Page 82 - 1964-12

Pag. 1 Drumul socialismului N r. 3107
wma

U N I T Ă Ţ I L E A G R I C O L E

In ultim ul timp, în cadrul zilelor
Răspîndirea cunoştinţelor pentru femei, au fost expuse confe­
rinţele: „Exem plul p ă rin ţilo r în e- CADOURI
bune în sectorul vegetal, consiliul de ştiinţifice ducarea copiilor", „A l meu şi al nos­
c onducere a urm ărit dezvoltarea con­ tru", şi „P atria noastră în anul
tinuă a creşterii anim alelor. In pre­ Comisia pentru răspîndirea cu­ 1365", ia r pentru tinerei: „Cum ne PENTRU
zent gospodăria deţine la suta de noştinţelor ştiin ţifice din cadrul Co­ comportăm în viaţă", „H olul film u ­
hectare 35,5 bovine, din care 15 vaci m itetului pentru cultură şi artă al lui in educarea tin e rilo r" şi altele. CEI M IC I Şl CEI
de lapte, 82 ovine, 21,G porcine ctc. oraşului regional Hunedoara a luat In general, expunerile pe care le
Rezerve însemnate pentru Dai-, concomitent cu mărirea efecti­ o serie de măsuri pentru intensifi­ organizăm sînt urmate de scurte M A G I, $ /
programe artistice care completea­
cai-ea propagandei ştiinţifice in pe­
velor noi om urm ărit obţinerea unor
producţii anim aliere tot mai sporite.
sporirea producţiei agricole D atoriiâ preocupărilor manifestate rioada de iarnă. Astfel, pentru lec­ ză conţinutul acţiunii culturale în­ SE
treprinse.
care
generală
toratele de cultură
în acest sens. pină la s fiis itu l lu n ii funcţionează in întreprinderi au fost La ultim a expunere brigada a r­ GĂSESC
noiembrie producţia de lapte pe cap asiguraţi lectori cu pregătire cores­ tistică de agitaţie a prezentat tex­
In curind vom face bilanţul ica- bului am efectuat arături de toam­ de vacă furajată a ajuns la peste punzătoare. care au expus deja pînă tul: „Daia in cei 20 de ani", iar so­ L A W
Iluărilor obţinute de gospodăria co­ nă. iar semănatul şi lucrările de 2.400 litri. De la fiecare oaie s-au în prezent 47 de conferinţe pe teme liştii vocali — cintece populare.
lectivă în acest an. Dar, de pe acum în g rijire s-an executat la tim p şi in realizat cile 51 litri lapte, faţă de 45 de tehnică, economie, istorie, filozo­ A N A TIM A R U TO ATE |
se poate aprecia că rezultatele do- bune condiţiuni agrotehnice. Cînd litri planificaţi. Dobîndirea rezulta­ fie. biologie etc. directorul căm inului cultural
bindite sint bune. Ele se datoiesc în vorbim despre realizările obţinute telor am intite se datoreşte in mare MAGAZINELE
mare măsură muncii desfăşurate de la cultura porum bului trebuie men­ Pe baza planului de măsuri în­
către consiliul de conducere al gos­ ţionată producţia bună obţinută de măsură muncii depuse de colecti­ tocmit îşi desfăşoară activitatea Spectacol la căminul O .
viştii 11ie Beju, Ioan Modrsch, Ilie
podăriei, care s-a străduit să orga­ brigada condusă de Ioan Piringer, două universităţi muncitoreşti la
nizeze în mod cit mai judicios pro­ care a recoltat de pe fiecare hectar Dodoc, Dnvid Glaiz, Ioan Wandsch- combinatul siderurgic, 0 lectorate cultural
neider şi a altora, care au în g rijit
cesul de producţie. din cadrul lotului experim ental cite bine animalele. pentru femei şi 8 lectorate cu pă­
rin ţii.
