Page 72 - 1964-12
P. 72
/
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 3104
HBTAJJE Programul celui de-al 9-lea
Festival mondial
al tineretului şi studenţilor
ALGER 19. — Corespondentul In îiln iri eu caracter foarte larg
Agerpres, C. Benga, transm ite r vor avea loc cu ocazia Festivalului,
Com itetul internaţional de pregă dezbătindu-se in cadrul lor proble
După a treia săptămînă la 0.N.U, Sovietul Suprem al U.R.S.S. a ratificat dial al tineretului şi studenţilor care n irii progresiste în dife rite domenii,
me ce se pun astăzi în faţa ome
tire al celui de-al 9-lea Festival mon
politic, cultural, profesional.
se va desfăşura la Alger, şi-n în
unele amendamente la Carta O.N.U. cheiat lucrările şi, după două zile de In ziua de 6 august, îm plinirea a
Pivă la întreruperea lucrărilor se Numeroşi delegaţi au subliniat ne ricane in oraşul Stanley viile. S-a dezbateri, a adoptat programul a- 20 de ani de la aruncarea bombelor
cestui festival.
japoneze
atomice asupra oraşelor
siunii O.N.U., prilejuită de sărbă cesitatea restabilirii drepturilor le subliniat cu acest prilej că departe MOSCOVA 19 (Agerpres). — ru lu i m em brilor C onsiliului de Secu P o triv it program ului adoptat cu Hiroşim a şi Nagasaki, vor avea lor;
torile de iarnă, au mai rămas două gitime ale R.P. Chineze la O N.U., de a urmări o acţiune cu caracter După cum transm ite agenţia TASS, ritate de la 11 la 15. iar ai Consiliu acest p rile j, Festivalul va începe m ari m anifestări închinate luptei
zile. Cind vor fi reluate lucrările ? in locul ocupat in prezent de cian- umanitar, aşa cum este prezentată Prezidiul Sovietului Suprem al lui Economic şi Social de la 18 la 27. m iercuri, 28 iulie şi va dura pină pentru pace, îm potriva războiului.
— se întreabă în aceste zile obser kaişişti. Ţara noastră a sprijinit în de autorii, intervenţiei, aceasta a U.R.S.S. a ra tifica t amendamentele Lărgirea C onsiliului de Securitate la 7 august 1965. Program ul cu p rin
vatorii de la O.N U., avind in vedere totdeauna drepturile R.P. Chineze constituit in realitate un ajutor di la articolele 23, 27 şi 61 ale Cartei şi a Consiliului Economic şi Social de, în afara m anifestărilor tra d iţio In tim pul Festivalului, va fi or
că pină acum nu a intervenit nici fu această problemă. Intr-o scrisoa rect dat premierului congolcz Moise O.N.U. Aceste amendamente, adop va asigura o reprezentare mai largă nale, m ari m itin g u ri de solidaritate ganizat tin colocviu pe tema : „R o lu l
un element nou in legătură cu re re adresată secretarului general al Chombe, care încearcă să infringă tate la 17 decembrie 1963 de cea în organele principale ale O N.U., cu lupta de eliberare a popoarelor tinerelului şi studenţilor în lupta
zolvarea .,crizei financiaro" a O.N.U. O.N.U., delegaţia R.P. Romîne a ce răscoala populară din Congo. de-a 18-a sesiune a A dunării Gene corespunzătoare num ărului crescut din AtYica şi din alte regiuni ale lu pentru apărarea păcii mondiale şi
In cursul săptăminii au avut loc ac rut să devină coautoare la cererea Peregrinările premierului congolez rale O.N.U., prevăd mărirea numă de ţă ri membre ale O.N.U. m ii, Ziua prieteniei cu poporul şi ti independenţei naţionale a tuturor
ţiuni importante menite să ducă la Cambodgici, ca problema să fie în au fost mult comentate in aceste zile nerelul algerian, în cursul căreia popoarelor".
