Page 8 - 1964-12
P. 8
fc r s s s f
Drumul socialismului
In Uniunea Sovietică a fost lansată
PEST în direcţia planetei Marte
o rachetă cosmică
r
MOSCOVA 1 (Agerpres). — zborului staţiei automate, cu deter
Intr-un. comunicat transmis de a- minarea param etrilor traiectoriei ei
genţia TASS se anunţă că in cadrul şi cu recepţionarca in fo rm a ţiilor.
New York Dejunul oferit Şedsnfe ale unor comisii program ului de explorare a spaţiu b ilite legături, în cursul cărora s-au
Cu staţia „Sonda-2" au fost sta
lui cosmic, la 30 noiem brie 1964 în
de Al. Bîrlădeanu peBowîaoeiate C. A» E. Uniunea Sovietică a fost lansată în recepţionat dale referitoare la tra
iectoria de zbor a staţiei şi la func
deschis cea de-a a sesiune direcţia planetei M arte o rachetă ţionarea sistemelor de bord. După
purtătoare cosmică cu mai
miţhe
cum reiese din datele telcm etrice
trepte, avind la bord staţia auto
Au luat pacte delegaţii din B ul
a Adunării generale O.N.U. la Paris B E R LIN I (Agerpres). — garia, Cehoslovacia, R.D. Germană. mată „Sonda-2". obţinute In cursul prim elor legături
Intre 23 si 28 noiembrie s-au des
cu staţia, pentru alim entarea apara
U ltim a treaptă a rachetei purlă-
PARIS 1 Corespondentul
Polonia, R.P. Romină,
Mongolia,
pres, T. Vornicu, transm ite: Ager făşurat la Berlin lucrările celei de-a Ungaria şi U R.S S. Au participat, (oare a plasat pe o orbită jnterm e- tu rii de bord este necesară o can
14-a şedinţe a Comisiei permanente
titate dc energie de aproxim ativ;
NEW YORK 1. — T rim isul spe- Secretarul general al O.N.U. U A lexandru Bîrlădeanu. vicepre C A.E.R. pentru construcţii. diară un satelit a rtific ia l greu al două ori mai mică decît era dc aş
cial Agerpres, I. Gălâţeanu, trans- Thant a anunţat de la tribuna A du şedinte al C onsiliului de M iniştri, a La şedinţă au participat delega de asemenea, reprezentanţi ai Hepu Păm întului, apoi la momentul sla- teptat.
b ilit prin calcule, de pc bordul sa
m ite : nării prevederile acordului, p o trivit oferit m arţi, la ambasada IIP . Ro- ţiile Bulgariei, Cehoslovaciei, U D . b licii Cuba şi ai R S F . Iugoslavia. te litu lu i a luat zborul o rachetă cos P o trivit datelor prelim inare, sta
M a rti la ora 15,30 ora New Y ork căruia, problemele care nu vor pu mine din Paris, un dejun în onoa Germane, M ongolici. Poloniei, R P. Comisia a exam inat rezultatele mică, care a com unicat staţiei au ţia automată se deplasează pe o tra
(22,30 ora Bucureştiului), s-a deschis tea fi reglementate p rin ir-o hotărî- rea lui Gaston Palewski. m inistru Hoinine, Ungariei şi U.R.S.S. In ca activită ţii sale în anul 1964 şi a dis tomate „Sonda-2" viteza necesară iectorie apropiată de cea sta b ilită
rea de-a 19-a sesiune a A du n ă rii re adoptată cu consim ţăm m tui ge de stat al Franţei însărcinat cu cer litate de observatori au participat pentru plasai'ea pe o traiectorie de prin calcul La 30 noiembi i.e, ora
Generale a O N U. neral (adică fără a fi supuse votu cetările ştiinţifice şi cu problemele reprezentanţi ai R P. Chineze. R P D. cutat unele probleme metodologice mişcare spre planeta Morte. 20,00 (ora Moscovei), staţia s-*;• a fla t
Pină in u ltim ul moment, la New lui) nu vor fi ridicate în cursul dez atomice şi spaţiale. Coreene. Republicii Cuba şi R. D. ale colaborării ţâ rilo r în domeniul Scopul lansării il constiiuie veri la o distanţă de 40.000 kilom etri de
Y ork au avut loc demersuri şi con baterii generale, tim p de două sau Au participat Charles Lucet, m i statistic, adoptîndu-se recom andări ficarea sistemelor staţiei în condi la Pămînt deasupra punctului supra
v o rb iri în legătură cu criza finan trei săprămini. nistru plenipotenţiar in M inisterul Vietnam. le corespunzătoare. ţiile reale ale unui zbor cosmic de feţei terestre cu coor donatele: 156
ciară a O.N.U In acest cadru, unele Adunarea a adoptat apoi progra A facerilor Externe. Pietre Jacquinot, Au fost discutate probleme ale lungă durată şi acumularea expe grade, 09 m inute longitudine estică
ţă ri occidentale consideră ca statele mul său de lucru. Incepîndu-şj lu director la Centrul naţional de cer colaborării ţă rilo r membre în do Comisia a aprobat planul activi şi 12 grade, 50 m inute latitudine
membre ale O N U sini obligate .să crările, Adunarea a num it pe mem meniul industriei m aterialelor de tăţii sale pe unul 1965. rienţei practice Concomitent se e- nordică.
