Page 75 - 1964-12
P. 75
N r. 3105 D. umul socialismului Fag. 3
fk
Învăţămîntul agrozootehnic de masă H M r tl
i i r - 1
D e c e n u s î n t
(Urmare din pag 1) Astfel, căm inul cultural din satul pină acum, de pildă, nu au fost pro
de centru a fost dotat cu 100 scau curate sobe pentru încălzirea căm i d is tr ib u ite m a n u a le le ?
Conducerea căm inului cultural, pe ne, un aparat de radio cu picup, în nului, deşi există fonduri re parti
ba z-a planului de munca, organi in te rio r s-au montat sobe noi iar b i zate pentru acestea. Ca urmare, acti
zează aici o serie de m anifestări Pentru anul de invăţăm înt agro cursuri este bună. iar majoritatea
culturale. In fiecare dum inică se fac blioteca sătească a fost dotată cu vitatea culturală nu se poate des zootehnic care a început, prin inter lecţiilor sînt legate de activitatea
expuneri pe dife rite teme, au loc ra ftu ri. De asemenea. în satul Cn- făşura. mediul U.R.CC Sebeş, s-au procu practică a gospodăriei colective. Pen
Este adevărat că unele form a ţii
simpozioane, se prezintă film e etc. rechi, s-au făcut reparaţii şi zugră rat şi urma să se distribuie gospo tru colectiviştii care nu au fost cu
In restul zilelor din săpiămînâ se veli. In acelaşi tim p, la toate cele artistice fac pregătiri pentru noi d ă riilo r agricole colective din raion, prinşi la învăţăm întul agrozootehnic
organizează a u diţii la radio, lecturi trei cămine culturale s-au cumpă programe. Se aşteaptă însă soluţio 2GG3 manuale. Numeroşi corespon s-a stabilit ţinerea, la căminul cul
în colectiv, m ontaje literare. Cu p ri rat cortine pentru scenă, pentru fie narea problemei încălzirii căm inu denţi au sesizat însă redacţia că o tural. a unui număr de 12 conferinţe.
lejul comem orării a 75 de ani de ta care cămin s-au asigurat din tim p lui, deoarece în frig nu se pot pre parte din colectiviştii care sînt în De la librăria „Cartea" din Sebeş
moartea lui Ion Creangă, cu s p riji lemnele de foc necesare. zenta spectacole. cadraţi la această form ă de îmbogă am p rim it inform aţii că şi gospodă
nul cadrelor didactice, ol bibliotecii Există deci condiţii bune pentru Căminul cultural din Zdrapţi este ţire a cunoştinţelor profesionale, nu ria colectivă din Spring a ridicat 105
comunale au fast organizate lecturi a se desfăşura o activitate culturală nnul din cele mai frumoase din ra au intrat încă în posesia manuale manuale. Dar cum sînt folosite a-
şi simpozioane din opera scriito ru lui. susţinută. Se poate aprecia de a lt ionul Brad. S-or cuveni ca şi a cti lor necesare. Din această cauză, deşi cesten ? Şi acum stau la sediul gos
fel că aici.s-au organizat unele ma vitatea să fie pe măsura e dificiului
. Paralel cu munca de fiecare z.î, la nifestări culturale. Tinînd însă sea am intit. Lu cru rile nu stau insă toc a trecut aproape o lună de la înce podăriei colective, iar cursanţii sînt
căm inul cultural a rtiştii am atori din ma de condiţiile şi posibilităţile e- mai asa. Şi nu pentru că nu ar e- perea cursurilor, totuşi nu se poate nevoiţi să sc mulţumească numai cu
diferitele form a ţii se pregătesc pen xîstente, aîcî se pot organiza a ctiv i xista preocupare din partea condu vorbi de un studiu organizat asupra însuşirea cunoştinţelor ce li se pre
tru a prezenta noi programe. Echi tăţi culturale mai bogate in conţi cerii căm inului cultural, ci pentru tem elor prevăzute în programă. Care dau de către lectori, fără a avea po
pa de dansuri, formară din opt pe nut, mai variate. Pentru aceasta, este că, Com itetul executiv al Sfatului este explicaţia ? Pornind pe urmele sibilitatea să studieze in mod te
