Page 77 - 1964-12

►gkoO *'*

t PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢ1-VA1 CITIŢI

IN NUMĂRUL
DE Azi

© Discuţie la masa rotun-
dă despre : REPARAREA U-
T IL A J U L U I AG R IC O L
(png. 2-a)
@ Conferinţa orăşenească de
partid Orăştie : B ilanţ la
sfîrşitul unui an dc muncă
@ Corespondenţii voluntari
despre calitatea producţiei
O La clubul blum ing : în ­
ceput hun
(pag. 3-a)
O DE PESTE HOTARE
(pag. 4-a)
ANUL XVI. NR. 3106 MIERCURI 23 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 ban?

P A N O U L E V ID E N Ţ IA Ţ IL O R Învăţămîntul

experienţa
( D i n

mea de lector

Ridicarea nivelului de cunoştinţe crări. De asemenea, în cadrul lec­
al colectiviştilor este una din condi­ ţiei a patra: „Cum se obţin produc­
ţiile esenţiale pentru obţinerea unor ţii sporite de lapte pe cap de vacă
producţii agricole tot mai sporite. furajată" am alcătuit împreună cu
Iată de ce în cadrul cercului de colectiviştii raţii economice pentru
creşterea animalelor, pe care-1 con­ fiecare grupă de saci în funcţie de
duc la gospodăria colectivă din producţia dală şi de stocul de furaje
Zdiapţi, raionul Brad, mă strădu­ existent.
iesc să predau lecţii c it mai docu­ După ce am expus lecţia a cincea
mentate şi legate de specificul care se referea Ja felul cum trebuie
u n ită ţii respective. Este al tre i­ să se desfăşoare program ul la fer­ Lucreţia Bălosu este bobinatoare la l.l.S. ,,Viscoza" din Lupeni.
lea an cind predau în faţa a 34 de mele de animale, cursanţii au par ti­ Ea se menţine evidenţiată In întrecere de la începutul anului.
colectivişti lecţii p rivin d creşterea cipat la program ul de în g rijire a va­ Foto : N. Moldoveanu
animalelor. In această perioadă am cilo r de lapte. M u lţi dintre ei sînt
R O M U IX S GRECI! V IO R E L TAM AŞ ŢETRU JU LA acumulat o bună experienţă. De la în g rijito ri şi cu acest p rile j au a-
cum ulat cunoştinţe im portante p ri­
început, îm preună cu consiliul de vind îngrijirea animalelor, cunoştin­ Prime de vechime perefru mineri
frezor )a atelierul de sculăric electrician la Exploatarea mecanic de locomotivă la Depoul conducere al gospodăriei ne-am o-
al K C. Orăştie m inieră Lupeni C.F.R. Simcria ţe pe care au început să le pună în
rientnt să stabilim pentru cercul zo­
(Fotografii trimise de corespondenţii noştri Ş. Pop, F C. Orăştie, E. Popa, E. M. otehnic cele mai po trivite lecţii le­ practică. In general toţi colectiviştii Partidul şi guvernul acordă o Lupeni, iar 3.000.000 lei m in e rilo r
Lupeni şi E. Creţii de la staţia C.F.R. Simcria). gate de creşterea bovinelor şi a o- care frecventează învăţăm întul zo­ gr ijă deosebită faţă dc m inerii pa­ din Pelrila. La minele Uricani, L o ­
vinelor. In total am prevăzut 23 de otehnic manifestă m ult interes pen­ triei. Pentru ei sînt construite lo­ nea şi Petri la s-au p lă tit deja p ri­
lecţii şi 4 şedinţe de recapitulare. tru însuşirea cunoştinţelor predate. cuinţe confortabile, se cheltuiesc mele de vechime ; in celelalte ex­
Din anii trecuţi am constatat că ţ i­ P rintre ei se evidenţiază loan To- sume im portante in scopul Îm bună­ ploatări se vor plăti zilele acestea.