In vederea bunei desfăşurări a ac­ 0.600 kg. boabe. In general se poate aprecia că ANG ELA UNGHFREA In sala căm inului cultural din
tiv ită ţii am urm ărit întocmirea unui Succese de seamă am dobîndit a- gospodăria noastră a obţinut succe­ redactor Ia staţia dc radiolicarc Jieţ, oraşul regional Petroşani, ele­
plan de producţie real şi m obiliza­ poi şi la cultura orzului, unde am se de seamă pe linia sporirii pro­ Hunedoara vi; şcolii generale de 8 ani din lo­ ppoDuse
tor. De aceea, dezbaterea sarcinilor recoltat cite 1861 kg. la ha., la sfe­ ducţiei agricole vegetale şi animale. calitate au prezentat un frumos
planului de producţie s-a făcut în- cla de zahăr 20.000 kg., cu 2.000 kg. Cu toate acestea mai există rezerve Expuneri pentru femei .spectacol pentru m ineri. In cadrul INDUSTRIAL
tr-un cadru larg. cu participarea peste prevederi, iar la gnu 1.585 kg. însemnate pentru îm bunătăţirea ac­ program ului, elevii claselor a V l-a rv i 11
brigadierilor, şefilor de echipe şi a In vederea consolidării economice tiv ită ţii economice. In acest sens va şi a V lIJ-a au prezentat piesa de
colectiviştilor fruntaşi. După apro­ a gospodăriei, am urm ărit ca paralel trebui să acordăm atenţie deosebită şi tineret teatru „Petruşca* iar brigada artis­
barea plănuiţii de către adunarea ge­ cu creşterea producţiilor la hectar folosirii pe suprafeţe mai m ari şi în tică de agitaţie, textul: „Ce e bine şi
nerală a colectiviştilor am trecut să dezvoltăm armonios şi alte ram uri, mod chibzuit a îngrăşăm intelor or­ In cadrul muncii de propagandă ce e rău la noi în şcoală". Au mai
la defalcarea sarcinilor de produc­ pentru care avem condiţii favora­ ganice şi minerale, efectuării la tim p prin conferinţe pe care o desfăşu­ fost prezentate cînlece corale şi re­
ţie pe brigăzi şi echipe. Cu acest bile. Astfel, pentru folosirea raţio­ a lucrări lor de pregătire a terenului, răm la căminul cultural clin Dala, citări închinate partidului şi patriei
p rilej s-a ptis tin accent deosebit nală a terenului, pe o suprafaţă de de semănat şi întreţinere a c u ltu ri­ raionul Sebeş, colectivul nostru a- noastre socialiste.
pe organizarea muncii. 8 ha. unde existau condiţii p rie ln i­ lor. cordă o atenţie deosebită expuneri­ La pregătirea program ului sl-au
ce. am cultivat legume. De pe urma Si în sectorul zootehnic avem încă lo r pe teme educative. Dc obicei a- dat concursul în mod deosebit to­
După repartizarea sarcinilor de varăşele L i ţa Popescu, Irin a Galins-
producţie, în atenţia consiliului de va lo rifică rii producţiei obţinute s-au rezerve înseninate de sporire a pro­ cesle expuneri au loc în zilele dc chv şi a lţi profesori de la scoală.
m arţi — cînd organizăm acţiuni spe­
conducere a stat în mod permanent realizat venituri băneşti in valoare ducţiei animaliere. In prim ul rînd AU R IC A RĂDULESCU
de 135.000 lei. vom urm ări furajarea în mod cores­ ciale pentru femei — şi jo i — tin d
aplicarea cu stricteţe a com plexului au loc m anifestări pentru tineret. profesoară
de măsuri agrotehnice specifice fie­ O altă ram ură deosebit de renta­ punzător a anim alelor in funcţie de
cărei c u ltu ri. Paralel cu aceasta am bilă este şi pepiniera de viţe altoite. potenţialul productiv al fiecăruia.