fectuează cercetări ştiinţifice în spa
participe la cheltuielile privind o- b rii C om itetului de verificare a de cetări ştiinţifice, Hobert Courrier, se Şedinţa s-a desfăşurat intr-o at ţiul interplanetar. Centrul de coordonare şi calcul
peraţiunile O N U. in Congo şi in plinelor puteri. cretar al Academiei de ştiinţe. M i- construcţii, elaborării proiectelor tip mosferă dc colaborare şi înţelegere Un complex special de comandă prelucrează in fo rm a ţiile recepţio
O rientul M ijlociu. După o scurtă cuvintare a pre chel Lejeune, director în secretaria de construcţii ş.a. reciprocă. şi m ăsurători se ocupă cu d irijarea nate.
Secretarul general al O.N.U., U şedintelui sesiunii precedente, Car- tul Academiei de ştiinţe, Gilles Cu- Comisia a exam inat rezultatele
Thant, a propus simbătâ ca la sesiu los Sasa Hodr iguez s-a trecut la ale rien şi Yves la Prerierc, de la ca a ctivită ţii sale în anul 1964 şi a
nea A dunării Generale a O N.U. din gerea preşedintelui actualei sesiuni. adoptat planul său de muncă pe
acest an să nu se pună problema A fost ales în această funcţie A lcx binetul m inistrului Palewski. In Consiliul de Seeurifafe Conferinţa anuală
p riv ă rii de dreptul la vot a ţa rilo r Quaison Sackey (Ghana). Adunarea La dejun au luat parte, de ase 1965.
care refuză să finanţeze operaţiunile Generală a h o lă rit prin aclam aţii menea, B ujor Almăşan, m inistrul L ucrările şedinţei s-au desfăşurat
O.N.U. în Congo şi in O rientul M ij admiterea in O.N.U. a tinerelor sta m inelor şi energiei electrice, M ihail intr-o atmosferă de colaborare şi în Examinarea piîngerilor reciproce a Comitetului internaţional
lociu. Cu toate acestea, s-au făcut te independente Malta, Zambia şi ţelegere reciprocă.
