Page 73 - 1964-12
P. 73
B.b ll©l
n io ra ■
1 _rx D e v a \
P R O t . r . T M t l01,V ŢĂRILE. O preocupare^ de seamăj
CITIŢI
IN NUMĂRUL
DE AZI NOASTRE ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII
ciilisaăl permanente ; FONTEI Şl OTELULUI
O TOVAKÂŞF.I.E
— Roadele unei îndrum ări
— Profesor şi cetăţean;
— Laborantele ;
Directivele celui dc-al lll-lc a Con
în secţie, se poale vedea că la m ul
— Seara la cercul dc c itit;
— A ctivitate
glijent. Sînt frecvente abaterile de la
ru rg iştilo r sarcina de a îm bunătăţi
tică susţinută cultural-artis- gres al P.M.R. au pus in faţa side- te locuri de muncă se lucrează ne
(pag. 2-a) continuu calitatea produselor. Dc n- instrucţiunile tehnologice, adesea au
© Dc ce nu sint distribuite ecea, îndrum aţi de organizaţiile de loc topiri şi fierberi nccorespunză-
loare, a lin ă ri reci, se montează p îl-
partid, m uncitorii, inginerii şi teh
manualele ?
nicienii din secţiile com binatului niilc uscate ş.u.m.d. lată un exem
© Sport s-au străduit să facă din ea obiec plu: clin cauza nei espectăi ii tim pu
(pag. 3-a)
tivu l nr. 1 al întrecerii socialiste. lui de adaus minereu dc către to
© Dc peste hotare O rganizaţiile de |>artid clin cadrul varăşul D um itru Brujan. la şarja
(pag. 4-a) secţiilor de furnale, mai ales de la nr. 7382 — C s-a răcit baia de oţel,
ANUL XVI MARTI 22 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani
secţiile I şi II. au mu ni Iertat o vie dînd naştere la defecţiuni, care au
preocupare pentru îm bunătăţirea ca condus la pierderea a peste J7 tone
lită ţii fontei. In felul acesta au pu metal.
tut fi luate măsuri operative de re Aceleaşi neajunsuri s-au semnalat
DIN CRONICA ÎNTRECERII V a c a n ţ a d e ia rn ă ducere a declasatelor şi s-au obţinut in uncie perioade şi la oţelăria elec
rezultate cit se poate de bune
La
trică, îndeosebi la elaborarea oţelu
secţia I furnale, spic exemplu, pro
centul de fontă declasa(â a fost re rilo r silicoasc*. A ici. rebutul a crescut
uneori clin neglijenţă la amestecarea
a p io n ie rilo r ş i ş c o la r ilo r dus de la 7 la sută admis, la 1,8 la feroaliajelor şi neasigurarea ră c irii
sulă; la secţia a ll-a . de Iu 4,)G la corespunzătoare a lingourilor.
înainte de termen dul şi statul nostru o acordă instru lionul tineretului şcolar. La reveli- sută la 0,58 la sută; lat la secţia a ţin mai altfel. A ici. organizaţiile de
La O.S.M. nr. 2 lu crurile stau pu
Ca urm are a g rijii pe care p a rti
l i l a de la 4,10 )a 3,47 la sută. Ce-i
oanele elevilor şi pionierilor vor fi
partid de pe schim buri şi com itetul
irii, educării şi în tă ririi sănătăţii in vita ţi tineri m uncitori fruntaşi în drept, au existat şi perioade cinci de partid pe oţelărie au m anifestat
procentul de declasate a fost mai
Ieri nc-a anunţai îndeplinirea planului anual dc pro p ionierilor şi şcolarilor. vacanţele producţie şi elevi de la secţiile se ridicat, însă niciodată peste cifra o preocupare mai intensă pentru
ducţie şi colectivul dc muncă dc la turnătoria, nr. 1 au devenit minunate p rile ju ri pen rale. In şcolile generale de 8 ani vor admisă. Atunci, birou rile organiza îm bunătăţirea ca lită ţii oţelului. Ca
a Uzinei „V ic to ria " din Câlan. tru odihnă, reconfortai c* fizică şi o avea loc serbări ale pom ului de ţiilo r de bază s-au în tru n it şi au urmate, pe total, rebutul a scăzu:
— Anul acesta — no spunea la telclon tovarăşul largă activitate eultural-educativâ, iarnă urmate de carnavaluri pionie studiat cauzele neajunsurilor. Une sub procentul admis Totuşi, şi aici
Dionisic IMunteanu, preşedintele com itetului sindical sportivă şi recreativă. reşti. ori ele s au datorat unor cauze o- mai sint deficienţe, cat>e înlăturate
