Page 76 - 1964-12
P. 76
Pag. 1 Dri:maT socialismului NrJ 3105;
O . N . U Semnarea planului
de colaborare
culturală şi ştiinţifică
I
a v e rile romîno-bulgar
SO FIA 21. Corespondentul Ager-
pres, C. Linte transm ite:
La Sofia a fost semnat planul de
NEW YORK 21 — Trim isul special mod demonstrativ, atunci cînd a ve lor reacţii caracterul argumentat al lism ului sub toate formele lui. El a colaborare culturală şi ştiin ţifică în
Agerpres, I. Gălăţeanu, transmite : nit rindul delegatului ţării noastre, cuvîntării. apelul de a sc găsi cele arătat că existenţa bazelor m ilitare tre R. P. Romînă şi H P. Bulgaria
Luni dim ineaţa în cadrul dezba delegaţiile prezente la sesiune şi-au mai bune forme pentru rezolvarea străine pe te rito riile altor ţări nu pe anii 1965-1966. Se prevede dez
te rilo r generale ale sesiunii O N U. reluat locurile, ascultind cu atenţie pe cale paşnică a problem elor liti numai că ameninţă independenţa a- voltarea în continuare a colaborării FRANŢA. — La Paris în marea sală a Sorbonci, a avut loc des
a luat euvîntul Corneliu Mânescu, cuvintarea rostită de Corneliu M ă gioase Aşteptată cu m ult interes cu- cestora dar contribuie la încordarea dintre cele două ţă ri in domeniul chiderea unei expoziţii „Imagini din Rominia", care cuprinde panouri
m inistrul afacerilor externe al R P. ri eseu. Cu m ult înainte de a fi rostită vîntarea n fost îndelung aplaudată. internaţională si ameninţă pacea ştiinţei, învâţâm întului, o cro tirii să de fotografii şi diagrome cu dale statistice despre Rominio.
nomîne. Dacă în momentul cînd a numeroşi ziarişti se interesau cum A luat. de asemenea, euvîntul re generală. In continuare el a arătat nătăţii, c u ltu rii şi artei, radiotelevi- IN FOTO: Aspect de la Expoziţia „Imagini din Romînia
vo rbit reprezentantul A fric ii de Sud pot să primească textul cuvîntării. prezentantul Ceylonului Senernt Gu- că ţara sa sprijină in tru to tu l res ziunii, presei, sportului ctc. Din p ar
sala era aproape goală, m ajoritatea Diplom aţi, observatori, corespon newardene, caic s-a pronunţat pen tabilirea drepturilor legitime ale tea romînă, planul a fost semnat de
covii-şitoare a delegaţilor plecînd în denţi de presă subliniau in primele tru lichidarea definitivă a colonia R. P. Chineze la O.N U. ambasadorul R. P. Romînc la Sofia
loan Beldean, ia r din partea bulga In Consiliul ds Securitate continuă
ră de Ekaterina Avram ova, preşedin
srv O te al C om itetului pentru prietenie şi
relaţii culturale cti străinătatea. discuţiile in problema congoleză
0 .1 3 . i r e a • i m Cu acest prile j ambasadorul R. P.
3 Romine a ofe rit un cocteil.
NEW YORK 21 (Agerpres). —
s n C onsiliul de Securitate s-a în tru fost adoplală cu 20 dc voturi pen
tru şi 10 abţineri.