unele încercări de a lega deschide M alaw i. Petri, adjunct al m inistrului comer al foştilor deţinuţi
rea sesiunii A dunării Generale a Preşedintele actualei sesiuni a ros ţului exterior, dr. V ictor D im itriu, de agresiune înaintate de Siria şi Izraei
O.N.U. de găsirea unor soluţii în tit o cuvintare, subliniind sarcinile ambasadorul IIP . ltom ine la Parjs, de la Daciiau
această problemă. In baza unui a- care stau în faţa O.N.U, Vasile Vl«d şi M ihai Caraman. con MOSCOVA 1 (Agerpres). —
cord de procedură, Adunarea ge Viitoarea şedinţă a A dunării Ge Intre 24 şi 27 noiem brie 1964 a NEW YORK 1 (Agerpres). — ră In regiunea în care s-a produs in BONN 1 (Agerpres). —
nerală O.N.U. şi-a început lucrările nerale va avea loc m iercuri la ora silieri ai ambasadei. avut loc la Moscova cea de-a V-a La New York a avut loc o nouă cidentul. reluarea lu cră rilo r com i La Mtinchen (R F C .), şi-a în c h rc
cu o întîr/.iere de o jum ătate de oră 15.30 (G.M.T.) cind va începe dez D ejunul s-a desfăşurat Intr-o at şedinţă a C onsiliului de Securitate siei m ixte de arm istiţiu, cu p a rtici iat lucrările Conferinţa anuală
fată de tim pul prevăzut. baterea generală. mosferă cordială. şedinţă a Comisiei permanente consacrată exam inării piîngerilor re parea activă a celor două părţi şi Com itetului internaţional al foşti
C.A.E R. pentru statistică. ciproce de agresiune înaintate de instalarea de posturi de observaţie lor deţinuţi din lagărul dc concen
Siria şi Izraei. in zona dem ilitarizată. trare de la Dachau. La lucrările con
M ajoritatea vorbi lorilor, printre • Delegatul Cehoslovaciei a chemat ferinţei care au durat două zile, au
care reprezentanţii Franţei, N orve Consiliul de Securitate să condamne participat delegaţi din Polonia, B e l
giei şi Cehoslovaciei au cerut celor Izraelul pentru acte de agresiune să- gia, Iugoslavia, Luxemburg. Ceho
Dezbateri în Adunarea două părţi să coopereze mai strîns virşite îm potriva Siriei, arătind că slovacia, Anglia, Franţa şi a lic ţări.
cu Comisia de arm istiţiu a O N U. atacul izraelian asupra te rito riu lu i P articipanţii la conferinţă au dis
Naţională Franceză pentru Palestina. S iriei a intervenit după realizarea cutat probleme in legătură cu eter
Reprezentanţii Franţei şi Norve acordului p rivind încetarea focului. nizarea memor iei foştilor deţinuţi ai
giei au cerut C onsiliului dc Securi După o scurtă intervenţie a repre
PARIS 1. — Corespondentul Ager tate să aprobe recomandările gene zentantului Izraelului, şedinţa a luat lagărului de concentrare de la Da-
pres, Georges Dascal, transm ite : ralu lu i B ull, şeful statului m ajor al slirşit. citau, om orîţi dc călăii nazişti şi în
M a rţi dupâ-amiază a început in Comisiei de ar mişti tiu a O.N.U. Data următoarei şedinţe a Consi legătură cu crearea pe teri cor iu I fos
Adunarea Naţională Franceză ultim a pentru Palestina, care a propus de liu lu i de Securitate va fi anunţată tului lagăr a unui muzeu m em orial,
marc dezbaterea sesiunii parlam en marcarea exactă a lin ie i dc fro n tie ulterior. precum şi cu descoper irea şi pedep
tare : proiectul legii program -m ilî- sirea c rim in a lilo r de război şi c ri
tare pe 1965— 1970. La discuţii s-au m in a lilo r nazişti.
înscris 22 de deputaţi şi ele vor lua La conferinţă a fost adoptată o
s lirş it joi dimineaţa p rin tr-un vot rezoluţie de protest îm potriva inten
al A dunării Naţionale. „G uvernul — Sesieatfiea C'osasiii&flSos ţiei guvernului vest-german de a nu
scrie „Figaro" — vrea să dea un prelungi termenul dc prescripţie
cu această lege program -ini îi tară : mâaaisteB*ial sal O.E.C.SK m inalii de război şi crim in a lii na
sens foarte precis votului in legătură pentru in fracţiu n ile săvîrşiie de c ri
sensul unei aprobări fără rezerve zişti.
a opoziţiei franceze la forţa nu PARIS 1 (Agerpres). — şi în domeniul operaţiunilor comer Comitetul a holârît să organizeze,
cleară m ultilaterală, din care gene fn zilele de 2 şi 3 decembrie are ciale şi de plăţi, O.E.C.D. nu are un intre fl şi 9 mai 19G5, pc te rito riu l
ralul de Gaulle a făcut unul din loc la Paris sesiunea C onsiliului m i domeniu de activitate precis contu fostului lagăr de concentrare, festi
elementele esenţiale ale politicii sale nisterial al O.E.C.D. — Organizaţia rat. Aproape in toate dom eniile in v ită ţi consacrate celei de-a 20-a ani
pentru colaborare economică .şi dez care activează este concurată de alte
europene şi atlantice". versări a e liberării oraşului Dachau.