de secţie — în secţia noastră s-au aplicat o scama dc Dtipă un trim estru de muncă, pio In tim pul vacanţei vor rula fil biective, ca de pildă ca lită ţii neeo- ar putea conduce la reducerea lui
măsuri tehnice şi organizatorice, care au asigurat în n ie rilo r şi şcolarilor li se va organi me speciale pentru copii şi tineret, lespunzătoare a aglom eratului, a in continuate. Mai au loc şi aici tu r
deplinirea ritm ică a sarcinilor dc plan A fost con za astfel tim pul vacanţei in cit ea iar teatrele de păpuşi şi form aţiile calcarului .sau a m inereului. A lteori nări necoiespunzătoarc. m ulte şarje
fecţionat un m alaxor pentru amestecul vopselei re să cuprindă manifestări variate, edu artistice de amatori vor vizita mai insă, s-au datorat unor deficienţe in sînt declasate sau icbutate din cau
fractare, s-a executat o lin ie dc transport intre ate cative şi distractive. Sc vor organi des localităţile cu un num ăr mai terne. cum sint lipsa de preocupa za neasigurării cu oale de zgură si
lie ru l dc curăţătorie şi cel de em ailaj, s-a introdus za vizite la d iferite întreprinderi, marc de elevi. re a unor m aiştri şi şefi de echipă a conţinutului mare de fosfor şi sulf.
acrul com prim at la stamfarea cu b ilourilo r şi s-au zi muzee şi case memoriale, vor avea In şcoli vor fi amenajate cluburi de la încărcare pentru dozarea co La şarja nr. 85050, bunăoară, an
d it cu cărămidă refractară oalele dc turnare. l)c ase loc în tiln iri cu activişti de partid şi unde in această perioadă se vor rectă a încărcăturii, nerespectarea samblul de turnare a fost m ontat
menea. s-a desfăşurat în lume to n d iţiu n i întrecerea m uncitori fruntaşi care să Ic vor desfăşura bogate activităţi ca: tenis in strucţiun ilo r tehnologice pe lot incorect in schimbul m aistrului lo-
socialistă, caic a cuprins 11 brigăzi şi 53 dc echipe. bească elevilor despre im portanţa şi de masă. şah. audiţii muzicale. p a rc u lu i şi neexecutarea conform sif Bîrsan. D atorită acestui fapt s-a
Echipele dc turnători conduse de Avram V jorcl, Tu za sem nificaţia celei de a 17-a aniver ceix:uri de iniţiere muzicală şi de in d ica ţiilo r a desulfurării în afara produs o erupţie care a condus la
Ghcorghc. Scpniţcln Anton. Ilrăncscu L ili, cea dc tu- sări a proclam ării R P.R . despre dans. vizionări de film e şi diafilm e. furnalelor. pierderea a 21 tone oţel. Din acelaşi
; p ito ri condusă dc Ciornei Nîeolac, cea dc lăcătuşi con realizările obţinute de oamenii m un Tot in această perioadă se va des Prin urmare, înlăturarea acestor motiv, în schim bul m aistrului loan
dusă dc IMunteanu Ghcorghc, cea dc cm ailatori con cii conduşi de partid in toate dome făşura concursul cultural-artistic al neajunsuri constituie rezerve pentru Joachim, la şarja 85578 s-au p ie r
dusă dc M iillc r C ristian şi altele, s-au situat printre niile de activitate. pionierilor şi şcolarilor Tinerele ta obţinerea pe v iito r a unor rezultate dut 24 tone oţel. Adesea, clin cauza
rele mai bune în întrecere. O contribuţie dc seamă Vor fi pregătite medalioane, seri lente îsi vor demonstra iscusinţa in mai bune in veciei‘ea reducerii pro nei espeetăi ii tim p ilo r de turnare, a-
la realizarea înainte de termen a planului au adus-o şi simpozioane literar-m u zicale. re form aţiile dc cor. brigăzi artistice centului dc declasate. Este necesar par multe lingouri cu crăpături st
‘na iştrii Hodorog Ion, Copct Anton. IMunteanu Ion. uniuni tovărăşeşti şi carnavaluri ale de agitaţie, dansuri, recitatori, solişti deci, ca m aiştrii şi şefii de echipă îm p ă tu riri ce generează rebuturi la
Crişnn Ion, Danciu Ion şi a lţii. pion ierilor şi elevilor. concursuri vocali şi dansatori. M ajoritatea ele să se preocupe îndeaproape de fe laminare.