u rm ă rit antrenarea tutu ro r colecti­ An de an de la pepinieră am rea­ Trebuie apoi ca raţiile să le alcă­
viş tilo r la realizarea prevederilor lizat însemnate venituri băneşti. A - tuim în mod ştiin ţific, cuprinzînd
cuprinse în planul anual de produc­ ceasta a determ inat consiliul de con­ n utreţuri variate iar îngrijirea ani­
ţie. întreaga masă de colectivişti a ducere să extindă suprafaţa desti­ m alelor să se facă după indicaţiile
participat la toate muncile din gos­ nată pepinierei la 16 hectare. Toate specialiştilor pe baza unor progra­
podărie. D rept urmare, producţiile lucrările de producere a m aterialului me judicios întocmite. Prin folosirea
planificate la m ajoritatea plantelor săditor le-am efectuat în bune con­ chibzuită a tuturor acestor rezerve
de cultură au fost depăşite. diţiuni. Ca urmate, mai bine de 55 vom contribui la sporirea continuă a
la sută din viţele altoite scoase din a producţiei agricole ceea ce va in ­
La cultura porum bului am obţi­ fluenţa pozitiv asupra în tă ririi eco- O.C.L. PRODUSE INDUSTRIALE DEVA
nut 5.150 kg, boabe la hectar, faţă pepinieră corespund STAS-ului. Prin nomico-organizalorice a gospodăriei
de 2.800 kg. planificate. La realiza­ valorificarea lor se vor obţine veni­ noastre colective. M inunatele monumente istorice ale bisericii evanghelice din Sebeş. * face cunoscut clientelei
rea acestei producţii a contribuit în tu ri in valoare de aproape 2,5 m ili­ regiunii Hunedoara, vizitate anual IntM nim aici un fenomen inte­ j sale co o pus în vinzape
mare măsură faptul că pe întreaga oane lei. IO A N K IR R de zeci de mii de turişti din ţară şi resant, şi anume, că acestui edi­
suprafaţă destinată c u ltu rii porum­ Pe lingă obţinerea unor rezultate preşedintele G.A.C. A poldul de Sus străinătate, stau mereu in atenţia ficiu în stil romanic din a doua ju ­ I si cu plata în pate
specialiştilor. mătate a secolului al X lII-le a , i s-a
In cei douăzeci de ani de la elibe­ adăugat în a doua jum ătate a se­
rarea patriei noastre, despre monu­ colului al X lV -lea. un grandios corp
mentele istorice ale regiunii Hune­ gotic de o realizare arhitectonică şi
doara s-au scris multe lucrări de sculpturală excelentă, inspirat şi,
popularizare dintre care am intim : probabil, executat de meşteri veniţi
Dr. Octavian Ploca, „G hidul regiunii de la marele şantier gotic al fam i­
Hunedoara" ; Acad. C. Daicoviciu şi liei Parler din Praga.
H. Daicoviciu, „Sannisegetuza şi U l- h ă rţile referitoare la fo rtifica ţii şi
pia Traianu". Al. Popa şi I. Beroiu alte monumente istorice ale oraşului
„Cetatea Alba Iu 1 ia", ia r nu de mult sint mai sumar' prezentate, dar sufi­
cartea prof. Radu Heilel „M onum en­ cient pentru scopul de popularizare
tele medievale din Sebeş-Alba", apă­ pe care-l urmăreşte publicaţia. Ne
rută în colecţia „M onumentele pa­ sint descrise zidurile cetăţii, porţile O H B
triei noastre" in Editura Meridiane. şi tu rnurile de apărare care pot fî
vizitate. La Sebeş se păstrează
Lucrarea lui Radu Hei tel este ro­
bine, cum nu s-a păstrat în alte
dul unei munci de cercetare şi ob­ oraşe ale regiunii noastre, incinta dc
servaţii (în parte cercetări arheolo­ ziduri a unui oraş medieval. Turistul
gice) de cîţiva ani, efectuate asupra va fi cu siguranţă îneîntat şi m ulţu­
m it urm ărind cu cartea în mînă a-
monumentelor istorice din Sebeş, cu
ceste monumente.
ocazia restaurării lor.