apropierea celor două poziţii opuse scrisă pe ordinea de zi a actualei pe coridoarele Naţiunilor Unite. Ini va avea loc comemorarea eroilor a l Din partea tineretului romîn, la
în această problemă. Grupul afro- sesiuni. ţial se anunţase că el va sosi la New gerieni căzuţi in lupta pentru inde lu crările Com itetului internaţional
asiatic, relata ziantl „New York In problema dezarmării generale York pentru a lua parte la şedin Recepţia oferită de A. Gromîko fa O.N.U. pendenţă, dezvelirea unui monument de pregătire a asistat o delegaţie
Times", continuă să-şi desfăşoare ac şi totale, ca şi a securităţii colective, ţele Consiliului de Securitate. Dar in memoria tin e rilo r din Algeria condusă de A ndrei Ştefan, membru
tivitatea cu privire la „deschiderea au fost făcute unele propuneri dem după ce delegaţii unor ţări africane care şi-au dat viaţa pentru elibera al B iro u lu i C.C. al U.T.M . şeful sec
unor căi in rezolvarea crizei finan ne de luat în seamă. Ministrul de au lăsat să se înţeleagă că această NEW YORK 19 (Agerpres). — packi, Romîniei — C. Mănescu, Un rea patriei şi altele. ţie i R elaţii cu străinătatea.
ciare a O .N .U .P otrivit ziarului externe al Siiiei, Hassan Mariyud, vizită nu este privită favorabil de După cum transmite agenţia TASS, gariei — J. Peter, secretarul de stat
„New York Post", grupul afro-asia- s-a pronunţat in favoarea unei con majoritatea ţărilor membre ale Or A. A. Gromîko, m inistrul afacerilor al S.U.A., D. Rusie, şefii delegaţiilor
tic va face intense demersuri in ve ferinţe mondiale la nivel înalt in ganizaţiei Unităţii Africane, şi mai externe al U.R.S.S., a o fe rit vineri Cehoslovaciei — J. Hajek, Cubei — Un bilanţ al politicii
derea creării unui „fond de salvare", problema dezarmării. Ministrul afa ales după ce a devenit cunoscut cu o recepţie în cinstea delegaţiilor sta F. Alvarez-Tabio, Iugoslaviei — D.
la care să contribuie toate statele. cerilor externe al R.P. Polone, Adam rentul de opinie manifestat in Con telor participante la lucrările celei Lekici, şefi ai altor delegaţii şi m i
n iştrii afacerilor externe ai
altor
Ziarul continuă că potrivit unor sur Rapacki, a propus convocarea unei siliul de Securitate împotriva acţiu de-a 19-a sesiuni a A dunării Gene state membre ale O.N.U., funcţionari interne şi externe a S.U.A.
se sigure, această formulă va fi su conferinţe europene însărcinate cu nilor guvernului central congolez, rale a O.N.U. La recepţie au partici superiori din secretariatul O.N.U.,
pusă Adunării generale, înainte de discutarea problemei securităţii co Chombe a renunţat la intenţiile pat m in iştrii afacerilor externe ai precum şi reprezentanţi ai vie ţii pu W ASH IN G TO N 19 (Agerpres). — că de espectativă faţă de m arile pro
întreruperea lucrărilor. lective pe acest continent. sale, preferind să facă o călătorie Bulgariei — I. Başev, Mongoliei —
„de afaceri" prin mai multe ţări blice şi ai cercurilor de afaceri din In legătură cu apropierea A n u lu i bleme internaţionale. Această ati
In timp ce lucrările propriu-zise In această săptumină. un alt or vest-curopene. M. Dughersuren, Poloniei — A. Ra S.U.A., ziarişti străini. nou, agenţia France Presse a trans tudine se reflectă îndeosebi asupra
ale ON.U. stau deocamdată pe loc, ganism al ONU., Consiliul de Secu mis un amplu bilanţ al p o liticii in a două m ari subiecte care au preo
in Adunarea Generală continuă dez ritate, a avut o agendă încărcată. Dar problema congoleză este exa terne şi externe a Statelor U nite în cupat Statele U nite în anul 1964:
baterile generale in cadrul cărora In şedinţele ce începeau uneori di minată şi intr-un alt cadru. Incepind cursul anului 1964. In introducere a- criza crescîndă în cadrul alianţei
terne ai ţărilor membre ale O.U.A. R ă scu la ţii co n g o lezi
Şefii delegaţiilor, in majoritate mi mineaţa şi continuau, cu mici pau de miercuri, miniştrii afacerilor ex genţia subliniază că „tragedia de la atlantice şi înrăutăţirea situaţiei din
