Page 79 - 1964-12
P. 79
Nr. 310(5 Drumul socialismului Pag. 3
CONFERINŢA 0RASENEASCÂ DE PARTID ORĂŞTIE Ba I. F. Sebeş
Rezultate bune la sectorul lie de măsuri. P rintre acestea n-
m intim crearea de stocuri de mate
rial lemnos pregătite pentru trans
Oaşa port la drum accesibil m aşinilor şi
instalarea de u tilaje la parchetele
A ntrenaţi în întrecerea socialistă, care vor intra in exploatare in anul
m uncitorii, inginerii .şi tehnicienii v iitor. Tot in aceste parc hete au fost
clin cadrul sectorului Oasa au o b ţi amenajate drum urile pentru trasul
In fiecare întreprindere din ora datoria să se intereseze de toate : A existat de asemenea preocupare nut rezultate bune in perioada celor lem nului.
şul Orăştie, aşa cum s-n scos in evi de gospodărirea şi înfrumuseţarea pentru continua întărire a rînduri- II luni care au trecut. In toate parchetele au fost repa
dentă In conferinţa orăşenească de oraşului, de construcţia unor noi lor partidului, multe Organizaţii dc Astfel, după încheierea bilanţului rate si reamenajate cabanele pentru
partid, organizaţiile P.M.R. se bucu locuinţe, de situaţia transporturi bază ca cele de la secţiile sculai ie. pc JI luni. rezultă că planul la pin adăpostirea in bune cnndiţiuni a
ră de o autoritate crescîndă. Străduin- lor. de activitatea magazinelor, de mase plastice, de la fabrica d u m i ducţia globală a fost îndeplinit în munc ito rilo r forestieri în tim pul ie r
du-se să înfăptuiască in mod neabă satisfacerea cerinţelor culturale etc. că. de la fabrica „V idra", în tre p rin proporţie de 108.G ia sută. Dc aseme nii. In colaborare cu Uniunea ra
tu t sarcinile partidului, aceste.» au In această privinţă au fost obţinute derea de industrie locală, unităţile nea. pianul producţiei m arfă a fost ională a cooperativelor de consum,
determ inat intr-o măsură însemnată în ultim ul an noi succese. A existat agricole prim ind un însemnat număr indcplînit în proporţie de 123 la au fost transportate la magazii şi
desfăşurarea cu succes a activităţii preocupare pentru o mai bună a- de membri şi candidaţi de partid. sută, iar productivitate» muncii s-a însiloz.ute cantităţi însemnate de le
economice. Dovedind competenţă şi provizionare a oam enilor muncii cu Succese de seamă au fost realizate realizat în proporţie de 108,3 la sulă gume. asigurîndu-se necesarul de
pricepere, ele au îndrum at perma bunuri de larg consum. S-a îmbună si în domeniul muncii ideologice şi La desfăşurarea ritm ică a activi hrană pe o perioadă mai îndelunga
nent eforturile maselor spre realiza tă ţit asistenţa sanitară. S-au orga politice de masă. tăţii ele producţie a contribuit, pe tă. Crearea lu tu ixjr acestor condiţii
rea în mod ritm ic şi la toţi indicato nizat cu sprijin ul organizaţiilor de Conferinţa orăşenească de partid lingă buna organizare a muncii, lo- va contribui în mod efectiv la des
rii a prevederilor planului de produc partid largi acţiuni de înfrum use a luat însă atitudine critică faţă de losirca raţională a u tila je lo r şi me făşurarea normală a a ctivităţii, n-
ţie. spre rezolvarea m ultiplelor sar ţare şi gospodărire a oraşului. Nu uneJe lipsuri şi manifestări negati canismelor clin dotare, precum si a- \inel garanţia că sarcinile de pro
cini ce izvorăsc din Documentele ce mai în cursul acestui an la acţiu ve. Comitetul orăşenesc de partid lenţia acordată de către conduce ducţie din noul an se vor îndeplini
lui de-al lll-le n Congres al P.M.R, nile obşteşti au paiticipot peste a fost criticat pentru faptul că nu rea sectorului ridică rii continue a in mod ritm ic.
