Page 81 - 1964-12

ş n o t :,t m ;i oi a t o a t l ţ ă r il e v n iţ i-v m
Sfex*v
ACTUALITATEA
V *

$ Colectivul bibliotecii raionale,
în colaborare cu conducerea Şcolii
de 8 ani nr. 1 din oraşul Brad, a
organizat un concurs cu elevii, in ­
titu la t : „C opiii povestesc copiilor".
I ii cadrul concursului, copiii au ci­
tit din operele marelui povestitor
Ion Creangă. Au participat 15 con­
curenţi, elevi ai claselor I —IV
S-au remarcat elevii Maria P atri­
ciii cu povestea „Pupăza din tei",
cit şi M ixandra Paşca şi Gică G ri-
goriu,
A asistat un marc număr de c-
levi şi cadre didactice. (ELENA
CIZIYIAKU — corespondentă).
© Gna din form aţiile de tea­
tru ale casei raionale dc cultură
din llru d a prezentat la căminul
cu Mu ral din K ibiţa piesa „Precu-
peaţu". Au asistat m em brii form a­
ţiei locale dc teatru şi un marc nu­
măr de colectivişti.
© In satele raionului Hrad s-au
deplasat un număr dc 15 confe­
renţiari ai casei raionale dc cul­
tură tare au făcut o expunere cu
tema : „P rofundul democratism al
o rin d u irii noastre socialiste". (M A ­
Cu 8 zile mai devreme RIN STAN, corespondent).
© Biblioteca orăşenească din
In cursul acestui an colectivul de Hunedoara organizează o în lil-
m um ă de la întreprinderea regio­ nirc cu cei 930 dc copii citito ri ai
nală de transporturi auto Hunedoa­ bibliotecii. In cadrul m tiln irii se
ra-De va s-a pcocupat mat m ult de va prezenta o expunere privind
La Palmul R. P Romîne a avut Io; m iercuri sc- nia electorală. B iroul C onsiliului este alcătuit din folosirea la capacitatea nominala a viaţa şl opera marelui povestitor
d in ii do constituire a C onsiliului National a! Fron­ tovarăşii Ghcorghe Gltcorglm i-Dej, Ion Ghcorzhc tuturor autovehiculelor. îm bunătăţi­ Ion Creangă, care va ii urmată dc
tului Democraţiei Populare. în legătură cu apropia­ .Maurer, Emil Bodnâraş, Nicolac Ccauşcseu, C liivu rea întreţinerii şi reparaţiilor, (le- proiectarea unor diafilm e realizate
tele alegeri pentru Marea Adunare Naţională si sla Stoica, Lconlc Kăutu, Ştefan Voitcc, Isac M artin, servirea in condiţii optime a autoc a­ după opera scriitorului. Biblioteca
ini ile populare. Au luat. parte reprezentanţi ai P arti­ Su/.ana Gîricn, Constantin Matccscu, Petre Emchc. mioanelor şi autobuzelor. El şi-n or­ va mai prezenta în inajoritatca
dului Mu ne horesc Romin, ai sindic aţelor, or.ua n i/ji­ Anton Iheitenhofcr, I.adisluu Banyai, Demoslcuc ganizat mai bine munca, a folosit întreprinderilor şi in s titu ţiilo r din
tiilo r coopera liste, do linei vi. de femei. ai asociaţii­ llu lc/, G rigorc Geamânu. din plin tim pul dc lucru.
lor ştiinţifice şi culturale si ai altoi asociaţii obşteşti, A fost apoi aleasă comisia pentru elaborarea p ro ­ ftezultatcic acestor preocupări C. S. HUNEDOARA. — In foto: Vedere parţială a bateriilor dc cocs oraş o scară literară intitulată
(are au fost desemnaţi de oi g ani/aţiile respective iectului de manifest al Frontului Democraţiei Popu­ sînt bune. Colectivul întreprinderii Foto: V. ONOIU „Poeţii noştri ciută Republica".