voltare. Consiliul m inisterial, or organizaţii internaţionale, m ult mai
Legea p iogiam -m îlitarâ (care este ganul suprem al organizaţiei, se în bine înzestrate pentru a face faţă
integrală global în cel de-al cincilea truneşte pentru a patra oară de sarcinilor concrete. Aşa, de pildă,
plan), va costa în .cei şase ani (pină cind la 30 septembrie 1961 O.E.C.D. chestiunile referitoare la politica
a preluat succesiunea fostei O.E.C E. monetară sint tratate de Fondul mo Noi mărturii
în 1970) suma globală de 80 m iliarde
— Organizaţia europeană de colabo netar internaţional, problemele po
franci noi, din care 40 la sulă este rare .economică: ,.. ......... litic ii, comerciale dc G ATT, iar Pia in procesul lui F. NovqJc
rezervată înarm ării tu arma nu Sesiunea. C onsiliului m inisterial ţa comună şi Asociaţia europeană
cleară strategică proprie. coincide cu criza lire i britanice, a liberului schimb se ocupă dc V IE N A 1 (Agerpres). —
M aurice Faure a depus în nume care pune colaborarea economică a probleme structurale ale economiei In cadrul dezbaterilor din proce
ţă rilo r O.E.C D în faţa unor noi sul intentat fostului căpitan SS
le U niunii democratice o moţiune vest-europene. Acestea nu sint dc-
probleme menite să dovedească dacă Frantz Novalc. acuzat dc com plici
de retrim itere a proiectului în faţa această colaborare este viabilă in cît cele mai im portante organizaţii tate la asasinarea a aproxim ativ
celor trei comisii — financiare, ex condiţiile existente, concurente ale O.E.C.D. Intre tim p 400 000 de evrei din Ungaria, în tim
V IE T N A M U L DE SUD. — In partea centrală a V ietnam ului de sud au avui de curind mari terne şi apărării — m oţiune asupra Cind O.E.C.D. a luat fiin ţă , celor s-a vădit că O.E.C.D. nici nu este pul celui de-al Il-lea război m ondial,
inundaţii dc pc urma cărora şi-au pierdut viaţn mai inulle m ii de oameni. căreia urmează să se pronunţe de 18 state europene membre li s-au chemată să ia hotărîri concrete, ci au fost aduse noi dovezi despre v i
In fo to : O vedere dc sus a regiunii Hau Hon, lovilă dc calam itate. putaţii. asociat şi S.U.A. şi Canada. Anul novăţia acestuia. M artora Lenlce
acesta, Japonia a dobindit, de ase reprezintă mai m ult un fel de cen Hauer, o fostă deţinută a lagărului
menea, calitatea de membru deplin tru de legătură în cadrul căruia se de concentrare de la Kistorcsa, a
al organizaţiei. întîlnesc reprezentanţii ţă rilo r in declarat că Novalc era comandantul
D em onstraţii In tim p cc însă fosta O.E.C.E, a- dustriale occidentale pentru a discu un ită ţii SS caic a procedat la ares
tarea ei şi a altor cetăţeni din Un
ale partizanilor Poziţia R.F.Germane faţa de F.N.M. privind aplicarea planului M arshall ta problemele economice comune. garia. precum şi la deportarea sa
vea de îndeplinit sarcini concrclc
O.E.C.D.
exercită deci în prim ul
în lagăr. De la Kistaivsa, deţin uţii
rînd funcţiunile unei organizaţii co erau trim işi apoi Ia A uschw it* unde
păcii din Fran ţa mune de studii şi cercetări, menită erau gazaţi Organizatorul transpor
BONN I (Agerpres). — mîne numai am ericanilor. In ce p ri- să-şi întreţină o forţă atomică pro turilor- a mii de persoane spic acest
PARIS 1 (Agerpres). — Sub titlu l „care este poziţia noa veşic modul de «a voia în vederea prie şi să decidă singur cînd anume La 2 ianuarie 1965 — să facă posibilă o mai bună cnor- lagăr, a declarat martora. era
In numeroase oraşe m ari şi m ici stră ziarul ,,în du strie kuricr,“ pu lu ă rii unei hotărîri, „Industrielcu- trebuie s-o pună in funcţiune. A donare a po liticii economice a ţă ri Frantz Novalc.
din Franţă au avut loc demonstra blică un articol în care analizează rie r" subliniază că acest lucru ar doua este ca unul din parteneri, şi alegeri prezidenţiale lor membre. Procesul continuă.