niştri de externe, expnmă punctele ze, plnă noaptea lîrziu, s-a discutat Dallas, şi-a pus amprenta în tot peninsula indoehinezâ". După ce a-
lor de vedere asupra diferitelor as intervenţia străină in Congo, pre au ţinut mai multe şedinţe la se îşi intensifică acţiunile cursul anului 1964 asupra Statelor minteşte că nu au existat deeît doviă
diul O.NXJ., in cursul cărora a fost
pecte ale vieţii internaţionale. cum şi litigiul de frontieră siriano- discutat raportul Comisiei speciale Unite". excepţii: ordinul Casei A lbe ca a-
Ca si in cursul dezbaterilor din izraelian Vineri, membrii Consiliu pentru Congo a O.U.A. Secretarul ge LE O P O LD V ILLE 19 (Agerpres).— „In ce priveşte politica internă — viaţia americană să efectueze bom
primele două săptămini, majoritatea lui de Secuntale s-au ocupat de o neral adjunct al acestei organizaţii, A genţiile de presă relatează că in Intr-un comunicat m ilita r al tru scrie France Presse — alegerea lui bardamente asupra unor regiuni de
delegaţilor care au luat cuvintul de a treia problemă: prelungirea cu Mohammed Sahnoun a declarat că pelor guvernamentale so arată că Lyndon Johnson la Casa Albă, pe coastă ale R.D. Vietnam şi p a rtici
la tribuna Adunării Generale şi-au încă trei luni a mandatului forţei toţi vorbitorii „au subliniat gravita Congo, răsculaţii continuă atacurile „răsculaţii se pregătesc să atace lo o perioadă de 4 ani a constituit eve parea aviaţiei americane la trans
îm potriva trupelor guvernamentale
axat intervenţiile pe probleme prin de pace a O.N.U. în Cipru. tea situaţiei din Congo“ şi au mani în dife rite părţi ale regiunilor ră calitatea Bukavu, capitala provinci nim entul dom inant al acestor 12 portarea paraşutiştilor belgieni în
ei K ivu, şi ameninţă, totodată, lo
cipale ale situaţiei internaţionale: Discuţiile desfăşurate in problema festat .,dorinţa de a se găsi o so săritene şi de nord ale ţării. ca lităţile U nivra şi A lb e rlville ". luni. Noul preşedinte poate să se Congo. Referindu-se la bilanţul a-
realizarea dezarmării generale, in congoleză au atras In special aten luţionare pentru această problemă In îm prejurim ea oraşului Paulis. Agenţia U.P.I. adaugă că între bizuie pe un Congres dispunînd de nului economic, agenţia subliniază
terzicerea tuturor experienţelor nu ţia prin condamnarea vehementă de dureroasă". relatează agenţia Reuter, forţele tim p un num ăr de peste 9.000 de o foarte mare m ajoritate democrată că succesele obţinute în acest dome
cleare, desfăşurarea ultimului asalt către numeroşi vorbitori, reprezen- I. G A LA ŢK A N U răsculaţilor şi-au intensificat atacul răsculaţi continuă să forţeze poziţii pentru a duce la capăt sarcina lăsa niu sint totuşi întunecate de o serie
asupra rămăşiţelor colonialismului, tind în special ţările afro-asiatice, trim isul special „Agerpres” asupra trupelor guvernamentale şi le trupelor guvernamentale din îm tă de predecesorul lui. Deja, în 1964, de umbre. „In ciuda unei creşteri
dezvoltarea comerţului internaţional. a intervenţiei militare belgiano-ame- la O.N.U. mercenari lor reuşind în cursul zilei prejurim ea oraşului Kindu, capitala Congresul a adoptat două din mă fără precedent a posturilor de mun
surile istorice propuse de Kennedy:,
că — scrie A.F.P. — procentul şo
de vineri să pătrundă chiar in anu provinciei Maniema, situat la 250 legea d rep turilor civile şi aceea cu m ajului nu a reuşit să scadă sub 5
mite cartiere din oraş. m ile sud de Stanleyville. p rivire la reform a fiscală". la sută. In ciuda unei redresări tre
In ce priveşte politica externă, a- cătoare în cursul p rim u lu i trim estru
genţla consideră că „principala ca balanţa internaţională de plăţi (al
O rezoluţie a Consiliului racteristică a p o litic ii urm ate de cărei deficit va fi probabil de 2 m i
succesorul lui Kennedy in acest an liarde dolari) răm ine o preocupare
M inisterial al O .U .A . electoral a fost o poziţie sistemati pentiu viitorul dolarului.