<Tlî>W e s e u n it din nou luni pentru a examina Reprezentantul Cehoslovaciei. J iri
j v J g x i
V l_>4 ’<L£* Deschiderea Adunării criza creată in Congo în urma in Hiijclc care a luat prim ul euvîntul
în cadrul C onsiliului de Securitate
Reprezentanţilor populari tervenţiei m ilita re străine in aceas referindu-.se la această rezoluţie a
tă ţară P articipanţii la sesiunea ex s p rijin it pe deplin poziţia ţă rilo r a-
După cc a adresat felicitări preşedin Este cu totul ncrcalîst sa sc conceapă mîne s-a referit în continuare la ne tutui dc pace cu Germania, ar duce la traordinară a C onsiliului M iniste fricanc. El a chemat C onsiliul de
telui celei dc-a 19-a sesiuni a Adunării rezolvarea problemelor vitale interna cesitatea încetării cursei înarmărilor. însănătoşirea climatului politic interna din Întreaga Chină rial al Organizaţiei Unilăţ'.i A frica Securitate să condamne agresiunea
Generale a Organizaţiei Naţiunilor U- ţionale fără participarea R.P. Chineze, Concomitent cu preocuparea pentru ţional. Singura bază realistă în aborda americano-bcîgiană ca un act care
nite pentru alegerea sa în această înaltă a 5-a putere nucleară căreia îi revine traducerea în viaţă a principiilor Car rea acestei probleme este sn sc pornească PEKIN 21 (Agerpres). — ne, care se desfăşoară la sediul contravine C a iicj O.N.U. şi hotărî-
funcţie şi a exprimat cele mai hune urări un rol important în lupta pentru con tei, la care nc-arn referit, a declarat dc la existenţa celor două state ger La 2J decembrie s-n deschis la Pe O.N.U., au adoptat o rezoluţie in a- rilo r C onsiliului dc .Securitate şi A-
dc pace şi prosperitate statelor recent solidarea păcii. P.cpublica Populară Ro- C. Măncscu, se impun în continuare mane. kin prim a sesiune a A dunării Re ecasiâ problemă. Consiliul M iniste dunării Generale cu p rivire la în
primite în marca familie a Naţiunilor mînă s-a asociat în calitate dc coautor eforturi dc căutări stăruitoare pen A tît timp, a spus vorbitorul, cît prezentanţilor populari din întreaga rial al O U A. a cerut, p rintre altele, cetarea amestecului in treburile Con-
Unite — Malawi, Malta şi Zambia, mi la punctul înscris de Cambodgia pe or tru realizarea dezarmării generale există o diferenţa atît dc marc Chină, a celei de-a treia legislaturi, goulni.
nistrul afacerilor externe al R. 1\ Ro- dinea do zi a acestei sesiuni, cii con şi totale. Înfăptuirea acesteia ar între situaţia economică a ţărilor prezidată de Liu Şao-ţi. preşedintele retragerea m ercenarilor străini din M inistrul afacerilor externe al Su
mîne, Corneliu Măncscu, a subliniat că vingerea că dezbaterea sa va conduce crea condiţiile pentru dezvoltarea unor în curs de dezvoltare şî a ţărilor Republicii Populare Chineze. Congo, încetarea amestecului străin
în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite la restabilirea drepturilor legitime ale relaţii paşnice între state, din care să industrializate, iar necesitatea comba In numeie C onsiliului dc Sta*, pre in treburile acestei ţări, declararea danului. Molia med Ahmed Mohgonb,
sc află importante probleme inter R.P. Chineze la O.N.U. şi la îndepăr fie exclusă definitiv ameninţarea sau terii flagclelor cronice din vaste regiuni m ierul Ciu En-!ai a prezentat rapor unei am nistii generale, organizarea a (cru ţ retragerea imediată a mer
naţionale politice şi economice, a căror tarea din toate organele Naţiunilor recurgerea la forţă, ar deschide perspec ale lumii devine mai presantă, este fi tul cu p liv ire la activitatea guver cenarilor din Congo, încetarea ames
rezolvare este cerută şi aşteptată dc Unite a cînn!;aişiştilor. tiva unei largi cooperări internaţionale. resc ca problemele economice şi sociale nului. unei conferinţe a mesei rotunde şi tecului străin şi amnistierea tu tu ro r
către toate popoarele lumii. Mărirea numărului de membri aî De aceea, guvernul romîn consideră că să se afle în prima linie dc preocupări Lucrările sesiunii continuă. a alegerilor generale. Rezoluţia a d e ţin u ţilo r politici.