— A asigura creşterea continuă a 38.000 cetăţeni care au efectuat a manifestat suficientă grija faţă nivelului de cunoştinţe profesionale C. M IH A L Ţ A N
nivelului lu n c ii organizatorice şi 152.446 ore muncă patriotică. de felul în care îşi îndeplinesc sar al m uncitorilor. şeful serviciului plan
politice, a spus la conferinţă tov. U nii participanţi în cadrul dezba cinile tov. loan Buciuman, Ilie Dan P rintre sortimentele la care s-au
Vasile Coţ. secretar al organizaţiei de te rilo r p rintre care Văduva Petru, cit şi tov. Ioan Stricata, cadre cu înregistrat cele mai frumoase rea
bază P.M.R. nr. 2. de la fabrica chi Curea Ion, M ihuţ Traian, Lupu To- munci de răspundere. Comitetul o- lizări. putem am inti ruşinoasele, la
mică. înseamnă a îm bunătăţi neîn ma şi a lţii au scos însă în evidenţă răşenesc de partid asa cum arătau care planul a fost realizat în pro
cetat activitatea com uniştilor. Toc şi existenţa unor lipsuri în ceea cc Pintea Lucreţia, Drăgan Dum itru, porţie de 134 la sulă şi buştenii de
mai de aceea, noi manifestăm o g ri priveşte grija faţă de oamenii mun n-n înţeles deplin un lucru esenţial gater.
jă continuă pentru ca organizaţia de cii. In unele unităţi ale com erţu şi anume, că o iicît de înalt ar fi Cele mai bune rezultate pe pe An ele an, volum ul transporturi
partid să trăiască o viaţă activă, lui mai sînt încă lucrători care postul pe cnrc-1 deţine un comunist rioada am intită le-au obţinut co lor, a tit pc calea ferală, cit şi col
pentru co toţi m em brii şi candidaţii nu-şi fac pe deplin datoria. Fi are datoria să sc preocupe de acti lectivele de m uncitori din parche rutier, creşte mereu. De aceea, prin
de partid să aibă un rol de frunte nu dovedesc respect şi solicitu vitatea lui. arc dreptul si datoria tele Cîlccag, Dobra I si Cropata. sistem atizări si executarea unor noi
în producţie şi să antreneze prin dine laţă de consumatori. Nu e- să-l critice atunci cind comite gre CLEM ENT RODEA lucrări, sc creează lot mai multe con
exemplul personal pe toţi ceilalţi xistă o suficientă preocupare pen şeli. şef de sector d iţii sigure dc circulaţie. Recent, pe
m uncitori la traducerea in viată a tru desfacerea produselor prin a- raza secţiei L 11 din Alba lu lia s-a
h otârîrilor organelor superioare cit menajarcu şi organizarea unor ma C onferinţa pe partid a fost, prin Pregătiri pentru producţia term inat o astfel do lucrare. Ivite
şi a p ro p riilo r noastre hotărî ri. Dc gazine si chioşcuri corespunzătoare. felul in caic a dezbătut asemenea vorba dc reconstrucţia podului peste
probleme o adevărată şcoală de edu
fiecare date eind am constatat că O rganizaţiile de partid clin comerţ, anului 1965 Mureş, care asigură acum condiţii
există unele nejunsuri în procesul deşi au luat cunoştinţă de existenţa care: ea a stim ulat mai ales pc to de viteză sporiţi-», gabarit şi tonaj
de producţie am analizat cauzele şi unor asemenea neajunsuri nu ma varăşii criticaţi dc a aprecia în Ţinînd seama dc faptul că prin sporit pe osie. precum şi condiţii din
pe baza h o tărîrilo r elaborate am nifestă g rija necesară pentru îm mod autocritic munca desfăşurată, specificul a ctivită ţii noastre (care cele mai bune de rezistenţă contra
reuşit să desfăşurăm o susţinută bunătăţirea activităţii de aprovizio de o analiza aprofundat diurnul se desfăşoară în aer liber) se ivesc in u n da ţiilo r si scurgerii gheţurilor.