NEW YORK 19 (Agerpres). — ţionale. Ea a reafirm at principiul
Cu 20 de voturi pentru, nici unul proclamat. încă In conferinţa şefilor
contra şi 10 abţineri (Congo-Leo- de state şi guverne africane de la R o m a : A L 7 -L E A S C R U T IN
poldville nu a participat la voi), v i Addis Abeba. referitor la expulza
neri seara Consiliul M inisterial al rea tutu ro r mercenarilor, şi exprim ă ROMA 19. — Corespondentul Ager de voturi pentru a fi desemnat pre
Organizaţiei U nităţii Africane. în preocuparea O U A. pentru situaţia pres. O. Paler, transmite : şedinte al republicii.
tru n it în şedinţă extraordinară la gr-9vă provocată de intervenţia străi- A l şaptelea s< rutin desfăşurat sîm- D iscuţiile purtate între partidele
New York. a adoptat o rezoluţie în nu in Congo. bătă seara, in şedinţa comună a ce coaliţiei guvernamentale, p rivin d
care i se cere C onsiliului de Secu Consiliul M inisterial al O.U.A. se lor două Camere ale Parlam entului desemnarea unui candidat comun,
ritate „să condamne recenta inter va întruni din nou luni pentru a as italian, s-a încheiat fără nici un re n-au dus la nici un rezultat. Singu
venţie m ilitară amerieano-belgiană culta explicarea voturilor. Textul zultat. Ca şi celelalte scrutine pre rul lucru demn de remarcat îl con
în Congo". Rezoluţia cere, de aseme olicial al rezoluţiei adoptate vineri cedente. nici un candidat nu a în stituie faptul că grupul liberal a re
nea, încetarea o stilită ţilo r şi a o ri seara va fi dat pu b licită ţii luni. tru n it m ajoritatea necesară de 482 nunţat la candidatul său în favoa
cărei intervenţii m ilitare în Congo rea lui Giovanni Leone
In cel de-a) şaptelea tu r de scru
precum şi realizarea reconcilierii na
A tin s-au înregistrat urm ătoarele re
i i încheierea sesiunii C.Â.T.T. zultate : Giovanni Leone — 313 vo
turi, Uinberto Tcrracini — 251 dc
O cuvîntare voturi. Giuseppe Saragat — 138 de
voturi, A m intore Fanfani — de
a lui Erhard GENEVA 19 (Agerpres). — vitală ,.să prezinte măsurile pe care voturi. C eilalţi candidaţi au obţinut
După cum s-a mai anunţat, la Ge in u m i ineazâ să le ia. p rivind redu sub 100 de voturi.
neva a luat sfîrşît sesiunea de două cerea şi apoi suprimarea suprataxei” .
BONN 19 (Agerpres). — U rm ătorul tu r de scrutin, al op
Luînd cuvintul la şedinţa Came zile a Consiliului permanent ai tn ceea ce priveşte ţările în curs tulea, va avea ioc duminică la ore
rei de Comerţ şi Industrie din Ha- G.A.T.T. (Acordul general pentru ta de dezvoltare. A.F.P. arată că s-a le 19,00 ora italiană.