ţii ale partizanilor păcii îm potriva poziţia R F C . faţa de proiectul fo r fi „lip sit de sens", deoarece „în a in anume cel mai puternic, să hotăra si
înarm ărilor nucleare, pentru dezar ţelor nucleare m ultilaterale ale te de a intra in funcţiune un me lă singur. în numele tu tu ro r mem în Pakistan
marea generală şi pentru oprirea N .A.TO . canism ele vot, oricare ar ti el. re b rilo r alianţei. Acest lucru este va
răspînclirii armei nucleare. „La Congresul de la Karlsruhe, foi zultatul războiului ar putea fi decis". labil pentru fo ita atomică atlantică; C AR ACf 1 (Agerpres). —
Demonstraţia din suburbia p a ri inpepe ziarul relatarea, P artidul so- In continuare, ziarul subliniază că el va fi la fel de valabil pentru In capitala Pakistanului s-a anun /%
ziană Genneevilliers s-a încheiat cu cial-dcm ocrat a declarat că va lupta pină în prezent „n ici comunicatul forţa atomică europeană pe care ţat luni, in mod oficial, că alegerile
un mare m iting, la care au p a rtici şi el pentru înfiinţarea F.N.M. Acest final asupra convo rb irilor dintre vrea s-o înfiinţeze de Gaulle. în a- prezidenţiale vor avea loc la 2 ia
pat par|izani ai păcii din Paris şi lucru înseamnă că guvernul R F C ., Schroder şi Rusk, care au avut loc lianţă cu W ashingtonul, dar în con nuarie 1965. Cu această ocazie,
din întreaga regiune pariziană. La indiferent de rezultatul alegerilor la Washington, nu arată altceva de- d iţii in care Europa ar avea sin 80 000 dc „m ari electori" vor avea MIERCURI 2 DECEMBRIE 1864
m iting a rostit o amplă cuvintare ele anul viito r, îşi va menţine mai cîl că deocamdată cele două gu gură dreptul să hotărască folosirea de ales între actualul preşedinte,
scriitorul Jaccjues Madaule, membru departe punctul de vedere adoptat verne vor să aştepte propunerile lui arm elor atomice. In ultim ă instan mareşalul Mohammed Ayub IClian,
al B iroului C onsiliului Naţional al acum. Se pune numai întrebarea Wilsoo în legătură cu viitoarea fo r ţă şi in cadrul forţei atomice euro candidatul partidului de guvernă- dc Sus": „Itin e ra r sucevean* de
Păcii din Franţa. dată pină atunci problema F.N.M. mă de participare la o forţă atomică pene ar trebui să decidă unul sin mînt, şi Fatima Jinnah, şef al L ig ii CINEMA Plafon Pardău; 18,05 C interc; 10.15
P articipanţii la m iting an adoptai va mai exista in forma ei actuală. a N A T O. Acest lucru nu se schim gur. probabil cel mai puternic dîn musulmane pakistaneze. candidata D EVA: Vinăloarea — cinema- Fapte din întrecere; 18,30 Program
în unanim itate o rezoluţie in care De pe acum talmeş-balmeşul este bă nici prin constatarea că cei doi punct de vedere atomic. opoziţiei. Agenţia France Presse re togralul , ,.P atria"; E permis să muzical pentru fruntaşi şi eviden
condamnă războiul din Vietnam ul considerabil. m iniştri şi-au exprim at speranţa că Aşadar, Franţa nu doreşte in nici latează că pc lista candidaţilor pen calci pe iarbă — cinematograful
de sud, intervenţia armată în Con Valoarea asigurărilor şi declaraţii în curind se va ajunge la o înţe un caz F.N.M., dar luptă pentru tru alegerile prezidenţiale au apă „A rta “ ; PETROŞANI: Viata p a rti ţiaţi în întrecerea socialistă; 19,00
go şi cer încetarea cursei înarm ă lor în legătură eu proiectul F.N.M. legere asupra proiectatei flote ato ideea unei forţe atomice europene, rut, de asemenea, două nume noi culară — cinem atograful „Repu Jurnalul satelor; 19,20 „G hid m uzi
rilo r nucleare, sub orice formă, in scade pc lună ce trece. Am ericanii mice şi că la acest proiect vor p a rti la care partenerii europeni însă nu — „candidaţi independenţi" — K. cal" — C iclul „Sonata instrum en
