Page 80 - 1964-12
P. 80
Pag. 4 Drc nat socialismului Nr. 3106
t PESTE HOTARE rg S r o m , ) H- Au
f \\
1V.1
\ r \ L II'
m m M 6 m o a ş a
O.N.U.: Dezbaterile Adunării Generale Evoluţia evenimentelor IN CONSILIUL DE SECURITATE Aa t ^ JN
din Vietnamul de sud &
NEW YORK 22. — T rim isul spe Gmt, iar alta la 20 Gmt. El a de smEm FEucfTÂQt sâiAmmm m t m m ş/
ria ! Agerpres, I. Gălăţcanu, trans clarat că scopul celor două şedin O Discuţiile în legătură cu conflictul
m ite: ţe de m iercuri este „de a pune la SAIGON 22 (Agerpres). — PUBLICULUI CALATOR PENTRU REZULTATELE
Adunarea Generală a O.N U. îşi punct uncie probleme înainte de în Ş tirile sosite m arţi noaptea din ca de frontieră izraelian
ton tinu ă dezbaterile generale. )n treruperea actualei sesiuni şi de a pitala Vietnam ului de sud continuă
şedinţa de m arţi au luat cuvîntul stabili data pentru începerea dez să fie vagi în legătură cu soluţiona # Dezbaterile în problema congoleză NUTE ÎN ANUL 196A SILE UREAZĂ SUCCESE TOT
reprezentanţii Cam erunului, Jzrae- baterilor în cea de-a doua parte a rea situaţiei politice din Saigon. In NEW YORK 22 (Agerpres). —
lului. M exicului şi Portugaliei. sesiunii, prevăzută pentru luna ia această ordine de idei, agenţia Consiliul de Securitate s-a în tru n it cercurile colonialiste din Belgia şi MÂIMARIIH MUNCĂ ÎN ANUL ip & f?
S em nificativ este faptul că în tim p nuarie". France Presse arată câ „Dacă se con luni seara pentru a examina pro S.U.A. „au do rit să umple golul In s
lor
vederea m enţinerii controlului
ce reprezentantul Portugaliei îşi Pe culoarele O N U se vorbeşte că sideră că în genere ar putea fi gă blema conflictului de frontieră din asupra ţă rii şi acest lucru îl puteau
rostea cuvîntul. în sulă se aflau este posibilă realizarea unui acord sită o soluţie, peste citeva zile pen tre Izrael şi Siria. realiza prin furnizarea de arme Jui < 3
numai 40 de delegaţii din cele 115 in următoarele 24 de ore, care va tru problemele ridicate de lovitura In şedinţa de luni a fost prezentat Combe pentru a lupta îm potriva pro
< îte participă la lucrările actualei perm ite A dunării Generale a O.N.U. de stat în acest moment se consta un proiect de rezoluţie anglo-ame- p riu lu i popor. Bouattoura a cerut
sesiuni a A dunării Generale a să-şi continue lucrările în mod nor tă totuşi că situaţia creată în urm a rican, care se mărginea să deplîngă
O.N.U. La s lirşitu l şedinţei, pre mal. După cum se ştie. prim a parte dizolvării în a ltu lu i Consiliu N aţio incidentele. Delegaţia marocană a C onsiliului să faciliteze rezolvarea
şedintele A dunării Generale, Alex a sesiunii s-a desfăşurat p o trivit u- nal rămîne foarte confuză" Ş tiri înaintat cinci amendamente la acest problemei congoleze in cadrul O r
Quaison Saclccy (Ghana) a anunţat nor înţelegeri fără ca problemele încă neconfirm ate afirm ă că gene ganizaţiei U n ită ţii Africane. Cu p rile ju l cefei de a 17-a anivepsopi a
pentru m iercuri două şedinţe ale care necesită vot să fie luate în dis ralul Khanh, comandantul şef al proiect ele rezoluţie, trei dintre ele După ce a fost de acord cu ope
A dunării Generale, una la 15,30 cuţie. fo iţe lo r armate sud-vietnameze, ar fiind insă respinse, în tru cit nu au raţiunea de Ja S tanlevville denum in !proc/ornopjj ş i
fi fost arestat şi apoi eliberat în în tru n it m ajoritatea de voturi. Trc- d-o o „m isiune um anitară", S ilver
urma intervenţiei personale a amba c*îndu-sc la vot asupra proiectului de Kielson, reprezentantul Norvegiei a
a
rezoluţie nnglo-american, acesta
declarat că trebuie găsite acele căi
A 20-a aniversare a c o n s titu irii sadorului american M axw el Ta.ylor în tru n it opt vo tu ri : S U.A., Anglia, care să ducâ la reconcilierea naţio nou, condoceneo
Acelaşi Khanh a vorbit în noaptea
de m arţi la postul de radio Saigon, Franţa, Norvegia, cianlcaişistul, Bo nală a tuturor fo rţe lor din Congo.