Lucrarea este bogat ilustrată cu 45
In cele 30 pagini de text. autorul
de fotografii şi o hartă a oraşului
prezinţă p rincipalelc’monumente din Sebeş cu amplasarea monumentelor,
oraşul Sebeş, îm părţind materialul în menită să uşureze recunoaşterea lor
cinci capitole : o scurtă prezentare pe teren. O menţiune specială se
geografică, necropola din ju ru l bi­ cuvine „E d itu rii Meridiane" pentru
sericii evanghelice, biserica evanghe­ condiţiile grafice foarte bune în care
lică, fo rtifica ţiile oraşului şi alte mo­ a apărut această lucrare,
numente.
Prof. GH. ANG HEL
O parte a lucrării este consacrată Muzeul regional din A lba-Iulia
La căminul cultural din Luncoiul dc Jos, raionul Brad, sc des­
făşoară o bogată activitate. Aici tineretul şi vîrstnîcii ‘ îsî pot folosi în
mod u lii tim pul lor liber. EXPLOATAREA ATELIERELE CENTRALE CR1ŞC10R
IN FO TO G R A FIE : Şoferii Tod Adam şi Grozn Petru, la o partidă C C f )
de şah. F oto: V. ONOIU TU!! L l L rina cu sediul în comuna C riş c io r (G urabarza),
Creşte prestigiul învăţămîntului superior romînesc raionul B rad, regiunea Hunedoara,
— în interpretarea Teatrului de stat din Constanţa —
P ro filu l şi conţinutul învăţămîn- Ca si colegii lor romînî, ei au la angajează de urgenţă, în co n d iţiile legale de
tu lu i nostru superior îi asigură un dispoziţie emisuri si manuale care
prestigiu tot mai ridicat peste ho­ lin pasul cu ultim ele noutăţi din do­ Noua piesă a lui Laurenţiu Ful- siguranţă răzbunarea. Căzută sub tate mai slrînsâ. Existau, în schimb, p re g ă tire , vechim e şi sala riza re, urm ătoarele cadre:
tare. Acest lucru se reflectă şi în m eniile respective, laboratoare mo­ ga abordează probleme fundam en­ influenţa nefastă a Dianei, Corina multe soluţii artistice mai adec­
prezenţa în ţara noastră a unui nu­ derne, biblioteci, cămine. cantine, tale ale eticii tineretului: respon­ va ajunge in braţele lui Ruddv vate. — un inginer constructor ;
m ăr de aproxim ativ 900 studenţi din asistenţă medicală. Studenţii străini sabilitatea fam iliei în educaţia co­ care c va m inţi şi seduce. Andrei, Cuplul Diana-Ruddy-Venera e
zeci de ţări care urmează cuiburile îşi desfăşoară activitatea practică cu piilor, crite riile educaţiei lor, in ­ fiu l lui M ihai Serafim, adus în cer­ realizai după form ule mai vechi — un tehnician I control tehnic
din învăţăm întul superior. Ei se pre­ colegii lor rom ini in schele petro­ fluenţa şi rolul mediului social in cul dc „prie te n i" dc însuşi tatăl şi nocivitatea sa e cam exagerată pentru ateliere ;
gătesc în domenii in care ţara noa­ liere, in agricultură şi pe şantierele formarea concepţiei lor de viaţă. său, neglijează facultatea, îsi pe­ pentru epoca contemporană.
stră a dobîndit o bună experienţă, de construcţii, în spitale. In tim ­ A utorul rezolvă problemele in- trece nopţile prin baruri pe banii Spectacolul a l'ost astfel conce­ — un maistru constructor ;
cum ar fi construcţii de maşini, in ­ pul vacanţelor, ei sc odihnesc in sta­ lr o soluţie artistică ingenioasă : luaţi cu îm prum ut de la Ruddv. put (m eritul regiei şi al scenogra­
ţiuni bf.Ineo-climntcrice ale ţării, sau — un tehnician I constructor.