gen, cancelarul vest-german, E r rife şi comerţ). în cadrul căreia s-a sugerat „să se acorde o mai mare
discutat deficitul balanţei de plăţi prioritate excepţiilor de la supra
hard a recunoscui existenţa unor
divergenţe serioase in cadrul britanice şi problema sporirii taxe taxă in cazul în care aceste ţâri sint întreruperea tratativelor
‘ ** . f lor vamale ale Angliei la m ărfurile furnizori im portanţi ai A ngliei". U nii
N.A.T.O
piului nediscrim inării în procedura americano-cambodgiene
Cancelarul a subliniat că aceste de im port eu 15 la sută. Coinentind experţi insistă însă asupra p rin ci
divergente se referă, de asemenea, lucrările sesiunii, agenţia France
Presse scrie, intre a lte le : Deşi a
la problemele legate de crearea fo i recunoscut d ificu ltă ţile M arii B rita reducerii şi suprim ării suprataxei. PNOM PENH 19 (Agerpres). —
ţelor nucleare m ultilaterale ale nii. Consiliul a declarat în înche La sfîrşitu! sesiunii s-a optat pen Agenţia cambodgiana de presă a-
N.A.T.O şi la „apărarea nucleară" ierea sesiunii că noile măsuri en tru o form ulă p o triv it căreia „M area nunţă că p rin ţu l Norodom Sianulc,
a Occidentului în general. B ritanîe va lua în consideraţie inte
R F GERMANA. __ La 5 decembrie, locuitori ai oraşului Bonn au demonstrat îm potriva forlei nu gleze „sint incom patibile cu obliga resele comerciale ale ţă rilo r în curs şeful statului cambodgian, a hotă-
Erhard a reafirm at politica guver
cleare m ultilaterale._______________________________________________. . . . . . . . ţiile acestei ţări faţă de acordul ge de dezvoltare, fără să încalce nici rît încetarea definitivă a tratative
Dem onstranţii au cerut renunţarea la orice înarmare atomica o Germaniei occidentale nului vest-german, îndreptată spre principiul abo lirii imediate şi gene lor americano-eambodgienc de la
Pe una din pancarte se poate citi : „Cerem : guvernul federal să renunţe la arme atomice". crearea unei flote nucleare m u ltila neral” . rale a restricţiilor, nici principiul Delhi în vederea reglementării d i
In fo to : Aspect de la demonstraţia de la Bonn. terale. De aceea, Marea B ritanie este in- nediscrim inării înscris în acordul ferendelor dintre cele două ţări.
general tarifai*". Consiliul G.A.T.T. In şedinţa de joi, din in iţia tiva
a condamnat Marea B ritanie — re delegaţiei americane care a subli
niat necesitatea înapoierii la Wa
Cronica evenim entelor săptăminii Consiliu shington pentru a se consulta cu gu
marcă agenţia — aşa cum a făcut
şi cu Franţa in anul 1954. I-lolărirea
vernul S.U.A. referitor la propune
luată in unanim itate de
întrerupte fără să se ajungă la vre
pare să satisfacă şi comunitatea vcsl- rile cambodgiene, tratativele au fost
curopeană şi Statele Unite. un rezultat.
Grecia şi Turcia a fost evocată in meniul dezarm ării, a continuării e- ţiativa în mare măsură pe seama a-
LA c o o r d o n a t e l e ; Consiliu Comunicatul final nu poa fo rtu rilo r pentru o soluţie paşnică lia ţilo r lo r” .
în problemele care separă Estul de
te însă decit să menţioneze că m iniş-
Se vede insă limpede că guvernul
trii participanţi s-au declarat „ho- Vest se iniîlnesc în cooum icaiul f i laburisi nu depăşeşte in iţia tive le an
tâ rîţi să contribuie la reducerea ten nal eu a firm a ţiile despre necesita terioare care nu au p rim it nici în
CUN O SCUTE., >90 siunii" şi ,să sprijine eforturile tea m enţinerii şi în tă ririi blocului cuviinţarea W ashingtonului, nici a
O.N.U " pe această linie. m ilita r al NATO. care ar trebui să Parisului. In aceste condiţii, opoziţiei
Problemele cărora NATO trebuie facă faţă „in c e rtitu d in ii” şi chiar conservatoare i-a fast lesne să sus
O rîcit ar fi de paradoxal, reuniu taclelor la diferite niveluri între par să le facă faţă in diverse regiuni „în co rd ă rii” din lume. ţină — înainte de votul intervenit m ilo r m iniştri ai ţă rilo r arabe. La
nea C onsiliului M inisterial al NATO tenerii occidentali din Asia, A frica şi America Latină Oricum, un lucru rămîne limpede în noaptea de jo i spre vineri — că NEW YORK. — Cotidianul ame lucrările acestei reuniuni vor par
de la Paris a suscitat interesul toc Frăm inlarea complexă care maci au fost abordate în discuţiile inter din discuţiile purtate in cursul ce de fapt asistăm la o continuare ne rican „New Y ork Tim es- a publi ticipa, atît şefii dc guverne, cit şi
m ai prin ceea ce nu prevăzuse in nă în adincuri alianţa atlantică nu m inisteriale. dar şi aici soluţiile con lor trei zile ale sesiunii, din comu schimbată a po liticii engleze pe tă- cat vineri rezultatele unui sondaj m em brii Comisiei suveranilor şi
mod expres ordinea de zi. Intr-ade a luat la sesiunea, despre care este tinuă să se lase aşteptate. nicatul final — pe care ziarul fran rim m ilita r. Dur moţiunea de neîn făcut în rîndurile m em brilor P a rti şefilor dc state, creată în septem
văr, înşiruirea punctelor agendei nu vorba, forma unei în fru n tă ri acute. Atitudinea faţă de problema ger cez „La N ailon" îl numeşte „b ila n ţ credere prezentată de conservatori dului republican din S.U.A, în le brie 1963 cu scopul dc a urm ări
cuprindea nici ceea ee presa numeş Cu toaie acestea, punctele de vede mană care, de altfel, a provocat in oficial neînsemnat” precum şi din a fost respinsă cu 311 voturi faţă gătură cu situaţia care s-a creat in îndeplinirea h o tă rîrilo r luate la
te reorganizarea atlantică, nici pla le s-aw precizat menţinîndu-se in cidentul de m iercuri, dintre Franţa contactele separate care au avut loc de 291 de voturi pentru. acest partid, după eşecul candida Conferinţa de la Alexandria.
