelărU,  cu  el  ii  dădea  intr-una   Umplare.  „Era  pe  la  începutul  te ­
           gineam!,  electricianul  M arin  Pelrcs-   te  să  înţeleagă  că  pe  un  tin ă r  al                                                                                       cu  calitatea  lucrărilor,  cu  durabi­  rii.  De  la  Orăştie  trebuiau  trans­
           eu  şi  despre  m u lţi  a lţii,  m uncitorii   zilelor  noastre  trebuie  să-l  caracte­                                                    —  Sînt  din  partea  tovarăşului  de   litatea  şi  cile  si  mai  cite.  Ha  ml-a  portate  la  Piatra  Neamţ  20  tone
           mai  vîrstnici  iţi  vorbesc  cu  o  justi-   rizeze  atitudinea  înaintată  faţă  de                                                      la  masa  de  lingă  geam.  Hazva  mi-a                           de  tablă  pentru  nişte  fişete  co­
           licată  m îndrie.  Mnrea  lor  m ajorita­  muncă,  conştiinciozitatea  şi  respec­                                                         spus  că-l  cheamă  —  incheie  ospă­                             mandate  de  combinat.  Ca  să  le  fac
           te  au  fost  crescuţi  şi  educaţi  aici,   tul  faţă  de  cei  vîrstnici.  C om uniştii                                                  tarul  discufia,  aşezlndu-le  pe  masă.                          oamenilor  ceva  „drumuri   bune"
           în  m ijlocul  colectivului   de  muncă.   losif  Ştefan.  Octavian  Stroie,  Petru                                                          Uitindu-se  intr-acolo,  il  zări  pc                           (era  şi  Razva  printre  ei)   mi-am
           E lectricianul  M arin  Petrescu,  atunci   Grigorescu  au  stat  de  nenumărate                                                           Razva,  care-i  făcu  un  semn  discret                           zis:  hai  să  le  duc  cu  J.R.T.A.  Şi
           cînd  a  venit  in  fabrică  era  un  ti-   ori  de  vorbă  cu  Paştiu.  U iem iştii                                                       cu  capul.                                                        nu  le-am  trimis  de  la  Orăştie  di­
           nâr  care  poseda  cunoştinţe  teoreti­  loan  Borza,  Pom piliu  Pop  şî  cei­                                                              —  Cine-i  Razva  ?  De  ce-li  face   mai  spus  că  tabla  mea  nu  face  doi   rect  la  Piatra  Neamţ,  ci  le-am  a-
           ce,  dar  se  descurca  mai   greu   cu   la lţi  tovarăşi  de  muncă  au  căutat                                                          cinste  ?  —  se  interesă  sofia.  bani.  Parcă  eu  nu  ştiam  cit  face!   dus  Iutii  la  Hunedoara  şi  de  aici
           practica.  M em brii  de  partid  Lau-   de  asemenea  să-l  ajute.  A  fast  c ri­                                                          —  Ehei,  c  un  om  şi  jumătate.   M-a  costat  90  de  bani  kilogramul.   le-am  trimis  acolo.  Iar  pentru  ca
           rean  Romoşnn  şi  Petru  Grigorescu,   ticat  la  postul  U.T.M.  de  control,  iar                                                       E  şofer  la  Autobaza  l.R T A .  Hu­  7 000  de  kg.  fac  6 000  şi  ceva  de   să  aibă  oamenii  înapoi  cursa  plină,
           M ih u ţ  Traian,  secretarul  organiza­  într-una  din  adunările  generale,  cei                                                         nedoara  şi  lucrează  pentru  combi­  lei.  Plus  transportul  cu  maşina  lui   le-am  zis  să  aducă, de  acolo  40  de
           ţiei  U T.M.,  s-au  ocupat  îndeaproape   38  de  membri  ai  organizaţiei  U.T.M.                                                        nat.  Tu  ştii,  eu  ca  şef  de  birou,  la   Razt'a,  care-i  circa  4 000...  Că  doar   fişete.  A  fost  treabă,  nu  glumă!