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT o influenţă pozitivă asupra frecven­ ia Almăşan. Gheorghe Clej si a lţii. tă ţirii condiţiilor de muncă şi de craţi 23 de ani. a p rim it 3 400 lei,
Iosif Drăghici, miner, care are lu ­
modan. Silvia Ruda. So.-ia Moţ. M ar­
nerea cu regularitate a lecţiilo r are
viaţă. De la un an la altul se înre­
Preocuparea mea de căpetenie în
Gheorghe Barna a p rim it 2.957 lei,
gistrează sim ţitoare creşteri ale sa­
tei cursanţilor. De aceea, am urm ă­
rit îndeaproape respectarea zilelor această perioadă este dc a contribui lariu lui. Pentru m inerii şi cadrele m aistrul m iner V icto r Sorvoş a p ri­
şi orelor prevăzute pentru ţinerea la continua ridicare a nivelului de tehnice din m inerit cu, vechi stagii m it 5.400 lei.
c ui surilor. Acest lucru, cit şi faptul cunoştinţe al colectiviştilor. astfel In muncă se acordă anual prem ii de
că mă străduiesc să fac expunerile ca pe această cale să obţinem pro­ vechime.
Exploatarea minieră Artinoasa Exploatarea minieră cit mai interesante au determ inat ducţii anim aliere tot mai sporite. A nul aresta, pentru m inerii din
pe colectivişti să participe cu re­ VOICU LEUCEAN V a le a Jiu lui s-au alocat în acest Printre otelari
Lenea gularitate la cursuri. Frecvenţa se medic veterinar la circum - scop 21.000.000 lei. Din această su-
Ieri dim ineaţă, din abatajele m i­ tâ ţit activitatea de întreţinere 5» menţine între 90— 100 la sută. scripţia Zdiapţi, raionul Brad i mâ, 5.000.000 lei revin m inerilor din
nei Aninoasa au plecat la suprafaţă transport şi aprovizionarea cu mn- La Lonea, planul anual de pro­ Cu aceeaşi g rijă mă preocup apoi Şi nici, la oţclăriile M artin nr.
u ltim ii vagoneţi cu cărbune în con­ ierte te şi vagonul c goale. S-au re­ ducţie a fost îndeplinit în schimbul de calitatea lecţiilor. In acest scop, 1 si electrica, ca de fapt în întregul
tul planului pe anul 1964. In felul marcat pe această linie îndeosebi III al zilei de ieri. Şi aici. c.i şi la înainte de a veni in faţa cursanţi­ combinat siderurgic, planul anual a
acesta m inerii din Aninoasa sînt al brigăzile de m ineri c onduse de loan Aninoasa, s-a pus accentul pe creş­ lor. întocmesc un plan. studiez lec­ fost îndeplinit. Dar munca se des­
doilea colectiv din Valea Jiu lu i caic David, Frnnci.se Schneider. V ictor terea productivităţii muncii. Aşa se In tră ri de specialitate pentru a-mi P E R SP E C T IV A făşoară intr-u n iureş mai avîntat ca
ţia din manual, precum şi diverse
îşi îndeplineşte înainte de termen Jancu, Nicolae Hie, Aurel Cri.stea şi f>tee că in loc de 1.250 tone pe post. orieînd. O ţelarii sînt anim aţi de do­
planul anual de producţie. a lţii. Ca urmare, randamentul in cit prevede planul, s-a realizat un împrospăta cunoştinţele în proble­ rinţa de a produce cit mai m ult oţel
Anul acesta m in e rii din Aninoasa abataje este cu 172 Kg pe post mai randament de 1,261 tone cărbune pe ma respectivă. La cursuri vorbesc peste plan, dc a ridica indicii de
mare decît cel planificai, iar cel pe mai întîi despre im portanţa cunoa­ U N O R N O I S U C C E S E utilizare ia un nivel cît mai înalt.
