Page 74 - 1964-12

Pag. 9. Hi. 3105
Drumul socialismului

i B 8 H $ y4 f l l % | I

5 i n L I

“ofesor si cetăţean
Tovarăşele noaslre pot fi întîlnile pesle lot, în uzine şi pe ogoa­
re. la catedră sau la policlinică, în unităţile comerciale sau coopera­ 9
tiste si la alte locuri de muncă. Ele luptă cu toată sîrguinţa şi pricepe­ © Coincidenţe ® Pasiunea profesiei
rea pentru a -si aduce contribuţia ia îndeplinirea importantelor sar­
© Preocupări obşteşti
cini ce le stau în faţă. Despre o parte din oreocuparile actuale ale fe­
meilor din reni unea noastră vorbesc rînduiiie de fată. Pe coridoarele U niversităţii din care s-au dovedit foarte utile in îm ­
Cluj, o nouă promoţie de absol­ bunătăţirea muncii. In prezent, la
venţi aştepta cu firească nerăbda­ pi>opuneiea profesoarei M itrofan, di-
re repartizarea. P rintre aceştia se rig in ţii de la Şcoala medie din llia
afla şi tînăra M aria M itrofan, noua studiază problema „Preocuparea
profesoară de matematică. O riginară profesorilor d irig in ţi . pentru form a­
din D rim bar, raionul Alba. tînăra rea disciplinei conştiente la elevi şi
absolventă era nerăbdătoare să afle a com portării civilizate in şcoală şi
unde va incepe să-şi desfăşoare ac­ în afara şcolii".
n M p> UE || T G ...Era in toamna anului 1958. La Mereu in căutarea noului, preo­
tivitatea..
Şcoala medie din îlia, care a în­ cupată de ridicarea nivelului profe­
sional, studiază materiale de specia­
ceput să funcţioneze în acel an, şi-a litate, însuşindu-şi metodele peda­
început activitatea didactică şi M a­ gogice înaintate. In acelaşi tim p, ea
In fabrica noastră, peste 85 la susţinute la secţiile productive 16 rin M itrofan. împărtăşeşte cu drag colegilor din Calitatea produselor Fabricii „Sebeşul" din Sebeş este o problemă care frămîntă întregul colectiv.
sula din num ărul salariaţilor sînt conferinţe tehnice care s-au bucurat experienţa acumulată, consultindu- lată, în fotografia de faţă, pe controloarea Sanda Jomescu, discutînd cu un grup de bobinatoare des­
femei. In toate secţiile ele se stră­ de atenţia m uncitorilor noştri. Tot in Trecînd peste greutăţile inerente pre calitatea acestui produs. Foto: .VIRGIL ONOIU
duiesc şi reuşesc să execute lucrări acest an au fost organizate unele începutului, tinăra profesoară s-a se cu colectivul in rezolvarea tutu ro r
de bună calitate, şi în cantităţi spo­ sesiuni tehnico-ştiinţifice, „Ziua ino­ dedicat cu pasiune muncii, pregă- sarcinilor.
rite. Pentru a obţine rezultate din vatorului''. schim buri de experienţă, tindu-se cu seriozitate pentru fiecare Paralel cu munca pe care o pres­
lecţie. In scurt tim p. cu răbdare şi tează in cadrul şcolii, profesoara
ce în ce mal bune, com itelui de „Ziua că rţii tehnice" şi alte acţiuni tact pedagogic şi-a apropiat elevii, M itrofan este o neobosită activistă S E A R A L A C E R C U L D E CIT IT
partid a îndrum at în permanenţă or­ care au avut ca scop creşterea, n i­ ciştigîndu-le încrederea.
ganizaţiile de bază, conducerea ad­ velului de cunoştinţe tehnice ale pe tărîm obştesc. Ca vicepreşedintă
m inistrativă, întreaga masă de mun­ m uncitorilor. Prin lecţii interesante, bîne pre­ a C om itetului raional al fem eilor, In aceste 6eri de iarnă, la sate, — Cercurile de c itit sînt organi­ portant îl ocupă probleme legate de
citori, să pună în aplicare unele mă­ La anumite intervale de tim p se gătite, profesoara a trezit gustul depune m ult interes în îndrumarea munca cultural-educativă cunoaşte zate pe circum scripţii electorale: 14 întărirea economico-organizatorică a
suri. In rîn d u rile de faţă voi arăta analizează cîte o organizaţie de elevilor pentru matematică, aceştia activită ţii organizaţiilor de femei o activitate mai bogată. Un luciu In centrul de comună, ia r 8 în sa­ G.A.C., îm bogăţirea cunoştinţelor
că
tele aparţinătoare. Pentru buna lor
numai citeva dintre ele. bază din acele secţii, unde se ivesc nianifestind tot mai m ult interes din comunele Dobra şi Gurasada de firesc, ţinînd seama de faptul mai desfăşurare s-au sta b ilit lectori din ş tiin ţifice despre lume şi viaţă.