nul de creare a F.N.M. Or, tocmai continuare poziţiile divergente. In şi Germania occidentală rămine, de în afara sesiunii : că m in iştrii NATO Din dezbateri a reieşit că pers tu lu i său in alegerile prezidenţiale K A M P A L A . — La Kampala a
aceste teme au fost de fapt cel mai problema forţelor nucleare m u ltila asemenea echivocă şi. in orice caz, au lăsat deschise toate dosarele a- pectiva creşterii ch eltuielilor m ilita dc la 3 noiembrie. Ziarul relevă că fost semnată o convenţie între re
viu disputate in tim pul celor trei terale — propuse de S.U.A. şi spri la situaţia dinaintea sesiunii NATO. 1 ia nVei lor. re ale A ngliei este considerată în numai o cincime din republicanii prezentanţii guvernelor Sudanului
zile de şedinţe ale sesiunii a 34-a jin ite de R F.G. — Franţa şi-a ma A firm a ţiile privitoare la necesi ELENA M IREA momentul de faţă „in e vita b ilă ” . In consultaţi s-au pronunţat pentru şi Ugandci eu p rivire la reglemen
a C onsiliului. Este şi mai adevărat nifestat limpede opoziţia prin cu- tatea încheierii unor acorduri în do comentator Agerpres’ expunerea sa, prem ierul Wilson a răinîncrca senatorului B arry G old- tarea repatrierii cetăţenilor suda
însă, că dacă ele au form at obiec vintarca m inistrului de externe, arătat că dacă în prezent cheltuielile water in conducerea partidului. In nezi, refugiaţi pc te rito riu l Ugan
tul unor dezbateri de anvergură, a- Couve de M urviile. El a subliniat m ilitare se cifrează la 1 m ilia rd lire acelaşi lim p m ajoritatea celor in dci în tim pul regim ului m ilita r al
ceasta nu înseamnă, nici pe depar că „datorită puterii uriaşe a arm e anual, „în v iito rii cinci ani, în mod tervievaţi, peste trei cincim i, s-au lui Ahboud. P o trivit agenţiei Reu
te. că s-au găsit soluţii. In această lor şi a uriaşei responsabilităţi pe IN CA M ERA automat fără sporirea forţei m ili pronunţat pentru alegerea unei noi ter, sc crede că în Uganda există
p rivinţă, comunicatul final este cit care ele o atrag, puterile nucleare tare se vor ridica la 2,4 m iliarde conduceri a P artidului republican. aproxim ativ 50.000 dc refugiaţi su
se poate dc evaziv, nemenţionînd nu pot nici să cedeze arma şi nici lire sterline. W ASHINGTON. — Preşedintele
re ferito r la „starea alianţei” şi v ii să delege folosirea ei. de unde re CO M U N ELO R Prem ierul Wilson s-a plins de „he Johnson a acceptat vineri demisia danezi.