pentru a (ace parte din Consiliul National al F.D.P lare. şi-a realizat planul anual cu 8 zile
Şedinţa a lost prezidată de tovarăşul Gheorghc Consiliul National al F.D.P a stab ilii primele ac­ mai devreme. In perioada care a
Ghnnrghiu-Dej. A l ost a!es Biroul C onsiliului ţiuni în vederea pregătirii alegerilor. trecut de la începutul anului şi pinâ
I'. D. IV cari', în irc şedinţele C onsiliului, va co­ Lnind cuviim il, tovarăşul Ghcorghe Glicorghiu- în prezent coeficientul de utilizare
ordona a cliunilc ce vor fi organizate in campa­ Ucj a spus : a parcului la autobuze a crescut cu St. i . § . A\ 101
11,0 la sută. iar coeficientul de u ti­
lizare a capacităţii acestora cu i.G
la sută. faţă dc sarcina planificata.
Stim aţi tovarăşi, tării. Prevert *i ile planului de G ani tnr a rliv al vieţii internaţionale, mi- La remorci coeficientul de utilizare
an fost realizate si depăşite an de litind, alături dc celelalte ţări .so­ a capacităţii a fost depăşit cu 1.4 la
Actuala legislatură a M arii Adu­ an, industria socialistă s-a dezvol­ cialiste şi oltc ţâri iubitoare de p?;co, sula. La indicatorul călăţori kilome­ DEVINĂ
nări Naţionale a Republicii Popu­ tat continuu, in ritm innlt. polen pentru coexistenţă paşnică intre ţări tri sarcinile anuale nu fost îndopli-
lare Roniinc se apropie (Ic slirsir. cu regi nuni sociale diferite, peni rit mtc în proporţie de 113.5 la sulă.
In conform itate cu prevederile (inlul ci a cresc ut considerabil da­ normai i*/a rea re la ţiilo r între state, Succesele dobindite i-au îndemnat
C onstituţiei, la 7 martie 1903 vor torită construirii a o seric de mari pentru destindere internaţională şi pe m uncitorii dc aici în obţinerea
întreprinderi doiate cu tehnica mo­
avea loc alegerile pentru organul dernă. cit si reconstruirii şi rcu- instaurarea unui clim at de înţelege­ unor realizări mai de seamă. Fa
suprem al puterii de stat şi. o data lilă rii întreprinderilor vechi. re şi prietenie intre popoare, pen­ sini hotărîţi să-şi organizeze mai
cu acesta, pentru .sfaturile populare Un eveniment memorabil al aces­ tru triu m fu l cauzei păcii. Această bine munca, să deservească mai ju ­
regionale, raionale, orăşeneşti si co­ activitate a adus ţă rii noastre un dicios autovehiculele, să reducă in Gospodăria agricolă de stat din In legătură cu preocuparea pentru
munale In legătură cu acest eveni­ tei perioade a lost Sesiunea extra­ m eritat prestigiu. Itom inia si-a lăr­ continuare tim pii neproductivi, ast­ Brad sc află in prim ul său an de cultura respectivă. Depăşirea pro­
trebuie
asigurarea bazei furajere
ment <Jc seamă în viaţa politică a ordinară a M arii Adunări Naţiona­ git considerabil legăturile interna­ fel ca planul de producţie pe amil activitate. Dispunind dc condiţii eco­ subliniat lâpiul că la cultu rile la care ducţiei prevăzute se datoreştc a p li­
le din primăvara anului I5G2, care
ţă rii noastre, a fost convocată şe­ a marcat un moment de cotitură in ţionale — diplomatice, economice, 10G5 să fie 'ealizat în mod n im ic nomice şi naturale favorabile, ea s-a aplicat întregul complex de mă­ cării la tim p şi în bune condiţii
dinţa (le fată consacrata constituirii opera de transform are revoluţiona­ culturale, tehnico-ştiinţifice — atit încă din p ri*ia zi. este profilată pe creşterea ovinelor. suri agrotehnice s-au obţinut rezul­ agrotehnice a lu cră rilor agricole.