Din dezbaterile dc pînă acum, a de Consiliului de Securitate şi Consiliului adoptarea programului de dezarmare ale ţărilor membre ale O N U. Credem In cuvintarea sa, m inistrul aface
clarat şeful delegaţiei romînc, sc de economic şi social se bucura de spriji generală şi totală, preconizat de Uniu că începutul unei noi etape în activi rilo r externe al Ghanei. Ko;o Bot-
gajă preocuparea de a găsi cele mai po nul şi simpatia ţării noastre, aplicarea nea Sovietică şi susţinut de celelalte tatea Jcsfăşurală în aceri domeniu CPDJ0 sio, a arătat că Statele Unite şi Bel
trivite căi pentru ca Naţiunile Unite rezoluţiilor adoptate în această pri state socialiste şi alte state iubitoare îl constituie conferinţa pentru co fii y j f a t l ’ l gia încalcă rezoluţia C onsiliului dc
să fie în măsuri» a răspunde speranţe vinţă fiind de natură a reflecta mai de pace, ar avea o importanţă istorică merţ şi dezvoltare de la Geneva. Ro- . t ... 11 u Q r t Zm #1 « 1*1 «tond
lor pe care omenirea şi Ic pune în a- echitabil actuala compoziţie a organi pentru întreaga omenire. mînia, ca ţară a cărei economic sc află Securitate in problema congoleză,
cest for internaţional. zaţiei şi preocupările sî.atc'or membre. Propunerea partic^.-.nţilor la confe in plin proces de dezvoltare complexă t r furnizind guvernului Chombe arm a
Considerăm că trebuie să se asigure şi multilaterală, este nemijlocit intere PECTRy fiLESEKEA FSESZ5IÎ3
După părerea delegaţiei romînc, che rinţa dc la Cairo a şefilor d? state şi gu 1 ment şi acordînd ajutor Tn recrutarea
zăşia stabilirii unui climat dc pace şi o funcţionare normală şi stabilă a or verne ai ţărilor neangajate privind con sată în problemele caic au făcut obiec şi operaţiile m ercenarilor albi.
tul conferinţei. Te baza creşterii echi
a unei lumi ferite dc pericolul răz ganizaţiei, în conformitate cu proce vocarea linei conferinţe mondiale dc librate şi în ritm susţinut a economici ROMA 21 — Corespondenţii A- fani 12P, Pietrei Ncnni 00, Cîîorgio Consiliul dc Securitate va conti
boaielor rezidă în respectul şi fidelita dura legală. dezarmare este o iniţiativă căreia îi a- sale, Romînia dezvoltă relaţii economi gerpres, G. Pastore şi O Palcr, trans Pastore 40. S au abţinut C9 dc elec
tea faţă de principiile pe care sînt clă Ferm ataşată principiilor dc coexis cord.lm sprijinul nostru deplin, a sub m it: tori. Col de al 11-lea scrutin va a- nua examinarea problemei congo
dite Naţiunile Unite Principiile înscri tenţă paşnică, caic îşi găsesc conMcia- liniat ministrul afacerilor externe al ce şi extinde schimburile comerciale Luni seara s-a desfăşurat cel dc vea loc m arţi la ora 11 (ora ita leze în şedinţa din dimineaţa zilei
cu toate ţările, indiferent d? sistemul
se în Cartă acum 19 ani, îmbogăţite şi rca în Carta O.N.U., Republica Popu R. P. Romînc. al X-lea scrutin pentru desemnarea liană). de 22 decembrie.
dezvoltate prin experienţa acumulata lară Ronihiă consideră că tratativele Guvernul romîn se pronunţă în fa lor social-cconcmic. In ultim ii 12 ani, noului preşedinte al Italici. Nici la
volumul comerţului exterior al Romî-
în acest răstimp îşi păstrează în între reprezintă singura calc raţională dc so voarea propunerii guvernului Republi niei a crescut de peste patru ori. De acest scrutin nu a fost întrunită ma
gime actualitatea şi viabilitatea. luţionare a problemelor internaţionale cii Populare Chineze privind convoca legaţia romînă la conferinţa tic la Ge joritatea necesară învestiturii preşc- D u p ă s e s i u n e a N . A . T. O.