rechi, repetă o suită de jocuri popu nevoie de o mai bună organizare a popular comunal Crişcior nu s-a în scrisorilor prim ite la redacţie, am vi meinic după manuale. Aceasta do
lare locale, iar m em brii form aţiei muncii si de antrenarea tuturor fo r g rijit de asigurarea co ndiţiilor co zitat mai întîi lib ră ria „Cartea" din vedeşte că tovarăşii din consiliul de
de teatru se pregătesc să pună în ţelor din comună. respunzătoare. Aici, cantitatea de Sebeş, căreia i-a fost încredinţată conducere al G.A.C. nu se preocupă
scenă piesa „D răguţul Voicăi". De combustibil asigurară este insufi sarcina preocupării şi d istrib u irii ma cu suficientă răspundere de crearea
asemenea, s-a alcătuit un text de Cnnsultînd planul de muncă al că cientă, iar pe alocuri prin acoperiş nualelor. In ziua de 15 decembrie. în unor condiţii cit mai bune penlm în
brigadă cu aspecte din viaţa satului m inului, se observă o planificare su se infiltrează apa. Aceasta îşi are ra ftu rile şi in depozitul acestei li suşirea de către cursanţi a lecţiilor
ia r form aţia de cor, din eat'e fac perficială a d ife rite lor acţiuni. In explicaţia şi în faptul că m em brii b ră rii se aflau nu mai puţin de 400 predate la cercuri. Pentru acest
porte cea. 70 persoane, a început afara ru lă rilo r de film e (care de fapt com itetului exeoutiv vizitează rar manuale pentru anii I. II si III ai în- fapt. se fac vinovaţi în prim ul rînd
repetiţiile. nu sînt însoţite şi de diferite acţiuni) vâţămîntuluî- agrozootehnic. Tovară tovarăşii Ioan Colirlea, preşedintele
şi conferinţe nu sînt prevăzute şi căminul cultural.
M erită a fi evidenţiată pre alte forme de activitate. Din discu Asa stînd lucrurile activitatea cul şii de la librărie ne-au explicat că a- gospodăriei, şi Mircea Boierii, ingi
ocuparea conducerii căm inului cul ţiile purtate cu iov. Sabin Circu, turală nu se ridică la nivelul cerin ceastă stare de lucruri se datoreşte ner agronom, care nu s-au în g rijit
tural de a găsi forme vii. inte directorul căm inului cultural, a re ţelor. lipsei de preocupare din partea unor ca manualele să se repartizeze la
resante, care atrag un mare număr ieşit că pot fi organizate m anifestări far consilii de conducere ale G.A.C. faţă tim p cursanţilor.
de cetăţeni. A ici se imbînâ în mod mai variate, care să atragă pe ce- Sîntcm în plină perioadă de iarnă. de bunul mers al învăţăm întului a- Gospodăria colectivă din Vingard
armonios latura educativă a a ctivi lăţcnî. Cit priveşte conferinţele pro Aşa cum subliniam , la căminele cu l grozootehnic. Dovada o fac şi nu (preşedinte tov. Ghcorghe Radu) nici
tă ţilo r organizate cu cea distractivă. gramate, nu a existat o alegere su turale sătesti, acolo unde sfaturile meroasele anunţuri telefonice prin pînă in prezent nu a ridicat manua
ficient de raţională a temelor, nu populare, consiliile de conducere ale care conducerile unor gospodării co lele pentru cursanţii din anul III.
lective au fost solicitate sâ-si ridice
Din relatările tovarăşilor de la li
Bune şi... rele s-a ţin u t seama de specificul local. căminelor culturale, sub îndrumarea manualele pe care le-au comandat. brăria ..Cai lea" a reieşit că nici gos
In mai mare măsură pot fi antre
organelor si organizaţiilor de partid,
Unele consilii de conducere
ale
naţi în activitatea culturală cadrele se îngrijesc de organizarea activită G.A.C. nu înţeles la tim p acest lu podăriile colective din Cunţa, Gu.su,
Tău şi altele nu au ridicat încă ma
M em brii C om itetului executiv al didactice şi medicale, toţi intelec ţii, rezultatele muncii cultural-edu- ciu. ceea ce dovedeşte interesul lor nualele necesare.