muncă politică si organizatorică. nare si desfacere ţinînd seama ele parcurs, de n înţelege greşelile şi în mod frecvent o seric de greutăţi Lucrările de infrastructură s-au
A lfi delegaţi la conferinţă, printre exigenţa cerinţelor. In discuţiile de a trage învăţăm intele necesare. in bunul mers al lu cră rilo r in lu început în cursul anului 19G3, cîiul
caic Lupu Tomn, ÎVIoga Valeria şi purtate, delegaţii la conferinţă au Conferinţa a atras de asemenea nile de iarnă, conducerea întreprin s-au executat culeea şi pilele. Con
a lţii nu scos in evidentă că succese cerut să se ia măsuri pentru a se da atenţia ca pe v iito r comitetul orăşe derii. îndrum ată de către organiza comitent s-a efectuat ală turi şi su
le obţinute in cadrul Fabricii chim i în cel mai scurt tim p în folosinţă nesc să se ocupe mai m ult de îndru IARNĂ IN MUNŢI ţia dc partid, a luat din tim p o so prastructura nodului. Munca fiin d
ce de la Orăştie se datoresc faptului noua piaţă. marea organizaţiilor din între p rin eşalonată judicios s-a ajuns ca ter
că aici munca politică este îm bi G rija pentru bunăstarea oameni derile care nu şi-au realizai in în menul sta b ilit pentru execuţie să
nată cu munca economică, că a lor muncii, a nivelului lor de trai tregime sarcinile de plan, de orga fie redus, iar lablierele să-si aştepte
crescut neîncetat combativitatea şi este o im portantă problemă a m un nizaţiile dc bază din şcoli, de îm montajul cu o lună mal devreme.
in iţia tiva organizaţiilor de partid bunătăţirea muncii educative in rîn- In ziua dc 13 decembrie a.c la
C onferinţa a reliefat şi rezulta cii de partid. De aceea, asn cum a clul tineretului. O mai mare g rijă orele 7,2G minute, m uncitorii aştep
tele bune obţinute de către alte or reieşit şi din conferinţa de partid, s-a cerut să se acorde în tă ririi con tau începerea u ltim ulu i asalt. TotuL
ganizaţii de partid in rezolvarea pro este de datoria organelor şi organi tinue a rîn d u rilo r partidului prin Filiala de vînăloarc si pescuit s-a în g rijit ca fondurile de vînă- a deversat 120.000 buc. puieţi de era pregătit pînă in cel mai m ic
blem elor economice. S-a apreciat în zaţiilor de partid să nu se m ulţu prim irea celor mai buni oameni ai sportiv Petroşani s a dezvoltat dc toare si pescuit să fie gospodărite păstrăvi indigeni, care au fast cum amănunt. Munca a început cu en
mească doar cu adoptarea unor 1 în
mod deosebit activitatea comuniş muncii din industrie şi agricultură. la un an la altul. In prezent ea nu cit mai bine, pentru refacerea efec păraţi dc la ocoalele silvice Petro tuziasm. La orele 10 şi 15 minute
tilo r de la fabrica „V id ra " care au tă riri. să asculte doar propunerile “ Pentru a se obţine noi realizări mără 444 membri vinători şi C25 tivelor de vînat şi salmonide. Pc şani şi Retezat. Puieţii au fost de vechiul tablicr, pe o lungime de c ir
făcute, ci să asigure traducerea per
ştiut să se concentreze asupra p rin severentă în viaţă a acestora. în toate domeniile construcţiei noa- membri pescari. linie de vînătoare au fost construi puşi în locuri amenajate clin tim p ca 140 m. era scos încet, încet dc pe
cipalelor probleme ale a ctivităţii e- sue socialiste, arăta iov. D um itru Pentru practicarea acestor fru te 43 hrănitoare pentru cervideie. 30 pe diferite pîraie unde s-au dezvol poziţie. Concomitent, după o lip a re
conomice. să le examineze cu grijă Dcjeu, membru al B iroului Comite moase sporturi, filia la are arenda hrănitoare pentru iepuri şi 28 pen tat în bune condiţiuni, pînă în luna completă, noul lablier a fost aşe
şi să le rezolve cu multă compe !e tului regional dc partid, preşedintele te 18 #onduri de vînăioare cu o tru potîrnichi, precum şi un număr august cînd li s-a dat drum ul pe pi- zat in locul celui vechi. Apoi s-nu
tenţă. Com itetului executiv al Sfatului suprafaţă de 171.200 ha. şi 18 fon de 300 sărării, care au fost alim en ruie. continuat celelalte lucrări. Abia tir-
ziu. noaptea, la ora unu, totul s-u
Conferinţa a apreciat că organi O popular regional Hunedoara, este duri de pescuit cu o lungime de 73G tate in cursul anului curent cu 3000 Anul acesta, conducerea filia le i a încheiat cu bine şi cu un avans de
zaţiile de partid au acordat şi a- necesar să se îmbine şi mai temei km. curs de ape de munte, precum kg. sare, ia r pc linie de pescuit au dat mare atenţie în d e p lin irii planu 2G minute, faţă de tim pul planificat
cordă o g rijă din ce în ce mai mare nic munca politică cu cea economi şi un lac în apropierea oraşului Lu- fost construite 40 cascade podite şi lui. D alorilă m ăsurilor luate din in iţia l pentru aceasta.