           de  tîn ă nil  M arin  Petrescu.  El  a  fost   au  dezbătut  activitatea  sa.  Atunci                                                     aprovizionare,  ii  semnez  foile  de   pentru  asta  am  făcut-o :  să  nu  vină   A  costat  combinatul  în  jurul  a
           aju ta t  să-şi  însuşească  tainele  mese­  tin e rii  Nioriea  Mureşan,   Pom piliu                                                      parcurs...  il  trimit  pe  cite  un  tra­  omul  cu  maşina  goală,  că-i  plătit   23—24  mii  de  lei,  dar  s  au  ales  oa­
           riei  într-un  termen  scurt.  Paralel   Pop,  loan  Borza,  Bendeguz  Feher  şi                                                           seu  mai  rentabil. ,  şi  omul  vrea   la  tone-kilometrice.  Altfel,   tablă   menii  cu  un  spor  frumuşel  la  sala­
           v\\  munca  proiesională,  el  îşi  com­  a lţii  i-au  dat  sfa tu ri  tovărăşeşti,  l-au                                                 să-mi  mulfumească,  „De-al  şti  tu   veche  aş  fi  putut  aduce  pe  C.F.R.,   riu.  Pe  cînd,  dacă  aş  fi  trimis  ta­
           pletează  şi  studiile.  In  prezent  este   îndemnat  să  urmeze  exemplul  îna­                                                          cum  se  fac  lucrurile  astea  si  ce-am   şi  un  vagon  întreg  de  20  de  tone,   bla  cu  vagonul  C F.R.  dţ  la  Orăş­
           în  clasa  a  IX -a  la  şcoala  medie  se­  intat  al  com uniştilor  din  secţie,  să                                                    păţit  ultima  dată — continuă  el  in   m-ar  fi  costat  doar  350  lei  Or,  pen­  tie,  direct  la  Piatra  Neamţ  şi  aş
           rală  şi  obţine  rezultate  frumoase  şi   dea  ascultare  celor  mai  vîrstnici.                                                         glnd  —  parcă  văd  ce  lecţie  mi-ai   tru  un  combinat  ca  al  nostru,  din   fi  adus  de  acolo,  Lot  în  vagon,  f i -
           la  învăţătură.  In  producţie  şi   în   Pînă  acum,  rezultatul  muncii  de                                                              ţine /“ .                        Hunedoara,  ce-s  cileva  mii  incolo   şetele,  ce-aşi  fi  realizat  ?  Doar  o
           societate  are  o  comportare  discipli­  educaţie  desfăşurată  de  organizaţia                                                             Şi-Si  imagină  toate  scenele  pe­  sau  încoace..  ?  Dar  parcă  ai   cu   economie  de  circa  20.000  de   lei
           nată.  plină  de  respect  faţă  de  cei   U.T.M.  cu  tînărul  Mircea  Paştiu  n-a                                                        trecute  cînd  Hazva  sosi  cu  un  ca­  cine  te  înţelege!  M-au  ţin u t  aşa,   pentru  combinat,  care.  pe  lingă  mi­
           vîrstnici.                        dat  rezultatele  scontate.  Este  nece­  /»îr-o  dimineaţă  cenuşie  de  mai   lui,  Cari  von  Ossietzky  este  supus   mion  de  tablâ-dcşeu  din  Bucureşti,   cu  maşina  in  drum,  mai  bine  de  4   lioanele  ce  se  realizează  In  secţii,
                                                                                                                                                                                                                        e  un  fleac..
             Asemenea  exemple  se  pot  da  m ul­  sar  ca  organizaţia  U.T.M,  să  caute   a  a nu lui i 1918  a  fost  inmormîntat   unor  persecuţii  continue   ce  s-au   ca  să  nu  se  înapoieze  „gol".  Primul   orc  Şi.  piuă  la  urmă.  tot  la  fier
           te.  DtsciMînd  cu  iov.  M ihuţ  Traîan,   să-l  antreneze  cu  mai  m ultă  regula­  un  om  a  cărui  viată  şi  activitate   accentuat  mult  după   venirea  lui   de  care  se  izbi  fu  Vasile  Stoines-   vechi  am  dat-o.  Lui  Razva,  ca  să-i   —  Dacă  o  să  se  afle  ?  —  i  se
                                                                                                                                                                                                                        păru  că-l  întreabă  soţia  (dar  nu­
           secretarul  organizaţiei   U.T.M.,   el   ritate  la  acţiunile  ce  le  iniţiază,  să   şi-au  aliat  preţuirea  numai  dinco­  Hitler  la  putere.  Este  internat  in   cu,  şeful  magaziei  centrale  a  com­  răsplătesc  timpul  pierdut,  i-am  pro­  mai i  se  păru,  căci  ea  habar n-avea).