S fatului populai- din comuna Bucu- tu alii din comună, tineretul. cativc sînt bune. Trebuie însă ca pentru buna desfăşurare a învăţă Iată deci una din cauzele pentru
reşci. au dovedit şi de data aceasta La Buceş s-au term inat încă din peste tot zilele acestei ierni sâ fie m întului agrozootehnic. Pe această care în unele gospodării colective
sp iritu l lor gospodăresc. Faptele ne-o luna august lucrările la noul că folosite din plin. Pentru aceasta este linie poate fi evidenţiat consiliul de din acest raion lecţiile nu pot fi în
dovedesc cu prisosinţă. Pe lingă lu min cultural. Sfatul popular s-a necesară o îndrum are permanentă conducere al gospodăriei colective suşite în mod temeinic, cursanţii
preocupat de ridicarea acestei con din partea organizaţiilor de partid,
crările gospodăreşti din comună, sp rijin direct din partea sfaturilor din Draşov (preşedinte tov. 11 îe fiin d nevoiţi să facă un studiu super
strucţii. Păcat însă că au rămas ne ficial. Ridicarea tu tu ro r manuale
com itetul executiv s-a în g rijit şi de rezolvate unele lucruri mărunte, dar populare, organizaţiilor de tineret şi Oprean). A ici m ajoritatea cursanţi lor de la librărie şi distribuirea lor
lo r au p rim it manuale şi pot să stu
pregătirea şi dotarea u n ită ţilo r cul foarte im portante pentru buna des femei, mai m ultă in iţia tivă , mai dieze temeinic Droblemele prevăzute la cursanţi este o problemă căreia
turale pentru perioada de iarnă. făşurare a m uncii culturale. N ici m ult sp irit organizatoric. în programă. Pînă în prezent lecto trebuie să1 i se acorde toată atenţia,
rii Vasile B itîr (inginer agronom) şi iar cei care se fac vinovaţi de exis ÎNDEPĂRTEAZĂ FARDUL DE PE GENE Şl PLEOAPE, FARA SA-L IN-
S ilvia Dragoş (tehnician veterinar) tenţa lip su rilo r semnalate să fie UNDĂ Şl FARA SA LASE URME.
au predat cîte 5 lecţii la cercurile traşi la răspundere de către Consi
pe care le conduc. Frecvenţa la liu l agricol raional. IN ACELAŞI TIMP FILMUL DE ULEI CE RAMINE DUPĂ DEMA-
CHIERE HRĂNEŞTE Şl CONSEP.VÂ SUPLEŢEA EPIDERMEI.
PREJUL UNUI FLACON LEI 0.75.
BiF foi 80) \
MARŢ! 22 DECEM 1964 UZINELE TEXTILE „39 DECEMBRIE" ARAD
CINEMA racheta pionierilor; 15,30 Cîntă or
chestra de muzică populară „D o i Produce şi oferă
D EVA: Dragoste neîm plinită — na Argeşului" şi sextetul vocal „Pe-
cinematograful „P atria"; Karl von rin jţa "; 10.40 Ansam bluri corale spre vînzare
Ossietzki — cinematograful „A r m uncitoreşti; JG.55 Muzică uşoa
ta"; PETROŞANI: A dispărut o na ră; 17.15 Scrisori din ţară; 18.05
vă — cinematograful „Republica"; Muzică de estradă; 18,15 U niversi — Ţesături de bumbac şi celofî-
Hatari — seriile 1 şi II — cinemato tatea tehnică radio; 18.30 Din co bră;
graful „7 Noiem brie"; A L B A IU - moara folclorului nostru. Genurile
— Ţesături de bumbac vopsite în
L IA : Podul rupt — cinem atograful muzicii populare — „Jocul". Em i I
„V icto ria "; Stolul captiv — cine siunea a Il-a ; 18,50 Potpuriu de fir;
matograful „23 August"; SEBEŞ: muzică uşoară"; 19.40 Lim ba noa
Falsificatorul — cinematograful stră. „Dublete etimologice". V or
„Progresul"; Slujnica — cinemato beşte acad. pi'of. Al. G raur; 19,10 — Articole de modă;
graful „Sebeşul"; ORÂŞTIE: Comi Concert de seară; 20.30 Noapte bu — Ţesături de bumbac şi celofi
sarul — cinematograful „Flacăra"; nă, copii: „Vulpea si bursucul" de
H AŢEG : M-am îndrăgostit la Co Eugen .Jianu; 20.40 Muzică de dans; bră rămase de la export, cu
penhaga — cinematograful „Popu 21.15 Ediţie radiofonică Ion Crean poane cu reducere de 15, 25,
lar"; BRAD: S trict secret — cine gă: 21.35 Muzică de dans; 22.15 M u 30 şi 40 la sută din toata sor
m atograful „St. roşie"; S1MERIA: zică uşoară interpretată de Betiy
Cei trei muşchetari — cinemato Cui tis. timentele de ţesături de bum
CĂMINUL CULTURAL DIN graful „M ureşul"; LUPEN1: Falsi bac şi celofibră.