LA PAZ. — Z iarul bolivian „Jo r-
zultă şi im posibilitatea creării forţei lui Hurkc M arshall din iuncţia dc
torul ei deeît eă „este im porlant să moragia de devize", pricinuită dc m inistru adjunct al Justiţiei. Burice nada“ relatează că partidul Mişca
se dezvolte şi aprofundeze consulta nucleare a N ATO ” . Cu atît mai m ult întreţinerea armatei engleze pe Rin. M arshall. a deţinut această func rea naţională revoluţionară (MNR),
rea politică” , că a fost însărcinat a arătat Couve de M urviile. cu cit Dezbaterile de politică externă proiectul forţei nucleare atlantice Intr-adevăr, creşterea efectivului u- ţie dc la începutul A dm inistraţiei care s-a aflat la putere sub regi
C onsiliul permanent „să studieze autorii proiectului insistă asupra a din Camera Comunelor au ofe rit un reia ideea creării unui comitet po n itâ ţilo r engleze de pe te ritoriu l R.F. fostului preşedinte al S.U.A., John mul precedent al fastului preşedin
starea alianţei, ţinin d scama de pre două probleme, care se exclud reci nou prile j pentru prezentarea p o liti litic al N.A.T.O., dar este mai m ult Germane însumează o cheltuială a- Kennedy, şi a fost unul din p rin te, V ictor Paz Estcnssoro, s-a reor
ocupările şi obiectivele comune” . In proc: „asupra nerâspîndirii armei cii laburiste, după întrevederile la deeît îndoielnic că acest proiect ar nuală de 85 milioane lire sterline, ganizat. Ca preşedinte al partidului
nucleare, (principiu cu care Franţa nivel înalt angln-atmericane şi în putea determina o schimbare a opo cipalii in iţia to ri ai legii cu p rivire
ce priveşte problemele nucleare, co este în general de acord) şi asupra contextul divergenţelor manifestate ziţiei franceze faţă de „integrarea ceea ce. după expresia prem ierului la drepturile civile. Preşedintele a fost ales Jfcrnan Siles Zuazo, iar
m unicatul este şi mai reţinut. El ideii <le a se acorda ţâ rilo r care nu la sesiunea C onsiliului M inisterial al m ilita ră ” atlantică sub orice formă. „creează o situaţie im posibilă" pen Johnson a desemnat pe John Doar ca vicepreşedinte A rnulfo Chavez.
evită chiar şi menţionarea term enu posedă arma nucleară oarecari drep N.A.T.O. de la Paris In cuvîntarea Neaducind elemente noi ia acest tru balanţa de plăţi a Angliei. ea succesor al lui Burice M arshall Ziarul indică, pe dc altă parte, că
lu i F.N.M.. afirm înd doar că „an turi. • sa de o oră şi jum ătate, prem ierul punct, guvernul laburist nu sc aş Din dezbateri se desprinde inten în funcţia dc m inistru adjunct al lid e rii M.N.R. au h o lă rit să ia
fost examinate problemele caic se In afara sesiunii C onsiliului Wilson a reluat in lin ii generale teaptă la o prim ire mai favorabilă ţia guvernului de a promova o po Justiţiei S.U.A. contact cu fruntaşii p artidului na
pun alianţei în domeniul arm elor nu NATO, au avut loc cîteva momente ideea planului britanic al forţei nu faţă de proiectul F.N.A. deeît faţă litică proprie, dar ea nu este înso BAGDAD. — Poslul dc radio ţional revoluţionar dc stingă, pre
cleare şi convenţionale" şi că „a- care au marcat eforturile a lia ţilo r cleare atlantice, înfăţişînd-o ca o de vechea variantă F.N.M. Dar dez ţită încă de măsuri practice, dacă Bagdad a transmis o ştire a cores zidat dc Juan Lcchin şi cu cei ai
ceste probleme au făcut obiectul atlantici în direcţia apropierii in alternativă la forţa nucleară m u lti baterile din Camera Comunelor au avem in vedere că iniţia tiva F.N.A. pondentului agenţiei dc presă ira pa rtid u lu i revoluţionar autentic,
unui schimb de vederi aprofundat, aceleaşi „probleme-cheîe” cărora se laterală. Din punctul de vedere al confirm at că nici la convorbirile an- nu împiedică intr-o mai mare mă kiene din K uw eit, p o trivit căreia pentru a constitui un „F ront na
care va fi continuat". siunea NATO nu le-a găsit rezolva guvernului laburist, forţa nucleară elo-americane la nivel înalt, nici la sură derit F.N.M. răspindirea arm a guvernul acestei ţări a demisionat ţional revoluţionar".