           ne-a  vorbit  Insă  şi  despre  comporta­  dea  sarcină  celor  mai  buni  utemişti   lo  de  granifele  patriei  sale,  unde   diferite  lagăre  si  ţinut  departe  de   binatului :  mis  o  cursă  mai  rentabilă ;  să  ducă
           rea  tînărului  electrician  Mircea  Paş-   să  se  ocupe  cu  răbdare  de  colegul   numele  său  a  avut  un  puternic  ră­  viata  publică  Premiul  Nobel  pen­  —  Eu  nu  bag  in  magazie  decît   nişte  bronz  la  Roman  şi  să  aducă   —  Nici  gind.  Astea  doar  eu  le
           tiu.  Nu  s-ar  putea  spune  că   nu-şl   lor,  să  vizioneze  în  colectiv  film e,   sunet.  Acesta  a  fost  scriitorul  şi   tru  pace  care  i-a  fost  acordat  in   tablă  bună!  Cum  să  dau  secţiilor  de  acolo  cabluri  de  oţel  pentru  o-   aranjez...
           cunoaşte  meseria,  că  ar  fî  neprice­  piese  de  teatru,  să  participe  la  jo ile   ziaristul  german,  Cari  von  Ossi­  1936  nu  poate  să-l  primească  fiind­    telărle.  Ce-am  mai  păţit  şi  cu  ca­  —  Şi  dacă.  totuşi... ?
           put.  Altceva  dă  de  qindit  colectivu­  de  tineret  Lipsurile  pe  care  le  are   etzky,  care   in  perioada   anilor   că  Hitler,  Goebbels  şi  Gâring  i-au       blurile  alea...  numai  eu  ştiu !"...  —  Ei  bine,  atunci...! ?  Atunci,
           lui  din  care  Tare  şi  el  parte:  com­  Mircea  Paştiu  pot  fi  elim inate  prin-   1919-1938  a  (inul  sus  steagul  luptei   interzis  acest  lucru.  Ossietzky  va   Firul  ginăurllor  ii  fu  întrerupt  de   vom  vedea.
           portarea  în  producţie  şi  in  afara  ei   ir-o   muncă  mai  perseverentă  cu  el   pentru  pace  şi  democraţie.  împo­  muri  fără  să-şi  vadă   înfăptuite           o  nouă  apariţie  a  ospătarului.                   A.  R IC IU
           Obişnuieşte  să  nu  asculte  dispoziţii­  însuşi,  ia r  forţa  colectivului  poate   triva  fascismului,   demascind   in   idealurile  sale  despre  pace.  AGENDA
                                             şi  trebuie  să-l  determine  să  fie  în   articolele  sale  publicate  in  presă
           le  m aistrului,  faţă  de  m uncitorii  mai                                                              Producfie   a   Televiziunii   din
                                             tind  cu  ceilalţi  tineri,  fruntaşi  si   situaţia  politică  şi  socială  existen­
           vîrsin ici  se  poartă  obraznic,  iar  în   evidenţiaţi  din  secţia  mecanic  şef.  tă  in  patria  sa.  RD.G.,  filmul  rulează  la  cinema­
           oraş  are  „p rie te n ii-  lui.  Deşi  in  fa­      SAIUN  CERBU       Duşman  inveterat  al  fascismu­  tograful  „Arta"  din  Deva.
                                                                                                                                                    Duminică 20 decembrie 1964
                                                                                          Sedusă  şi  abandonată
                                                                                                                                                                CINEMA
                  U.M.               DE  l i   SUBREDftCŢIA                                                                                          chi  —  cinematograful   „P atria"  ;
                                                                                                                                                       DEVA  :  Comoara  din  Vadul  Ve­
                                                                                                                                                      V ii  şi  m orţi  —  seriile  I  şi  II  —  ci­
              CUGIR                  MUSTRĂ  VOLUNTARĂ                                                                                               nematograful  „A lta ";  PETROŞANI:
                                                                                                                                                     A   dispărut  o  navă  —  cinematogra­
                                                                                                                                                     fu l  „Republica"  ;   H atari  —  seri­
                                                                                                                                                     ile  I  şi  II  —  cinem atograful  „7
           Scade  preţul  de  cost al maşinii de cusut                                                                                               seriile  I  şi  II  —   cinematograful
                                                                                                                                                                             S trăinul
                                                                                                                                                      Noiembrie"  ;  LU PEN I  :