Dc remarcat faptul că turnătorii din Călan au acor „Cine ştie. răspunde', concursuri vilo r vor partic ipa )a „Spurtachiada lul în care se respectă instru cţiu ni Fireşte, toate aceste deficienţe pot
dat atenţie şi ca lită ţii. In acest an ci au redus rebu pentru cel mai bun recitator, dansa de iarnă a tin eretu lu i’ . le tehnologice şi de bunul mers al fi înlătura te. Este necesar ca orga
tu l sub cifra admisă, m ulte echipe lucrînd iuni în şir tor sau solist vocal, seri dc einlece Pentru cei mai buni elevi sc vor agregatelor. Va trebui să se respec nizaţiile de partid de la secţiile ele
fără rebut. şi dans. organiza tabere de iarnă unde işi te întocmai instrucţiunile date de oţelării să manifeste in acest sens
Elevii vor fi antrenaţi şi la alte pot petrece o marc parte a tim pu conducerea tehnică a com binatului o preocupare mai susţinută. Ele tre
manifestări ca: excui'sii şi drum eţii, lui vacanţei în cele mai bune con cu p rivire In desul furarea fontei în
Au respectat angajamentul concui'suri şi com petiţii de şah. te d iţii. afara furnalelor. Ln secţia 1 fu rn a buie să urmărească zilnic felul cum
nis de masă, gimnastică, schi. să O vacanţă bine organizată, bogată le, un factor care ar putea duce la sint elaborate şarjele de căite echi
pe, să se intereseze dacă sint co
niuţe şi patinaj. in activităţi eduentiv-disti active işi îm bunătăţirea rezultatelor, este şi
Cu p rile ju l discutării puse s a reuşit ca pla In toate şcolile medii, profesio aşteaptă elevii. Nu ne cămine decit ridicarea tem peraturii aerului cald respunzătoare din punct de vedete
cifre lo r dc plan pe anul nul anual la producţia nale şi tehnice va fi organizat reve să le urăm „Vacanţă plăcutăP introdus în furnale, a presiunii vin- chim ic, ia r atunci cind constată de
1%4. lucră to rii din uni globală şi marfă să fie lulu i. ficienţe să stabilească în mod ope
tăţile cooperaţiei meşte realizat in întregime pînă ra tiv m ăsurile cele mai eficiente. De
şugăreşti din regiunea la dala dc 18 decembrie. Mai m ullc sint insă de spus refe asemenea, trebuie avută g rijă ca fie
Hunedoara şi-au luat an Comparativ cu anul tre rito r la calitatea oţelului. Deşi oţe- care sortim ent in parte să fie produs
gajamente im portante in cut s-a înregistrat o creş 15 ani de la realizarea primului film romînesc la iii au produs de la începutul anu la nivelul calitativ cerut. Şi mai
muncă. P rintre altele, s-a tere dc peste G.000 000 lei lui si piuă in prezent o cantitate în m ult. să nu fie neglijate acele sor
preconizat ca planul n- la producţia globală şi Recenta aniversare a 15 ani de Realizatorii acestor producţii au semnată dc oţel peste plan, n-au ob tim ente la care se consideră că exis
nual să fie realizat piuă 1.000.000 lei ta producţia la prezentarea pe ecrane a prim ului avut la dispoziţie, Studioul de la ţin u t aceleaşi rezultate in direcţia tă deja o experienţă apreciabilă O r
la data dc 20 decembrie. marfă. film romînesc realizat după elibera Buftea, considerat ca una dintre cele îm bunătăţirii calită ţii producţiei. Ne ganizaţiile de panici vor trebui sâ