N O T A LUNCOIUL DE JOS: Sub în ficatorul — cinematograful „C u l TELEVIZIUNE
drumarea tov. Olga Păun, pro tural". 18,30 Universitatea tehnică la te
fesoară, tinerii repetă piesa de leviziune; Cataliza în petrochim ie
teatru : „Flori ce nu se veste RADIO
Meseria de şofer incumbă înain călători să urce pe uşa din faţă. jesc". de dr. Ion V. Nicolescu; 19.00 Jur
te de toate un înalt simţ al dato Apoi, cu acelaşi aer sfidător, cere _____________ PRO GRAM UL I : 5,06 Muzică in nalul televiziunii; 19.10 Aşchiuţă
riei. Şi nu de puţine ori, la redac arogant, taxatorului două bilete terpretată de fanfară; 5.30 Lecţia povestind... celor m ici; 19.40 Şah; EXPLOATAREA ATELIERELE CENTRALE CRIŞCIOR
ţie sosesc scrisori în care oameni pentru protejaţii lui. Un nou complex de gimnastică; 5,40 M elodii popu 19.55 Muzică populară romîneas-
de diferite profesii, apreciază aşa Cind tov. loan Hârăguş. Ioan M i- lare; 6.10 Muzică uşoară; 6.20 E- câ; 20,25 Emisiune de ştiinţă; Me
cum se cuvine felul cum m ajori heţ şi a lţi călători i-au atras aten misiunea pentru sate; 6,30 Piese de dalion Michel Farady — de Ion cu se d iu l în co m u n a C r iş c io r ( G u r a b a r z a ) ,
tatea conducătorilor auto ştiu să-şi ţia că nu procedează bine, Florean de deservire estradă; 6.45 Salut voios de pio M înzatu; Rubrica de literatură şti
facă datoria. Creţu. simţindu-se, chipurile, „o- Zilele trecute a fost inaugurat si nier; 7,OG Solişti de muzică uşoară; inţifică ; 20.45 Moara cu noroc. In ra io n u l B r a d , r e g iu n e a H u n e d o a ra .
Se mai întîm plâ însă ca unii fcnsal", a început să debiteze o dat în folosinţă noul complex de de 7.30 Sfatul medicului; 7,43 Muzică încheiere: Buletin de ştiri. Bule
conducători auto să nesocotească seamă de cuvinte supărătoare la servire al cooperativei meşteşugă de estradă; 8,00 Sumarul presei; tin meteorologic. a n g a je a z ă d e u rg e n ţă , în c o n d iţiile le g a le d e
obligaţiile ce le revin, să aibă o adresa acestora. Incidentul a slîr- reşti „Retezatul- din Haţeg. 8.OG Cînteee şi jocuri populare; Buletin meteorologic
comportare necuviincioasă faţă de nit dezaprobarea m a jo rită ţii că Cu această ocazie, tov. Viorel le- 8.30 Coruri şi dansuri din opere; p r e g ă t ir e , v e cb îm e şî s a la r iz a r e , u r m ă to a r e le c a d r e :
călători. Un asemenea caz s-a în- lăto rilo r faţă de comportarea şofe zan, preşedintele acestei cooperati 9.25 Solişti de muzică uşoară; PENTRU 24 ORE
tîm plat zilele trecute pe ruta Brad- rului Florean Creţu. Şi. pe bună ve, a arătat pe scurt felul cum s-a 10.30 M elodii populare; 11.00 M u Vreme schimbătoare, cu cerut — un inginer constructor;
Blăjeni. Iată pe scurt despre ce-i dreptate s-au întrebat: Oare nu e- dezvoltat cooperativa de la în fiin ţa zică din operele; 11,30 Radio P ri noi'os. Izolat vor cădea precipitaţii
vorba. Conducînd autobuzul 52U89 xistâ ac pentru cojocul lui Creţu? rea ei. (16 februarie 1952) si pînă chindel: „Capra cu trei iezi" de sub formă de burniţă, ploaie şi la- — un tehnician I control tehnic
HD, Florean Creţu a oprit în staţia Poate ne va răspunde conducerea azi. adresind totodată un apel tu Ion Creangă ; 12,03 Muzică popu poviţă. Vîntul va sufla p o trivit cu
Gurabarza. D isciplinaţi, călătorii I.R.T.A, Brad care are datoria să turor cooperatorilor să-si sporească lară; 12.30 Pe teme internaţionale; intensificări din sectorul r:ord-vest pentru ateliere ;
s-au îndreptat spre usa din spate. ia măsuri pentru a stîrpi din ră eforturile in vederea asigurării unei 12.40 Orchestre de estradă; 14.10 şi nord. Temperatura aerului va — un maistru constructor ;
Sfidînd orice reguli de bunăcuviin- dăcini asemenea abateri. bune deserviri a populaţiei. Creaţii romîneşti de muzică uşoară fi cuprinsă ziua între 4 şi 8 grade,
ţă, şoferul îi pofteşte pe doi din T. O V ID IU premiate la cel de-al lî-lea festi im* noaptea intre plus 2 şi minus — un tehnician I constructor.