dustria petrolieră, electrotehnica, procesul scenic. Eroii sînt „ju d e ­ Diana face încercări disperate fiei) incit să comunice direct cu
fac excursii în d ife rile localităţi p i­ caţi" de un personaj simbolic ce de a-l rcuîştiga pc M ihai pe care
mecanica, agricultură, medicină, f i­ toreşti. reprezintă glasul adevărat al con­ nu l iubea dai- vedea în el un bun publicul din sală. Info rm a ţii suplim entare se prim esc de la s e rv i­
Decorul a fost de o elegantă so­
lologia şi arta. (Agerpres) ştiinţei fiecăruia şi, în acelaşi timp, soţ „oficial", cu bani, cu reputa­ brietate iar prezentarea acţiunilor
vigoarea şi consecvenţa elită a c- ţie. De aceea se foloseşte de tele­ retrospective şi a stărilo r de intros­ ciul personal — învS ţam înt şl serviciul plan şî o rg a *
pocii noastre. foane pentru a otrăvi viaţa M ă­ pecţie în acelaşi cadru a s p rijin it
Este oferit spre „judecare" ca- riei, soţia lui Serafim, care si aşa foarte m ult ideea că eroii se con nizarea m uncii, telefon 281 şi 2 9 0 , A te lie re le cen-
z.ul unei tinere fete de 10-17 ani, destul de greu acceptase revenirea fruntă cu propria lor conştiinţă. Srale C rişcio r.
înşelată in visele ei de adolescen­ soţului. Asemenea confruntă! i c ir scena
tă şi împinsă spre sinucidere în Doar Ioana Soia fim , fiica cea sobră, fără de lim ită ri spaţiale, inu­
urma re la ţiilo r nepermise în tre ţi­ mare, nu a putut li influenţată tile. C uvînlul contează şi el trebuie Se asigură locuinţă imediat în oraşul Grad.
nute cu un escroc — aparent în ­
cu nimic. Intransigenţa ei morală să cadă greu in m ijlocul eroilor,
JOI 24 DECEMBRIE 1964 drăgostit, sincer. i-a dai puterea dc a-l respinge pe să-i frym inte, să le limpezească
Dar lucrurile nu sînt deloc sim­ Ruddy în momentul în care acesta gîndurile şi sentimentele.
ple, Cocina in fond neliind altce­ a încercat lovitura supremă, şan­ Am avut satisfacţia de a vedea
va decît o victim ă angrenată in tajul, şi de a-i întoarce efectele o Corină jucată diferenţiat şi eu
CINEMA Prietena noastră cartea ; 15,30 M u­ evenimente ale căror cauze nu le îm potriva a însăşi autorului lui. m ult simţ al nuanţelor de către
zică populară din Transilvania ; cunoştea şi nici nu avea m aturita­
DEVA: Sedusă şi abandonată — 16,10 „Pe Argeş in sus" — suită Situaţia e salvată, Ruddy îşi va Ileana Ploscaru. Interpreta i-a dat
cinematograful „P atria": Ivoilo — pentru cvartet de ( oarde de Theo- tea necesară pentru a le sesiza pe­ prim i pedeapsa împreună cu cele eroinei naivitatea şi candoarea a-
cinematograful „A rta "; PETRO­ dor G rigoriu : ll>,36 Muzică uşoa­ ricolul. două complice. Dar Corina ? Cine dolescentei. durerea tristei experi­
Ş AN I: A dispărut o navă — cine­ ră interpretată In diferite instru­ An trecut opt zile de la tentati­ este vinovat de rătăcirea ei ? enţe, remuşcarea şi nostalgia copi­
matograful „Republica"; Hatari — mente ; 16,50 Pagini din opere ; va de sinucidere a C olinei si a- In prim ul rînd mama, pentru lăriei exprim ată n tit de bine în
seriile 1 si 11 — cinematograful „7 17.15 Scrisori din ţară ; 17,30 M u­ ceasta îşi aminteşte că de lapt in minciuna in ta ie şi-a ţinut copiii acel strigăt de un patetism dure­
această zi împlineşte 17 ani. Ten­
Noiembrie"; A LB A IU LJA : Rebe­ zică ; 17,35 Antologie poetică — siunea tragică a m om entului, alîta alîţîa ani. Ei au descoperit o ; şi ros şi zg u d u ito r: „Mamă, dâ-mi
lul magnific — cinematograful Marcel llieslaşu : 18.15 U niversi­ tentativa de a-l cunoaşte pe iată copilăria înapoi !“.