A dunării N aţionale Ungare declarînd eu această ocazie că livia, B razilia şi Coasta de Fildeş,
„în a ltu l Consiliu a fost folosit de îm potriva proiectului au votat M a
rocul, U R.S S. şi R S Cehoslovacă. Campania UNESCO
DEDRECEN 22 — Corespondentul re. şi a lţi conducători de partid şi anumite elemente spre a incita
Agerpres. A. Pop. transm ite : de stat au depus coroane dc flo ri la populaţia la dezordini". Generalul Intrucît nu a obţinut votul unuia din
C onsiliului
m em brii perm anenţi ai
Luni au avut loc la Debrecen fes monumentele ostaşilor rom ini şi so Khanh a reafirm at că torţele armate de Securitate, proiectul de rezoluţie împotriva
tiv ită ţi p rile ju ite de cea de-a 20-a vietici căzuţi în luptele îm potriva vor susţine pe şeful statului şi şe nu a fost adoptat.
aniversare a constituirii A dunării fascismului, pentru elibei'area U n ful guvernului, armata avind în a- NEW YORK. 22. T rim isul special analfabetismului Petroşani
Naţionale Ungare. In cadrul unei a- gariei. celaşi tim p misiunea de a servi ca
dunări festive de la Colegiul din lo Din partea R. P. Romîne au de interm ediar între părţile actualmen Agerpres, I. Gălăţeanu transm ite : NEW YORK 22 (Agerpres). —
calitate a luat cuvîntul Gyula Ka- pus coroane de flo ri M ihail Roşia- te in litigiu. In Consiliul de Securitate au con Opt ţă ri in curs de dezvoltare vor
Hai. vicepreşedinte al guvernului re tinuat m arţi dimineaţa dezbaterile
nu, ambasadorul R. P. Romîne la Grupul tin e rilo r generali avi ţin u t fi alese pentru început în vederea
voluţionar muncitoresc-ţărănesc un să sublinieze „câ ei n-au nicidecum în problema congoleză. Luind cu lansării campaniei îm potriva analfa
gar. Istvan Dobi, preşedintele Con Budapesta, şi It. col. Alexandru Ma- intenţia de a ceda puterea civililo r. vîntul pentru a doua oară de cinci betism ului, dusă de UNESCO In
siliu lu i Prezidenţial al R. P. Unga cavei, ataşat m ilitar. Unul dintre aceşti tineri generali, Consiliul a inceput să disc cile acea loc dc a desfăşura un „asalt masiv"
stă problemă, reprezentantul A lge
Nguyen Cao K.v a spus: Am acţio riei, Bouattoura, a declarat că „a- îm potriva analfabetism ului, cum in
nat spre a elim ina toate clementele firm a ţiile p o triv it cărora Algeria tenţiona in iţia l, UNESCO preco
ROMA: După 12 scrutine nici un candidat care ameninţă stabilitatea guvernu şi alte state africane acordă ajutor nizează acum o metodă selectivă şi
lui. Elim inarea întreprinsă a avut insui genţilor sînt nefondate. Mişc a experimentală de rezolvare a pro
nu a întrunit majoritatea necesară ca prim scop de a debarasa guver rea congoleză se bucură de un sp ri blemei alfabetizării unui număr de
jin susţinut clin partea poporului 700 milioane de bărbaţi şi femei. su c e o s e a
ROMA 22. — Corespondenţii A- voturi suma totală a electorilor de- nul şi forţele armate de elemente congolez". )n continuare, el a ară Organizaţia consideră că această
gerpres G. Pastore si O. Palei* trans mocrat-crcştinj. Observatorii pun a- indezirabile a căror activitate este tat că după retragerea forţelor metodă se va dovedi mai eficientă. s>
