Page 83 - 1964-12

Nr. 3107, Drumul ioctalismulul ''Pag. 3

S-a apelat la entuziasm o a o

v q . i l de l a t ă ingineri, teii- I J estea înlocuirii liniei de con- Intr-un minut cci doi comunişti
nicieni, cadre de conducere y tact din depozitul descoperit erau înconjuraţi de tineri entuzi­
de la linia fină a grupului de al laminorului dc 450 mm s-u aşti: Gheorghe Erăteanu, Francisc
laminoare. S-a discutat pe înde­ râspbidit repede prin halele imense. Lamuek, Ladislatt Dorodici, loan
lete. Problemele an fost epuizate Oamenii au primit-o cu bucurie. Vlaicu... Erau de tofi vreo 15 elec­
pe rind. Una insă nu-şi găsi rezol­ Ştiau că nu sînt specializaţi in lu­ tricieni.
varea prea repede. Era o problemă crări de montaj. Mai ştiau că tim­ Maistrul Popescu ii imbrăţişă cu
dilicilă care, in iarna trecută, a pul de înlocuire, iu perioada repa­ privirea. Erau intr-adevăr, cci mai
La sediul I C.S H. exista o gazetă tru racordul de apă şî aer- com pri­ pricinuit multe greutăţi colectivu­ raţiei mijlocii era de numai 10 buni dintre cei mai buni.
de perete activă, intitulată sugestiv mat. Deci, pînă la predare întîrziere lui de aici. zile, pe cind lucrarea cerea de 5-0 Nu peste mult, din mijlocul gru­
„Să construim Hunedoara". întotdea­ de 15—20 zile... — Nu ar ji decît o soluţie — ori mai mult. Dar care dintre ci pului se auzi o voce:
una ai p rile ju l, citindu-i articolele, Şi pe la laminoare se mai găsesc spuse in cele din urmă inginerul nu-şi doica să >m mat întîmpinc — Vom executa lucrarea in nou a
să te inform ezi despre realizările co­ astfel de „m ărunţişuri". Bunăoară, şef, tovarăşul Mateescu. Să înlo­ greutăţile iernii trecute? Atunci, zile!
lectivului de aici, despre in iţiativele tunelul pentru transportat c ilin d ri cuim linia de contact din depozi­ pe ninsoare, datorită depunerii 1TY upă nouă zile, sus, dc-ulun-
valoroase ce iau naştere şi, fără re­ la strungăria de cilindr i nr. 2, deşi a tul cu pricina. stratului de zăpadă sau polci, cule­ B B gul peretelui vertical al de­
zerve. chiar despre deficienţele ce suferit destule replanificâri, la data — Trebuie bine chibzuit — in­ gătorii principali de la cele trei pozitului laminorului de 450
mai persistă în munca şantierelor. vizitei în l.C S.H. încă nu era predat. terveni tov. Nicolae Popa, secreta­ macarale din depozit alunecau şi mm dc la C.S. Hunedoara, treceau
In ediţia din 15 decembrie ne-a atras Ni se spune că era în stare de re­ rul comitetului de partid. F nevoie întrerupeau alimentarea energici trei linii de oţel de cite 335 metri
atenţia un articol care critica neaten­ cepţie. Dar-, chiar şi aşa. tot mai sînt de specialişti şi mai ales de timp. electrice la cele trei macarale. A- fiecare. Oamenii erau sus. suspen­
ţia unor şantiere, privind execuţia mici deficienţe: într-un anum it punct Producţia laminorului nu poate ji cestea se blocau. Producţia stagna. daţi in centurile de siguranţă, fă-
unor lucrări asa-zise „m ărunte". se produc in filtra ţii de apă. nu-i fă­ întreruptă. Noua propunere venea să înlă­ cind ultimele verifici.ri. De jos, la-
Vom reproduce şi noi parţial cele cut racordul instalaţiei de aer com­ — S-ar putea intr-un singur jel, ture necazurile din anul trecut. minatorii ii urmăreau cu admiraţie
scrise in articol: „M ai avem condu­ prim at pentru acţionarea capacelor adăugă inginerul şef. Ca lucrarea lectricienii ascultau cu aten­ Un (inăr mecanic, despic care mai­