clusiv sub forma aşn-ziselor forţe spun că voi- să acorde partenerilor cipa cit mai m ulţi aliaţi. Pc cit de ar avea in mod practic decit sarcina M. Kamaj din Dacca şi Mian Bashir blica", B raţul nedrept al legii — tală": dezvoltarea sonatei (Em isiu
nucleare m ultilaterale ale N .A.TO , din N.A.T.O., mai ales vest-germa- pozitiv sună această form ulare, pe de a contribui cu bani şi mijloace Ahmed, din Caraci, necunoscuţi pină cinem atograful „7 N oiem brie"; LU - nea a IlI-a ); 20,30 Noapte bună. co
PENI: îm puşcaturi in ceaţă — ci
20.40
lilia c u lu i";
pii: „Povestea
nilor. dreptul dc a participa la ho- a ţii de puţin ascunde ca temerea că tehnice. Englezii, sub noul lor gu in prezent de corpul electoral. nem atograful „C u ltu ra l"; A L B A V alsuri; 20,55 Chită Petre Ştcfă-
tărîri, prin înfiinţarea F.N.M. Re întregul proiect va trebui pus la vern. nu vor in momentul de faţă „Adevărata alpgeie — menţionea 1U LIA: Al nouălea nume — cine ncscu-Goangâ. In program,i a rii din
zultatul ar fi însă cel m ult p a rti rece, în cazul cînd Belgia şi Olan nici F.N.M. şi nici forţă atomică ză agenţia citată — va avea. însă, matograful „V ic to ria "; Cerul cji opere; 21,15 Recital dc poezie: F ru
I K ciparea la hoiărîrile privind execu da, care l-au şi refuzat, precum si europeană. R.F.G. tui vrea să-şi s tri loc intre Ayub lvhan, al cărui pro mocirla — cinem atograful „23 A u museţile patriei oglindite in poe
tarea sarcinilor ce revin flotei ato alte state europene, cum ar fi Ra ce re la ţiile cu nimeni, este însă de gram prevede continuarea actualu gust"; SEHE$: Inspectorul şi noap zia contemporană.
mice m ultilaterale". Ziarul consi lia, l-ar respinge. părere că trebuie să satisfacă dorin lui regim prezidenţial şi Fatima tea — cinem atograful „P rogresul"; PRO G RAM UL II: 8.35 Lucrări
S P O R T IV E deră că in ce priveşte participarea Deci, nu există decît două posibi ţa am ericanilor şi să se alăture Jinnah, caic sc pronunţă pentru un Povestea Scufiţei Roşii — cinema corale inspirate din viata nouă a
la holârirca privind punerea in func
regim parlam entar de tip occiden
tograful „Sebeşul"; ORASTIE: D ra
ţiune a arm elor atomice, aceasta ră- lită ţi. Prim a este ca fiecare aliat F.N.M. tal*. goste neîm plinită — cinematogra patriei; 9.03 Muzică populară;
Intre 4 şi C decembrie se va des 10.05 Form aţii de muzică uşoară;
făşura la Bucureşti o nouă competi ful „F lacăra"; H AŢEG : Nu eşti 10.30 Universitatea tehnică radio;
singur — cinem atograful „Popu
ţie internaţională de handbal. Este 10,45 Cintece pioniereşti; 11,03 Pie
vorba de turneul internaţional de tului şi-au exprim at speranţa că d i la r"; BRAD: Scano Boa — cine se de estradă; 11.50 Cintece şi
handbal feminin la care vor parti ferendele indo-pnUislancze vor fi re m atograful „Steaua roşie"; SIM B jocuri populare; J2.15 De toate
R IA : Am ajuns şi rege — cine
cipa două selecţionate ale Capitalei, SCURTE ŞTIRI <► SCURTE ŞTIRI zolvate pc cale paşnică, prin nego pentru toţi (reluare); 12,45 Muzică
echipa oraşului Budapesta şi forma cieri directe, fără vreun amestec din matograful „M ureşul". din operete interpretată dc H crber
ţia dc club Slovnaft Bratislava. În afară. Comunicatul comun sc pro Ernst G roh: 13.30 Muzică uşoară;
trecerile se vor desfăşura in sala nunţă îm potriva râspindirii arm elor RADIO 14.30 Din cele mai frumoase melo
l'loreasca, MOSCOVA. — La Moscova — ţul Suvannn Fumma, viceprem icru- Haslings Banda vn pleca la sfîrşi- nucleare şi îm potriva tuturor expe dii populare; 15,05 Cînlă Ansam
(Agerpres) anunţă TASS — s-a comunicat o fi Iiii guvernului laoţian şi preşedinte tul sâptăniînîi la Wahsinglon, pen rienţelor cu aceste arme. PRO GRAM UL I: 5,00 Jocuri blul Arm atei, d irija t de Dinu Ste-