m uncii organizaţiilor sindicale. în că. su se desfăşoare o vie activitate peni, în suprafaţă dc cca. 4000 m.p. OG cascade de un buşlean. Aceste tim p, s-a reuşit, cu sp rijin u l mem
drum ate şi conduse de către organi Jn ultim ul nn. după cum s-a apre practică de mobilizare şi organizare avînd o adîneime între 2 şi 9 metri. lucrări au fost executate cu con- b rilo r vinători şi al personalului de Ln realizarea lu crării am intite tre
zaţiile de partid, organizaţiile sin ciat la conferinţa, s-au îm bunătăţit a maselor. Va trebui să se acorde Pe fondurile de vînătoare arenda cursul m em brilor pescari si al per pază. să se realizeze planul la câi ne buie subliniat aportul m uncitorilor
dicale de la fabrica chimică, fa b ri toată atenţia în tă ririi conducerii co te. vinatul principal in constituie sonalului de pază, pe apele lipsite de vînat peniru export, piei de cîi- de la şantierul nr. 34 construcţii din
ca „V idra", întreprinderea de in în mare măsură munca şi viaţa in lective şi ridicării rolului com itetu mistreţul, iepurele, căpriorul, cerbul, de adăposturi, pentru crearea de nc. blănuri de vinar, iar la lupi şi 'J'g. Mureş, şantierele de poduri din
dustrie locală etc. au reuşit să an ternă de partid. Plenarele comite lui orăşenesc de partid, ca organ de ursul, cocoşul de munte şi potirni- condiţii cit mai bune pentru salnio- vulpi distruse planul va li realizat Timişoara, C luj si Braşov şi echipele
tului orăşenesc de partid nu fost ţi
treneze mai larg masele in întrece nute cu regularitate, fapt (arc a c- conducere colectivă. c bea. nizi. pînă la sfîrşitu! anului. 3. 4. 5 şi G ale secţiei L 11 din Alba
rea socialistă pentru îndeplinirea şi xercitat o influenţă pozitivă asupra O mare im portanţă este necesar Comitetul de conducere al filia le i In acest an, filia la din Petroşani T. COSTOI, corespondent I ulia.
