Page 71 - 1964-12
P. 71
Nr. 3104 Drumul socialismului Pag. 3
In rimd cu DIN FILM ELE
(Vinii amu ş.e$, de Sumo.
W A
Se făcea că intră împreună cu asa ceva ? ! Asta nu poate fi folo — Stat din partea tovarăşilor de
soţia intr-un local elegant. Ceva sită decit la retopit /... lingă oglinda cea mare — ii spuse,
intre „Cor vi nul1* din Hunedoara şi „A ţinut-o aşa vreo două ore. aşezind pe masă două sticle de
..Continental“ din Bucureşti. N ici şampanie.
Tn secţia mecanic şef de la Fa brică există utilaje noi, de o înaltă N-a fost chip să-l induplec. Intre — Aha. sint de la Auguslin Rad
brica chimică din Orăştie lucrează productivitate, cum sint maşinile cu n-apucă să se aşeze bine la masă timp, bietul Razva aştepta cu ma şi losif Turzoi, tot şoferi la Auto
m ulţi tineri. C alificaţi în dife rite me comandă program la secţia sculărie, şi ospătarul sosi cu o tavă pe care şina încărcată. M-am dus apoi la baza din Hunedoara — ii explică
serii, ei muncesc cu însufleţire pen maşinile de injecţie la secţia mase Cari von Ossietzky se aflau cocteil de ouă, un coniac construcţii metalice, la Vulcu, şe soţie). Vezi ce-nseamnă să fii om?!...
tru remedierea unor defecţiuni sau plastice, tov. Mircea Paştiu afirm ă cu zahăr şi aperitive. ful secţiei S-a purtat ca nicioda
pentru executarea unor revizii în că el nu are ce învăţa nou. — Dumneavoastră sinlefi tova tă. Degeaba-i spuneam eu c-ar pu Toată lumea te preţuieşte.
grafic. Despre instalatorul loan Dră- Organizaţia U.T.M., com uniştii din răşul Anderval ? ica-o folosi la repararea furnalelor, Şi din nou ii veni în minte o in-
— Da, aşa mă numesc, Ander
ghici, laborantul chim ist M ihai M ăr această secţie au încercat să-l a ju val losif la oţelărU, cu el ii dădea intr-una Umplare. „Era pe la începutul te
gineam!, electricianul M arin Pelrcs- te să înţeleagă că pe un tin ă r al cu calitatea lucrărilor, cu durabi rii. De la Orăştie trebuiau trans
eu şi despre m u lţi a lţii, m uncitorii zilelor noastre trebuie să-l caracte — Sînt din partea tovarăşului de litatea şi cile si mai cite. Ha ml-a portate la Piatra Neamţ 20 tone
mai vîrstnici iţi vorbesc cu o justi- rizeze atitudinea înaintată faţă de la masa de lingă geam. Hazva mi-a de tablă pentru nişte fişete co
licată m îndrie. Mnrea lor m ajorita muncă, conştiinciozitatea şi respec spus că-l cheamă — incheie ospă mandate de combinat. Ca să le fac
te au fost crescuţi şi educaţi aici, tul faţă de cei vîrstnici. C om uniştii tarul discufia, aşezlndu-le pe masă. oamenilor ceva „drumuri bune"
în m ijlocul colectivului de muncă. losif Ştefan. Octavian Stroie, Petru Uitindu-se intr-acolo, il zări pc (era şi Razva printre ei) mi-am
E lectricianul M arin Petrescu, atunci Grigorescu au stat de nenumărate Razva, care-i făcu un semn discret zis: hai să le duc cu J.R.T.A. Şi
cînd a venit in fabrică era un ti- ori de vorbă cu Paştiu. U iem iştii cu capul. nu le-am trimis de la Orăştie di
nâr care poseda cunoştinţe teoreti loan Borza, Pom piliu Pop şî cei — Cine-i Razva ? De ce-li face mai spus că tabla mea nu face doi rect la Piatra Neamţ, ci le-am a-
ce, dar se descurca mai greu cu la lţi tovarăşi de muncă au căutat cinste ? — se interesă sofia. bani. Parcă eu nu ştiam cit face! dus Iutii la Hunedoara şi de aici
practica. M em brii de partid Lau- de asemenea să-l ajute. A fast c ri — Ehei, c un om şi jumătate. M-a costat 90 de bani kilogramul. le-am trimis acolo. Iar pentru ca
rean Romoşnn şi Petru Grigorescu, ticat la postul U.T.M. de control, iar E şofer la Autobaza l.R T A . Hu 7 000 de kg. fac 6 000 şi ceva de să aibă oamenii înapoi cursa plină,
M ih u ţ Traian, secretarul organiza într-una din adunările generale, cei nedoara şi lucrează pentru combi lei. Plus transportul cu maşina lui le-am zis să aducă, de acolo 40 de
ţiei U T.M., s-au ocupat îndeaproape 38 de membri ai organizaţiei U.T.M. nat. Tu ştii, eu ca şef de birou, la Razt'a, care-i circa 4 000... Că doar fişete. A fost treabă, nu glumă!