                                                                                                                                                     „C u ltu ra l";  A LB A   IU L IA   :  Ghepar­
                                                                                                                                                     dul  seriile  T  şi  II  —  cinematograful
             In  atenţia  colectivului   sectorului   de  m uncitori  au   fost  specializaţi.                                                       „V ictoria"  ;  Două  dum inici  —   ci­
           maşini  de  cusut  stă  în  permanenţă   Toate  acestea  au  contribuit  la  re­                                                          nematograful  „23  August";  SEBEŞ :
           reducerea  preţul ui  de  cost  al  pro­  ducerea  preţului  de  cost  in  acest  an,                                                     Comisarul  M aigret   se   înfurie  —
           duselor.  In  acest  scop  au  fost  puse   faţă  de  anul  trecut,  cu  04  lei  pe                                                      cinematograful  „Progresul";   Dom­
           în  valoare  numeroase  rezerve  inter­  maşină.                                                                                          nul  Topaze  —  cinem atograful  „Se­
           ne.  Astfel,  s-au  redus  unele  opera­  Printre  cei  care  au  contribuit  la                                                          beşul";  ORĂŞTIE :  îm puşcături  în
           ţii  de  uzinare  la  diferite  repere,  s-au   reducerea  preţului  de  cast  al  maşi­                                                  ceaţă  —  cinematograful  „Flacăra";
           redus  rebuturile,  au  fost  îm bunătă­  nilor  de  cusut  „Ileana-  se  numără                                                          HAŢEG  ;   Iolantha  —   cinemato­
           ţite  unele  norme  etc.  De  asemenea,   tov.  loan  Zaharie,  maistru  la  corp                                                          graful  „Populai-";  BRAD  :  Ocolul
           sectorul  a  fost  dotat  cu  maşini  mo­  şi  placă,  loan  Cibu,  maistru  la  strun­                                                   păm întului  în  80  de  zile  —  seriile
           derne  de  mare  randament  care  au                                                                                                       I  şi  II  —  cinematograful  „Steaua
                                              guri,  Dionisie  Crăciun,   reglor   la
                                                                                                                                                      roşie";  S IM E R IA   :  Umbrelele  din
           dus  la  creşterea  producţiei  şi  a  pro­  strunguri,  Vasile  Zuga  si  m ulţi  a lţii.                                                Cherbourg  —  cinematograful  „M u ­
           d u ctivită ţii  muncii  cit  şi  la  reduee-                                                                                              reşul".
           rea  preţului  de  cost.  De  asemenea,          AVR AM   O LTEANU      Producţie  a  studiourilor  italiene,   Situaţii  neprevăzute  se  instalea­
           s-au  luat  măsuri  şi  un  mare  număr           maistru  principal  filmul  lui  Pictro  Germl,  „Sedusă   ză.  răstoarnă  toate  planurile  ca  la
                                                                                 si  abandonată“  face  o  analiză  lu­  riadul  lor  si  aceste  situaţii  să  fie   RADIO
                                                                                 cidă  a  vieţii  din  Italia  de  astăzi,   răsturnate  de  altele.  E  un  adevă­
            Economii           peste        plan                                 analiză  ce  continuă  investigaţiile   rat  scandal,  se  discută  pe  tema  „o-
                                                                                 începute  in   „Drumul  speranţei*   noarei“  la  cafenea,  la  teatru,  pre­  Programul  I:   6.00  Concert  de
                                                                                 sau  ..Divorţ  italian"           tutindeni.                         dim ineaţă;   8,00  Sumarul  presei  ;
             La  sectorul  forjă  sarcinile  de  pro­  extins  forjarea  în  m atriţe  şi  in iţia ­  In  acest  film  ni  se  prezintă  o  Si-   Toii  il  acuză  pe  seducător  dar   8,30  Teatru  la  microfon  pentru  co­  i
            ducţie  se  îndeplinesc  ritm ic  şi  la   tiva  de  a  realiza  cu  aceeaşi  garni­  cilie   cufundată   in   prejudecăţi   acesta  nu  se  simte  vinovat  fiindcă   pii  :  „A ve n tu rile   lui  Cippolino",  a-   C O A /S U fiA  77  P R O D U S E L E
            toţi  indicatorii.  Productivitatea  mun­  tură  de  m atriţe  un  număr  cit  mai   stupide,  in  tradiţii  anacronice  care   de  fapt  Agnese  nu  era  „fără  de   dnptare  radiofonică  de  Dan  Tăr-