m it : ccst fapt în legătură cu lunga reu potrivnică armatei*’. O.N.U. efectuată în cursul verii în Cele opt ţări unde voi fi depuse
M arti seara. în alegerile preziden niune nocturnă a lid e rilo r parla efo rturi intense, nu au fost încă a-
ţiale italiene a avut loc şi cel dc-al mentari democrat-ercştini. desfăşu lese, clar ele vor fi probabil, ţâri
X II-le a scrutin, fără ca vreun can rată înainte de cel dc-al XI-)ea clin A frica, Asia şi Am erica Latină
didat să întrunească m ajnritatea ne scrutin. în care Mariano Humor, se C O N G O : M ă sca iS a jâ i Amănunte asupra acestui plan
cesară. La sfîrşitul acestui scrutin cretarul P.D.C., a cerut să se renun sint conţinute în lr-u n raport al se
au fost consemnate urm ătoarele re ţe la candidaturile lui A m intore Fan- cretarului general al O. N. U.p U
zultate: Tliant, adresat celei de a 10-a sesi
fani şi C iul io Pastore. Dacă se con î$i «©sîceasta'ează forţele uni a A dunării Generale.
Giovani Leone 401 voturi. Um bcr- sideră aportul v o tu rilo r partidelor
to Terraeini 250 voturi. Pietro Nenni .John Bowers, şeful secţiei UNESCO
104 voturi, Malagugini (din partea de dreapta la sufragiile candidatului LE O P O LD V ILLE 22 (Agerpres). — oraşului Paulis Cu ţoale acestea, la pentru alfabetizarea adulţilo r, vor
Lcopoldville parvin ştiri p o triv it că
P.S.I.U.P.) 35 voturi. oficial al P.D.C., se vede insă că In nordul şi estul Congoului. bind despre „hnosul lingvistic" exis
Pentru prim a dată în cele şapte nici dc data aceasta cl nu a în tru transmite corespondentul din Leo- rora răsculaţii atacă in permanenţă tent în lr-o mare parte a lum ii, a
zile de cind se desfăşoară alegerile, nit toate voturile partidului său. poldville al agenţiei France Presse, cartierele pei iferice ale oraşului. De spus că, după «aprecierile UNESCO,
fapt. trupele guvernamentale nu de
Giovani Leone a în tru n it un num ăr M iercuri. Ia ora 10,30 (ora Romei) se semnalează im portante concen ţin poziţii solide (Iccîl la aeroportul îri lume există 2 800 de lim bi. Une
de sufragii care depăşeşte t u două va avea loc ccl dc-al 13-lea scrutin trări de forţe ale răsculaţilor. In le naţiuni africane au pînă la 100
tim p ce trupele guvernamentale* con din Paulis. Aceeaşi situaţie există şi dc dialecte şi in numeroase ţări, în
tinuă operaţiunile de aşa-zisâ „cu in localităţile Shabunda. la est dc curs dc dezvoltare, există regiuni
răţare". in nordul localităţii Bukavu Kindu. la Banal ia şi Ralwasende, si întinse în caic nu e xî'iă r-ilLibel
R.F.G. va lansa primul satelit în 1967 şi la Kindu, în apropierea oraşelor tuate la nord de Stanley viile. pentru limba vorbită.
Samba şi Lufubu, pc şoseaua dintre Cu OCAZMZILEI DE 3 0
BONN 22 (Agerpres). — rată in comunicat, va li de a explo A lb e rtville şi Baudoinvillc, precum
M inisterul pentru cercelăi i ştiin ra efectele magnetismului terestru. ş» pe malul (Ic nord-est al Jacului DEGEname, c ea de a 17-a
ţifice şi probleme atomice din R.F.G. F.l va fi folosit, dc asemenea, pentru Tanganica are loc o concentrare ma Situaţia politică
a anunţat la 22 decembrie că in a- a trim ite pe Pămint inform aţii în sivă a fo iţe lo r revoluţionare caic ANIVERSARE A PROCLAMAM!