de tîn ă nil M arin Petrescu. El a fost au dezbătut activitatea sa. Atunci aprovizionare, ii semnez foile de pentru asta am făcut-o : să nu vină A costat combinatul în jurul a
aju ta t să-şi însuşească tainele mese tin e rii Nioriea Mureşan, Pom piliu parcurs... il trimit pe cite un tra omul cu maşina goală, că-i plătit 23—24 mii de lei, dar s au ales oa
riei într-un termen scurt. Paralel Pop, loan Borza, Bendeguz Feher şi seu mai rentabil. , şi omul vrea la tone-kilometrice. Altfel, tablă menii cu un spor frumuşel la sala
v\\ munca proiesională, el îşi com a lţii i-au dat sfa tu ri tovărăşeşti, l-au să-mi mulfumească, „De-al şti tu veche aş fi putut aduce pe C.F.R., riu. Pe cînd, dacă aş fi trimis ta
pletează şi studiile. In prezent este îndemnat să urmeze exemplul îna cum se fac lucrurile astea si ce-am şi un vagon întreg de 20 de tone, bla cu vagonul C F.R. dţ la Orăş
în clasa a IX -a la şcoala medie se intat al com uniştilor din secţie, să păţit ultima dată — continuă el in m-ar fi costat doar 350 lei Or, pen tie, direct la Piatra Neamţ şi aş
rală şi obţine rezultate frumoase şi dea ascultare celor mai vîrstnici. glnd — parcă văd ce lecţie mi-ai tru un combinat ca al nostru, din fi adus de acolo, Lot în vagon, f i -
la învăţătură. In producţie şi în Pînă acum, rezultatul muncii de ţine /“ . Hunedoara, ce-s cileva mii incolo şetele, ce-aşi fi realizat ? Doar o
societate are o comportare discipli educaţie desfăşurată de organizaţia Şi-Si imagină toate scenele pe sau încoace.. ? Dar parcă ai cu economie de circa 20.000 de lei
nată. plină de respect faţă de cei U.T.M. cu tînărul Mircea Paştiu n-a trecute cînd Hazva sosi cu un ca cine te înţelege! M-au ţin u t aşa, pentru combinat, care. pe lingă mi
vîrstnici. dat rezultatele scontate. Este nece /»îr-o dimineaţă cenuşie de mai lui, Cari von Ossietzky este supus mion de tablâ-dcşeu din Bucureşti, cu maşina in drum, mai bine de 4 lioanele ce se realizează In secţii,
e un fleac..