           cii  a  crescut  cu  4  la  sută  faţă  de   mare  de  piese.  Drept  urm are  am   domină  şi  imobilizează  conştiin­  prihană"  Ascalone,  tatăl  fetei,  va   chilfl  după  basmul  lui  G ianni  Ro-   FA8RIC// 0£ 30/J $/CQA/S£Mf
            plan.  In  cadrul  sectorului  nostru  s-a  putut  realiza  o  economie  suplimen­  ţele               muri  dezonorat.  Cu  el.  autorul  în-   dari;  9,30  Muzică  populară  inter­
                                              tară  la  pix?ţul  de  cost  de  773.205  lei,   Seducerea  unei  fele   primeşte   mormlntează  şi  mentalităţile  înve­  pretată  de  T ita  Bărbulescu,  Nata-
                                              faţă  de  300 000  lei  cit  prevedea  an­  proporţia  unei  catastrofe,  dar  nn   chite.  avertizlndu-ne  asupra  vieţii   lia  Şerbănascu  şi  Ion  Cristorcanu;
            La  turnătoria  de  fontă         gajamentul  pentru  întreg  anul.  in  sensul  unei  drame  sufleteşti  ci   mizere  şi  dezumanizate  a  omului   10.00  Actualitatea  muzicală;  10,45
                                                                                 in  ridicula  bătălie  pentru  salvarea   de  rind  din  Sicilra     Republică  înfloritoare  —  program
                                                                                                                                                      de  cîntece;  11,03  A rii  din  operete;
             Planul  de  producţie  pe  11  luni  s-n             RADU  P A U L   aparentelor,  pentru  păstrarea  „o-   Filmul  rulează  la  cinematograful   12.00  Program  muzical   cerut   de
            realizat  şi  in  secţia  noastră  la  toţi             tehnician    noarci”.                          „ Patria“  din  Deva               ascultătorii  care  an  dezlegat  „Ite-
            in d icii.  Noi  am  obţinut  realizări  fru ­                                                                                            bus-m elodii":  13,10  De  toate  pentru
            moase  şi  în  ceea  ce  priveşte  reduce­                                                                                                toţi;  14,00  Cîntece  şi  jocuri  popu­
            rea  preţului  de  cost  al  producţiei.                                                                                                  lare;  14,30  Transmisiune  sportivă;
            Economiile  suplim entare  realizate  se   în  Editura  politică  a  apărut:                                                              16.00  „Concertul  săptăm înii";  16,30
            ridică  la  662.000  lei.  La  obţinerea  lor                                                                                             Fragmente  din  operete;  17,30  D in
            a  contribuit  creşterea  productivită­                                                                                                   viaţa  satelor  patriei;  18,00  Program
            ţii  m uncii  cu  3  la  sută  faţă  de  plan,                                                                                            muzical  dedicat  fruntaşilor  de  pe
            aprovizionarea  ritm ică  cu  materiale                                                                                                  ogoare:  18,30  C ă iţi  care  vă  aşteap­
            şi  buna  lor  gospodărire,  micşorarea
           consum urilor  specifice,  utilizarea  mai  K.  Marx-F.  Engels            OPERE,                                                          tă  ;  19,30  „A m   îndrăgit  o   melo­
            bună  a  m aşinilor  si  a  suprafeţelor                                                                                                 die"  —  emisiune  de  muzică  uşoa­                     BOGAPE /A/                   Y/PAPf/A/f PREPARAU
                                                                                                                                                      ră  romînească;  20,15  Teatru  la  m i­
            de  producţie                                                                                                                            crofon:  premiera   „Postul  X “  de
                     N IC O LAE  nU TC O VSC III   Volum ul  cuprinde  lucrările  scrise   In  această  perioadă,  Asociaţia  In­  ţiei  proletariatului  despre  lume  pre­  Constanţa  B rnlu;  21,06  Pagini  din   D/A/ PPt/C PE Ş/i EGt/Pif PAVA SPEZE
                         maistru  principal   de  K.  M arx  si  F.  Engels  in  perioa­  ternaţională  a  M uncitorilor  încetîn-   cum  şi  tezele  principale  ale  socia­  operete;  22,15  Muzică  uşoară  in ­
                                              da  m anie  1875  —  mai  1883.   du-şi  activitatea  după  ce  işi  îndepli­  lism ului  ştiin ţific.  După  te  urm ă­  terpretată  de  surorile  Clark.