nul 1967 va fi gata pentru a fi pla- legătură cu radiaţiile particulelor de după cum subliniază corespondentul din G u y a n a B rita n ică
Nat pe orbită prim ul satelit vest- înaltă energie ale Soarelui. agenţiei France Presse, prevesteşte QEPUBi ten p o p u la r e ro m im ,
german. Pentru lansarea satelitului Un al doilea satelit vest-germnn o puternică ofensivă in direcţia Ka- GEORGETOWN 22 (Agerpres) — ciparea partidului său la adm inis
va fi folosită o rachetă americană va fi lansat în anul 1968, el urm înd tangăi. Toate ş tirile din ultim ele ore Situaţia politică clin Cuayana B ri traţie. fn cadrul adunărilor, arată Şt A ANULUI NOU,
de tip „ScouL“ . să furnizeze info rm aţii în legătură vorbesc despre faptul câ trupele gu tanică, după numirea «Ini* «•■Forfoes agenţia, Checldi Jagan în r.uvîntă-
Principala sarcină a satelitului, se cu spectrul solar. vernamentale deţin controlul asupra Durnham ca şef al noului guvern, rile sale scoate în evidenţă faptul
continuă să fie în atenţia c o ifu rilo r că partidul său „a fost înşelat, nu
ziaristice. Agenţia United Press In in frin t" / . a . e o M B m r m s im
ternational relatează că fostul pre •Jagan se referă totodată la proble
mier Chcdcli Jagan, lider al P arti mele caic stau in faţa noului guvern fe u e /r j) călduros
dului populai* progresist, care a în si anume : eliberarea imediată a tu euewret-A c ir ş/ pe sa la r ia ţ ii
tru n it cele mai multe voturi în ale turor d e ţinuţilo r politici, reorganiza
gerile generale, işi continuă turneul rea poliţiei şi n ailo r forţe de secu în to eprin d eo iî, u w fym j-L em t
prin ţară, în acţiunea de a explica ritate în scopul în lă tu ră rii instabili
faptul câ alegerile au fost fraudu tăţii. adoptarea unor noi aranja
loase. V orbind la o nouă adunare în
localitatea Lusignan, el a spus că mente constituţionale privind terito
Guyana Britanică nu va putea să riu l tării, schimbarea sistemului e-
aibă un guvern stabil fără p a rti lectoral şi noi alegeri generale.
Problemele monetare Strauss
ale Pieţei comune se pronunţa pentru
pe primul pian unitate politică
BRUXELLES 22 (Agerpres). —
Odată încheiate tratativele în pro între Franţa şi R.F.G.
blema un ifică rii p re ţu rilo r la cerea
le, pe prim ul plan in preocupările
Comisiei Pieţei comune au revenit PARIS 22 (Agerpres). —
problemele monetare şi cele privind Intr-u n inte rviu acordat colidia-
negocierile din cadrul rundei Ken- nului independent „Com bat", Franz-
nedy. Joseph Strauss, fostul m inistru de
După cum transmite agenţia Fran război vest-german si preşedinte al
ce Presse, Comisia Pieţei comune tu grupului creştin-social din Bundas-
rnează ca pînă la sfîi*şjiul acestui an tag, s-a re fe rit la mijloacele p o liti
sâ pună la punct poziţia sa în aceste ce care, p o trivit spuselor lui. ar tre
probleme paralel cu pregătirea în bui să ducă la integrarea Europei
fă p tu irii p oliticii agricole comune in occidentale. A slfel. Strauss a men
ce priveşte produsele lactate, car ţionat ca un prim pas pe calea uni
nea, fructele, legumele, zahărul, ma fic ă rii Europei occidentale realiza
K.F.G. — IN FOTO: Demonstranţi purtind broşuri anli-Chom bc în faţa hotelului „Bayrischcr H ol"
teriile grase, precum şi reglementa rea unui acord politic între Franţa
(n tim pul conferinţei dc presă a Ini Chombe in vizita sa la IMiinchen.