au acordat o deosebită atenţie creş­ post. Cele mai mari randamente au
exploatare cu 51 kg cărbune mai şterii temei ce se va preda. Trec ci­ — Acum ne ver ificăm potenţialul
terii p ro d u ctivită ţii muncii. Ei au mare. Pe seama creşterii producti­ fost obţinuîe de brigăzile conduse pru la expunerea ei după care ar­ — nc spunea inginerul Petru Achim ,
aplicat cu succes in iţia tiva „Două v ită ţii m uncii s-au extras peste plan. de m inerii Fol ici ur Dionisie. Baciu gumentez aplicabilitatea et în ca­ Zilele acestea se fac ultimele pre­ ducţie în anul 1965 cu 16 zile mai şeful schim bului cu cele mai bune
Jo#n, Karcaş loan; Compotlî loan şi
cîm puri dc cărbune pe schimb, din de la începutul anului şi pină ieri, D.mciu Moise, Aceste brigăzi şi-au drul gospodăriei colective. Pentru gătiri în vederea realizării ritmice a devreme. rezultate din oţelăiie. Doar mai
25 014 tone cărbune. însuşirea în bune contliţiuni a cu­ planului de producţie in anul viitor. sînt citeva zile şi începem un nou
fiecare aripă de abataj cameră", au adus o preţioasă contribuţie la de­ noştinţelor mă folosesc de o gamă In întreprinderi au loc adunări de — Ne puteţi informa şi an. Constatăm cu satisfacţie că avem
extins metoda preluării lucrului la N. ANDRFFSCU păşirea planului dc producţie pe ex­ întreagă de materiale didactice. De dezbatere a cifrelor de plan, se face despre unele măsuri luate suficiente posibilităţi pentru a în­
ploatare. de la începutul anului şi in scopul realizării ritmice a deplini integral planul şi în anul
fata locului de muncă, au imbunâ* corespondent cel mai mare folos înti sînt plan­ bilanţul activităţii pc acest an, se ana­
pină ieri, cu 22.393 tone cărbune. planului în anul 1965?
şele care. prin desenele ce le pre­ lizează posibilităţile de realizare in­ viitor.
O contribuţie de preţ la dobipeji-; zintă contribuie la fixarea mai bu­ tegrală a planului anului 1965, se Răspunsuri asemănătoare am p ri­
— încă dc la prim irea cifre lo r o-
Fabrica chimică din Orăştie tea acestui7 succes au adtts-o echi­ nă a lecţiei. precuiA' lU. JDbj.qjele ce propun noi măsuri pentru activita­ 'rie n ta tive privin d sarcinile de pro­ m it şi de la a lţi oţelari, printre care
pele de m uncitori de la întreţinere.
tea viitoare. Se constotă cu satis­
lo p ito n il şef Constantin
Mogonca,
Lăcătuşii şi electricienii s-au stră­ le aduc de la consiliul agricol ra­ facţie, pretutindeni, că perspectiva ducţie pe anul 1965. com itetul de m aiştrii Petru Cuc si D um itru Bru-
ional. Pe lingă toate acestea, apli­
De la Orăştie am p rim it ieri o tivul de m uncitori, ingineri şi teh­ dui t să menţină Ni bună stare de caţiile practice au cea mai marc unor noi succcsc este aproape cer­ partid a îndrum at conducerea uzi­ jan, şeful de echipă Ilie M ilian. Toţi
nei să ia măsuri pentru studierea
telegrama. E xpe d ito r: inc. Vaier nicieni de la Fabrica chimică clin funcţionare utilajele pentru cn m i­ însemnătate privind însuşirea lecţii­ titudine, că pe graficele de întrecere posibilităţilor1 de realizare integrală sînt optim işti în ce pr iveşte sar cinile
Gheorghe, directorul fa b ricii chim i­ Orăştie, îndrum at de comitetul de nerii să lolosească din plin tim pul lor. Ţinînd seama de acest lucru am pot fi înscrise succese şi mai fru­ a planului. S-au organizat colective viitoare. Şi aceasta pentru că între­
ce. lată textul telegramei : „Colec- de lucru. căutat să fac cit mai multe lucrări moase tu anul viilor. gul colectiv e temeinic pregătit. Că
partid, a desfăşurat anul acesta o de studiu pe secţii, caic au venit
M ine rii din Lonea s au preocupat practice cu cursanţii. Spre exemplu, Pe tema realizării planului de pro­ agregatele funcţionează bine şi cu
rodnică activitate de producţie. Cn în mod susţinut şi de reducerea pre­ cu propuneri deosebit de valoroase. indicatori ridicaţi, o dovedeşte fap­
Fabrica de conserve urmare, astăzi poate raporta înde­ ţului de cosi. F.i an gospodărit mai duoă expunerea lecţiei a doua: „ F - ducţie in anul 1965, corespondentul In acest fel a fost alcătuit un bogat tul că pe graficul de întrecere fig u ­
videnţn n uinriî si a producţiei
in
nostru voluntar I. B ertoli a avut o
plan de măsuri, a cărui realizare a
din Haţeg plinirea planului anuăl la producţia bine materialele şî energia, micşo- brigăzile zootehnice" am dus pe convorbire cu tovarăşul Alexandru stat permanent in atenţia conducerii rează o depăşire de plan de cca.