lucrările din gospodărie sînt
Un loc im portant îl ocupă popu­
Fără îndoială că un rol deosebit eventuale defecţiuni. Din cauza unor faţă de disciplina respectivă. a căror activitate răspunde direct. puţine, ia r colectiviştii dispun de rîndul cadrelor didactice şi al altor larizarea cunoştinţelor pedagogice,
de im portant în stim ularea m unci­ deficienţe, secţia lenjerie nu-şi putea Ca profesoară şi dirigintă, M aria Apropiată de oameni, cu firea-i op­ mai m ult tim p liber. Locul de a- intelectuali din comună. De aseme­ problemele legate de creşterea şi
timistă, reuşeşte ca şi in activitatea
to rilor, in realizarea sarcinilor de realiza ritm ic s a itin ile de plan. M itrofan se interesează de fiecare obştească să obţină rezultate fru ­ traetie il constituie îndeosebi cămi­ nea, de organizare şi m obilizare se educarea în spiritul dragostei faţă
plan îl are întrecerea socialistă. Fa Aceasta fiin d situaţia, com itetul de elev in parte, căutind sâ-i cunoască moase. nul cultural, biblioteca, unde au loc ocupă atît lectorul cit şi delegata de muncă, faţă de orînduirea socia­
este organizată in toate secţiile şi partid a hotărît să analizeze organi­ preocupările şi gusturile, îndrum în- programe artistice, se expun con­ de femei d-in circum scripţie. De a lt­ listă, a tinerei generaţii.
se desfăşoară bine. In acelaşi tim p, zaţia de bază din secţia lenjerie du-1 cu multă atenţie şi răbdare. Sînt şase ani de cînd o tînără pro­ ferinţe, recenzii, simpozioane.se o r­ fel, m ajoritatea cercurilor au loc în Pe baza planului tem atic sta b ilit
au fost luate măsuri ca rezultatele pentru a descoperi cauzele vămîne- S p rijin ită de organizaţia U.T.M. a fesoară, entuziastă, şi-a început ganizează m ulte alte manifestări a- oasele in oare locuiesc delegatele de pentru perioada de iarnă 6-a întoc­
întrecerii să fie binecunoscute prin rilo r în urmă şi a se stabili măsuri reuşit să instaureze la clasa a cărei munca la llia . In acest interval de semănătoare. femei. m it pentru fiecare cerc graficul d
afişarea la locuri vizibile. Cine din concrete in vederea în lă tu ră rii defi­ dirigintă este, o disciplină conştien­ tim p, comunista M itrofan şi-a adus La V inţul de Jos şi-au eîştigat o lnvăţînd din experienţa anilor desfăşurare a activităţii. In prim eh
fabrica noastră nu cunoaşte, de p il­ cienţelor. La şedinţa de analiză au tă, un clim at propice învăţăturii. Se- din plin aportul la pregătirea temei­ largă popularitate şi cercurile de trecuţi, de fiecare dată am căutat seri la cercurile de c itit s-a prezen­
dă, pe muncitoarele V iorica Vlad fost in v ita ţi m em brii com itetului, b i­ sizindu-se de faptul că unii elevi nică a elevilor, la desfăşurarea ac­ c itit organizate cu femeile. Din două să îm bunătăţim tematica acestora, tat Expunerea făcută de tovarăşul
şi Elena Bobeş de la secţia finisaj, rourile organizaţiilor de bază de la interni se prezentau cîtcodată mai tiv ită ţii obşteşti din raion. Stima şi în două săptămini la 22 de case din metodele folosite in explicarea unor Gheorghe G hcorghiu-Dej la sesiu­
Besoiu M aria T de la secţia înche­ celelalte secţii, şefii de secţii, şefii slab pregătiţi. M aria M itrofan a ur­ consideraţia cu care o înconjoară comună se adună în medie 10-12 lucruri etc. Tocmai pe baza acestei nea solemnă a M.A.N.. consacrată
iat, Ana Fălămaş şi M aria Crişan de servicii, ingineri, tehnicieni, m ărit felul în care decurg orele de colectivul în m ijlocul căruia lucrea­ femei. A ici îşi desfăşoară activita­ premise, în luna octom brie s-a o r­ Aniversării a douăzeci de ani de la
de la secţia forme, M aria Adurian m aiştri. D iscuţiile purtate au fost meditaţie ale acestora. In tim pul stu­ ză. constituie pentru profesoara şi tea cercurile d* c itit pentru femei, ganizat cu lectorii şi responsabilii eliberarea patriei.