depăşirea planului dc producţie, să ridicării nivelului întregii munci po să se dea controlului îndep lin irii
popularizeze experienţa înaintată litice şi organizatorice de partid. sarcinilor. In această direcţie să e-
etc. In dezbaterile conferinţei s-a xiste in permanenţă un control exi
subliniat mai ales forţa exemplului Plenarele com itetului orăşenesc cit gent faţă de îndeplinirea de către La cuibul
înaintat al com uniştilor Nicolae T ri- şi şedinţele de birou au fost mai fiecare comunist a sarcinii cc i s-a
va. Nicolae Dulea. Anton Nagy de bine pregătite; la aceste pregătiri au încredinţat. bluming
Iu fabrica ch im ici. Vasile Corbul fost antrenaţi aproape toţi mem brii Există largi posibilităţi pentru a o
de la fabrica „V idra", Ludovic I-Ili com itetului ceea ce a făcut ca pro se obţine noi succese în înfăptuirea
blemele să fie discutate cu mai m ul
ber de la întreprinderea de indus tă temeinicie, ca hotărîrile adoptate sarcinilor ce izvorăsc din documen In imediata apropiere n grupului treprinse de bibliotecă, şi acestea nu cititorulu i, adueîndu-i dc fiecare dală zat sori instructive şi plăcute. Pen
trie locală şi m ulţi alţii. întotdeauna la nivelul aşteptărilor, ultim ele noutăţi. La secţiile vagonaj tru început s-a adus un iele vizor în
să fie mai ‘ conc rete, munca organi tele celui dc-al 111-lea Congres al de laminoare al Com binatului side
In cadrul conferinţei, fâcîndu-se zatorică să se desfăşoare in mod mai P.M.R. Pentru aceasta, organelor şi rurgic din Hunedoara n fost cons rar se organiza vreo manifestare cul şi cuptoare de var s-n ajuns ca nu ju ru l căruia si: voi organiza vizio
analiza muncii de partid si econo eficace. Convocarea cu regularitate organizaţiilor de partid li se cerc tru it. in urmă cu rîţiva ani, un club. tural ed ucaiivă. mărul c itito rilo r bibliotecii să fie nări colective ln em isiunile dedica
mice de In cooperativa „V iaţă nouă", a plenarelor a făcut să crească ro să întărească legăturile lor cu ma $i nu in lim p lă to i. Grupul de lam i Clubul respectiv dispune, în afa egal cu numărul salariaţilor secţiilor te tineretului: „C lubul tin e re ţii’4 şi
întreprinderea de industrie locală, lul com itetului ca organ de condu sele. să cunoască bine oamenii, ne noare fiind la o distanţă mai mare ră de bibliotecă, de o sală de spec respective. altele. S-vOu preconizat, de aseme
întreprinderea de plante medicinale, cere colectivă, să sporească activi voile şi cerinţele lor, să sc sprijine de oraş, clubul avea să pună la în tacole cu 300 dc locuri, prevăzută Cum e si firesc, munca cu cartea nea. întreceri sportive in cinstea a-
întreprinderea de gospodărie a o- tatea m ajorităţii m em brilor clin co pe forţele lor creatoare. Noului co demâna salariaţilor, cartea, film ul, cai scenă şi ecran pentru filme, da nu se rezumă numai la îm prum ut niversării R epublicii Populare Ro-
ra 'iilu i şi gospodăria agricolă colec mitet si să fie create mai largi po m itet orăşenesc de partid i se cere diverse acţiuni rulu ual-e d uciilivc, săli pentru jocuri distractive (şnh, c'e cărţi si ţinerea evidenţei citito mîno, întreceri ee vor fi dotate cu
tivă din Orăştie au fost dezvăluite sibilităţi pentru îm bunătăţirea mun să exercite o conducere mai concre jocuri distractive etr. table, tenis de masă), de aparate ri lor. Colectivul bibliotecii organi cupa „30 Decembrie". A fost reor
o serie de lipsuri si s-a atras aten cii de conducere a vieţii politice si tă. să se bazeze pe .studierea mai a- Despre activitatea cullurnl-educa- pentru proiecţie etc. Dar tonte n- zează acţiuni atractive: seri lite ra ganizată şi brigada artistică de n-
ţia asupra sarcinilor ncindeplinite. economice. Comitetul orăşenesc dc profundată a experienţei practice, tivă cc s a desfăşurat în acest ah cestea au fast prea puţin utilizate. re, ghicitori literare, recenzii etc. gitaţic pe .grup peniru care s-n şt
partid s-a s p rijin it m ult mai mult pe cunoaşterea temeinică a fiecărei la clubul de la grupul de laminoa $i oamenii erau nem ulţum iţi pe M ult apreciate au fost ghicitorii*» întocm it textul noului program.