18 000 tone oţel.
globală cu 11 zile mai devreme. De rînd în acest fel consumurile speci­ cursanţi la ferma de vaci si le-am Tolvay, inginer şef al Uzinei de re­ uzinei. Freci z.ez că acest plan este
arătat cum se întocmeşte evidenta parat utilaj minier din Petroşani. aproape in întregim e realizat. Asa N. AVRAM ESCU
Şi colectivul de muncă de la Fa­ asemenea, numai în 11 luni, s-au ob­ fice. Ca urmare, eî an obţinut la prim ară a producţiei şi a muncii. Redăm mai jos textul convorbirii. cum prevedea planul, s-au term inat maistru la C.’ S. Hunedoara
brica de conserve din Haţeg a o bţi­ ţin u t economii peste plan de 4.661.000 preţul de cost. în 11 luni, economii Am insistat asupra im portanţei în- lucrările de reparaţii capitale la hu­
nut rezultate bune, lună de lună, in lei". de 1.300.000 lei. I tocm irii cu regularitate a acestor lu- — Colectivul uzinei a reu­ la de confecţionare a arm ăturilor dc
realizarea planului de producţie. De­ şit sâ îndeplinească plănui galerie şi flanşărî de tuburi. S-a Ce cărţi anunţă
păşirile acumulate au permis colec­ anual de producţie cu 24 de asigurat aprovizionarea cu mater ia­
tivu lu i de aici să-şi realizeze planul zile inainte de termen şi cu le de masă şi mater ii prim e pentru
anual al producţiei globale si marfă 9 zile mai devreme faţă de turnătorie, s-a făcut aprovizionarea Editura pentru
cu 14 zile mai devreme. uzinei cu com bustibil, s-au reparat
Cele mai bune rezultate în între­ prevederile angajamentului. lin iile înguste de transport din in ­ literatură universală
cerea socialistă au fost obţinute de Cum explicaţi acest succes? cinta uzinei.
schim burile conduse de Lina Borş şi — A n De asemenea, s-a analizat crea­ în anul 1965
1 ul acesta, colectivul nostru
Irina R ill. a avut dc îndeplinit un plan dc rea co ndiţiilor1 de executare a pro­
A. AUREL duselor pe cele două faze pr in ci­
corespondent producţie cu 40 la sută mai marc de­ A m il 1965 se anunţă la Editura
cît în anul 1962. A m făcut această pale: pregătirea co n d iţiilo r de lan­ pentru literatură univeiuală divers
precizare pentru a sublinia im por­ sare a comenzilor si de executare a şî b o b i.
tanţa succesului obţinut de colec­ lor. O atenţie deosebită se acordă Din literatura clasică se vor tip ă ri
Cu ucenicii hunedoreni tivu l nostru, Cum îl explic? In cî- s ta b ilirii unor loturi optime dc pie­ in prim ă ediţie o serie de lucrări
teva cuvinte, l-aş caracteriza ca un se ce asigură lu ciu l în serii mari. valoroase, pl inire care epopeea „L u -
la clubul „Siderurgistul" rezultat al acţiunii hotărî te şi en­ In acest fel va creşte productivita­ sindn" de Camoens, nemuritoarea
tuziaste a întregului colectiv, bine
tea muncii, se va îm bunătăţi ca lita ­
poveste de dragoste „T risla n şi Isol-
condus de organizaţia de partid. In tea produselor, se va asigura o spe­ da", celebrul roman „Don Q uijole"
In fiecare luni după-amiază, clu- cializare a m uncitorilor.