S. N IC O LAE
corespondent val „M am aia 19G4"; 14,30 Radio- 4 grade.
In fo rm a ş i su p lim e n ta re s e p r im e s c d e la s e r v i
ciu l p e r s o n a l — în v a jă m în f şi s e r v ic iu l p la n şi o rg a ~
cent mai mare pe pregătirea tehnică
S I F O i * CAMPIONATUL ORĂŞENESC GE VOLEI ţionarea unor procedee tehnice ca n îz a r e a m u n cii, te le fo n 2 3 1 ş i 2 9 0 , A t e lie r e le c e n
a jucă torilor îndeosebi pe perfec
Ca urm are a creşterii numerice şi larii) şi Sanitarul (instructor dr. serviciile, preluările, m obilitatea în tra le C r iş c io r .
a consolidării secţiilor de volei din Cotoi Simion) şi a echipelor masculi teren, lovitura de atac etc.
raza oraşului Deva. clubul sportiv ne Flacăra şi Sanitarul. După dispu După etapa de duminică clasa Se asigură locuinţă imediat în crasul Brad.
In fin a la C u ? e i d e to a m n ă la fo to *! orăşenesc a in iţia t organizarea cam tarea prim elor etape s-au remarcat mentul se prezintă astfel:
pionatului la această ramură de o serie de jucători cu reale perspec
Minerul Deva—Minerul Lupeni 1-1 spoi t, tur-retur, cu scopul de a se tive cum sînt R. Szinger, Buiescu. M AS C U LIN
angrena într-o activitate competî-
Cotoi. Magdescu, Borza, la băieţi. M.
ţionalâ de lungă durată toţi sporti Baba şi Doina Meca la fete. 1. Sanitarul 4 3 1 11:3 6
Stadionul „Cetate" din Deva a dă oaspeţilor o lovitură de la 11
vii legitim aţi din secţiile am intite. Totuşi, unele echipe se prezintă in 2. Flacăra 3 3 0 9:2 6
găzduit duminică întîlnirca de fot m. transform ată de Cotroază. astfel Comisia orăşenească de volei, cu această competiţie slab pregătite. E- 3. Corvinul 2 2 0 G 0 4
bal dintre echipele M inerul Dcvn- că scorul devine 1—1. In prelungiri sp rijinu l conducerii şcolilor, a creat chipele fem inine Voinţa şi C orvinul 4. Constructorul <■ 1 3 4:9 2
M inerul Lupeni contînd pentru fi arbitrul hunedorean acordă o lovi toate condiţiile m ateriale necesare f> T înârul m iner 2 0 2 0:6 0
nala Cupei de toamnă. Meciul s-a tură de la 11 m. pentru M inerul desfăşurării întrecerilor. Este vorba (instructori Ioan Junea şi Iuliu 6. Voinţa 3 0 3 0:9 0
încheiat cu scorul de 1 — 1, cupa re Deva, dar liejan ratează. de pregătirea sălilor de sport, pro Nagy) la fiecare etapă se prezintă
venind totuşi form aţiei din Lupeni S-au remarcat de la gazde Pe gramarea lo r atît pentru antrena cu loturile incomplete şi slab pre FE M IN IN
datorită mediei de vîrstâ a jucăto mente cît şi pentru întrecerile pro- gătite. Este bine ca pe viito r in
rilo r, care a fost mai mică. In p ri tică. Cerveni, Neacsu. Tunam , Be priu-zise etc. In iţia l, birourile sec structorii. antrenorii şi jucătorii tu 1 Flacăra 3 3 0 9:0 G
mele 10 minute jocul este încîlc it. lea şi Chiriei, iar de la oaspeţi Po ţiilo r, antrenorii şi instructorii vo turor echipelor să privească cu mai 2. Sanitarul 3 2 1 6 4 4
se trim it mingi ia întîm plare. sau pescu. Ţurcan si Ciurdărescu. luntari au p rim it cu entuziasm a- multă seriozitate campionatul oră 3. Corvinul 2 0 2 1 :G 0