cial că guvernul U.R.S.S. a in vita t nl P artidului Neo Lao Ilaksat, p rin tru a se in tiln i cu preşedintele John populare; 5,30 Lecţia dc gim nasti lian; 15,30 „M elodia şi interpretul
★ son. ACCRA. — In urma întrevederi că; 5,40 Muzică iniei pr elată dc preferat" — muzică uşoară; 16,00
Astăzi se dispută la Ploudiv me pc prim ul m inistru a) Dancinărcii ţul Sufnnuvong, în legătură cu re lor de la Acera, dintre preşedintele fanfară; 6,10 Piese de virtuozitate; „George Enescu —- compozitor şi
ciul retur din codrul „Cupei oraşe — Jcns Otto krag, pe prim ul m i luarea tratativelor referitoare la so TO KIO . — Cel de-al 15-lea Con Ghanei, ICwanie NUiumah, şi pre 6,20 Emisiunea pentru sate; 6,30 d irijo r": Suita a H-a in Do m ajor;
lor tirguvi" dintre echipa Petrolul nistru al Suediei — Tagc Erlandcr luţionarea problemei laoţiene In gres al partidului libcral-dcm ocrat şedintele Dahomey-uluî, A p itliy, a Muzică uşoară; 6,45 Salul voios de 16.30 Solişti şi orchestre de muzică
Ploieşti şi formaţia Lokomotiv Plov- — şi pe prim ul m inistru nl N orve scrisoarea sa. p rin ţu l Suvanna Fum (de guvernăm înt) din Japonia, des fost dat p u b licită ţii un comunicat pionier*; 7,06 P otpuriuri dc estra populară din diferite oraşe ale ţă
ma propune ca convorbirile dintre
giei — Einar Gerhardson — să Iacă
div. In prima intilnirc disputată la o vizită în Uniunea Sovietică. In v i cele trei părţi din Uaos să continue făşurat m arţi a durat numai o oră. comun în care cei doi preşedinţi pre dă; 7,30 S lalul m edicului; 7.45 M u rii; 18,30 Lectură dram atizată din
Ploieşti fotbaliştii rom ini au obţinut Delegaţii la congres au avut dc dis conizează printre altele, înfiinţarea zică uşoară; 8,00 Sumarul presei; rom anul „C uibul dc vipere"; 19,05
victoria cu scorul de 1—0. ta ţiile au fost acceptate. Data vizitei pe te rito riu l laoţian. După cum se cutat o singură problemă : alegerea unei uniuni guvernamentale a sta 8,06 M elodii populare; 8,55 Pagini
în Uniunea Sovietică va fi stabilită şlie, convorbirile caic s-au desfăşu noului preşedinte al partidului (după telor africane. In comunicat sc spu Muzică populară interpretată dc
pe căi diplomatice. rat recent la Paris nu au dat nici cum sc ştie, fostul preşedinte 11a- ne că o astfel de uniune s-ar putea orchestrale din operete; 9,30 Cîn- Ion Cristoreanu şi Nicolae Răluţă:
Joi, in capitală, pc stadionul 23 LONDRA. — In noaptea de 30 no un rezultat. Reprezentanţii celor trei yato Ilceda şi-a dat demisia în realiza eu participarea, la început, tece despre apele patriei şi jocuri 19.30 Muzică din opereta „S ilvia "
August, echipa Dinamo Bucureşti iembrie, sute de locuitori ai Lon părţi nu au putut cădea dc acord cursul lu n ii trecute din motive de doar a eîtorvn din statele africane. populare; 10.03 Opera „Fata de ză de ICalman; 20.00 Muzică uşoară;
t ‘Q intilni in cadrul ,,Cupei campio drei şi-au manifestat protestul îm asupra problemei încetării focului în sănătate). In postul dc preşedinte al padă" de Rimski Korsakov. (mon 20,15 Şcoala şi viaţa; 20,35 Muzică
nilor europeni" la fotbal pe lnter- potriva politicii de apartheid a gu Laos. partidului a fost ales actualul prim - DAMASC. — Prim ul m inistru al taj m uziral-literar); 11,30 Buchet uşoară interpretată de form aţia
nazionale Milano Oa.spef.it au sosit vernului rasist al lui Vcrwoerd. Adu m inistru, Sato Deşi, p o trivit statu K uw eitului, Sabah A l Salini, şi-a de melodii dc muzică uşoară; 12,30 Cornel Popescu; 21.15 Teatru la
Muzică populară interpretată
de
astăzi in Capitală. Partida va ji con narea organizată dc mişcarea b ri NEW YORK. — P rim ul m inistru tului P artidului libcral-dem ocrat. prezentat demisia la 29 noiembrie. Mia Rnrbu. Ion Sasu şi Costel M oi- m icrofon: „P ortretul".