Asemenea exemple se pot da m ul sar ca organizaţia U.T.M, să caute a a nu lui i 1918 a fost inmormîntat unor persecuţii continue ce s-au ca să nu se înapoieze „gol". Primul orc Şi. piuă la urmă. tot la fier
te. DtsciMînd cu iov. M ihuţ Traîan, să-l antreneze cu mai m ultă regula un om a cărui viată şi activitate accentuat mult după venirea lui de care se izbi fu Vasile Stoines- vechi am dat-o. Lui Razva, ca să-i — Dacă o să se afle ? — i se
păru că-l întreabă soţia (dar nu
secretarul organizaţiei U.T.M., el ritate la acţiunile ce le iniţiază, să şi-au aliat preţuirea numai dinco Hitler la putere. Este internat in cu, şeful magaziei centrale a com răsplătesc timpul pierdut, i-am pro mai i se păru, căci ea habar n-avea).
ne-a vorbit Insă şi despre comporta dea sarcină celor mai buni utemişti lo de granifele patriei sale, unde diferite lagăre si ţinut departe de binatului : mis o cursă mai rentabilă ; să ducă
rea tînărului electrician Mircea Paş- să se ocupe cu răbdare de colegul numele său a avut un puternic ră viata publică Premiul Nobel pen — Eu nu bag in magazie decît nişte bronz la Roman şi să aducă — Nici gind. Astea doar eu le
tiu. Nu s-ar putea spune că nu-şl lor, să vizioneze în colectiv film e, sunet. Acesta a fost scriitorul şi tru pace care i-a fost acordat in tablă bună! Cum să dau secţiilor de acolo cabluri de oţel pentru o- aranjez...
cunoaşte meseria, că ar fî neprice piese de teatru, să participe la jo ile ziaristul german, Cari von Ossi 1936 nu poate să-l primească fiind telărle. Ce-am mai păţit şi cu ca — Şi dacă. totuşi... ?
put. Altceva dă de qindit colectivu de tineret Lipsurile pe care le are etzky, care in perioada anilor că Hitler, Goebbels şi Gâring i-au blurile alea... numai eu ştiu !"... — Ei bine, atunci...! ? Atunci,
lui din care Tare şi el parte: com Mircea Paştiu pot fi elim inate prin- 1919-1938 a (inul sus steagul luptei interzis acest lucru. Ossietzky va Firul ginăurllor ii fu întrerupt de vom vedea.
portarea în producţie şi in afara ei ir-o muncă mai perseverentă cu el pentru pace şi democraţie. împo muri fără să-şi vadă înfăptuite o nouă apariţie a ospătarului. A. R IC IU
Obişnuieşte să nu asculte dispoziţii însuşi, ia r forţa colectivului poate triva fascismului, demascind in idealurile sale despre pace. AGENDA
şi trebuie să-l determine să fie în articolele sale publicate in presă
le m aistrului, faţă de m uncitorii mai Producfie a Televiziunii din
tind cu ceilalţi tineri, fruntaşi si situaţia politică şi socială existen
vîrsin ici se poartă obraznic, iar în evidenţiaţi din secţia mecanic şef. tă in patria sa. RD.G., filmul rulează la cinema
oraş are „p rie te n ii- lui. Deşi in fa SAIUN CERBU Duşman inveterat al fascismu tograful „Arta" din Deva.
Duminică 20 decembrie 1964
Sedusă şi abandonată
CINEMA
U.M. DE l i SUBREDftCŢIA chi — cinematograful „P atria" ;
DEVA : Comoara din Vadul Ve
V ii şi m orţi — seriile I şi II — ci
CUGIR MUSTRĂ VOLUNTARĂ nematograful „A lta "; PETROŞANI:
A dispărut o navă — cinematogra
fu l „Republica" ; H atari — seri
ile I şi II — cinem atograful „7
Scade preţul de cost al maşinii de cusut seriile I şi II — cinematograful
S trăinul
Noiembrie" ; LU PEN I :
„C u ltu ra l"; A LB A IU L IA : Ghepar
dul seriile T şi II — cinematograful
In atenţia colectivului sectorului de m uncitori au fost specializaţi. „V ictoria" ; Două dum inici — ci
maşini de cusut stă în permanenţă Toate acestea au contribuit la re nematograful „23 August"; SEBEŞ :
reducerea preţul ui de cost al pro ducerea preţului de cost in acest an, Comisarul M aigret se înfurie —
duselor. In acest scop au fost puse faţă de anul trecut, cu 04 lei pe cinematograful „Progresul"; Dom
în valoare numeroase rezerve inter maşină. nul Topaze — cinem atograful „Se
ne. Astfel, s-au redus unele opera Printre cei care au contribuit la beşul"; ORĂŞTIE : îm puşcături în
ţii de uzinare la diferite repere, s-au reducerea preţului de cast al maşi ceaţă — cinematograful „Flacăra";
redus rebuturile, au fost îm bunătă nilor de cusut „Ileana- se numără HAŢEG ; Iolantha — cinemato
ţite unele norme etc. De asemenea, tov. loan Zaharie, maistru la corp graful „Populai-"; BRAD : Ocolul
sectorul a fost dotat cu maşini mo şi placă, loan Cibu, maistru la strun păm întului în 80 de zile — seriile
derne de mare randament care au I şi II — cinematograful „Steaua
guri, Dionisie Crăciun, reglor la
roşie"; S IM E R IA : Umbrelele din
dus la creşterea producţiei şi a pro strunguri, Vasile Zuga si m ulţi a lţii. Cherbourg — cinematograful „M u
d u ctivită ţii muncii cit şi la reduee- reşul".