rea patriei noastre — „Răsună Va maî moderne baze cinematografice referim îndeosebi la oţelăria M artin mobilizeze mai activ In acţiunea de
In sp rijin u l în d e p lin irii Lucrătorii coopc ral i ve nr. 1, la care, în matca m ajoritate a
angajamentelor, în toate lur Jiul Petroşani, Itctc- lea" — a p rile ju it cineaştilor efec clin Europa, construit şi în fiin ţa t îm bunătăţire a calită ţii produselor
unităţile s-au luat cele zatul Haţeg, Solidaritatea * v A h tuarea unui bilanţ rodnic. In anii în acest tim p. cel de film e documen lunilor rebutul a depăşit procentul organizaţiile de sindicat şi U.T.M,
mai corespunzătoare mă şi Progresul Deva, s-au EL.■ care au trecut dc la evenimentul tare şi jurnale dc actualităţi „A l. admis. A ici trebuie remarcat un fe Cu s p rijin u l acestora, in consfătui
nomen destul de curios, ln primele
suri dc organizare a m un evidenţiat la obţinerea o- Alexandra Stoica. muncitoare la Fubrieu „ Sebeşul" aniversat au fost realizate peste 85 Sabia", iar clin acest an )e-a fost pus luni ale anului s-a rebutat m ult rile de producţie si adunările U.T.M.
să fie dezbătute de fiecare dală pro
cii şi aprovizionare cores ccslor succese. de film e artistice de lung metraj, a- la dispoziţie studioul „A n im a film ” — oţel aliat şi calmat. Mai apoi însă,
punzătoare. A LEX A N D R U IOJA din Sebeş, işi depăşeşte lunar planul in medie cu 26 proape 2.000 de film e documentare, Bucureşti. Au fost create de aseme blemele ce trebuie soluţionate pen
la sută, 9i,S In sută din produsele realizate de ca fiind
Datorită e fo rtu rilo r de corespondent de calitatea I. peste 8.500 de subiecte de presă f i l nea largi posibilităţi invăţăm inlului a început a se rebuta in cantităţi tru îm bunătăţirea continuă a calită
mari oţelul necalmat. Or, acest sor
ţii m etalului. Va trebui să se facă
mate în cadrul jurnalelor de actua de artă cinematografică, prin în fiin tim ent se produce la oţelăria res lotul pentru ca pe graficul întrece
lităţi. numeroase film e de desene ţarea Institu tului „I. L. Caragialc"
rii socialiste calitatea producţiei să
pectivă de foarte m ulţi ani şi deci.
animate şi de păpuşi. din Capitală. s-ar putea spune că m uncitorii, in dcupe un loc de frunte.
După îndeplinirea pianului anual ginerii şi tehnicienii au dobindit in IO AN DÂRA(MUŞ
elaborarea fu r experienţă destul de
bogată. Prin urmare, creşterea rebu activist al C om itetului dc partid
tului nu poate fi dată decit pe sea dc la C. S. Hunedoara
In coloanele ziarului nostru au randamente dintre cele mai ridicate, mele două decade din luna în curs ma neglijenţei şi lipsei de preot ti (responsabilul subredacţiei
fost înserate succesele dobîndilc depăşind de multe ori 10 tone pe ■s-nu produs peste plan 720 tone cocs pare. De fapt, aruneînd o p rivire noastre voluntare)
dc m ajoritatea u n ită ţilo r econo post metalurgic, 4.022 tone fonia. 3 OU4
mice din regiune, caic şi-au în Toate acestea fac ca plusul dc căr
deplinit înainte de termen planul bune faţa de plan să crească me tone oţel şi alte produse siderurgice.