pe activul de partid. Cu participa probleme. re. ne-au vorbit zilele trecute mai bună dreptate. literare pe marginea rom anelor „Se Am dnt cîteva exemple din num
rea celor 35 tovarăşi care formează Nu încape îndoială, — a spus în m ulţi m uncitori. Relatările lor n-au Tn urma m ăsurilor luate dc Co tea", „O ţelul", „Dunărea revărsată". ea noului colectiv al clubului. În
activul de partid, com itetul orăşe încheiere vorbitorul — că organele lost deloc elogioase. „D oar munca mitetul sindicatului de la C.S.H., co In aceste zile la bibliotecă se fac ceputul c bun, deşi mai sînt m ulte
nesc a reuşit să rezolve unele pro si organizaţiile de partid din oraşul lectivul de conducere al clubului n pregătirile cuvenite pentru discuţi de făcut. Planul de muncă al clu
bleme cu p rivire la valorificarea u- cu cartea s-n desfăşurat bine — spu loot reorganizat, fiind instalat ca ile finale ce se vor organiza cu pes bului trebuie îm bogăţit cu acţiuni
nor noi resurse interne, moderniza Orăştie vor îndeplini cu succes sar neau ci — in rest rar îiuîlneam cile director tovarăşul Gheorghe Voicu, te 100 de c itito ri înscrişi la con a căror eficacitate să se simtă în
rea unor întreprinderi etc. O rgani cinile ce le revin, că se vor obţine ceva". un lin â r energic, cu multă voinţă cursul „Iu b iţi cartea". procesul m uncii, iar la organizarea
Nevoile de traî ale oamenilor zaţiile de bază s-au folosit de ase realizări şi mai bune în înfăptuirea Intr-adevăr, activitatea cwllurnl- ele munca. A ctivitatea a început să A cţiunile organizate in tim pul acestor acţiuni să fie atrase cadre
60
competente, cu ajutorul cărora
muncii sînt extrem de variate. Orga menea cu mai multă eficacitate de sarcinilor trasate de partid. educaiivă dc aici a fost m ul: sub sc învioreze. In perioada scurtă ce scurt (circa o lună) de la reorgani pot realiza a ctivită ţi frumoase.
nele şi organizaţiile ele partid au sp rijinul activului fără de partid. C IL C A LIN ESC U posibilităţi. In afară dc acţiunile în- n trecut de In reorganizarea colec zarea colectivului de conducere nl A ctivitatea la bibliotecă va trebui
clubului bluming, dovedesc că aici
tivulu i. la club au avut loc cîteva
acţiuni interesante care au atras activitatea va porni pe un făgaş îndreptată mai m ult spre cartea teh
spre ele m ulţi m uncitori. In fieca nou. Din planul de muncă al clu nică şi beletristică. In acest scop
re luni după-aminză, la s fîişitu l bului, întocm it pentru luna decem este necesar să se coopteze, pe Un
schim bului I, au loc spectacole cu brie, am reţinut câteva acţiuni me gă colectivul bibliotecii, un colec
film e documentare care sînt prim ite rito rii: lectorate tehnice pc teme ca: tiv de specialişti, împreună cu care?
cu interes de lam inatori. Tn colabo „U tila ju l mecanic pentru lom inoarc- să se iniţieze acţiuni cu cartea teh
rare cu cabinetul tehnic de la gru le continui — exploatare, întreţine nică.
Brigada artistică de agitaţie, a-
pul de laminoare s-a organizat un re", „Lam inarea p ro filelor" etc. Ră- ccastă form ă vie şl operativă a m un
mîne dom en aceste acţiuni preco
concurs „Cine ştie, cîsligă", concurs
CALITATEA PRODUC dotat cu prem ii. organizate, astfel in cit de la înce- cii cultural-educative. m ult apre
nizate să iie respectate, să fie bine
ciată de m uncitori, a pornit bine.
P rintre acţiunile tare au înviorat
activitatea clubului în ultim a vre ’ put ele să răspundă scopului pentru E necesar însă ca pe v iito r să se
me se numără şi cele organizate de care au fost iniţiate, să fie atracti întocmească texte de programe în
calitatea I. Asini, la mingi de sport cole sport. Printre m uncitorii evi colectivul bibliotecii, Fondul de ve şi mobilizatoare pentru viitoare care să se vorbească mai m u lt des
produsele de calitatea 1 realizate, denţiaţi lună de luna. pot fi am intiţi cărţi al acestei biblioteci numără le acţiuni de acest fel. pre experienţa pozitivă, care nre o
depăşesc cu 0.G3 la sută cifra pla tovarăşii Victor Duca, eu să tor dc peste 14 000 de volume. Că lum ină Cum la grupul de laminoare mun în riu rire deosebită asupra oameni
nificată, la haine de piele cu 9.30 mingi, Margareta Apolzan, munci torii sint buni prieteni ai c ă iţii o cesc şi femei, nona conducere a clu lor.