rea financiară legată de această po şi R.F.G. S ubliniind că „pentru Eu
litică. ropa (occidentală — N.R.) o soluţie
Se precizează că adoptarea planu federativă nu poate fi găsită de azi
lui M ansholt va perm ite discutarea pe inîine", Strauss a ţin u t sâ preci
dierea politicii dc apartheid a Re
PE SCURT narea zilei de 23 decembrie, Ziua publicii Sud-Africane să alcătuias problem elor puse de „runda Ken- francez să abandoneze principiu) a- FELICITA CU 0CA7/AZILEI DE 3 0
zeze câ „a r fi de do rit ca guvernul
victoriei asupra agresiunii nnglo-
nedy" atît în ce priveşte produsele
că şi să trim ită în această ţară o
franeo i/.raeliene din anul 195C. Cii
litatea realizării unei concepţii de
acest p rilej, la Port Said şi Isma- comisie form ată din ju riş ti care să industriale cît şi cele agricole. Ca u r părării naţionale şi sâ creeze posibi
mare a acestui fapt, Comisia elabo
ilia vor avea loc festivităţi. Stră obţină date referitoare la regimul rează în prezent instrucţiuni pentru apărare comună a Europei conti OECEMâQ/E S / ANUL NOU~ 1 9 6 5 ,
LONDRA. — Camera Comunelor zile şi principalele clădiri au îm Ia care sînt supuşi deţinuţii în delegaţia sa -ele la Geneva. Se a fir nentale, apărare rare ar putea să-şi PE c o r i COLABORATOR// S A/
a adoptat luni scara, în cea dc-a brăca! haină de sărbătoare. La R.S.A. cum mă clin surse inform ate că Piaţa găsească locul în ti-o vastă strategie
W ASHINGTON. — După
doua citire, proiectul dc lege pre şantierele navale din Port Said u r relatează corespondentul pentru comună va insista, în cadrul tra ta ti a apărării occidentale". Abordînd a- D IN QEGKJNEA H UNEDO ARA
zentat dc deputatul laburist Sid- inează să fie lansate două nave dc probleme economice ale agenţiei velor GATT, pe lîngă delegaţia b ri ceastâ problemă, el a făcut aluzie la
ncy Silvcrm a», cu p rivire la abo cîte 4.000 şi respectiv €.000 tone, France Presse, Statele U nite nu tanică asupra necesităţii fix ă rii ţi forţa naţională de şoc franceză care,
lirea pedepsei cu moartea în Ma prim ele de acest fel construite in intenţionează pentru moment să nui calendar ele reducere a supra
rca flrita n ic. I ii favoarea proiectu H.A.U., iar la Ism ailia se va inau ceară compensaţii M a rii B rita n ii taxei de 15 la sută. fixa tă asupra im în concepţia vest-germ anilor, nu ar
lui de lege au votat 247 dc depu gura un nou pod lung de 318 me pentru pierderile suferite de ex p o rtu rilo r In Anglia. corespunde „s p iritu lu i european".
taţi, iar îm potrivă — 229. tri. porturile americane, ca urm are a
Acest vot al Camerei Comunelor BOGOTA. — Un mare grup dc sporirii cu 15 la sută a taxelor va
pune aslfel capăt unor controver parlam entari columbieni au cerul male la im porturile britanice. Izbucnirea unei crize în cercurile COLECTIVUL DE CONDUCEDE AL -
se care au durat mai m ult de 50 stabilirea re la ţiilo r diplom atice şi Această asigurare a fost dată de
de ani in Anglia, in legătură cu consulare cu ţările socialiste. In purtătorul de cuvînt al grupului
abolirea pedepsei capitale. tr-un mesaj trim is preşedintelui re comercial american de la GATT. conducătoare ale armatei argentiniene
publicii, ci au arătat că piaţa ţă T . / , _ j.. . / y .
Proiectul dc lege vo trebui să „N u avem intenţia, pentru moment,
fie aprobat şi în cea de-a treia lec rilo r socialiste deschide largi posi de a folosi dreptul nostru la com BUENOS AJRES 22 (Agerpres). — căutat în prezent de poliţia argen- jy iU e p fu A ijo w u A , A M O L L A lh R a fie-
tură, după care va fi prezentat Ca b ilită ţi pentru dezvoltarea expor pensaţii", a declarat purtătorul de Referinclu-se la ştirea lansării ţi tinîană. El s-ar afla în provincia
merei Lorzilor. tu rilo r de m ărfuri tradiţionale co cuvint.