„V ictoria"; Banda de laşi — cine­ tatea tehnică radio — ciclul con­ tim p înăbuşită, răbufneşte şl so­ e mai mare decît reticenţa im pu­ Zoe Caraman — Ştefan a in te r­
matograful „23 August"; SEBEŞ : s iliu Iii ; 18,30 Seară pentru tineret. licită imperios adevărul. E glasul să de ea. pretat rolul M ăriei Serafim cu f i­
Falsificatorul — cinematograful Emisiune realizată de G avrilă Să­ conştiinţei care cere ca toţi cei a - O dată împăcaţi, p ă rinţii se preo­ neţe şi puternică trăire a rolului.
mestecaţi în tristă îiuîm plare a
„Progresul''; Rîul negru — cinema­ răcia t ; 20,30 Noapte bună. copii : Coiinei să mărturisească adevărul. cupă mai m ult de fericirea lor şi A realizat mai bine scenele de tris­
tograful „Sebeşul” ; OHAŞTIE: Dra­ „N ăstureii" ; 20,40 Muzică de dans; Apare astfel personajul „Judccă- neglijează controlul asupra com­ teţe şi depresiune, in cele dc avînt
goste la zero grade — cinemato­ 21.15 P ărinţi si c o p ii; 21.30 Melo­ loarea" care aduce în scenă pe toţi portării p ro p riilo r copii. E un e- reţinut nota de nesiguranţă şi re­
graful „Flacăra"; HAŢEG: M-am dii lirice ; 22.15 Muzică dc dans ; eroii piesei, îi înşira pe un rînd goism specific al g rijii pentru feri­ fulare a s im ţirilo r eroinei fiin d
îndrăgostit la Copenhaga — cine­ 23.15 „Festival Viena — 1964". de scaune ca intr-o sală de trib u ­ cirea personală ce a orbit vigilen­ prea m ult accentuată, ceea ce a
matograful „P opular” ; BRAD : nal şi încep investigaţiile. ţa părinţilor. dus la vagi accente de teairalism .
Cauze drepte — cinematograful In.ijnerul M ihai Serafim şi-a pă­ Si apoi, vina cca marc cade pe Jean Ionescu lorţea/ă pe alocuri
„Steaua roşie"; S1MERIA : Kozarn TELEVIZIUNE replica dar scena tentativei de si­
răsit de 7 anî fam ilia pentru o fe­ M ihai Serafim care prin propria-i nucidere râm inc o creaţie desăvâr­
— cinematograful „M ureşul"; LU -
meie dc m oravuri uşoare, Diana. rătăcire, prin trecutul care-l trage şită.
PENI; Falsificatorul — cinemato­ 19,00 Jurnalul telev iziunii ; 19,10 Rămasă singură. M aria Serafim înapoi şi-a distrus cel mai lîn ă r şi Şerban Canlacuzino şi Smaranda
graful „C ultural". A venturile echipajului V aî-V îrtej : (pe care autorul, în altă versiune a nevinovat vlăstar al fam iliei. Olteanu sînt la prim ul lor rol în
„Cele 9 greşeii" ; 19.50 Inginerii
Iar Diana — Ruddy şi Venera,
RADIO uzinei : 20,10 Transmisiune de la piesei, o considera mai vinovată odioşi epigoni ai im o ra lită ţii bur­ teatru. Cunoscut de spectatori din
decît Corina) îsi creşte singură pe
Programul I : 5,06 M elodii popu­ Teatrul „Lucia Sturdza llulandra" cei trei copii şî ii educă în s p iritu l gheze au exploatat toate aceste slă­ film u l „S trăinul", Şerban Cantacu-
zino a mizat pe succesul de am ­
lare interpretate la diferite instru­ — „Război şi pace", după Lov Tol- sentimentelor şi a titu d in ilo r fireşti, biciuni pentru m urdarul scop de ploare şi a „ju cat" unele scene m a te
mente ; 5,30 Lecţia de gimnastică ; Mr>î. In pauză: Instrumente m uzi­ înspre abordarea vieţii cu curaj şi a trăi fără muncă, din depravare mai m ult decît ne-a transmis emo­
5.40 Muzica d istra ctivă ; 6,10 Jocuri; cale indiene. Film documentar. In frumuseţe. Face insă o mare greşea­ şi fu rtu ri. ţia. In schimb, Smaranda Olteanu
6.20 Emisiunea pentru sate ; 6,30 încheiere : Buletin de ştiri. Bule­ lă, nu aminteşte nim ic copiilor de A utorul şi-a propus rezolvarea a dovedit mai m uiiâ constanţă a
Dansuri de estradă ; 7,06 Solişti de tin meteorologic. tatăl lor despre care le-a spus doar unei probleme foarte delicate şi intensităţii tră irii scenice şi mai
nuizîtă uşoară ; 7,30 Sfatul medicu­ că a m urit. Dar, după 7 ani de ră­ nu întotdeauna soluţiile oferă sa­ multă claritate şi siguranţă în dic­
lui ; 7,45 SoIiit voios de pionier ; Buletin meteorologic tăcii:, M ihai Serafim se întoarce tisfacţie. Coiina e ruptă de mediul ţiune.