rea preţului de cost. De asemenea, AVR AM O LTEANU Producţie a studiourilor italiene, Situaţii neprevăzute se instalea
s-au luat măsuri şi un mare număr maistru principal filmul lui Pictro Germl, „Sedusă ză. răstoarnă toate planurile ca la
si abandonată“ face o analiză lu riadul lor si aceste situaţii să fie RADIO
cidă a vieţii din Italia de astăzi, răsturnate de altele. E un adevă
Economii peste plan analiză ce continuă investigaţiile rat scandal, se discută pe tema „o-
începute in „Drumul speranţei* noarei“ la cafenea, la teatru, pre Programul I: 6.00 Concert de
sau ..Divorţ italian" tutindeni. dim ineaţă; 8,00 Sumarul presei ;
La sectorul forjă sarcinile de pro extins forjarea în m atriţe şi in iţia In acest film ni se prezintă o Si- Toii il acuză pe seducător dar 8,30 Teatru la microfon pentru co i
ducţie se îndeplinesc ritm ic şi la tiva de a realiza cu aceeaşi garni cilie cufundată in prejudecăţi acesta nu se simte vinovat fiindcă pii : „A ve n tu rile lui Cippolino", a- C O A /S U fiA 77 P R O D U S E L E
toţi indicatorii. Productivitatea mun tură de m atriţe un număr cit mai stupide, in tradiţii anacronice care de fapt Agnese nu era „fără de dnptare radiofonică de Dan Tăr-
cii a crescut cu 4 la sută faţă de mare de piese. Drept urm are am domină şi imobilizează conştiin prihană" Ascalone, tatăl fetei, va chilfl după basmul lui G ianni Ro- FA8RIC// 0£ 30/J $/CQA/S£Mf
plan. In cadrul sectorului nostru s-a putut realiza o economie suplimen ţele muri dezonorat. Cu el. autorul în- dari; 9,30 Muzică populară inter
tară la pix?ţul de cost de 773.205 lei, Seducerea unei fele primeşte mormlntează şi mentalităţile înve pretată de T ita Bărbulescu, Nata-
faţă de 300 000 lei cit prevedea an proporţia unei catastrofe, dar nn chite. avertizlndu-ne asupra vieţii lia Şerbănascu şi Ion Cristorcanu;
La turnătoria de fontă gajamentul pentru întreg anul. in sensul unei drame sufleteşti ci mizere şi dezumanizate a omului 10.00 Actualitatea muzicală; 10,45
in ridicula bătălie pentru salvarea de rind din Sicilra Republică înfloritoare — program
de cîntece; 11,03 A rii din operete;
Planul de producţie pe 11 luni s-n RADU P A U L aparentelor, pentru păstrarea „o- Filmul rulează la cinematograful 12.00 Program muzical cerut de
realizat şi in secţia noastră la toţi tehnician noarci”. „ Patria“ din Deva ascultătorii care an dezlegat „Ite-
in d icii. Noi am obţinut realizări fru bus-m elodii": 13,10 De toate pentru
moase şi în ceea ce priveşte reduce toţi; 14,00 Cîntece şi jocuri popu
rea preţului de cost al producţiei. lare; 14,30 Transmisiune sportivă;
Economiile suplim entare realizate se în Editura politică a apărut: 16.00 „Concertul săptăm înii"; 16,30
ridică la 662.000 lei. La obţinerea lor Fragmente din operete; 17,30 D in
a contribuit creşterea productivită viaţa satelor patriei; 18,00 Program
ţii m uncii cu 3 la sută faţă de plan, muzical dedicat fruntaşilor de pe
aprovizionarea ritm ică cu materiale ogoare: 18,30 C ă iţi care vă aşteap
şi buna lor gospodărire, micşorarea
consum urilor specifice, utilizarea mai K. Marx-F. Engels OPERE, tă ; 19,30 „A m îndrăgit o melo