şi Silvia Uisu de la confecţii. Ca co­ fructuoase. Drept urmare, munca la diului unii dintre elevi neputînd lă­ (Ctăţeana M itrofan. o dovadă de organizate pe circum scripţiile elec­ cercurilor de c itit din comună o Pentru v iito r am prevăzut ca
lina Tincu şi M aria Ţîrlea de la c ir­ secţia de lenjerie s-a îm bunătăţit. m uri anumite probleme, se adre­ preţuire a munci» depuse. Mamă şi torale. consfătuire. Terna principală a con­
multe din acţiunile inlrepiinse să
culare şi altele, care au fost eviden­ Fiind îndrum at în permanenţă, co­ sau altora. In felul acesta, ei provo­ soţie, profesor şi cetăţean. M aria sfătuirii a fost îm părtăşirea experi­ fie urm ate şi de unele demonstraţii
ţiate în toate cele 11 luni care au lectivul de muncă de la Fabrica de cau zgomot care conturba studiul M itrofan este unul din noii intelec­ Despre felul cum au fost ele orga­ enţei şi apoi stabilirea problem elor practice. Aşa cum am constatat în
trecut, ia r în anul 19G3 au fost de­ ciorapi şi tricotaje din Sebeş a ob­ celorlalţi. Pentru înlăturarea acestui tuali. crescuţi şi educaţi de partid, nizate, modul în care îşi desfăşoară pentru munca de viilo r. anii anteriori, aceste dem onstraţii
clarate fruntaşe in întrecerea so­ ţin u t unele rezultate bune Astfel, neajuns, profesoara M itrofan a pro­ pentru care profesiunea aleasă şi activitatea, despre tematica abor­ au fost urm ărite cu viu interes. De
La întocmirea planului s-a avut
cialistă ? de la începutul anului şi pînă în pre­ pus conducerii şcolii organizarea de activitatea cetăţenească sînt datorii dată am rugat să ne vorbească tov. în vedere aboixlarea unei tem atici pildă, tov. Sultana Oancea şi M aria
Maria Dăcilă. bibliotecară comuna­
O influentă dintre cele mai bune zent au fost produse peste sarcinile consultaţii cu elevii la sfirşitul fie­ de onoare. lă. Iată ce ne-a relatat interlocu­ cît mai bogate şi variate. De aceea Dănilă au folosit la cercurile de
în menţinerea unui ritm susţinut în de plan 84.000 perechi ciorapi bum ­ cărei zile de studiu. In acest fel, M RUGINESCU toarea; 6-au avut în vedere obiectivele pe c itit pe care le conduc, dinfilm ul, ia r
muncă a avut repartizarea propor­ bac, 5.000 perechi ciorapi relon şi elevii îşi notează problemele neîn­ care să le cuprindem. Astfel, s-nu tov. M aria Lascu, pi-ofesoară, a pre­
ţională a m em brilor şi candidaţilor ţelese. care se lămuresc apoi seara zentat şi uncie experienţe chimice.
82 000 bucăţi tricotaje din bumbac. în cadrul orelor de consultaţii. prevăzut m anifestări care să in fo r­
de partid pe schim buri. La secţia în­ meze participantele despre unele e- In planul de activitate al cercuri­
D atorită m uncii însufleţite desfăşu­ Neprecupeţindu-şi tim pul, M aria
cheiat unde lucrează 44 tovarăşe, ca­ venimente ce au loc pc plan intern lor de c itit este prevăzut să se facă
rate, colectivul nostru a reuşit să-şi M itrofan caută permanent soluţii in şi internaţional, despre ho tă rîrilc
litatea unor produse lăsa de dorit. vederea îm bunătăţirii continue a leoturarea unor materiale din re­
îndeplinească planul producţiei glo­ partidului şi guvernului, despre rea­ vistele ..Săteanca* şi „Femei»»" cît şi
Trebuiau deschise cursuri de cali­ propriei a ctivităţi, pentru o tot
bale pe anul 1964, înainte de ter­ mai bună pregătire a elevilor. lizările obţinute de poporul nostru din broşurile editate de Consiliul
ficare. In urma discuţiilor purtate în construcţia economică. Un loc im ­ Naţional al fem eilor.