dusă la centru de austriacul Deme- tanică îm potriva apartbcid-ului a nl statului M alawi, Haslings Ban preşedintele şi vicepreşedinţii sini După cum transm ite agenţia Asso să; 13.00 Concert dc prînz; J4.30
Irius Wlcchojanis. cerut să nu se trim ită nici un fel da, a sosit luni la New York pen aleşi prin vot secret, dc data aceas ciated Press, şeful statului, em irul Roza v in tu rilo r; din cuprins; Cer Buletin meteorologic
(Agerpres) dc arme H epublicii Sud-Africane şi tru a participa la lucrările A dunării ta ei au fost aleşi prin vot deschis. AbduMah a) Salim a) Sabah, „i-a cul nostru de geografie; Poşta em i
să fie eliberaţi toţi deţinuţii poli Generale a O.N.U. După cum s-a cerut insă să râmînă in funcţia sa siunii; 15.00 Din folclorul muzical PENTRU 24 ORE
Campionatele internaţionale de te tici din această tară Adunări sim i NEW D E LIII. — fn comunicatul şi să formeze un nou guvern". Piuă ai popoarelor; 15.30 Festival „V ic- Vreme închisă şi umedă. Vor că
nis de masă «le R. P. Polone au lare au avut loc în numeroase cen mai anunţat, statul iMalawi — care comun publicat la sfirşilu ! vizitei acum, Al Salini a promovat o poli na — 1964". Sonate de Beethoven dea ploi temporare. Vîntu! va su
loc în zilele de 2, 3 şi 4 decembrie. tre studenţeşti din Anglia la care au şi-a dobindit recent independenţa — pe care prim ul m inistru al K uw ei tică de nealiniere şi dc solidaritate interpretate dc W ilhelm Baclchaus; fla din vest şi nord-vest. Tempe
La aceste întreceri ia parte şi participat m ii de studenţi. va fi p rim it la începutul actualei se tu lu i, Sabah al Salim, a făcut-o in cu ţările arabe. De curind el s-a 16.10 Muzică din opere; 16,40 M u ratura aerului va fi cuprinsă între
un lot de sportivi rom ini alcătuit siuni în rîndul m em brilor O rgani India, cele două pârli se declară îm pronunţat îm potriva discrim inării 5 şi 10 grade ziua, iar noaptea în
dîn : Viorica Ivan, Doina Zaharia, V IE N TIA N E . — Presa laoţiană a potriva folosirii forţei pentru regle zică uşoară romincască; 17,15 Un tre 2 şi 7 grade
Lidia Sălăgeanu, S ilviu D um îtriu şi publicat o scrisoare adresată Ia 27 zaţiei N aţiunilor Unite. P o trivit de mentarea disputelor de frontieră. rasiale şi in s p rijin u l mişcării na volum de reportaje despre „Ţara D im ineaţa ceaţă.
Gelu Păun. noiembrie de prim ul m inistru, p rin claraţiei unuia dintre asistenţii săi, P rim ii m in iştrii ai Indiei şi K uw ei ţionale dc Independenţă din Adcn.
Redacţia şl administraţia ziarului: str. Dr. Petru Groza nr. 25 telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.TR nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoera-Deva 40.0 bl