bună a m aşinilor si a suprafeţelor die" — emisiune de muzică uşoa BOGAPE /A/ Y/PAPf/A/f PREPARAU
ră romînească; 20,15 Teatru la m i
de producţie crofon: premiera „Postul X “ de
N IC O LAE nU TC O VSC III Volum ul cuprinde lucrările scrise In această perioadă, Asociaţia In ţiei proletariatului despre lume pre Constanţa B rnlu; 21,06 Pagini din D/A/ PPt/C PE Ş/i EGt/Pif PAVA SPEZE
maistru principal de K. M arx si F. Engels in perioa ternaţională a M uncitorilor încetîn- cum şi tezele principale ale socia operete; 22,15 Muzică uşoară in
da m anie 1875 — mai 1883. du-şi activitatea după ce işi îndepli lism ului ştiin ţific. După te urm ă terpretată de surorile Clark.
Volum ul începe cu două lucrări nise misiunea de a uni foiţele pro reşte etapek? principale ale dezvol
Maşini noi, ale întem eietorilor comunismului letariatului pe plan iniei naţional, tării filozofiei. Engels arată cum s-a Programul II: 7,00 Muzîcâ in te r
ş tiin ţific de o mare im portanţă p rin întem eietorii comunismului ş tiin ţi ajuns la m aterialism ul dialectic si pretată de fanfară; 7,35 Cîntece MAGA2/WsiE O E SPEC/AZ/PAEE
de mare randament cipială pentru teoria şi practica în fic au considerat drept primă sar istoric şi cum — datorită celor două populare: 8,00 Clubul voioşiei; 9,00
tregii mişcări corrmni.sie internaţio cină istorică crearea în diferitele mari descoperiri ale lui M arx: con Muzică din opere cerută de ascul P P O D l/S E lf O /fA fe Z E P fA
Sectorul sculărie a fost dotat în nale: C ritica program ului de la Got- ţări a unor partide socialiste de cepţia materialistă despre istorie şi tă to ri; 10,33 „M elodia şi interpre
dezvăluirea secretului producţiei ca
ultim u l tim p cu noi maşini-unelle ha de K. Marx şi scrisoarea lui F. masă ale m uncitorilor. A fla ţi în pitaliste cu ajutorui plusvalorii — tul preferat" — muzică . uşoară ro- EABfi/C// A'O/ISrPE
de mare randament. P rintre acestea Engels din 18/28 martie 1875 către fruntea luptei clasei muncitoare in socialismul a devenit o ştiinţă. minească; 13,15 Din folclorul m u
zical al popoarelor; 14,15 La m icro
se numără o freză de copiat m atri Bebel. In aceste lucrări sînt form u ternaţionale, M arx şi Engels au ge- fon: satira şi um orul; 14,55 „U n cin-
ţe cu program, o maşină de găurit late o serie de idei referitoare la nei*a!izat şi propagat în permanen In volum sînt cuprinse o serie de tec pentru tine" — muzică uşoa
in coordonate şi o maşină de frezat revoluţia socialistă, dictatura prole ţă experienţa acestei lupte, şi-au în articole ale lui Engels <„Un salariu
tariatului, perioada de trecere de la echitabil pentrvi o zi de muncă echita ră; 15,45 A rii şi scene de dragoste
universală. suşit învăţămintele concrete ale tu din operete; 16,15 Cîntece pentru
Dotarea sectorului nostru cu aces capitalism la comunism, cele două bilă", „Sistemul muncii salariate",
te m aşini-unelle moderne asigură o faze ale societăţii comuniste, pro turor m işcărilor mai importante, re- „T rade-unionurile", „U n partid al cei m ici: 16,30 Interpreţi de muzi