8,00 Sumarul presei ; 8,30 Muzică aducînd după el şi „strigoii trecu­ ei specific, şcoala, e izolată de ge­ Romei Stănciugel, Iolanda Copă-
populară : 9,30 Muzică din operete; PENTRU 24 ORE tu lu i1'. neraţia sa. ceanu — M ugur şi Viorica Faina —
10,03 Muzică uşoară ; 10,15 Evo­ Vreme reiaţii- frumoasă cu cerul Dacă M ihai Serafim s a desprins Concepută ca proces scenic, pie­ Borza creează un cuplu reuşit dar
care : Ion Păun Pincio; 10,30 Me­ variabil. Vînt p o trivit din nord cu totul de trecutul său urît, dacă sa putea să nu aibă acea puternică s-au folosit de prea m ulte efecte
lodii populare interpretate de Cris- si noid-est. Temperatura, ziua va prin experienţa amară a consecin­ ambianţă judecătorească. Fiindcă obişnuite, uneori convenţionale.
lina Speriosu, Vasile Cănănăn şi ţelor re la ţiilo r sale cu Diana şi-a judeeătoarca nu l» decît reprezen­
fi cuprinsă între 3 si 7 grade iar Apreciat in -ansamblu, spectaco­
Gheorghe Siânică : 11,00 Muzică noaptea între —5 şi 0 grade. Di­ dat seama de greşeala comisă, s-a tarea conştiinţei eroilor, piesa pu­ lul dat de colectivul de actori dîn
din opera „G rădinărita din dra­ mineaţa ceaţă. purificat şi e dornic de a începe tea să se dispenseze de ea ca per­ Constanţa s-a ridicat la nivelul
goste" de Mozan ; 11,30 De vorbă o nouă viaţă, demnă dc* virtutea sonaj. E foarte d ific il să se mate­ vie ţii artistice contemporane. Au
eu eondurăioi i auto; 11,3R Cîm crv ■ PENTRU URM ĂTOARELE morală a soţiei sale. foştii lui „p rie ­ rializeze conştiinţa intr-un perso­ fost adoptate soluţii originale, mo­
de Matei Socor : 12,03 C apricii şi 3 ZILE teni" nu vor li dispuşi ca un om naj. lucru ce se lace sim ţit în in­ derne. în pas cu dezvoltarea actu­
fantezii de estradă ; 12.30 Emisiu­ atit de im portant să le scape. tervenţiile in acţiune care nu în­ ală a teatrului. Sînt merite pentru
ne culturală ; 33,10 M elodii popu­ Vreme frumoasă cu temperatura Diana, Kuddy şi Venera, pui lă- totdeauna sint făcute la tim pul care nu putem să aducem decît
lare la cererea ascultătorilor ; 14,30 staţionară. I to ii de reminiscenţe ale moralei p o trivit şi fragmentează nepermis laude actorilor eonstăuţeni.
« burgheze, îşi pregătesc cu calm şi momente ce impuneau o continui­ T. ISTRATE