lumbiene Stabilirea re la ţiilo r eco nui mandat de arestare îm potriva Santa Fe şi urmează să fie citat prin
CARACI. — Comitetul dc acţi nomice cu ţările socialiste ar con ROMA. — După holărirea luată generalului Enrique Raucli, fost m i presă să compară în faţa unui tr i vsnâlcool
une al studenţilor pakistanezi a a- trib u i la progresul ţării, se spune dc uzinele de automobile „F ia t" nistru de interne in guvernul pro bunal militai*. S-a aflat, pe de altă
doptat hotărîrea dc a continua gre în mesajul care a fost semnat de şi „Lancia" dc a opri producţia vizoriu, instalat în Argentina în parte, că generalul Rossas, coman
va pînă cind guvernul va satisfa peste 100 de deputaţi şi senatori ai pentru 15 zile, uzinele dc automo m artie 1962 după răsturnarea guver dant al corpului de armată din Ro-
ce toate revendicările studenţilor. bile „Alfa-R om eo" au declarai că nului Frondizi, agenţiile occidentale sario a fost eliberat din postul său SIBIU
Congresului naţional.
După cum se ştie, de peste două HA'MAKO. — La Bamako a so au luat aceeaşi hotărire. In tre 24 de presă subliniază că in cercurile din cauza legăturilor pe care le-a
sâptămini în Pakistan continuă sit, in lr-o scurtă vizită, preşedinte decembrie şi 10 ianuarie, pcslc conducătoare ale armatei argentinie avut cu generalul Rauch. P o trivit
grevele, dem onstraţiile şi m itingu 10.000 de m uncitori de la „A lfa - ne a izbucnit o criză. Generalul agenţiei France Presse. a lţi coman FELICITA CĂLDUROS PE TOH
le Guineei, Sclcu Turc P otrivit de Romeo" vor fi nevoiţi să înceteze
rile studenţilor care cer reducerea clara ţiilo r sale, cl va discuta cu lucrul şi vor prim i numai două Rauch este acuzat de rebeliune în- danţi m ilita ri argentinieni sînt pc
taxelor de invălăm înt, deschiderea conducătorii Republicii M ali, pro treim i din salariu. truc ft a publicat o scrisoare des punctul să fie demişi. BENEflCMQff SĂ/, CU PR/L '
tuturor in stitu ţiilo r de îiivăţăm înt, bleme internaţionale care au „o A dm inistraţia afirm ă câ înceta chisă în presă în oare aduce învinu Tntr-o nouă scrisoare adresată ge
eliberarea studenţilor arestaţi. Ce marc im portanţă pentru dezvolta rea producţiei arc loc în vederea iri actualului guvern conclus de pre neralului Ongania, care a fost pu
rerile studenţilor din Caraci au rea continuă a acestor două ţări reorganizării tehnice a uzinelor. şedintele Illia. El a criticat, de ase blicată luni seara de ziarul „La Ru- mei s>e 30 oececisp/e s/
menea, pe m inistrul forţelor arm a
fast sp rijin ite şi de studenţii din şi pentru dezvoltarea întregii A- te argentiniene, generalul Ongania, z.on", Rauch a atacat clin nou gu
alte oraşe Totodată sosesc ştiri Iiic i". şi pe secretarul de -stat la M iniste vernul pe care îl acuză <â „duce
despre grevele şi dem onstraţiile LONDRA. — Organizaţia „C am rul de Război, generalul Ignacio A- tara spre haos“ . In cercurile M inis A ANULUI N O U -ţ £ Q £
studenţilor din Pakistanul dc est. pania mondială pentru eliberarea PE SCURT valos. terului A părării Naţionale al Argen
CAIRO. — In R A U . au loc in deţinuţilor politici din R.S.A." a După cum transmite agenţia Fran tinei se caută sâ se diminueze acest
prezent pregătiri pentru intîm p i- propus Comisiei O.N.U. pentru stu ce Presse, generalul Rauch, care a conflict care după cum se subliniază
dispărut de la dom iciliu] său, este interesează înainte de toate armata.
Redacţia şl admlnlslraiia ziarului» str. Dr. Telia Groza nr 25 telefon 15 88, 1275, 1585 2078 Taxa plaiiiă In nurueiai conform aprobării Direcliel Generale T T TR ni 263 328 din 6 noiembrie 1049 Tiparul: Inlreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva 40.06Î