C onsiliului Naţional al Frontului ră a societăţii — încheierea colecti­ in interesul propriu c it si al cauzei EV A MOIS1C Electivele de ovine pe (are le deţine tate bune. La culturile de trifo i şi Brigăzile am intite au înregistrat re­
Democraţiei Populare. vizării agricu lturii, victoria d e fin i­ cooperării internaţionale şi apropie­ corespondentă in prezent gospodăria se cifrează la lucerna, (are ocupă 128 ha. s-a rea­ zultate bune şt Iu celelalte culturi.
Caracterul larg. reprezentativ al tivă a socialism ului atit In oraşe cîl rii între ponoare. aproape )5.000 (apele. lizat o producţie dc fin cu 2.200 kg De asemenea, în g rijito rii de oi
Frontului Democratici Populare este L h temelia tuturor în fă p tu irilo r Annlizînd felul cum s-au realizat la ha mai marc faţă d? cea plani­ Gheorghe Domnaru, Va.silc David.
determ inat de (aptul că cl înm ănun­ şi la sale. din aceşti ani se află munca plină prevederile planului dc producţie pe ficată. iar la porum bul pentru boa­ şa., au reuşit să obţină producţii dc
lină si lapte superioare celor înre­
chează P artidul Muncitoresc Romin In condiţiile complexe ale reorga­ de elan si abnegaţie a poporului nos­ acest au se constată cu o seri? de be, producţia s-a depăşit cu G Ia gistrate în medie pe gospodărie.
— fo ita conducătoare a poporului nizării socialiste a agriculturii şi in tu l. care urinează politica partidu­ La Preparaţia cărbunelui din Fe­ indicatori au rămas neindeplinjţi. sută. Faptul că nu s-au putut asi­
nostru, sindicalele — organizaţia de ciuda cond iţiilor clim atice nefavora­ lui şi guvernului, încrezător în v i­ tid a există o continua preocupare Nci ea liza rea planului la lină, lapte, In vederea v a lo rific ă rii mai de­
masă a clasei muncitoare, cu cei bile. producţia agricolă a crescut, itorul luminos pe care şi-l făureşte. penlru descoperirea si aplicarea carne şi m ici a inlluenţat negativ gura în întregime cantităţile de fu ­ pline a co n d iţiilo r naturale şi eco­
peste trei m ilioane două sule de mii nsigurind satisfacerea nevoilor de Succesele repurtate constituie cui noului în producţie. Colectivul de asupra a ctivită ţii financiare a gos­ raje prevăzute la toate sortimentele nomice exislenic, in acest an condu­
de membri ai săi, organizaţiile coo­ aprovizionare a oamenilor muncii puternic factor m obilizator în în­ inovatori are la dispoziţie o b iblio­ podăriei de siai, inregisu indu-se o a determinat consiliul G A S . să ia cerea G.A.S a luat măsuri pentru
peratiste săteşti cuprinzînd peste si a industriei cu m nterii prime. Au deplinirea m arilor sarcini care stau tecă tehnică cu cărţi si reviste de depăşire sim ţitoare a preţului de cost 0 serie do măsuri pentru înlătura­ ridicarea ca lifică rii profesionale a
lucrătorilor, organizînd 2 cercuri n-
şase nul ioane cinei sute de mii de fost luate măsuri pentru perfecţio­ in laţ:i poporului nostru. specialitate, al ta io r număr se rid i­ la principalele produse. In mare rea risipei de nutreţuri în perioada grotehriice la care sînt cuprinşi 74
ţărani, Uniunea T ineretului M unci­ narea plan ificării economiei şi ac­ că la 1500 volume. Inovatorilor li parte aceasta situaţie ncsaiislăcă- de stabulaţie. Astfel, o dară cu con­ cursanţi. Ca lectori au lost recru­
tor, cu peste două milioane de mem­ tiv ită ţii aparatului de stat. a orga­ Tovarăşi, se dau consultaţii la cabinetul teh­ toare s-a datorat faptului că în iarna strucţia saivanelor s-au confecţionat taţi tehnicieni cu o bună pregătire,