înaltă precizie si calitate de execu ducţia şi repartiţia produsului so ţinînd din ele tot ce era esenţial. m uncitorilor- etc.). In care este de că populară: Ioana Radu si losif
M ilu ; 17,15 Oameni şi fapte; 18,00
ţie a S.D.V.-urilor. De asemenea, ele cial total, trăsăturile fundamentale Volum ul cuprinde lucrarea lui F. monstrată necesitatea luptei po liti „Antologia discului" : M ari in te r
contribuie la creşterea sim ţitoare a ale comunismului deplin, internaţio Engels: „Dezvoltarea socialismului ce pentru înlăturarea sistemului ca preţi ai m uzicii lui Schubert; 19,35
producţiei si productivităţii muncii. Concert de muzică populară; 20,45
G IIEO R G IIE FILIM O N nalismul proletar şi partidul clasei de la utopie la ştiinţă'* in care sint pitalist şî pentru cucerirea puterii de
reglor muncitoare. expuse bazele teoretice ale concep- către proletariat. Canţonete interpretate de solişti
rom ini; 21,45 Im agini din viaţa
nouă a patriei: „Oraşe fără a rh i
vă", volum de reportaje de Petru
lecturi in grup. montaje literar-m u- V in iilă.
zicalc: „S criito rii cinlă Republica"
etc. D irectorii de cămine au tratat
probleme privind pregătirea manifes
tă rilo r artistice. TELEVIZIUNE
Seminarul de la Orăştioara de Sus
O dată cu sosirea anotim pului re este dedicat. Exemplele cele mai bu lectivişti", lecţie prin care tovarăşul a constituit un adevărat schimb de 8.50 Gimnastica de înviorare la ■ 357
ce. activitatea cultural-ai tisticâ în ne, cu rezultate eficiente, le oferă Nicolae Clenciu, secretar al Comite experienţă pentru activitatea cultu dom iciliu; 9,00 Emisiune pentru
u n ită ţile culturale s-a intensificat, brigada artistică a şantierului 4 de tului raional pentru cultură şi artă. rală din raionul Orăştie. copii şi tineretul şcolar: A .B .C -ul I
fapt ce a făcut ca numărul scrisori construcţii, care a fost in m ijlocul a relevat formele şi metodele de patinajului: 10,30 Reţeta gospodi CRIMA
lo r trim ise redacţiei de către acti constructorilor ori de cîte ori pre muncă în activitatea culturală în pe ELENA IO AN nei: 11,00 Emisiunea pentru sate:
viştii culturali să fie din ce în ce zenţa ei s-a făcut sim ţită, atît in rioada de iarnă. responsabila Com itetului de 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
mai mare. Redăm mai jos trei din privinţa popularizării celor buni cit Programul pj-imei zile a semina redacţie al centrului de A venturile lui Robin Hood (X III)
aceste scrisori. şi pentru a lua atitudine faţă de li rului s-a încheiat cu lucrări practi radioficare Orăştie Întrecerea cu actul; 19,35 Raid
nele manifestări necorespunzătoare. ce constînd din manifestări cultura prin cinematografe; 19,50 Pagini
le. De m ult succes s-a bucurat ex
Colectivul obştesc de pe lingă club
Activitatea brigăzilor n hotărît să organizeze un concurs punerea „V iaţa satului oglindită în Pentru lunile de iarnă satirice din literatura noastră ;
20,10 Trei plus două; 21,35 Muzică
între brigăzile artistice de agitaţie, opera scriitorului M ihail Sadoveanu" uşoară; )n încheiere: buletin de
artistica concurs care să contribuie la creşte susţinută de prof. Mircea Vana, de De ciirînd fondul de cărţi al bi ştiri, sport şi buletin meteorologic.