In fruntea regulilor dc conduită in litig :oase rea unei conferinţe a şefilor de state şi neva a prezentat împreună cu alte de riinţiafe. Rezultatele înregistrate sint
ternaţională, Cana situează respecta Ronaînia acordă noţiunii dc coexis guverne pentru discutarea problemei legaţii propunerea referitoare la livră în lin ii mari asemănătoare cu cele
rea egalităţii suverane a statelor, prin tenţă pr.şnică un sens activ. Noi înţele interzicerii generale şi distrugerii to rile dc echipament industrial pc credit, din zilele precedente Singurul ele Declaraţiile misirului de externe al Turciei
cipiu caic este considerat, pc drept cu- gem coexistenţa paşnică nu ca o aşe tal? a armelor nucle'.rc, caic în prima rambursabil prin cotc-părţi din produc ment nou intervenit luni seara il
vînt, piatra de încercare în relaţiile in zare simultană pc harta lumii a unor etapă r.r avea ca obiectiv realizarea ţia obţinută sau prin alte produse. A m intind că situaţia din Cipru a
ternaţionale. Intr-adevăr, garanţia unor entităţi care se ignoră reciproc. Fiecare unui acord dc interzicere a folosirii a- Această formă dc cooperare este constituie candidatura liderului IS T A N B U L 21 (Agerpres). — făcut obiectul discuţiilor in cadrul
relaţii de bună vecinătate şi dc coo stat, ţîitînd scama de ceea ce este spe ccstor arme. avantajoasă pentru ţările în curs dc P S I . Pîetro Ncnni, pentru care au „Turcia doreşte salvgardarea so
perare între state o găsim în aplicarea cii ic fizionomiei «ale. poate avea dc Sprijinim, în acelaşi timp toate mă dezvoltare, întrucît favorizează accele votat toţi electorii socialişti. După lid a rită ţii in cadrul alianţei a tla n ti Consiliului m inisterial al N.A.T.O.,
întocmai a acestui principiu şi a con dat şi dc prim it în cadrul unei circu surile menite să duca la destinderea în rarea creşterii lor economice prin con cum se ştie, în scrutinele preceden ce Ea doreşte ca problema C ipru m inistrul ture a adăugat : „N oi spe
secinţelor pc care le implică : respecta laţii continue de valori materiale şi e?i- cordării internaţionale, la creşterea în struirea dc obiective industriale pc lui să fie rezolvată într-o manieră răm că identitatea dc vederi care s-a
rea suveranităţii şi integrităţii terito riaialc. Expresia acestei concepţii a gu crederii între state şi să grăbească rea credit — proprietate exclusivă a acestor te socialiştii şi-au acordat voturile justă, sV cît mai rapid, pentru ca să manifestat în cadrul C onsiliului
riale, dreptul fiecărui popor de a-şi vernului romîn este politica dc dez lizarea dezarmării generale şi totale. ţări, arigurînd totodată respectarea in liderului P artidului Social Demo nu cunoască din nou o evoluţie pe N.A.T.O. va ajuta guvernul grec să
voltare continuă a relaţîi’or ţării noas riculoasă", a afirm at m inistrul dc înţeleagă că diurnul pe care il u r
alege în mod liber sistemul politic şi Printre aceste măsuri, acordăm o deo dependenţei lor economice. Ea prezintă crat, Giusrppe Saragat. mează Grecia duce la un impas".
economic şi dc a-şi vedea respectată tre cu toate «latele, pe baza principii sebiră importanţă creării de zone <!c- interes şi pentru ţările exportatoare dc In cel de al X-lca scrutin a fost externe al Turciei. F. C. Erkin, du G uvernul turc, a continuat E rkin,
personalitatea in viaţa internaţională. lor respectului şi avantajului reciproc. nuc'earizatc, în diferite, regiuni ale lu echipament industrial, deoarece le oferă anunţată următoarea distribuţie a minică seara la Istanbu), în to irîn - nu caută să eîştige o victorie îm po
In felul acesta, este exclusă posibili Activitatea Republicii Populare Romînc mii şi ne pronunţăm pentru punerea în pieţe dc desfacere şi posibilităţi de a- clu-se de la Paris, unde a participat triva Greciei in faţa uncia sau al
tatea promovării unor interese unila în cadrul O.N.U., propunerile sale fă aplicare a propunerilor privind crearea provizionarc cu produsele finite ale în v o tu rilo r: Giovani Lcone 290, Um- la sesiunea de iarnă a C onsiliului teia din organizaţiile iniei naţionale.
terale, în detrimentul popoarelor şi al cute în această organizaţie, sînt îndrep unor asemenea zone. treprinderilor livrate. berlo Terrneini 249. A m intore Fan- m inisterial a-1 N A T O . El nu caulâ decît o soluţie justă in
liberei afirmări a voinţei lor. Dimpo tate spre aplicarea în relaţiile interna In condiţiile în care ideile coexisten De asemenea, a fost prezentată pro problema C iprului.