men. Comitetul nostru de partid se Ţ inind seama dc munca depusă,
de conducerea secţiei, cursul respec­
va strădui ca şi în viito r să asigure de experienţa acumulată conducerea
tiv a fost deschis, influenţînd in bine
o îndrum are permanentă astfel incit şcolii i-a încredinţat profesoarei M i­
calitatea produselor. trofan sarcina de responsabilă a
realizările să fie tot mai bune.
Com itetul nostru de partid a acor­ comisiei metodice a d irig in ţilo r. A c t iv it a t e
M A R IA B Â C ILA
dat atenţia cuvenită şi propagan­ secretar al C om itetului In această calitate. M aria M itro ­
dei tehnice. Pe această linie trebuie de partid de la Fabrica fan a in iţia t organizarea de schim­ cultural-artistică susţinută
să amintesc că au fost pregătite şi de ciorapi şi tricotaje din Sebeş buri de experienţă intre riirigin ţi,
Com itelui comunal al fem eilor din tru fac parte patru tovarăşe.. Si a-
comuna Balşa, desfăşoară o intensă eeastă formaţie*, a prezentat" în sa­
Laborantele activitatea cultural-artistică. Facem spectacole reuşite cu piesa „S-a fu ­
muncă pentru atragerea fem eilor in
tele Balşa, Ardeu şi Voia o scrie de
ra t un m ire". In prezent, form aţia
acest lucru deoarece sintem convin­
se că activitatea fem eilor va fi cu
atît mai rodnică cu c it ele vor par­ de teatru face rep e tiţii cu Diesa
„C uiul Jui Pepelea", care va fi pre­
Uzina de preparare a m inereurilor care Maria Clej, Aurora Lucaci, Ro­ Rezultă deci că munca celor de ticipa a ctiv la cit mai m ulte acţiuni. zentată în curînd. De multă popu­
din Guiabarza iţi oferă lucruri deo­ za! ia Valter, Veronica Vonea şi Ma­ la laborator este plină de răspun­ Sub directa îndrum are a com itetu­ laritate s^a bucurat program ul „Cu
sebit de interesante. M inereul scos ria Jepea, m anipulante de probe. dere. Dar, muncitoarele îşi fac pe lu i comunal de partid, com itetul co­ brigada prin comună", prezentat de
din adincurile păm intului de către — Sin tem pentru înlîia dată în a- deplin datoria. munal al fem eilor a antrenat la d i­ brigada artistică de agitaţie. La reu­
harnicii m ineri este adus la ante- ceastă uzină. Ne puteţi explica sar­ In apropierea Uzinei de preparare Muncitoarele de la Fabrica de conserve din Deva depun multe ferite a ctivită ţi de folos ob­ şita spectacolelor, o contribuţie de
zdrobitor unde este sfărim at pînă la cinile laboratorului? a m inereurilor se află laboratorul eforturi pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan. ştesc, un mare num ăr de tovarăşe. seamă au adus-o tovarăşele Lia Ca­
anumite dimensiuni. De la antezdro- M anipulantele au dat explicaţii central a) T rustului m inier Brad. In fotografie : Viorica Dordeanu şi Aurelia Ene, lucrînd la ma­ Fiecare membră a com itetului răs­ zan, M aria M inzat, F loriţa Cazan şi
b itor minereul in calea Uzinei de ample. In rele două camere desti­ Aici îşi desfăşoară activitatea mai şina de cauducat. punde de un sat sau de mai m ulte altele.