anual dc producţie. A stă/i, in fo r reu. Numai iu luna în curs, pînă in De menţionat realizările dobindite O taberele I.C.S. Hunedoara m it felicitări din partea comite 8160 hl. lapte livraţi statului
măm c itito rii noştri despre ceea 'ziua de 18. s-au extras peste plan în ultim ul tim p fie către colectivele şi In clubul din Călău, au fost pre tului orăşenesc U.T.M. A urm at
ce se petrece în aceste zile in 570 tone la sectorul V Lonea. 1187 secţiilor a Ifl-a furnale si lam inor zentate duminică expuneri cu tema apoi un concurs „D rum eţii veseli”
unele din întreprinderile care tone la sectorul IM Vulcan. J 140 „Hunedoara ieri şi azi” . Expunerile pe tema realizărilor obţinute in Gospodăria agricolă de stat din ră (lapte, carne etc) au crescut
şi-au îndeplinit planul anual. tone la seclorul III Lnpeni şi 104 de 750 mm. (arc în cele două deca de la Hunedoara au fost urm ate cei 20 dc ani în regiunea Hune Bîrcea Mare dispune de un puter sim ţitor. In cursul zilei de 11 de
doara T in e rii au participat în con
tone !a sectorul II U ri.ani. de au produs peste plin* 2.020 tone de programe prezentate dc brigă tinuare la o reuniune tovărăşească nic sector -zootehnie. Buna în g rijire cembrie. colectivul acestei gospoda
şi hrănire a anim alelor a stat şi
rii a raportat realizarea planului a-
L A C . C . V . J. ... fontă şi, respectiv. 2.8IG tone lam i zile artistice dc agitaţie. La Călan, © Duminică, la căm inul cul continuă să stea în centrul a ctivi nual de laple la producţia marfă,
L A C . S. H . ... nate participanţii nu urm ărit cu viu in tural din Daia, raionul Sebeş, cu tăţii colectivului de aici. Ca urma livrîn d statului o cantitate de 8 100
..-se dă bătălia pentru realizarea teres program ul muzical susţinut sp rijin u l C om itetului regional pen te, producţiile de origină anim alie hl. lapte.
de form aţia dc muzică populară a
angajam entului anual la producţia ..continuă cu in.sufleţire întrecerea L A E .M . G H E L A R ... LC.S.II. tru cultură şi artă, a fost organi
de căi bune. in fruntea întrecerii sini pentru sporirea producţiei de metal. © La clubul „C onstructorul” din zată pentru colectiviştii dc aici o
colectivele caic şi-au îndeplinit îna Siderurgiştii se străduiesc — şi reu ..se obţin succese dc seamă atît Hunedoara, a avut loc zilele tre duminică culturală. In cadrul pro*
inte de termen planul anual. Aîci, şesc cu succes — să folosească mai in extracţia dc minereu, cit si in li cute concursul celor K brigăzi a r gram ului au avut loc o consfă
m inerii folosesc raţional tim pul dc bine capacitatea de producţie în sco vrările către Com binatul siderurgic tistice dc agitaţie din cadrul I.C.S.H. tuire a lucrătorilor din sectorul
lucru, organizează munca după cele pul creşterii continue a indici lor de Hunedoara. Aceasta pentru că m i După o întrecere pasionantă, caic zootehnic cu medicul veterinar de
mai bune metode. Experienţa do- utilizare. Paralel tu aceasta, se face nerii din Ghelar. după îndeplini a plăcut publicului, pe prim ele circum scripţie, o dimineaţă dc bas
bindîtă in aplicarea in iţia tive lo r o bună întreţinere a agregatelor, sc rea planului anual, nu continuat iu me „Ion Creangă” , un simpozion
„Două cim puri pe schimb, din fie execută reparaţiile prevăzute în gra reşul întrecerii in scopul extrageri* locuri s-au clasat brigăzile artis pe tema „R ealizările regim ului dc-
care aripă de abataj” şi „Două fî.şîi fic. La furnale, oţelării si lam inoa a cit mai m ult minereu peste plan. tice dc agitaţie ale şantierului I m ocrat-popular din regiunea H u
de cărbune pe zi” osie folosită şi re se lac ultim ele pregătiri pentru In abataje s-n pus un accent deo construcţii, baze şi depozit şi cea nedoara” si un program artistic
extinsă cu succes. M inerii fruntaşi producţia anului viitor. sebii pe respecta rea ciclului de pro a şantierului 4 construcţii. prezentat de brigada artistică de
în anul irecut şi evidenţiaţi in fie Ca urmare, bilanţul întrecerii con ductiv Cadrele lelm ico-inginereşii agitaţie, flnicraşii, soliştii vocali
care lună din anul in curs. obţin tinuă să se îmbogăţească. In pri- i-au ajutat pe m ineri să folosească ANG ELA UNGHEREA şi recitatorii căm inului cultural
cele mai bune metode de lucru, dc corespondentă Acţiunea s-a bucurat dc succes.