„acasă". După ratarea din min. 11 A rb itru l Şlefâniţă (Hunedoara) a ceastă iniţiativă. Şi unele rezultate şenesc de volei, astfel ca nivelul în- 4. Voinţa 2 0 2 0:6 0 O . C . L . P R O D U S E IN D U S T R IA L E D E V A
a lui Ciurdărescu, jocul se mai în condus eu unele scăpări. s-au şi obţinut. M enţionăm buna tîln irilo r să fie cel aşteptat. Se re
viorează. Mingea este purtată cu comportare a echipelor fem inine comandă echipelor ca în perioada M I H A I B ANULESCU
destulă repeziciune de la o poartă la A. C AR ANC I Flacăra (antrenor prof. Sever Bivo- dintre tu r şi retur sâ pună un ac secretar tehnic la C.S.O. Deva : fo c e c u n o s c u t c lie n te le i
alta însă ineficacitatea îna in tărilo r i s a le c o o p u s în v în z o p e
face ca scorul la repriză să rămînă s i c u p la to în n o te
alb. T e n i s de masa
; .. ■
După pauză cei care atacă mai in
sistent sînt devenii. După ce in La Sebeş a fost organizată o sociaţia V iitorul care n învins cu
r ,U. < . interesantă întrecere de tenis de 3— 1 pe Vasile Burtea dc la aso
min. G2 Popescu scoate de pe linia
p o rţii. în min. G8 Delios. servit bine masă Ja care au participat 22 ciaţia Textila. Finala la fele a fost
de Belea introduce mingea în poar de concurenţi din mai multe cîştigatâ de Silvia Băcilâ caro a în
tă. Cu 10 minute mai Lîrziu Ciurdă- 4 • f asociaţii. După întreceri viu dis trecut-o pc Paraschiva Cebuc cu A *
rescu trage puternic de la circa 10 , . * fW putate, finala la băieţi a fost câş 3— J. L jV iî r S f t J 1 B|
in. dar Tunaru cu un plonjon spec t K A c t L. TIB E R IU
taculos apără. In această parte mai j-. tigată de Nicolae Ciornei de la a- corespondent
sînt de reţinut două ocazii clare ro
tate de Stanciu (Lupeni). Cu două
m inute înainte de sfîrşitul partidei
P R O N O S P O R T NR. 51 20 - XII - 1964
a rb itru l Ştefan iţa (Hunedoara) acor-
1. Rapid — Steaua (cat. A) 0—0 x
2. Turcia — R. P. Bulgaria 0—0 X
3 Florentina — Inlcrnazionalc (câmp. ital. A) 2—2 X
O nouă etapă 4. M ilan — Bologna 3— 1 1
5. Atalanla — Lanerossi 1—0 1
a Cupei R.P.R. G. Cagliari — Foggia 0— 1 2
7 Mantova — Mcssina 2—0 1
Duminică 27 decembrie a.e. se va 8 Sampdoria — Lazio 0—0 X
desfăşura o nouă etapă a Cupei 9. Torino — Catania 2— 1 1
R P.R. la fotbal. In această etapă, e- 10 Varcsc — Genoa 2—2 X
chipa M inerul Vulcan va în tîln i acasă Pe lîngâ Şcoala sportivă de elevi din Deva funcţionează şi o secţie 11, Roma — Juventus 1— 1 X
form aţia M inerul Lupeni iar Metalul de lupte îndrăgită de numeroşi ţin eri din localitate. Prin grija prof. 12. Spăl — Tadova B) 0—0 X
Hunedoara va juca în compania Jiu Valentin Carasîniu. la această secţie participă 24 de tineri precum şi
lui Petri la. M eciurile încep la orele 8 copii pasionaţi ai acestui spoi t. Datorită sîrguinţeî cu care se pregă Pentru prem iile suplim entare în obiecte şi hani, au fost stabilite
12.43. Formaţia A. S. Cugir joacă tesc, o serie de tineri sportivi au obţinut unele rezultate cu care pe următoarele rezultate: meciul III (4 goluri), meciul IV (4 goluri), meciul
în deplasare la Turda eu Chimia bună dreptate se pot înîndri. IX (3 goluri) şi meciul X (4 goluri).
Turda. Text şi foto: GH. ŞENDREANU Fond de prem ii : 295.949 lei.