M otivele pentru care comunicatul re. P rintre acestea, la loc de fru n atlantică ar cuprinde nu numai nave Consiliul N.A.T.O. de la Paris, nu mentului nuclear şi că nu se pre ca urmare a co nflictului care a PARIS. — In cadrul reuniunii dc
este atît de reţinut in aceste pro te s-au aflat întrevederile separate de suprafaţă înzestrate cu rachete s-a ajuns la o concluzie, în privinţa văd reduceri ale ch eltuielilor m ili opus parlam entul m in iştrilo r. Sc vin e ri a C om itetului m inisterial al
bleme este lesne de înţeles — a- frnnco-nord-am ericane care, potri Polaris, cî şi alte tip u ri de tehnică formei de colaborare atlantică pe tare. ştie că m ajoritatea deputaţilor a C onsiliului vcst-curopcan s-a pre
cestea sint temele care dezbină în vit observatorilor, ar fi constituit m ilitară (submarine, avioane ele.). lârîm nuclear. P o trivit ziarului Trebuie înregistrat paralel cu men boicotat guvernul, im picdicîndu-l zentat un raport asupra contacte
modul cel mai categoric diversele tot atîlea încercări ale S.U.A. de a Aici se ajunge la intenţia guvernu „F ra n kfu rte r Allgem aine”. după „v i ţinerea actualei orientări şi e xp ri pc prim ul m inistru să-şi prezinte lor dintre parlam entarii vcsl-cu-
grupări de state sau state din cadrul determina Franţa să-şi schimbe ati lui laburist de a-şi păstra ceea ce zitele lui Srhroeder si Wilson Ia marea dorinţei guvernului laburist declaraţia guvernamentală. Aceşti ropeni şi am ericani, In care sc pre
NATO. Diversificarea şi dispersarea tudinea in problemele atlantice. Wilson a denum it „ro lu l de peste Washington, Statele Unite cunosc de dezvoltare a consultărilor atît cu deputaţi sînt nem ulţum iţi de com conizează necesitatea continuării a-
p oziţiilor in legătură cu „problem e Dacă astfel se prezintă situaţia in m ări" al Angliei, adică solicitarea concepţiile R.F. Germane şi Angliei partenerii din N.A.T.O., cit şi eu ponenţa noului guvern pe care îl cestor convorbiri. In încheierea p ri
le cheie", cum le-au calificat obser legătură cu problemele cele mai im ca N.A.T.O. să sp rijine poziţiile en în legătură cu o asociere atomică, ele ţările socialiste. consideră nereprezentativ. Aceeaşi mei şedinţe, s-a arătat că p a rtic i
vatorii. nu este de dată recentă şi, portante ale N.A.T.O., discutate de gleze nu numai în coloniile propriu- insă nu-şi fac iluzii în legătură cu Aşadar, dezbaterile de m iercuri şi ştire relevă că p rim u l m inistru panţii la reuniune consideră că
de fapt, nimeni nu aştepta tocmai sesiunea Consiliului, este limpede că zise, dar şi in ţările independente, rezistenţa lui de Gaulle îm potriva joi din Camera Comunelor, oferă o Sabah a promis să formeze un nou Consiliul vest-curopean trebuie să
de la această sesiune rezolvarea — nici asupra altor probleme dezbă unde capitalul englez controlează F.N.M., aşa cum s-a manifestat pînâ imagine a bazei pe care guvernul guvern care să satisfacă m a jo ri rămînă „deschis contactelor pe plan
tehnic" cu celelalte ţă ri europene
fie ea şi parţială — a unor chesti tute nu s-a putut ajunge la conclu incă o bună parte a economiei a- în prezent. De aceea, cu p rile ju l laburist consideră oportun să-şi în tatea m em brilor parlam entului. care nu fac parte din această o r
temeieze politica externă.
CAIRO. — La 9 ianuarie sc va
uni care se complică din ce in ce zii definitive. Situaţia delicată în cestor ţări. transpunerii planului noii puteri a- deschide Ia Cairo C onferinţa p ri ganizaţie.
mai m ult şi care, de ani de zile. fac care este pusă alianţa atlantică în In privinţa controlului asupra fo tomice în realitatea politică şi m ili Z. FLOREA
obiectul tu tu ro r în tru n irilo r şi con- legătură cu relaţiile precare dintre losirii eventuale a arm am entului, tară, am ericanii doresc să lase in i comentator Agerpres
Redacţia şl administraţia ziarului: str. Dr. Petru Groza nr 25 telefon 1588, 1275, 1585, 2078. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P T T R nr 263328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva 4 0 .0 6 :