la suta, la serviete cu 0.94 la suta. toare rriHiochinieră, Nicolae Alinte, dovedesc cîteva cilre: cei 3000 de ci bului a luat legătura eu Comitetul S-a pornit bine la diurn. Lacune*
la piei încălţăm inte peniru leţe cu tăbăcar şi Nicolae Ghcorghiu, croi tito ri ai bibliotecii clubului au lec dc femei al oraşului Hunedoara, le care mai sînt pot fi înlăturate.
lâ.40 la smâ. iar la poşete s-au rea- tura t în acest an mai m ult dc 30.000 cu care a stabilit o tematică Ceea ee se organizează la clubul
Noi producem lanţuri pentru b i iasă pc poarta uzinei produse neeo- | zat numai produse de calitatea in tor piele. de volume. „Cartea la locul dc m un interesantă peniru lectoratele cu de la grupul de laminoare şi ce s-a
ciclete. motorete şi combine, lanţuri i espunz.ăloare. ii ia. ION FORO că" a fost una din formele pc care femeile ce vor fi organizate lu preconizat pentru nuinca viitoare a-
pentru fierăstrae mecanice folosite Pentru anul viito r producţia în tehnic ian colectivul acestei biblioteci le-a fo nar lu club. P rim ul lectorat va avea testă că lnm înniorii vor putea găsi
în industria forestieră şi gresoare secţia lanţuri de la Uzina „30 De In fruntea întrecerii pentru cali (din postul dc corespondenţi losit pentru a atrage cit mai m ulţi loc in cursul acestei luni. Peniru
pentru fabricile de u tilaj agricol. A- cembrie" Cugir va li organizată pe tatea produselor se situează colecti voluntari de la fabrica „Că cititori. Cu ajutorul bibliotecilor mo tineri, al căror număr predomină la aici răspuns la problemele care il
ceste produse, ne străduim să le lin ii tehnologice şi tip de produs, vele secţiilor marochinul ie I şî arti prioara" Sebeş). preocupă. LU C IA LIC IU
realizăm la un înalt nivel tehnic şi ccen cc va asigura o sporire sim bile cartea este pusă la indemina grupul de laminoare, s-au preconi
calitativ. In acest scop conducerea ţitoare a producţiei si vn da posibi
secţiei, îndrum ată dc organizaţia de litate organizării .unui control mai Măsuri eficiente
partid, a luat măsuri şi a îmbună eficace asupra calităţii. Ln lanţurile
tă ţit tehnologia de fabricaţie prin dc* o jumătate de ţol se preconizea
sim plificarea unor operaţii, s-au a- ză a se trece !a asamblarea lor au In ansamblul activităţii noastre c- binarca mai judicioasă a sortimen-
doptat procedee moderne ca: exe tomată Dintre cei caic au contri ronomice, conducerea lehmco-ndmi- telor de dimensiuni mai niari, cu
cutarea bucşelor pentru lanţuri prin buit prin munca lor la îmbunătă nistrnlivă. îndrumată de organizaţia cele mai mici, micşorîndu-sc la m i
înfăşurare, executarea b o lţm ilo r cu ţirea calităţii la n ţu rilo r amintesc pe ele partid, a pus mi accent deosebit nimum pierderile de prelucrare. De
centru de nmbomt ele. tov. Teodor Mărginean. mecanic pc calitatea producţiei. Lucrul aces sigur că aici. ca de altfel pe întreg
ciclul de fabricaţie. îşi spune cu-
ta era necesar clin mai multe puncte
Exigenţa manifestată faţă de ca şlnnţator. Ilie Butnni. tehnician, şe ele vedere. vintul pregătirea tehnic n-prolesiona-
litatea produselor a in lă rit răspun ful atelierului lanţuri tăietoare. De la început ne-am dnt seama lă a m uncitorilor. Şi in aceasta di
derea m uncitorilor, inginerilor şi Gheorghe Cornoiu. maistru la uzi- cu o dată trecute peste hotarele pa recţie s-au obţinut rezultate bune
tehnicienilor faţă de m unci, ceea nnre. Ioan Codea, sef de echipă la triei. produsele „M arm urei" nu o.i- Eficienţa tuturor m ăsurilor luate
ce n condus 'a realizarea de pro montaj, Lidia Sibişan si Marin Ji- gajonz.ă numai onoarea colectivului s-n văzut în îm bunătăţirea ca lită ţii
duse de calitate şi In ridicarea pres botcan. presatonre şi M arin Poni- nostru ci a întregii ţări. Apoi. nu produc ţici. Astfel, clin fiecare m c.