trivă, încălcarea acestui principiu vine ţionale a principiilor Cailei şi găsirea ţei paşnice între toate statele, fără deo punerea privind importanţa acordurilor In încheierea conferinţei de presă,
în contradicţie cu interesele legitime de soluţii realiste problemelor interna sebire de regim social, se afirmă cu o comerciale pc termen lung. a căror efi m inistrul turc şi-a exprim at speran
ale popoarelor, creînd astfel focare dc ţionale. cienţă pentru stabilitatea şi dezvol
forţă mereu crescindă, apare şi mai ţa că situaţia din Cipru va fi rezol
tensiune şi situaţii periculoase pentru Pornind de la convingerea că orice anacronică împărţirea lumii în blocuri tarea schimburilor internaţionale a fost vată cît -mai eurind posibil, in «iod
pacea şi securitatea omenirii. îmbunătăţire a relaţiilor pc plan regio militare. Republica Populară Romînă dovedită în experienţa ţării noastre şi just şi fără noi incidente.
Ministrul dc externe al IIP . P.ominf, nal contribuie la crearea unui climat s-a pronunţat, în spiritul coexistenţei a altor state. Ne exprimăm speranţa
a subliniat în continuare că intervenţia dc încredere în ansamblul relaţiilor in paşnice, pentru încheierea unui pact dc că aceste propuneri, reţinute în docu '*1
armată străină întreprinsă împotriva ternaţionale, guvernul romîn a adus în neagresiune între organizaţia Tratatului mentele finale ale conferinţei, vor con
poporului congolcz, ca şi intervenţia atenţia Adunării Generale problema de la Varşovia şi N.A.T.O. ca o măsură tribui la expansiunea comerţului inter
străină din Asia dc sud-est constituie o „acţiuni pe plan regional în vederea tranzitorie în vederea desfiinţării tu naţional în interesul dezvoltării eco
violare gravă a Cartei O.N.U. îmbunătăţirii relaţiilor dc bună vecină turor blocurilor militare. nomice. ■ 7
tate dintre statele europene apr.rţinînd După părerea noastră, un rezultat
El a condamnat, de asemenea cu Planurile tic creare a forţelor nu
botărîre politica de apartheid, ca şi unor sisteme socir?!-politice diferite". cleare multilaterale, sub drapelul blocu important al conferinţei este enunţarea
orice manifestare dc discriminare ra Cursul evenimentelor din ultim ii ani lui mîlîrar nord-atlantic, reprezintă o principiilor care trebuie să călăuzească tvt ■
sială, care reprezintă o sfidare a drep arată că un climat favorabil pentru o acţiune contrară intereselor păcii şi se statele în relaţiile lor de cooperare c-
turilor fundamentale ale omului. abordare corespunzătoare a probleme curităţii. Crearea forţelor nucleare mul conomică. Adoptarea sub egida O.N.U., \ CAIRO. — Agenţiile dc presă
lor care frîncază destinderea în Euro a unei declaraţii care să cuprindă aceste
Guvernul romîn, a declarat Corne tilaterale N.A.T.O. nu poate duce decît principii, ar avea efecte pozitive pen anunţă că, in prezent se află la
liu Măncscu, îşi reafirmă poziţia sa pa trebuie să fie în primul rînd iodul la încordarea relaţiilor şi creşterea tru dezvoltarea schimburilor economice. £ \ y , w w Cairo într-o vizilă dc trei sâplâ-
r^ jrv —
consecventă dc solidaritate cu lupta eforturilor fiecărei ţări europene pen suspiciunii între state, la accelerarea tr*v P m ini Edgar Faure, trim is al pre
popoarelor pentru dohîndirca unei tru promovarea unor relaţii dc cola cursei înarmărilor şi din această cauză In încheiere, ministrul dc externe al şedintelui de Gaultc. In cursul I
existenţe libere, demne şi dc sine borare cu vecinii săi. provoacă o legitimă îngrijorare. R.P. Romînc şi-a exprimat convingerea acestei vizite, scriu agenţiile dc
stătătoare. Avem ferma convingere că Situat într-o regiune a Europei de guvernului romîn că în prezent este presă, Edgar Faure va studia li
aceste aspiraţii nu pot fi zădărnicite seori frămîntatj în trecut de conflic După părerea noastră, Comitetul ce mai necesar ca oricînd de ^ nu lăsa nele aspecte ale organizării eco
dc nici un obstacol, de nici o interven te, poporul romîn a suferit consecin lor 18 state pentru dezarmare trebuie necxplorată nici o cale şi nici o posi nomice si sociale din R.A.U.