bri, mişcarea Ionicilor, asociaţiile nelor sale centrale şi locale, cores­ Consiliul Naţional al Frontului nic pe teme legate dc producţie, au- trecută, gospodăria n-a avut asigu­ 1 900 m.) de jgheaburi în caic se care au suficiente cunoştinţe teo­
oam enilor de ştiinţă şi artă, coope­ punzător cerinţelor construcţiei so­ Democraţiei Populare aro.sai cina dc diazâ conferinţe tehnice şi recenzii rată o bază furajeră corespunzâtca­ vor adm inistra l inul ile şi concen­ retice ş» practice pentru a putea asi­
rativele meşteşugăreşti, precum şi cialiste. a organiza întreaga activitate lega­ ţinute de ingineri cu experienţă ca: re, iar condiţiile (Ic adăposţij;e..a o- tra lele. De asemenea, întreaga can­ gura adaptarea conţinutului le cţii­
a tic—organizaţii obşteşti, reprexen- O vastă muncă constructivă (.şe ta (le pregătirea şi desfăşurarea cam­ Ionel Crăcscu. Bnbar ÎSngen'n. M i- vm elor avi lăsat de d orit.' fin in d titate de furaje s-a c.ubajM si -s-a dat
tind toate păturile sociale. desfăşoară in toate regiunile ţării paniei elec torale. Este necesar să e- ricâ Gheorghc, Râdulescu Adrian, seama de necesita tea îm bunătăţirii in prim ire magazionerului. D istri­ lor la condiţiile concrete ale G.A.S,
Frontul Democraţiei Populare în­ noastre. Un obiect al g rijii deose­ iaborăm un Manifest al fro n tu lu i Ttulor M ilioi şi a lţii. a ctivită ţii econom ico-Ji na m ia re a buirea nu tre ţu rilor s? face numai pe si însuşirea lor dc către cursanţi.
truchipează unitatea şi coeziunea po­ bite a partidului şi guvernului este Democraţiei Pupi ilare care să pre­ 'Poate acestea au făcut ca numă­ G.A.S., organizaţia de partid a spri­ baza ordinelor chenzinale de repar­ Pe lingă aceasta însă, conducerea
porului în ju ru l organizatorului şi ridicarea continuă a nivelului de zinte in In ii meselor dc alegători, rul propunerilor de inovaţii să crea­ jin ii şi îndrum at consiliul gospodă­ tizare Şi a cecurilor dc furaje emise G.A.S. trebuie să urmărească mai
conducătorului încercat al operei de trai al oamenilor muncii. In perioa­ o dare de seamă asuma realizări­ scă sim ţitor. Fină in prezent s-au riei să se preocup? cu mai multă de către conducerea gospodăriei. Fo- îndeaproape modul cum se ţine evi­
construire a socialism ului — P arti­ da la rare mă refer au fost luate în lor noastre, eîl şi principalele obiec­ înregistrat 70 propuneri, din caic răspundere de stabilirea şi înfăp­ u iv it balanţei furajere întocmite, denţa producţiilor şi a cheltuielilor
dul Muncitoresc Itom in. acest scop o serie de măsuri im por­ tive de v iitor. 45 au şi lost aplicate in producţie. tuirea unor măsuri tehnice si orga­ pentru fiecare oaie s-au asigurat z il­ pe fiecare lucrare şi produs in
Este pentru noi toţi un izvor de tante, printre care: sporirea salari­ In zilele ce urmează va avea loc Dintre inovaţiile aplicate recent, a- nizatorice corespunzătoare care să nic în medie cile 1,500 kg fin u ri şi parte. De asemenea, este nece­
profundă satisfacţie faptul că nc ilor, îm bunătăţirea pensiilor, inten­ constituirea consiliilor locale ale m intim : ..Dispozitiv dc avansarea Ic- ducă la lichidarea deficienţelor sem­ 350—400 gr, concentrate. sar ca în şedinţele consiliului să
prezentăm in lata maselor de ale­ sificarea construcţiei dc locuinţe, ex­ Frontului Democraţiei Populare. ricoanclor-, ai cărei autori sînt m ai­ nalate şi la valorificarea mai depli­ O preocupare de scamă a avut-o lie analizat periodic modul cum b ri­