rea interpretării artistice şi care să la Şcoala medie „A urel Vlaicu" din bliotecii comunale din Pianul de Sus
In cadrul şantierelor de construc fie şi un spectacol închinat celei de Orăştie. precum şi seara de calcul a fost completat cu titlu ri noi, cărţi
ţii din Hunedoara activează 8 b ri a 17-a aniversări a Republicii Popu la reuşita căreia şi-au dat concursul ce vor veni in sprijinul cursanţilor Buletin meteorologic
găzi artistice de agitaţie. Pentru ca lare Romine. preşedintele şi brigadierul zootehnic de la m văţăm întul agrozootehnic.
activitatea acestor form aţii să fie cit NICO LAE D IN U LE Ţ al G.A.C. „Dacia" din Orăştioara de Pcntiu populaiizarea şi difuzarea a- PENTI1U 24 O ltE
mai strins legată de problemele ce directorul clubului „Constructorul" Sus şi directorul şcolii din localita cestor cărţi si broşuri vom organiza
rute de fiecare loc de muncă, cu a- Hunedoara te. In cadrul acestei seri s-a demon expoziţii şi standuri cu îm prumut, Vreme schimbătoare cu cerul mai
ju to m l colectivului obştesc al clu strat. pe bază de calcul, ce înseamnă vom afişa liste bibliografice de reco m ult noros. Vor cădea ploi slabe
mandare. De asemenea, vom orga
bului, s-a constituit, pe lingă fiecare
şantier, rîte un colectiv de creaţie, Seminar pe teme dezvoltarea sectorului zootehnic în niza seri de întrebări şi răspunsuri, locale. V înt moderat cu intensifi
acest sat de munte.
form at din oameni talentaţi, dar care In ziua a doua lucrările au conti concursuri pe teme: „M uncind si în- cări locale din vest. Temperatura,
în acelaşi tim p cunosc problemele ac culturale nuat pe secţii. B ibliotecarilor le-au vătînd sporim belşugul gospodăriei". ziua va fi cuprinsă intre plus 5 şi
tuale ale producţiei şi pot lega mai fost date îndrum ări practice privind „Să ne cunoaştem gospodăria colec plus 10 grade, iar noaptea intre
bine textele program elor de viaţa La Orăştioara de Sus a avut loc activitatea în perioada ce ne despar tivă". Nu vor lipsi manifestările cul- minus 2 g:ade şi plus 3 grade.
şantierelor. recent un seminar cu activiştii cul te de sărbătoarea de la 30 Decem lu m l -artistice care vor completa
A in tra t în practica in terpreţilor turali din raionul Orăştie. Lucrările brie. S-au dat sugestii de a se orga plăcut acţiunile organizate cu car PENTRU URM ĂTOARELE ANCA, cremă antirid, conţine substanţe vitale u llrn penetrante,
brigăzilor artistice de agitaţie de a seminarului au fost deschise cu lec niza expoziţii cu cărţi pe teme: „La tea în lunile d^ iarnă. 3 ZILE care regenerează ţesutul şi diminuează vizibilitatea rid u rilo r in ju ru l
se deplasa la punctele de lucru de ţia: „A ctivitatea in stitu ţiilo r cultu a 17-a aniversare a R epublicii" şi
pe şaniîere şi de a prezenta progra rale de masă în sp rijinul dezvoltării „Patrie înfloritoare" precum şi pen M A R IA MIRCEA Vreme favorabilă precipitaţiilor. ochilor.
mul în m ijlocul acelora cărora le conştiinţei socialiste a ţăranilor co tru organizarea de călătorii pe hartă, bibliotecară — Pianul de Sus Temperatura în uşoară scădere. Preţul 11,75 lei.