productivitate ridicată. A provizio ® La Sim cria, com itetul oră © La căminul cultural din Ită-
narea cu m ateriale si transportul şenesc U T iM a organizat dum i cia, a avut loc o manifestare cul
s-au făcui în bune condiţiuni nică sărbătoarea m ajoratului. Cu turală organizată cu p rile ju l co
Fn felul acesta, randamentele în acest p rile j, tin e rii din localitate m em orării a 75 dc ani dc la moar
mină au crescut faţă de nivelul pla care au îm p lin it vîrsla de 18 ani, tea scriitorului Ion Creangă. După
nificat. Ca tu rn ire , peste planul de au audiat expunerea (ov. Ludovic o conferinţă privind viaţa şi acti
extracţie al prim elor două decade leşin, vicepreşedinte al com itetu vitatea scriitorului, a urm at un
din luna decembrie, s-au dat LOGO lui executiv al sfatului popular program artistic alcătuit din frag
tone minereu. De asemenea, in ace orăşenesc despre drepturile şi în mente dram atizate ale operei ma
eaşi perioadă, m inerii din Ghelar au d a to ririle cetăţenilor din K .P R relui povestitor iu interpretarea c-
liv ra t Com binatului siderurgic din Un num ăr dc 120 tineri care au Icvitor şcolii generale de 8 ani
Hunedoara cu 17,8 la sută mai m ult îm plinit vîrsta m ajoratului au p ri din localitate.
minereu de fie r decit era planificat.
Localul Şcolii de 3 ani din Ruceş,
IARNA SATELE BRADENE com itetului executiv Planul de m un deosebite de învăţătură.
raionul Brad, o/eră elevilor condiţii
că al căm inului cultura! a fost dis
cutat şi aprobai in şedinţă de co
m itet executiv, iar sesiunea din luna
noiembrie a dezbătut problemele le L a c o n cre t
gate dc activitatea pe perioada de n a m e i M W • “ n>n»a«n i
însemnări pe marginea iarnă. Tovarăşa M aria T rila n , pre
şedintele com itetului executiv', se
interesează personal dc activitatea lăncii M ihai, preşedintele
activităţii unităţilor culturale de la cămin şi bibliotecă. G.A.C. din Sălaşul Superior,
raionul Haţeg, dovedeşte lip
Iarna a poposit dc-a binclca. La sate. căminele culturale, bi nizăm. In acest scop. ţinem o legă Preocupări şi rezultate să dc interes pentru bunul
bliotecile, cinematografele, cunosc o afluenţă din ce în cc mai tură sliînsă cu organizaţia U.T.M.. mers al gospodăriei colective.
marc dc oameni ai muncii — tineri şi virstnici Ajci sc organi comisia de femei, cu deputaţii sfa Pentru buna desfăşurare a a ctivi
zează d iferite manifestări cui turale, programe artistice, conferinţe, tului popular, cu cadrele didactice tăţii culturale de iarnă în comuna
simpozioane, recenzii şi prezentări de cărţi, în tiln iri cu mem brii din comună. De la ei prim im .su Bata dc Criş, a ţii com itetul execu
brigăzilor ştiinţifice, prezentări de film e artistice si documentare gestii şi propuneri interesante. Ba tiv al sfătuiţii popular cit şi condu
In acest tim p, colectivele dc a rtişti amatori sc pregătesc intens mai m ult. sîntem a ju ta ţi direct in cerea căm inului cultura) au lna‘ din
pentru participarea la cel dc-al IV -lca Festival bienal dc teatru organizarea acţiunilor pe care le în tim p unele măsuri. încă din lima
„I. L Caragialc”, care va începe in curbul. treprindem . la mobilizarea cetăţe octombrie com itetul executiv a dis
Sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor dc partid, sfaturile nilor. cutai într-una din şedinţele sale des
populare, organizaţiile dc masă se preocupă îndeaproape dc buna — Ce organizăm la cămin ? In pre munca culturală.