•bul „S iderurgistul- din Hunedoara frunte cu com uniştii, m uncitorii, in ­ S-au mai luat si alte măsuri în de Ccrvanies, tip ă rit pentru p ri­
ginerii şi tehnicienii noştri s-au stră­
'găzduieşte pe v iito rii oţelari şi fur- scopul reali.zării planului în anul ma oară în Romînîa integral. Co­
nalişti, ucenicii G rupului şcolar al duit să foloseascăi raţional capaci­ viitor1. Amintesc eîteva: pregătirea lecţia „C lasicii lite ra tu rii universa­
C.S.IL La club, sub atenta suprave­ tăţile de producţie ale atelierelor, din vreme a procesului tehnologic si le" se va îmbogăţi şi cu alte titlu ri:
să întrebuinţeze gin dit tim pul de
ghere a instructorilor, tin e rii îşi pe­ lucru. Aceasta. împreună cu nume­ normarea tim pilor- necesari execu­ „Schiţe şi povestiri" de O’Hcnry, o
trec în cele mai bune condiţii o mare roasele masuri tehnice şi organiza­ ţie i; confecţionarea tre n u rilo r de culegere de povestiri din creaţia
parte din tim pul lor liber. torice aplicate in producţie, eu creş­ roţi. precum şi darea în funcţiune a prozatorului american Drct Harţe, o
Pînă in prezent, în faţa celor peste terea nivelului profesional al fiecă­ unei noi hale la turnătorie pentru antologie a nuvelei austriece din sec.
3.500 de ucenici au fost prezentate rui lucrător, cu s p rijin u l p rim it din turnarea fontei; lansarea In tim p şi al X lX -le a , romanele „S fîrşitu l b u r­
concursuri cu diferite teme, specta­ partea C om binatului carbonifer Va­ in bune condiliuni a pla n u rilo r o- ghezilor" de scriitorul belgian Ca-
cole şi alte manifestări artistice care lea J iu lu i şi a exploatărilor1 m inie­ perntive de producţie. Tonte măsu­ m ille Lem onnier, „Rodei iele Ran-
s-au bucurat de aprecierea celor pre­ re. au făcut ra planii) să fie înde­ rile aplicate vizează în principal un dom" de Tobîas Smollett, „Jude ne­
zenţi. p lin it ritm ic şi la toţi indicatorii. scop comun: folosirea deplină a su­ înţelesul" de Thomns Hardy şi „J u r­
Un concurs deosebit de atractiv prafeţei de producţie şi u tila je lo r în nalul" lui Satmiel Pcpys. In aceeaşi
şî interesant a fost cel in titu la t: „Cel — Cum se prezintă pla­ vederea creşterii permanente şi cît colecţie vor1 fi traduse din lite ra tu ­
mai bun recitator, solist vocal sau nul de producţie in anul mai m ult a prod u ctivită ţii muncii. ra franceză „V iaţa iul H enri B ru ­
instrum entist- la care au pârtiei pat viitor? Tehnica nouă şi metodele înain­ ia rd “ de Stendhal, „N ababul" de A l-
un număr mare de ucenici. Au fost tate de muncă sînt însă de neconce­ phonse Daudet şi ciclul „Istorie con­
prem iaţi Lungu Gelu. Ştefaniu loan. — $i de această dată planul de put fără oameni cu un ridicat nivel temporană" dc Anatolc France. L i­
Sanda Vasile, Crama D um itru şi producţie creşte. Dacă luăm ca bază de cunoştinţe. Ţinîndu-se seama de teratura germană este prezentă cu
a lţii. Noul magazin universal din comuna Bueureşci, raionul Brad oferă cumpărătorilor un bogat sorti­ anul 1962, avem o creştere la pro­ această cerinţă, au fost deschise 8 o selecţie din opera lui Theodor
A ROM PADUREANU ment de mărfuri. ducţia globală de 52,34 la sută. iar cursuri de ridicare a ca lifică rii, care Fon ta ne, literatura polonă cu „Ţ ă­
corespondent IN FOTOGRAFIE: Aspect din interiorul magazinului, la productivitatea muncii de 45,21 sînt frecventate de 216 m uncitori; de ra nii" de W. Reymont, literatura ita ­
Ia sută. Aceasta în condiţiile creş­ asemenea, în uzină funcţionează un liană cu lucrările „închisorile mele"
dc S ilvio Pellico si „V iceregii" de
te rii doar cu 4,91 la sută a num ăru­ curs de calificare frecventat de 141 Feder ico de Roberto, iar literatur a
m uncitori, care se pregătesc pentru
lui mediu de m uncitori. Se înţele­
chineză cu rom anul „Ciudatele is­
D E B U T U L tatea de cealaltă Emoţia medicului troalele făcute la unităţile cu con­ ge că avem sarcini im portante şi te a deveni sirugarr. fo rjo ri, sudori. Sun-lin.