gători cu un bilanţ deosebit de bo­ tinderea reţelei dc scoli de toate Mem brii C onsiliului N cţim nl vor strul Hogh losif, inginerul Hadnagy nă a rezerv olni existente penlru consiliul G.A.S; şi pentru c o n s tru c ­ găzile îsi realizează bugetele lunare
gat şi insul letiior. In istoria pa­ gradele, a in s titu ţiilo r de ocrotire a lua parte la această acţiune. Alexandru şi tehnicianul Capios A u­ sporirea producţiei agricole. Astfel, ţia adăposturilor necesare Cele 10 de venituri şi cheltuieli, stabilind
trie i noastre cei 4 ani ce s-au scurs sănătăţii şi aliclc. Astfel, o dala cu De asemenea, urmează în curind gust» n. M odificări la dezintegratoa­ in ceea ce priveşte asigurarea bazei saivan?, s ilit prevăzute cu boxe spe­ măsuri corespunzătoare pentru în­
de la ultim ele alegeri se vor înscrie dezvoltarea economici naţionale se să fie desemnaţi candidaţii Frontu­ re-, inovaţie concepută dc maistrul furajere, consiliul G AS. s-a orien­ ciale pentru la-ari şi pentru mieii lăturarea lipsu rilor semnalate. T ot­
ca ani de mari succese in făurirea asigur,i în lr-o măsură lot mai mare lui Democraţiei Popular- pentru M aior losif, „D ispozitiv dc balan­ tat îndeosebi spre asigurarea nutre­ obţinuţi in primele zile după fulare. odată, este necesar ca organizaţia
o n n d u iiii socialiste, in ridicarea Ro- satisfacerea cerinţelor materiale şi Maica Adunare Naţională şi pen­ sai? a şaibelor dc curca", realizată ţu rilo r dîn producţie proprio. In telul acesta s-au asigurat condiţii sindicală să nu scape din vedere
publicii Populare Komin6 pe noi spirituale ale oam enilor muncii. tru sfaturile populare. Oamenii dc lăcătuşii) Miu Constantin şi al- Ca urmare, penlru perioada de sla­ corespunzătoare pentru iernarca ovi­ preocuparea pentru buna organizare
culm i ale progresului economic Unduit este şi bilanţul a ctivită ţii muncii îsi vor da votul celor ce se lele. bii laţi?. în acest an au lost st ei usc nelor. fapt ce va perm ite să sc în­ si desfăşurare a întrecerii socialiste,
Deosebit de grăitoare sini rezul­ sloiului nostru în domeniul politicii bucură de respectul si încrederea Inovaţiile aplicate piuă in pre­ peste 1000 ion? nutreţuri Un lor precum şi a consfătuirilor de pro­
tatele obţinute în aceşti 4 ani în extern.'. Republica Populara ltomînă cetăţenilor, celor ce şi-au ciştigat zent au dus la îm bunătăţirea proce­ im portant in balanţa furajeră il o- făptuiască sarcinile stabilite in zoo­ ducţie,
dezvoltarea foi telor de producţie ale s-a manifestat permanent ca un lac- prestigiu prin activitatea lor p o liti­ sului de producţie, la sporirea pro­ cupă Cinurile dc leguminoase. în spe­ tehnie pentru anul viilor. Preoc upîndu-se în continuare de
ca şi obştească, prin hărnic ia şi spi­ d uctivităţii muncii, la uşurarea m un­ cial trifo iu l şi lucerna Fe lingă a- La G.A.S. din Brad există insă re­ folosirea cît mai raţională a bazei
ritu l lor gospodăresc cii lucrătorilor. cestea, s au mai asigurat C00 tone zerve înseninate pentru continua îm ­ tchiiico-m aieiiale de care dispune
CONSTANTIN RADUŢA concentrate ca : porumb boabe, go- bunătăţire a a ctivită ţii economico- gospodăria de stat şi urm ărind în­
Campania electorală va determ i­ financiarc». In aceasta direcţie cifeva deaproape rezolvarea operativă şi cu