ţele nefaste ale tav.boaielor. Dc aceea, să-şi sporească eforturile pentru a fi în bilitate care ar putea duce )a norma yft Agenţia UPI, rcfcrindu-sc la
ţie străină, şi că procesul istoric ce se lizarea relaţiilor internaţionale, la în
desfăşoară în prezent este pe cale de Romînia consideră de datoria sa să con mrsură să-şi ducă la îndeplinire manda tărirea păcii şi dezvoltarea colaborării surse inform ate din Paris, c a li
a şterge ultimele vestigii ale sistemu tribuie la statornicirea în Balcani a tul de răspundere ce i s-a încredinţat între ţări şi popoare. fică viz.ita lui Faure in R.A.U. ca
lui colonial. După cum arăta recent unor relaţii de bună vecinătate şi de dc către Organizaţia Naţiunilor Unite. o parte a campaniei franceze dc
colaborare paşnică. Propunerile sale din Republica Ropulară Romînă este gata -db- intensificare a influenţei în O ri
preşedintele Consiliului dc stat al Ro- să-şi aducă şi pc viitor întreega sa con entul M ijlociu, dc dezvoltare a
1957 şi 1959, vizînd înfăptuirea unei în
mînici, Glieorgbc Gheorgbiu-Dej, „exis ţelegeri mullilatorale intcrlulcanicc şi tribuţie la găsirea unor soluţii reciproc NEW YORK 21 (Agerpres). — re la ţiilo r comerciale cu ţările din
■
tă astăzi condiţii incomparabile cu cele încheierea unui tratat pentru transfor acceptabile, dc natură să grăbească rea Luni după-amiază ministrul afaceri rSB Mv această regiune.
din trecut ca popoarele să-şi asigure o marea Balcanilor într-o zonă a păcii lizarea unor acorduri în domeniul de lor externe al R.P. Romînc, Corneliu I
dezvoltare independentă, suverană, să Mânescu a avut o întîlnirc cu preşedin
şi colaborării, îşi păstrează pe deplin zarmării. tele Adunării Generale Alex Qualson LONDRA. — O rganizaţiile sin
sc bucure dc egalitate in relaţiile inter actualitatea. Ne exprimăm satisfacţia că Ca şî în trecut, considerăm că în Sackey. Discuţia s-a purtat în legătură dicale ale fe ro via rilo r din Com i
naţionale, să-şi organizeze aşa cum do între statele din această zonă nu avut lăturarea rămăşiţelor celui de-al doilea cu problemele actuale aîc lucrărilor se tatele din nord-cstul A ngliei au
resc viaţa politică, socială şi economia, loc şi continuă tratative care marchea război mondial, prin încheierea Trata- siunii. G U Y AN A B R ITA N IC A . — T ru pe engleze în stare dc alarmă pe adoptat o rezoluţie în care cer
să păşească pe calea cea mai corespun ză o evoluţie pozitivă în direcţia apro străzile oraşului Georgetown in tim p u l alegerilor electorale generale. sindicatului naţional al ferovia
zătoare intereselor lor fundamentale". pierii şi înţelegerii, pe baza interesului rilo r să se opună în fă p tu irii pla
Principiile asupra cărora m-am oprit reciproc şi care confirmă multiplele po nului Bceching, care prevede o
sînt relevate şi pentru preocuparea larg sibilităţi existente în această privinţă. „raţionalizare" in domeniul reţe
resimţită la această sesiune, în legătură Romînia acordă importanţă elabo notifică sud-vietnameză lei dc căi ferate în Marea B rita
cu capacitatea organizaţiei dc a contri rării unei declaraţii internaţionale pri Brii a ui» i i i nic. A utorul acestui plan preco
bui în mod eficient la rezolvarea ma vind promovarea în rîndurilc tineretu nizează raţionalizarea transpor
rilor probleme internaţionale. Cum sc lui a idealurilor dc pace, respect reci tu lu i feroviar, prin includerea u
împacă aceste principii din care re proc şi înţelegere între popoare. Idcca Duminică, agenţiile de presă au generali au organizat o conferinţă tr-o seric dc noi m utări in diverse vor revizui angajamentele faţă dc m ii marc număr dc lin ii dc calc