to risiri ale lui Liao C iai" de Pun
sum colectiv. Propunerile făcute
porneşte din dorinţa de a da
de
Bineînţeles că nu ne vom opri
ceilalţi indicatori. Colectivul nostru
— ne confirma unul din membrii
ficcaie dată diagnosticuri precise,
aici. Deocamdată am ajuns la un
Aniversarea a 700 dc ani de te
de a cîştiga încrederea şi aprecie­
tă atenţia Ele vor fi in grija a-
cu succes. Un angajament în acea­
rea oamenilor Curiozitatea pacien­ comitetului executiv — merită toa­ este însă lio tă rît să le înfăptuiască stadiu de pregătire care ne asigură naşterea lui Danie, organizată sub
realizarea planului de producţie încă
ţilor se manifestă prin dorinţa de cestui organ Noul medic de cir­ stă direcţie a şi început să se con­ din prim a zi a noului an Dar vom auspiciile UNESCO, va fi marcată
a cunoaşte cit mai curind capaci­ cumscripţie a vizitat şi unităţile tureze: realizarea planului de pro­ prin publicarea unei noi traduceri
Am asistat cîndva la debutul Trecind peste emoţiile începutu­ tatea noului venit. comerciale din Călan. Acolo unde lupta pentru mai mult. din „D ivina Comedie".
unui actor, hi sală, spectatorii im- lui, fiecare om al muncii caută să a găsit nereguli, abateri dc la re­
pleieau curiozitatea cu emoţia. Ac­ pună in practică capacitatea şi pu­ De la prima zi dc muncă a so­ gulile sanitare a indicat măsuri,
torul în cauză, intrat pc scenă, îşi terea sa de muncă. ţilor lacobescu au trecut mai bine a sesizat pe cei chemaţi să le re­ loc şi în alte cinci şcoli dc pc
lăsase emoţia undeva în culise Am poposit intr-una din zilele de 10 dc zile In registrul dc con­ zolve. raza oraşului regional Hunedoara,
Trecuse deci bine primul examen. trecute la Călan. Aici, la circum­ sultaţii. s-au înscris zilnic cile rnn In sala clubului A telierelor
Debutul fusese promiţător. I.a sfîr- scripţia medicală urbană nr. I şi 12— 15 pacienţi La circumscripţia Cu rezultate asemănătoare mun­ ACTUAL I hol! centrale din Alba lu lia a avut
şit, aplauzele publicului i-au întă­ la cea uzinală, au* fost repartizaţi urbană nr 1, medicul loan Iqco- ceşte la cabinetul circumscripţiei loc de curînd sărbătorirea tin e rilo r
rii încrederea in capacitatea sa dc să lucreze cu cîlra timp in urmă bescu şi-a înscris primul consult uzinale, medicul Maria lacobescu. din oraş care au îm p lin it IN ani.