na o vastă si cuprinzătoare activi E M IL I AN DOBOŞ zuri si mazăre. exemple sini concludente. Brigăzile competenţă a problem elor legate de
taie politică şi obştească — expresie corespondenţi
a democratismului o rîn d u iiii noastre conduse dc Iov. loan Nerola şî îm bunătăţirea a ctiv ită ţii de produc­
— a n t’ enîncl milioane de cetăţeni la Lucrări de bună calitate Gheorghc Menea au realizai la cul­ ţie şi linanciaic, lucrătorii de la
dezbaterea m ultilaterală a unor im ­ tura porum bului producţii cc în­ G.A.S. din Brad vor obţine noi şi
trec cu 150—450 k.g boabe ia ha me­
portante probleme dc interes gene­ Colectivul staţiei L 11 Alba I ui ia dia înregistrată pe gospodărie la im portante succese pe calea rentabi­
ral, cil şi a problemelor economice, a obţinut in acest an realizări fru ­ lizării acestei unităţi. j
social-culluiale si gospodăreşti cu moase in producţie. El a întreţinut
caracter local Ea va contribui la şi â executat reparaţii de bună ca­
îmbunătăţirea continuă a activită ţii litate. La ultim ul control făcut in In oraşul Deva s-a deschis un mo­
Consiliul de Stat al Republicii Decretu 1 prevede, de asemenea, organelor locale ale puterii de stat ar este zile cu vagonul de v erificat dern magazin de prezentare şi des­ „AUDIŢIE MUZICALĂ"
Populare Romîne a adoptat recent trecerea unor site do la o comună — sfaturile populare, — la cunoaş­ calea ferată s-a constatat că punc­ facere a produselor de artă populară
un decret p rivin d îmbunătăţirea îm ­ la alta, schinv ea reşedinţei sau terea şi soluţionarea practică a pro­ tajul mediu pe kilom etru determ i­ executate de cooperativele meşteşu­
p ă rţirii a d m inistra tiv-teritoriale şi contopirea unor comune. blemelor concrete care preocupă nat a fost depăşit cu 5G la sută. Toţi găreşti din icgiune şi din ţară. In Şcoala (le muzică dc S ani dm Dansului ţărănesc, precum şi Fan­
un decret p riv ito r la schimbarea Acest decret va intra in vigoare masa largă a cetăţenilor. kilom etrii dc linie reparaţi an p ri­ cadrul magazinul ui a fost organizată Dci a împreună cn soprana Tonta tezia in re minor, iutei prelată la
denum irii unor localităţi. pe data de 31 decembrie a.o. îm i exprim convingerea că apro­ m it calificativii) de „foarte bine". o expoziţie cu vînzare, cuprinzind Itodica şi mczzosoprana Matcescn un nivel destul dc apropiat de ca­
P iîn prim ul decret, p riv ito r la îm ­ Decretul p rivito r la schimbarea piatele alegeri vor constitui o nouă La acest? frumoase realizaţi şi-a frumoase articole de artă populară : Maqdalena de la Teatrul de stat litatea exccufici unor profesio­
bunătăţirea îm p ă rţirii ad m inislraiiv- denum irii . unor localităţi prevede si viguroasă manifestare a voinţei adus contribuţia întregul colectiv. covoare persane executate manual, de estradă şi-au. intitulat specta­ nişti încercaţi Duetul pentru vioa­
colul cn modestie: ,,Audiţie muzi­
tcritorialc, se desfiinţează raioanele pentru raionul T irgti Jiu şi oraşul maselor dc a merge hotârît pe dru­ Cele mai de seamă succese însă costume naţionale, cămăşi pentru a- cală“ ra şi Sonatina în mi bemol major
an fost şi ele interpretări dc bună
dulţi şi copii, diverse bibelouri lu­
le-an obţinut
tovarăşii
Giurgiu
Vedea din regiunea Argeş. Segarcea regional Sighet revenirea la vechile mul deschis de oiînduirea socialistă Ghcorghe, Fleser Fartenie, Bumbac crate din lemn. os şi ceramică. De fa])t (im arat plăcuta Surpri­ calitate.