zultă dreptul egal al tuturor statelor unei asemenea declaraţii a cîştlgat an anunţat o nouă (a cita ?) lovitură de de presă. în care nu incerest să ex sectoare şi funcţii în rin d u l forţelor Vietnam ul dc sud". ferată, fapt care ar provoca se
dc a participa la viaţa internaţională de an teren şi a primit adeziunea unui Mat in Vietnam ul de sud. plice că „nu este vorba de o lovitură armate. Poziţia pe care se vor situa cer rioase greutăţi in transportul fe
Un grup de nouă generali, mem
cu situaţia în care una din marile ţări marc număr de state. Conferinţe şi or bri ai Consiliului naţional al fo iţe de stat, t i doar de o reajustare po Observatorii politici de la Saîgon curile budiste. în nona conjunctură roviar şi ar duce la creşterea nu
ale lumii. Republica Populară Chineză, ganizaţii internaţionale au recomandat lor armate, m ajoritatea tineri si de- litică". Această conferinţă de presă îşi exprim au duminică îndoiala că politică, urmează să se concretizeze m ărului şom erilor în rindul mun
este împiedicată să-şi ocupe locul cc-i adoptarea ci. Delegaţia romînă îşi ex ţînînd comandamentele „cheie" ale „nu a reuşit — p o trivit afirm aţiei in urma acţiunilor m ilita rilo r, „gu în scurt tim p probabil, deoarece, cito rilo r dc la căile ferate.
agenţiei France Presse — să c la ri
revine în O.N.U. ? Menţinerea în afara primă convingerea r.ă Adunarea Gene arm atei, au hotărît şi pus imediat în fice situaţia creată in urma reveni vernul Huong ai mai putea deţine după cum se arată în declaraţia unui
O.N.U. a reprezentanţilor marelui po rală va trece la elaborarea acestei de practică, în zorii zilei de duminică, rii fo iţe lo r armate pe scena p o liti in realitate puterea". O reuniune purtător de ru v in t al acestora, „con C IU DAD DE M FXIC O . — Pre
por chinez este incompatibilă cu prin claraţii. înlăturarea În a ltu lu i Consiliu Naţio că a ţă rii". extraordinară a cabinetului dc m i ducătorii budiştilor preferă să cu şedintele M exicului, Gustavo Diaz
cipiul universalităţii acestei organizaţii. Conducătorul delegaţiei R. P. Ro- nal. organul suprem al Vietnam ului „N ici un clement nou n a putut niştri a avut loc dum inică scara, noască toate datele problemei si să Ordaz, a trim is Congresului proiec
vadă ce atitudine vor adopta m ili
chiar sub preşedinţia
Huong,
lui
tul bugetului naţional pe anul
de sud. alcătuit din 17 civ ili. Con tarii faţă de budişti, înainte de a fiscal 19G5, to tah/ind 17.800.000.090
comitent au fost arestaţi o serie de lua o poziţie definitivă". pesov, cel mai ridicat din istoria
membri ai acestui consiliu, p lin ire Este interesant de remarcat că M exicului. Fa|ă de bufetul anu
Componenţa Comandamentului care preşedintele şi secretarul gene Comentariul zilei nici şeful statului, Suu şi nici p ri lui 1904 volum ul noului Intget
ral. In comunicatul difuzai de pos
tul dc radio Saigon. se arată că m i mul m inistru, Huong. nu au făcut prevede o creştere dc 1.900.000.900
pină luni vreo declaraţie în legătură
anului
prsos. Ca si in bugetul
politic unificat al R.A.U. şi lita rii acuză înaltul Consiliu N aţio fi înregistrat luni de dim ineaţă la pentru a discuta im plicaţiile lo v itu cu lovitura dc duminică. A genţiile precedent, cele mai m ari alocări
„violare
nal. printre altele de
a
Cartei provizorii'*, de „trădate a in Saigon. care să perm ită clarificarea rii de stat de presă explică aceasta prin a fir sînt destinate sectorului educaţiei
maţia generalilor că „acţiunea lor a | publice.