                                               Volum ul  începe  cu  două   lucrări   nise  misiunea  de  a  uni  foiţele  pro­  reşte  etapek?  principale  ale  dezvol­
            Maşini  noi,                      ale   întem eietorilor   comunismului   letariatului  pe  plan   iniei naţional,   tării  filozofiei.  Engels  arată  cum  s-a   Programul  II:  7,00  Muzîcâ  in te r­
                                              ş tiin ţific   de  o  mare  im portanţă  p rin­  întem eietorii  comunismului   ş tiin ţi­  ajuns  la  m aterialism ul  dialectic  si   pretată  de  fanfară;   7,35  Cîntece   MAGA2/WsiE O E SPEC/AZ/PAEE
            de  mare  randament               cipială  pentru  teoria  şi  practica  în­  fic  au  considerat  drept  primă  sar­  istoric  şi  cum  —  datorită  celor  două   populare:  8,00  Clubul  voioşiei;  9,00
                                              tregii  mişcări  corrmni.sie  internaţio­  cină  istorică  crearea   în   diferitele   mari  descoperiri  ale  lui  M arx:  con­  Muzică  din  opere  cerută  de  ascul­  P P O D l/S E lf  O /fA fe Z E P fA
             Sectorul  sculărie  a  fost  dotat  în   nale:  C ritica  program ului  de  la  Got-   ţări  a  unor  partide   socialiste  de   cepţia  materialistă  despre  istorie  şi   tă to ri;  10,33  „M elodia  şi  interpre­
                                                                                                                  dezvăluirea  secretului  producţiei  ca­
            ultim u l  tim p  cu  noi   maşini-unelle   ha  de  K.  Marx  şi  scrisoarea  lui  F.   masă  ale  m uncitorilor.   A fla ţi   în   pitaliste  cu  ajutorui  plusvalorii  —   tul  preferat"  —  muzică . uşoară  ro-   EABfi/C//  A'O/ISrPE
            de  mare  randament.  P rintre  acestea   Engels  din  18/28  martie  1875  către   fruntea  luptei  clasei  muncitoare  in ­  socialismul  a  devenit  o  ştiinţă.  minească;  13,15  Din  folclorul  m u­
                                                                                                                                                     zical  al  popoarelor;  14,15  La  m icro­
            se  numără  o  freză  de  copiat  m atri­  Bebel.  In  aceste  lucrări  sînt  form u­  ternaţionale,  M arx  şi  Engels  au  ge-         fon:  satira  şi  um orul;  14,55  „U n  cin-
            ţe  cu  program,  o  maşină  de  găurit   late  o  serie  de  idei  referitoare  la   nei*a!izat  şi  propagat  în  permanen­  In  volum  sînt  cuprinse  o  serie  de   tec  pentru  tine"  —  muzică  uşoa­
            in  coordonate  şi  o  maşină  de  frezat   revoluţia  socialistă,  dictatura  prole­  ţă  experienţa  acestei  lupte,  şi-au  în­  articole  ale  lui  Engels  <„Un  salariu
                                              tariatului,  perioada  de  trecere  de  la                          echitabil  pentrvi  o  zi de muncă echita­  ră;  15,45  A rii  şi  scene  de  dragoste
            universală.                                                         suşit  învăţămintele  concrete  ale  tu­                             din  operete;  16,15  Cîntece  pentru
              Dotarea  sectorului  nostru  cu  aces­  capitalism  la  comunism,  cele  două                       bilă",  „Sistemul   muncii   salariate",
            te  m aşini-unelle  moderne  asigură  o   faze  ale  societăţii  comuniste,  pro­  turor  m işcărilor  mai  importante,  re-   „T rade-unionurile",   „U n  partid  al   cei  m ici:  16,30  Interpreţi  de  muzi­
            înaltă  precizie  si  calitate  de  execu­  ducţia  şi  repartiţia  produsului  so­  ţinînd  din  ele  tot  ce  era  esenţial.  m uncitorilor-  etc.).  In  care  este  de­  că  populară:  Ioana  Radu  si  losif
                                                                                                                                                     M ilu ;  17,15  Oameni  şi  fapte;  18,00
            ţie  a  S.D.V.-urilor.  De  asemenea,  ele   cial  total,  trăsăturile  fundamentale   Volum ul  cuprinde  lucrarea  lui  F.   monstrată  necesitatea  luptei  po liti­  „Antologia  discului"  :  M ari  in te r­
            contribuie  la  creşterea  sim ţitoare  a   ale  comunismului  deplin,  internaţio­  Engels:  „Dezvoltarea   socialismului   ce  pentru  înlăturarea  sistemului  ca­  preţi  ai  m uzicii  lui  Schubert;  19,35
            producţiei  si  productivităţii  muncii.                                                                                                 Concert  de  muzică  populară;  20,45
                       G IIEO R G IIE  FILIM O N    nalismul  proletar  şi  partidul  clasei   de  la  utopie  la  ştiinţă'*  in  care  sint   pitalist  şî  pentru  cucerirea  puterii  de
                             reglor           muncitoare.                       expuse  bazele  teoretice  ale  concep-  către  proletariat.         Canţonete  interpretate   de   solişti
                                                                                                                                                     rom ini;  21,45  Im agini   din   viaţa
                                                                                                                                                     nouă  a  patriei:  „Oraşe  fără  a rh i­
                                                                                                                                                     vă",  volum  de  reportaje  de  Petru
                                                                                                                  lecturi  in  grup.  montaje  literar-m u-   V in iilă.