denum iri de C orj şi respectiv Si-
1 şi Baia de Aramă din regiunea O l­ — drum al în flo ririi patriei şi pros­ llie. L ilu ţ Ghcorghe. Groza A lexan­ Astfel, reţeaua de prezentare şi ză dc a asista la un adci'ărat con­ Două piese orchestrale (Mica se­
tenia şi raionul Duhuşi din regiunea ghclul M armnţiei. precum şi schim­ perităţii celor ce muncesc 1 dru, Bojmca loan şi alţii. desfacere a produselor de artizanat cert cu ţoale că virsta interpreţi­ renadă şi Menuetul din Sim fonia 39
barea denum irii unor comune şi din regiune a crescut la G im itaţi. lor alternează intre.. 7 şi 14 ani. dc Mozarl) au răsunat plăcut in sala
Bacău, comunele componente irc- sale. (Componenta Consiliului V. M OLDOVAN Pregătiţi bine dc către profesorii ..Aria", unde acorduri similare sc
cîndu-se la raioanele învecinate. Decretul intră în vigoare pe data l'.D.I*. se va publica in numă­ L. TEODOR ALEX A N D R U IO-IA l<n, micii „muzicieni" nu arcan iutii iţesc — de altfel — destul de
Dc asemenea, se trec in categoria de I hinuaric JBG5. rul nostru de miinc). corespondenţi corespondent hac, executau cu siguranţă şi une­ rar. Asciillindu-i pe cleini şcolii
ori cu o înţelegere surprinzătoare de muzică, aveai uneori senzaţia
de oraşe regionale, oraşele raionale M odificările aduse prin decretele
bucăţi dificile, unele fiind chiar că formaţia semisimfouit ă depă­
Călăraşi clin regiunea Bucuroşii. C onsiliului de Stat s-au făcut ţinin- piese de virtuozitate. şeşte stadiul scolastic şi realizează
Rimnicu Vîlcea şi Cimpulung din du-se seama de noile condiţii eco­ An cucerit a)>lauzele publicului fragmente de muzică autentică.
regiunea Argeş, Făgăraş şi Sighişoa­ nomice si social-polilicc, precum şi fragmentele din creaţia lui Ciphau Apreciem ca o bună iniţiativă
ra din regiunea Braşov, Tulcea (lin de condiţiile geografice şi istorice Porumbescu R e ve ria , cn trecerea participarea la spectacol a soliste­
delirată dc la nostalgie la duioşie, lor Teatrului de estradă, ceea ce
regiunea Dobrogca şi Siglict din re­ ale u n ită ţilor adm inistrativ-teritoria-
cu discrete accente de romanţă .şi a dus la ridicarea calităţii specta­
giunea Maramureş, iar in categoria le respective. D im in e a ţa pe T îm p a , allern'nnl colului. Dacă ariile pajului din
dc oraşe raionale, c omunele liric an; Ele au fost puse iu prealabil în graţios motivele romanici ca tri­ Nunta lui Figaro. aria contesei şi
(lin regiunea Hunedoara şi Negreşti disc uţia adunărilor cetăţeneşti, fiind lurile vesele pentru a sugera din aria liarbarinei din. aceeaşi operă
)>lin peisajul iminlătlor. au consti­ nu au fost la înălţimea marilor in­
din regiunea Maramureş. însuşite de locuitori.
tuit pentru elevi un debut bun, iar terpretări, toi atit de adevărat este
pentru spectatori prilej dc satis­ faptul că pentru public ele au con­
facţie. stituit bucuria rcintilnirii cu at­
Interpretarea Dorului, piesă pen­
mosfera înălţătoare a muzicii (Ic
Produse noi în industria siderurgică tru vioară şi pian a foxt moi stin- operă. Continuată, iniţiativa aceas­
gace. dialogul dintre instrumente ta ar putea da rezultate şi mai
şi constructoare de maşini mai nesigur. In schimb Hora Bra­ bune.