C AIRO 21 (Agerpres). — rii Naţionale a R A U., ambasadorul tereselor supreme ale naţiunii" şi situaţiei create in urma lo v itu rii de In ceea ce priveşte atitudinea am avut loc cu consim ţăm înlul celor
La Cairo a fost dată publicităţii R A.U. la Bagdad şi cel al Irakului de „împiedicarea reorganizării fo r stat de dum inică" — transmitea a- basadei Statelor Unite, se m enţio doi". T F L A V fV . — Duminică scara,
componenţa Comandamentului poli la Cairo, precum şi alţi membri ai ţelor arm ate" Totodată, generalii ceeasi agenţie. Singurul lucru precis nează că in cursul întrevederii a- Noua lovitură m ilitară de la Sai preşedintele Izrecluîui, Znlnian
tic unificat al R.A.U. şi Irakului, guvernelor celor două ţări. şi-au afirm at Tn comunicat — par şi care a fost confirm at luni, este vutc duminică cu patru dintre ge gon este incont.'stabil o dovadă în Shnzar, l-n însărcinat oficia) pc
creat, după cum se ştie, în luna oc Aşa cum a stabilit în luna octom că pentru a întări ceea ce turnau arestarea, punerea sub supraveghere neralii ce au condus lovitura de plus a in sta b ilită ţii (io nice a unui Levi Lshhol să formeze noul gu
tombrie. P otrivit, acordului realizat brie Consiliul prezidenţial unit. în să declare după amiază — sp rijin u l şi respectiv impunerea dom iciliului stai (si după ce a conferii şi cu pre regim incapabil să rezolve proble vern. Din surse parlamentare s-a
intre cele două state, acest coman tru n it la Cairo. Comandamentul po deplin faţă de şeful stalului, Plian forţat unui număr de aproxim ativ mierul Huong si cu generalul mele ţării. Luptele interne pentru aflat eâ există posibilitatea ca
dament constituie „autoritatea lor litic unificat, are sarcina de a pune Kliac Suu şi faţă dc guvernul civil 100 de persoane. Intre aceştia fig u Khnnh), ambasadorul M axw ell Tay- putere dintre dife rite grupuri poli Fstikol să prezinte piuă m arţi
politică supremă". El cuprinde 25 de in aplicare măsurile practice în ve al lui Tran Van Huong. Ei au sta rează 22 generali şi o fiţe ri superiori, lor a adoptat o „lin ie dură" faţă dc tice şi m ilitare reacţionare au pus lista unui cabinet dc coaliţie,
membri (13 din partea R A.U. şi 12 derea realizării un ităţii constituţio b ili: un termen de cel m ult 90 de trei directori ai unor mari ziare din aceştia şi — dup?'i cum transm ite co serios pe gînduri, dună eh se parc identic guvernului precedent, d:n
din partea Irakului). nale intre cele două ţări, in m axi zile. pentru alegerea unei Adunări Saigon, personalităţi politice, foşti respondentul agenţiei Associated şi pe protectorii străini aî regim u care vor face par(e reprezentanţi
In afara preşedinţilor Gama! Ab- mum doi ani. El va trebui, de ase Naţionale, anunţând că in decursul conducători aî .studenţilor şi alţii. Press — i-a avertizat pe generali că lui. Pentru remedierea convuJsiu- ai partidului M A P A !, partidului
del Nasser şi Abdel Salam Aref, în menea, să adopte măsuri pentru acestui interval funcţiile fostului Sînt semnalate unele schim bări in în cazul in care nu se restabileşte n ilo r de la Saigon. orice „soluţie" Frontul Naţional Religios şî ai
acest organism au fost incluşi şefii realizarea unităţii politice între cele Înalt Consiliu vor fi exercitate de cadrul conducerii centrale a a r un regim civ il şi nu vor fi eliberaţi pregătită in afară apare ca nevia partid u lui Achdut Jlaavoda (de
guvernelor celor două ţări, vicepre şeful statului. bilă. slinga).
şedinţii R.A.U., preşedintele Adunâ- două ţări. Dum inică dupâ-amiazâ cei nouă matei, care s-ar putea continua p rin - o fiţe rii superiori arestaţi, „S.U.A. işi IV A N LUNG U
Redacţia şl administraţia ziarului: str. Dr. Petiu Groza nr 25 telefon 15 88, 12 75, 15 05, 20 78. Taxa plălilS In numerar conform aprobări) Direcţiei Generale PT TR or 263 320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul: Inlreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva 4(1.0