tig iu lu i uzinei noastre. Anul acesta vescu, de la C.T.C. trebuie să uităm că p lin natura şi de materie prim ă s-a obţinut mai
noi nu am p rim it nici o rcclanmţie IOAN VIA RIŞ
maistru principal proprietăţile ei. marmura este lo- m ult cu 2 m olii pătraţi plăci de
din partea beneficiarilor. Aceasta a- lositâ ca ornament decorativ şi îy marmură. Fâcînd un calcul sumar
(din postul de c oresponclcnţi
testâ că la noi sc acordă atenţia cu voi liniari de la Uzina „30 De multe din construcţiile social-c-uitu rezuilă că in cele II luni care au
venită calităţii şi că nu îngăduim să cembrie" Cugir). ca le din ţară. trec cit de la începutul anului s-au
Toate aceste cerinţe au stat la obţinut, numai pe seama îm bunătă
bnza luării unui complex de măsuri
ţirii indicilor dc calitate, mai m ult
Roadele întrecerii privind îmbunătăţirea calităţii şî fi de 3.400 m p. plăci de marmură. De
nisajului produselor noastre. La ni
vel de întreprindere s-a form at un subliniat cu sporul ele calitate rea
lizat s-a făcut în ro n d iliilc depăşi
Produsele de marochînărîc şi din şi al cărei obiectiv principal ron- colectiv larg care s-a deplasat la fie rii planului la toate sortimentele.
piele ale fabricii noastre şi-au cîşti- slituie calitatea produselor, Buna care loc de muncă studiind pe în In continuare, vom acorda o a-
gat un binem eritat prestigiu a tit în organizare a întrecerii socialiste, u r tregul flux tehnologic, rezervele de tenţ.ic Şi mai mare îm bunătăţirii ca
ţară cit şi peste hotare. Acest luciu mărirea rezultatelor şi populariza îm bunătăţire a calităţii. lită ţii produselor noastre. îndeosebi
face ca de la o zi In alta. de In un rea lor operativă sint condiţii care In scurtă vreme au fost găsite so ne vom orienta atenţia spre inten
produs In altul, colectivul nostru să stimulează mereu interesul oameni lu ţii deosebit ele valoroase. Bună sificarea controlului de calitate pe
se străduiască mereu, pentru a rea lor, aceştia muncind cu m ult entu oară. numai prin supruînălţarca tonte fazele procesului tehnologic.
liza produse din ce în ce mai bune, ziasm. blocurilor masive de marmură în Ing. SEVAST1ŢA PANESCU
mai frumoase. .Strădania întregului colectiv rle a tim pul tăierii, s-au elim inat com scf serviciu producţie
Dc la început, trebuie scos in e- produce o gama Lot nvni variată de plet pierderile din partea posteeioa- A D A M ‘ TODOR
vîdenţă faptul că la realizai ea si produse. în tot mai multe sortim en ră. vnlorifirînclii-se mai judicios ma tehnician C.T.C.
depăşirea indicilor calitativi con te si ele a 11ta te* superioară, este o- tei ia primă. (din postul rle corespondenţi
trib u ie întrecerea socialistă, care cu glindită in situaţia îndeplinirii in O altă rezervă în valorificarea su voluntari de la întreprinderea
prinde întreaga masă de muncitori dicatorilor stabiliţi la produsele de perioară a marmurei a fost şi îm- „M arm ura" Simeria). La noua librărie din Haţeg. Foto i V. Onolu