preparare din G urabar/a. A ici, el nate laboratorului se culeg probe multe femei. Rezultatele (ele mai Foto : A. VOTS circum scripţii, avind sarcina să an­ Cu sp rijin u l intelectualilor au fost
se pregăteşte sau mal bine-zis se din diferite puncte ale flu xu lu i teh­ bune le-au obţinut tovarăşele Elena treneze fem eile la orice acţiune. ţinute la căm inul cultural o serie
prepară in vederea obţinerii meta­ nologic in vederea sta b ilirii conţi­ M uncind astfel,, rezullatele pc lin ie de conferinţe interesante pe teme ca:
lului. nutului de aur şi fineţii de măci­ nîscă de la preparare, Am elia Stin­ cultural-artistică au fost m ulţum i­ „O riginea păm intului", „Ce trebuie
V izitînd uzina de preparare a m i­ nare a minereului. Se iau probe gă de la fizico-chim ice etc. Roadele toare. Iată numai citeva din ele. să ştim despre unele boli care se
nereurilor ai impresia, la prim a ve­ din steril şi original concentrat şi muncii desfăşurate de către acest a i p o r iu l pteţiOL La noi işi desfăşoară activitatea o transm it de la animale", „C um tre­
dere. că aici nu întîlneşti oameni. sînt trim ise la laboratorul central colectiv de la începutul anului şi form aţie corală din care fac parte buie în g rijiţi pom ii" etc. Asemenea
U tila je le funcţionează ireproşabil. al trustului m inier pentru determ i­ pînă in prezent sînt concretizate in 30 femei. Ea a luat fiin ţă cu 3 ani acţiuni au fost organizate şi la cele­
Totuşi, ele sînt conduse de mina o- narea ca ntităţilo r de aur, argint şi in urmă şi a desfăşurat o a ctivita­ lalte cămine culturale de pe raza
m ului. Sus, Ia flotaţie, ne-a atras sulf. Recoltarea probelor se face in depăşirea sarcinilor de plan lună te continuă. R epertoriul corului cu­ comunei Balşa.
atenţia un steguleţ pe care scria fiecare schimb, iar determinarea de lună. Analizele au fost făcute cu prinde cîntece cum 6înt „„D ragă-m l Pentru ca munca cultural-artistică
„E videnţiat în întrecerea socialistă"; conţinutului o dată la 24 de ore. De multă operativitate şi de calitate. ( i i m e i l o r eşti gospodăi'ie", „H ei le liţă M ări- să se îmbunătăţească, com itetul co­
F loriţa Preda, deţinătoarea stegule- felul cum sînt colectate aceste pro­ Drept urmare laboratorul nu a p ri­ oară", „D rag mi-e cintecul şi jocul" munal al fem eilor şi-a propus ca în
ţu lu i muncea de zor. Şl, asemenea be depinde în mare măsură urm ări­ etc. Formaţia corală a dat o serie colaborare cu conducerile căm inelor
ei, la laboratorul uzinei îşi desfă­ rea procesului tehnologic Şi stabili­ m it în acest an nici o reclnmaţie din Sub îndrumarea organelor şi or­ de stat. Pentru a antrena cit mal de spectacole reuşite in satele Voia. culturale, să înfiinţeze brigăzi artis­
şurau activitatea alte femei. A ici lu ­ rea unor măsuri pentru remedierea partea beneficiarilor privind calita­ ganizaţiilor de partid. comisiile şi multe femei în aceste acţiuni şi pen­ Balşa, A rdeu şi a participat la faza tice de agitaţie şi in satele Voia,
crează 8 tovarăşe harnice printre deficienţelor constatate. tea analizelor. comitetele de femei din oraşul şi tru a populariza unele rezultate, in raională a u ltim u lu i concurs al fo r­ Mada şi Ardeu.
m a ţiilo r artistice de am atori. La că­
comunele raionului Brad participă oraşul Brad s-au organizat in acest m inul cultural din centrul de comu­ M A R IA GITERMAN
la o serie de acţiuni. Femeile p arti­ an cu locatarele din blocuri două nă îşi desfăşoară activitatea şi o fo r­ preşedinta C om itetului
cipă cu însufleţire In a ctivităţi cul- consfătuiri maţie de teatru. Din echipa de tea­ comunal al fem eilor Balşa
tural-educaiive, sanitare, la acţiuni Cele moi bune realizări la între­
ţinerea fondului de locuinţe l-au
IP» & N O IU © E O N © & ERt !E gospodăreşti etc. Din realizările şi avut comisiile de femei din blocul
acţiunile întreprinse in acest an, no­
tăm doar citeva. B 13, unde este preşedintă iov. Eea-
terina Saver. blocul B 10. a cărei
Bogată activitate culturală preşedintă este tov. Lucia Cheşiu
etc.