                                                                                                                  zicalc:   „S criito rii  cinlă  Republica"
                                                                                                                  etc.  D irectorii  de  cămine  au  tratat
                                                                                                                  probleme  privind  pregătirea  manifes­
                                                                                                                  tă rilo r  artistice.                    TELEVIZIUNE
                                                                                                                    Seminarul  de  la  Orăştioara  de  Sus
              O  dată  cu  sosirea  anotim pului  re­  este  dedicat.  Exemplele  cele  mai  bu­  lectivişti",  lecţie  prin  care  tovarăşul   a  constituit  un  adevărat  schimb  de   8.50  Gimnastica  de  înviorare  la                 ■ 357
            ce.  activitatea  cultural-ai tisticâ  în   ne,  cu  rezultate  eficiente,  le  oferă   Nicolae  Clenciu,  secretar  al  Comite­  experienţă  pentru  activitatea  cultu­  dom iciliu;  9,00   Emisiune   pentru
            u n ită ţile   culturale   s-a   intensificat,   brigada  artistică  a  şantierului  4  de   tului  raional  pentru  cultură  şi  artă.   rală  din  raionul  Orăştie.  copii  şi  tineretul  şcolar:  A .B .C -ul                  I
            fapt  ce  a  făcut  ca  numărul  scrisori­  construcţii,  care  a  fost  in  m ijlocul   a  relevat  formele  şi   metodele   de         patinajului:  10,30  Reţeta  gospodi­            CRIMA
            lo r  trim ise  redacţiei  de  către  acti­  constructorilor  ori  de  cîte  ori  pre­  muncă  în  activitatea  culturală  în  pe­  ELENA  IO AN  nei:  11,00  Emisiunea  pentru  sate:
            viştii  culturali  să  fie  din  ce  în  ce   zenţa  ei  s-a  făcut  sim ţită,  atît  in   rioada  de  iarnă.  responsabila  Com itetului  de   19,00  Jurnalul  televiziunii;   19,10
            mai  mare.  Redăm  mai  jos  trei  din   privinţa  popularizării  celor  buni  cit   Programul  pj-imei  zile  a  semina­  redacţie   al   centrului   de   A venturile  lui  Robin  Hood  (X III)
            aceste  scrisori.                 şi  pentru  a  lua  atitudine  faţă  de  li­  rului  s-a  încheiat  cu  lucrări  practi­  radioficare  Orăştie  Întrecerea  cu  actul;   19,35  Raid
                                              nele  manifestări  necorespunzătoare.  ce  constînd  din  manifestări  cultura­                        prin  cinematografe;   19,50  Pagini
                                                                                le.  De  m ult  succes  s-a  bucurat  ex­
                                                Colectivul  obştesc  de  pe  lingă  club
            Activitatea  brigăzilor           n  hotărît  să  organizeze  un  concurs   punerea  „V iaţa  satului  oglindită  în  Pentru  lunile  de  iarnă  satirice  din   literatura   noastră  ;
                                                                                                                                                     20,10  Trei  plus  două;  21,35  Muzică
                                              între  brigăzile  artistice  de  agitaţie,   opera  scriitorului  M ihail  Sadoveanu"                  uşoară;  )n  încheiere:  buletin  de
            artistica                         concurs  care  să  contribuie  la  creşte­  susţinută  de  prof.  Mircea  Vana,  de   De  ciirînd  fondul  de  cărţi  al  bi­  ştiri,  sport  şi  buletin  meteorologic.