muncă, în talentul actoricesc. doi medici, sofii loan şi Mar ia la- cu numărul de ordine 7.340. După Alătui'i de medicul Corneliu Da in. Tovarăşul l upei Nestor, eonfe- col prc/.cntat dc brigada artistică Cu acest p rile j, au p rim it fe licită ri
care a trecut in al cincilea an de
Dar debutează oare numai acto­ cobcscu. Ni i-a recomandat cartea 40 dt zile a ajuns la 7.851 Dar a- muncă, consultă cu grijă pe fie­ (EBfi renţiar universitar 1a In stitu ­ dc agitaţie a Fabricii de conserve din partea com itetului orăşenesc
rii ? Oare nu la fel se înlimplă şi de vizită cu care au venit de la In­ ceasta »m înseamnă totul pentru un care pacient. In citeva rinduri a tul politehnic din Tim işoara, a ţi­ din Iînţeg. Şi-au mai dat concursul U.T.IH. 200 dc tineri.
in alte profesii?! Aceleaşi sim­ stitutul medico-farmaccutic din medic. Deşi in general nu i acul făcut vizite şi la locurile dc mun­ nut luni la casa raională de cul­ solişti ai casei raionale de cultură,
ţăminte Ic-a ai ul fiecare dintre noi laşi loan lacobescu a term inat fa­ cazuri prea grave, fiecare diagnos­ că, in secţiile uzinei. tură din Brad o conferinţă cu dintre care s-au remarcat tov. Eli- T in e rii prezenţi la sărbătorirea
Furnalistul sau oţelarul, minerul, cultatea dc medicină generală cu tic Stabilit a fost corect. Au Ji>st tema : „A rc u l petrolier al Rotnî- saheta Opreau, lîoureci Dorin, L u ­ m ajoratului au vizionat apoi un
profesorul sau -medicul, fiecare păs­ media 9,23. iar Maria lacobescu cu primele succese. Primii pacienţi loan şi Maria lacobescu sînt doi niei". Expunerea a fost însoţită de cia Bistrian şi alţii. (A. ANCA, co­ frumos program artistic.
trăm in amintire prima zi de mun­ 8.66. La examenul de stat, ambii i-au adus mulţumiri Deci, un de­ medici tineri, oameni care au păşii hărţi şi scheme la tablă. respondent) ■TO Ieri, la centrul dc radioficarc
că. primul contact cu uzina, cu a- au obţinut nota maximă : 10 but promiţător. pragul profesiei Doi tineri uie- Ieri, la ora 17, a avut loc la trag In cadrul „Z ile lo r Creangă". din Deva a avut loc o seară
gregatul sau maşina, cu planşeta, Lui loan lacobescu oraşul Călan Munca la circumscripţia urbană mişli entuziaşti, dornici să pună Q a clubul muncitoresc al sindica­ C2iS elevii Şcolii nr 4 din Hune­ literară închinată poeziei lui N’i-
in slujba sănătăţii oamenilor toată
care au însemnat de fapt începu­ nu-i este străin. A crescut in mij­ impune medicului şi deplasare pe capacitatea şi puterea lor de mun­ telor din C ugir o după-amiază dc doara au prezentat dum inică un colac Labîş. Această manifestare
tul activităţii in meseria pentru lociii siderurgiştilor. Doar soţia sa teren. $i aici loan lacobescu şi-a că. tot ceea ce au învăţat in de­ basm, însoţită dc proiecţii, care a program a rtistic alcătuit din eîn- culturală a fost organizată dc către
a păşit aici pentru prima dată, ea făcut prezenţa. A răspuns la che­ fost prezentată de tov. M aria M ihu tece şi jocuri populare, recitări şi
care ne-am pregătii in şcolile pro­ cursul anilor de studii. clubul U niunii regionale a coope­
fiind din regiunea Bacău mările la domiciliu şi a prezentat (D. A LEX A N D R U , corespondentă). povestiri dram atizate din opera rativelor meşteşugăreşti şi dc către
fesionale, medii, tehnice sau in in­ Fireşti oricărui început de drum. comitetului executiv al sfatului Debutul lor este promiţător. In sala căm inului cultural din m arelui nostru prozator Ion Crean­ Teatrul dc stat dc estradă din
stituţiile de invăţămint superior. sînt emoţia de-o parte şi curiozi­ popular citeva constatăii din con­ V. FURIR ■ Ocoliş a avut Ioc un specta­ gă. Asemenea serbări au mai avut Deva.