şovului s-a remarcat prin simţul
Nu pulcm trece cu vederea şi la­
subtil al nuanţelor şi siguranţa tura educativă a spectacolului Pro­
marcării ritmului.
Siderurgia şi industria noastră rulm enţi din Birlad a creat aproa­ fesorii Tica Georgeta şi Mu ntcâ­
constructoare ele maşini au realizai pe 30 nnţ tipuri de rulm enţi nece­ Unul din punctele ,.1or^e,, ale nii Ion au jnezenlat scurte biogra­
spectacolului a fost Balada, una fii al c celor doi compozitori şi.
în ultim ele luni o scrie de noi pro­ sari la fabricarea m ijloacelor de din cele mai populare piese d:n pentru a veni şi mai mult in aju­
duse. La oţel arta electrică do la transport şi maşinilor-unelte. De a- creafia lui C. Porumbescu Inter­ torul spectatorilor, nu explicat te i-
Combinatul siderurgic* Hunedoara semenea. Uzina „Progresul- din B răi­ pretarea a fost dc-a dreptul sur­ meni mai puţin cunoscuţi (sonată,
s-au asim ilat între altele două mărci la. o im portantă furnizoare de u ti­ prinzătoare pentru un elei* din sonatină, simfonie), prezentind in
noi de oţeluri inoxidabile, pentru laje grele, şi-a lărgit gama produ­ clasa a Vt-a. Doina a (ost auten­ acelaşi timp şi scurte analize com­
tic dureroasă, partea mediantă, mai poziţionale ale bucăfilor mai di­
fabricarea ţevilor 'fo t aici s-a pus selor. Aici au lost asimilate şi in ­ jucăuşă iar finalul a fost (le o ficile.
la punct tehnologia dc elaborare a cluse dc curind in fabricaţie şase melancolie senină. fiim delicată Iu ansamblu, am avut ocazia să
unei mâivi speciale de otel pentru sortimente noi de utilaje pentru con­ Au urmat fragmente din creafia vedem un concert plăcut, creat prin
lui IF. A Mozarl. Sonata în sol ma­ entuziasmul lăudabil al cit ori a pro­
sapele eu role necesare in industria strucţii şi industria chimică.
jo r a c.vcWnt prin suplele, grafic, fesori, prin dragostea pentru mu­
petrolieră. Lam inatoni com binatului Siderurgiştii si constructorii de discernămint. fin al motivelor, pie­ zică a elevilor, prin pasiunea pă­
din Hunedoara au îm bogăţit şi ci maşini realizează noile produse după sa pentru vioară a plăcut prin gin­ rinţilor care au venit in număr
găşia fragilă a interpretării ca, dc mare să asiste la spectacol O ini­
gama produselor cu 83 profite şi sor­ tehnologii avansate, cu mijloace teh­ altfel, şi duetul pentru vioară şi ţiali vă care merită laude.
timente noi. nice la înalt nivel. Muncitoarele Viorica Vlad, Elisabcta Uumiati, şi Elconora Vinţan dc la secţia finisat a Fabricii „Scbc- pian: Cin tec de mai. Am reţinut
îm bunătăţind continuu tehnologia şui" — pe care vi le prezentam in fotografia <lc faţă işi depăşesc lună de lună planul cu 25*30 la sută Ele linia melodică elegantă şi căldura T CREMENE
dc fabricaţie, colectivul fabricii de (Agerpres) sînt evidenţiate in întrecerea socialistă.