                                              rea  interpretării  artistice  şi  care  să   la  Şcoala  medie  „A urel  Vlaicu"  din   bliotecii  comunale  din  Pianul  de  Sus
              In  cadrul  şantierelor  de  construc­  fie  şi  un  spectacol  închinat  celei  de   Orăştie.  precum  şi  seara  de  calcul   a  fost  completat  cu  titlu ri  noi,  cărţi
            ţii  din  Hunedoara  activează  8  b ri­  a  17-a  aniversări  a  Republicii  Popu­  la  reuşita  căreia  şi-au  dat  concursul   ce  vor  veni  in  sprijinul  cursanţilor   Buletin  meteorologic
            găzi  artistice  de  agitaţie.  Pentru  ca   lare  Romine.          preşedintele  şi  brigadierul  zootehnic   de  la   m văţăm întul   agrozootehnic.
            activitatea  acestor  form aţii  să  fie  cit   NICO LAE  D IN U LE Ţ   al  G.A.C.  „Dacia"  din  Orăştioara  de   Pcntiu  populaiizarea  şi  difuzarea  a-   PENTI1U  24  O ltE
            mai  strins  legată  de  problemele  ce­  directorul  clubului  „Constructorul"   Sus  şi  directorul  şcolii  din  localita­  cestor  cărţi  si  broşuri  vom  organiza
            rute  de  fiecare  loc  de  muncă,  cu  a-    Hunedoara             te.  In  cadrul  acestei  seri  s-a  demon­  expoziţii  şi  standuri  cu   îm prumut,   Vreme  schimbătoare  cu  cerul  mai
            ju to m l  colectivului  obştesc  al  clu­                          strat.  pe  bază  de  calcul,  ce  înseamnă   vom  afişa  liste  bibliografice  de  reco­  m ult  noros.  Vor  cădea  ploi   slabe
                                                                                                                  mandare.  De  asemenea,  vom  orga­
            bului,  s-a  constituit,  pe  lingă  fiecare
            şantier,  rîte  un  colectiv  de  creaţie,  Seminar  pe  teme       dezvoltarea  sectorului  zootehnic  în   niza  seri  de  întrebări  şi  răspunsuri,   locale.  V înt  moderat  cu  intensifi­
                                                                                acest  sat  de  munte.
            form at  din  oameni  talentaţi,  dar  care                           In  ziua  a  doua  lucrările  au  conti­  concursuri  pe  teme:  „M uncind  si  în-   cări  locale  din  vest.  Temperatura,
            în  acelaşi  tim p  cunosc  problemele  ac­ culturale               nuat  pe  secţii.  B ibliotecarilor  le-au   vătînd  sporim  belşugul  gospodăriei".   ziua  va  fi  cuprinsă  intre  plus  5  şi
            tuale  ale  producţiei  şi  pot  lega  mai                          fost  date  îndrum ări  practice  privind   „Să  ne  cunoaştem  gospodăria  colec­  plus  10  grade,  iar  noaptea   intre
            bine  textele  program elor  de  viaţa   La  Orăştioara  de  Sus  a  avut  loc   activitatea  în  perioada  ce  ne  despar­  tivă".  Nu  vor  lipsi  manifestările  cul-   minus  2  g:ade  şi  plus  3  grade.
            şantierelor.                      recent  un  seminar  cu  activiştii  cul­  te  de  sărbătoarea  de  la  30  Decem­  lu m l -artistice   care   vor   completa
              A  in tra t  în  practica   in terpreţilor   turali  din  raionul  Orăştie.  Lucrările   brie.  S-au  dat  sugestii  de  a  se  orga­  plăcut  acţiunile  organizate  cu  car­  PENTRU  URM ĂTOARELE   ANCA,  cremă  antirid,  conţine  substanţe  vitale   u llrn    penetrante,
            brigăzilor  artistice  de  agitaţie  de  a   seminarului  au  fost  deschise  cu  lec­  niza  expoziţii  cu  cărţi  pe  teme:  „La   tea  în  lunile  d^  iarnă.  3  ZILE  care  regenerează  ţesutul  şi  diminuează  vizibilitatea  rid u rilo r  in  ju ru l
            se  deplasa  la  punctele  de  lucru  de   ţia:  „A ctivitatea  in stitu ţiilo r  cultu­  a  17-a  aniversare  a  R epublicii"  şi
            pe  şaniîere  şi  de  a  prezenta  progra­  rale  de  masă  în  sp rijinul  dezvoltării   „Patrie  înfloritoare"  precum  şi  pen­  M A R IA   MIRCEA   Vreme  favorabilă  precipitaţiilor.   ochilor.
            mul  în  m ijlocul  acelora   cărora  le  conştiinţei  socialiste  a  ţăranilor  co­  tru  organizarea  de  călătorii  pe  hartă,  bibliotecară  —  Pianul  de  Sus  Temperatura  în  uşoară  scădere.         Preţul  11,75  lei.
   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75   76