Prin g rija com itetului comunal al
fem eilor din Băiţa, în acest an au Munca social-sanitară
fost organizate bogate m anifestări
cultural-educalive. La organizarea P rintre sectoarele unde femeile
lor au fost atrase cadrele didactice Îşi aduc o mare contribuţie este şi
Şi a lţi intelectuali din comună. Te­ cel sodal-saniiar. Un accent deose­
matica variată, bogată, face ca nu­ bit a pus comitetul raional al fem ei­
m ărul fem eilor participante să creas­ lor pe instruirea fem eilor şi îm bo­
că continuu. P rintre m anifestările găţirea cunoştinţelor sanitare ale a-
culluial-educative organizate se nu­ cestora. In acest scop, au fost orga­
* & - ! > > -’ - ■ mără ciclul <le conferinţe, care an nizate 02 conferinţe pe teme cum
avut ca tem e: „Intîm pinarea lui 23 sînt : ..Tmportunţa controlului medi­
August", „Realizări de-a lungul ce­ ca! al mamei şi copilului", „Despre
lo r 20 de ani de Ia eliberarea pa­ bolile contagioase" etc. Ele au fost
trie i'4 etc. audiate de peste 3.500 femei. Dc
Periodic aici se organizează sori asemenea, s-au organizat in comu­
literare. Una din acestea a avut nele Buceş, Vaţa-băi, Băiţa, oraşul
tema : „Te slăvim Republică". M ult Brad şi în alte localităţi, în tîln iri
apreciate sînt şi em isiunile săptă­ ale fem eilor cu cadrele medicale,
mânale organizate la staţia dc r-a- unde s-au făcut expuneri şi s-a răs­
dioficare locală unde este eviden­ puns la unele întrebări. La cele 9
FLOniCA TU ZA FLO RICA ROBOTIN M A R IA COROIU ţiată munca fem eilor, sînt prezen­ în tîln iri organizate pînă acuin au
bobinatoare la Uzina „V ictoria" operatoare ehimistă la F.C. profesoară la Şcoala de 8 ani dîn tate materiale educative. Un mare participat 483 femei.
Călan. Orăştie. Oarda de Jos. număr de femei participă la cele 2G
cercuri de citit. De asemenea, multe Pe teme sanitare au fost organi­
zate de asemenea un număr de 23
dintre ele sînt cititoare active ale sori de întrebări şi răspunsuri. Cele
că rţilo r aflate la bibliotecă.
peste 1.800 femei au luat astfel cu­
noştinţă despre unele probleme le­
Spirit gospodăresc gate de alim entaţia copiilor, bolile
contagioase la copii ele.
întrecerea patriotică înlre circum ­ Demn de subliniat este faptul că
scrip ţiile oraşului Brad pentru in i­ femeile au răspuns in număr mare
ţierea unor acţiuni de muncă pa­ la apelul făcut de a dona singe în
triotică in vederea tot mai bunei mod benevol Astfel, din numărul dc
gospodăriri şi înfrum useţări, a tre­ 638 donatori existenţi în raionul
zit un larg interes şi in rîndul fe­ Brad, 413 sînt femei.
meilor. Îndrum ate de com itetul ra­
ional al fem eilor, membrele celor
24 comisii pc circum scripţii şi-au In actualul sezon, pentru du-
adus un preţios aport. Femeile au pâ-amlază. la teatru etc.. se im­
participat în num ăr mare la amena­ pun tot mai mult în modă com-
jarea de spaţii verzi, plantări de pleurile.
pomi, arbuşti şi flo ri ornamentale, Taioarele şi două piese for­
întreţinerea acestora şi la alte ac­ mează îmbrăcămintea preferată.
ţiuni. Din rîndul fem eilor s^au or­ Linia lor urmăreşte pe cea a cor­
ganizat echipe care să răspundă de pului, prin pensele care cambrea­
curăţenia străzilor. Acestea avi mo­ ză talia, lungind silueta. Combi­
TEC LA NÂSTASE M A R IA V A S ILC A N M U NTEAN M A R IA 1 bilizat cetăţenii la d iferite acţiuni. naţia cu alb este nelipsită. Ea
lustruitoare la secţia mobilă a legătoare la Fabrica de hîrtie De o deosebită atenţie s-au bucu­ subliniază unele detalii, dind o
M U L . Brad colectivistă la G.A.C. Cugir. Petreşti. rat şi acţiunile de bună gospodărire notă de prospeţime şi tinereţe.
a fondului de locuinţe proprietate