desfăşurare a a ctivită ţii la căminele culturale In marca majo afară de a ctivităţile obişnuite de Ce s-n realizat în arest tim p ?
ritate a localităţilor, comitetele executive ale sfa tu rilor populare fiecare zi (şah. tenis de masă, au Pentru căm inul cultural de centru,
s-au în g rijit să asigure la u n ită ţile culturale condiţii optime de d iţii la i-idio). organizăm expuneri sfatul popular comunal a s p rijin it
muncă, exccutînd uncie reparaţii la clădiri. îiW.estrindu Ic cu mo pe teme de educaţie, montaje Iile întreprinderea dc gospodărie orăşe
rare. prezentări si recenzii de cărţi, nească Brad in executarea unor lu
b ilie r şi diferite materiale, asigurind com bustibilul necesar etc.
unele concursuri gen „Cine ştie. crări de reparaţii si amenajări. Din
cistigă” etc. bugetul local s-au cheltuit de aseme
Seara la căminul cultural piesa „F lori cc nu se veştejesc" pe la căminul cultura! vin mai m ulţi nea aproape 7 000 lei pentru repa
Acum, în perioada de iarnă, rind
caic o pregătesc în cadrul Festiva
rarea si zugrăvirea căm inelor c u l
lului „L L. Caragialc” . Cu eîieva cetăţeni ca în restul anului, şi acti turale din satele Cărăsiăw şi jebea.
Am in tra t seara la căminul cul seri în urmă au avut loc manifestări In acelaşi tim p sfatul populai- a avut
tural din Luneoiul de Jos. Aici, la culturale urm ările de numeroşi ce vită ţile preconizate să se organizeze în vedere asigurarea cu lemne dc
o masă, doi tineri disputau o a p ri tăţeni. sini mai bogate. Pentru viito ru l pro foc a u n ită ţilo r culturale din co
ga partidă de şah In ju ru l lor, a iţii — Ce-Î atrage pe aceştia la căm i gram artistic care se va prezenta
urmăreau evoluţia jocului (bineîn nul cultural ? in ctirind, form aţiile artistice — tea mună. In prezent toate cele 0 uni
ţeles, fără comentarii). A lţi doi ti La întrebarea noastră, tov. V io ri iru, cor. dansuri, brigada artistică tăţi culturale dc pe raza comunei
neri se întreceau la tenis de masă. de agitaţie, grupul solistic — fac in au asigurate ra n lită ţile de lemne ne
ca Smaranda. directoarea căm inului
Intr-o altă parte un acordeon ist, cu tense repetiţii. Tn vederea bunei reu cesare pentru întreaga perioadă de PREŞEDINTELE:
ne-a răspuns :
două soliste, învăţa o nouă melodie. şite, se pune accent pe calitatea in iarnă. — Mă ocup puţi)i şi de coo
Penlru fiii muncitorilor de la C.S.II. a luat Jiinţă un cerc de acor — In prim ul rind căutăm ca de V. FURIR perativă.
deon unde, sub îndrumarea instructorului Chcorghian Octavian, învaţă M em brii form aţiei de teatru strînşi fiecare dată să aducem ceva nou in terpretării repertoriului. I. CIOBOTA UN COLECTIVIST :
sa ciute numeroşi copii în ju ru l unei mese, alături de in- fata oamenilor, să Ie trezim intere De munca la căm inul cultural se — Dar de gospodărie cind
IN FOTOGRAFIE: Primele exerciţii după note. s truc ton rea lor, făceau repetiţii la sul pentru acţiunile pe care le orga interesează îndeaproape şi m em brii (Continuare în pag. a 3-a) aveţi de gind să vă ocupaţi 7