cători de lucrări rare tratează cu in ­ care închid tunelul etc. de înlocuire să fie efectuată in tim­ E ţie cuvintele maistrului. strul preciza că c membru al cer­
diferenţă lucrările mărunte. Această Nici m uncitorii de la şantierul nr. pul reparaţiei mijlocii a laminoru­ — Va trebui să facem un cului literar .,Flacăra", privindu-i,
atitudine nu este corectă şi duce la 4. construcţii civile, n-au fost mai lui. Dar, oricum, completă acesta, efort — urmă tov. Popescu. Avem i-a asemuit cu nişte noiv enorme
tărăgănarea term inării lucrărilor, la prevăzători în privinţa lichidării „co­ tot nu o vom putea realiza. Lucra­ la indcmînă doar zccc zile. Dacă prinse pe liniile unui portativ uriaş
slăbirea ca lităţii lor şi la obţinerea ditelor". Se găsesc şi aici suficiente rea necesită o muncă de cel puţin înlocuim oţelul cornicr şi-l aşezăm de oţel. Iar ciud cci de sus au stri­
unor indici slabi de productivitate. liste, concretizate în anexele nr. 3 o lună şi jumătate, pe cind timpul în altă poziţie faţă de cca iniţială, gat „Victorie! Uraaa!“t linărul a a-
Ca exemple, pe lîngă multe altele, prim ite de la beneficiari, care prevăd de reparaţie mijlocie a laminoru­ vom putea asigura o suprafaţă bu­ dungat:
se pot furniza lucrările de instalaţii efectuarea unor lucrări de mică im ­ lui se rezumă doar la cîteva zile... nă de contact in orice anotimp prin — Comparaţia cu portativul nu-i
electrice de la zdrobitorul de meta­ portanţă. Vom da cîteva exemple. montarea a încă 3 culegători late­ dc loc imaginară. Priviţi-i. Au com­
le din Dăiţa. M aistrul Constantin La blocurile E3, E4, E5, mai trebuie — Să încercăm cu oamenii noş­ rali pentru fiecare macara. In a- pus cu mii ni le lor. cu voinţa, cu
Varzaru, deşi are m ultă experienţă, reparate socluri la nişe şi de efec­ tri — propuse inginerul Berkovici. cest fel contactul electric sc va pu­ hărnicia şi curajul un adevărat imn
a lăsat ca lucrările să se desfăşoare tuat tencuieli pe diverse scări, de Este adevărat cd electricienii nu tea stabili pe două suprafeţe ale o- al muncii. De-aici se nasc cînleccle
la voia in tim p lâ rii, după priceperea completat, pe alocuri, porţiuni de sint specializaţi în lucrări de mon­ ţelului cornier. Lucrarea »tu e u- de azi Şi, intorchidu-sc spre mai­
echipei al cărei nivel de pregătire se trotuar, trebuie prinse glafurile cu taj, dar mă gindesc la un instruc­ şoară. Vă da(i bine seama Se va strul principal, ţinu să precizeze:
dovedeşte insuficient. Nici inginerii cuie în d ib luri. Şi un amănunt care taj... lucra numai cu centuri de siguran­ Aveţi un colectiv...
M arin Alecu şi Constantin T o tir n-au stîrneşte de-a dreptul ilaritate: în — Ce spui de această propunere, ţă, pentru că e la o inălţime dc — Am apelat 1a entuziasmul lui,
fost suficient de exigenţi şi. de a- blocul E3. scara B. etajul I şi scara tovarăşe Popescu? — se adresă se­ peste 12 metri. Se montează pc o spuse maistrul, lustnd loc liber
ceen. s-au pom enit către sfîrsit cu D. etajul II. mai trebuie vopsite tîm - cretarul com itetului de partid, mai­ lungime de 385 de metri. Trebuie zîmbetului,
stîlpii de ilum inat plantaţi în poziţii plă riile exterioare la cîte un singur strului principal cu partea electri­ să se acţioneze repede şi bine. Fie­
strîmbe. răsuciţi. în afara aliniam en­ apartament! că, tovarăşului Traian Popescu. care minut e preţios. Ne-am gindit aistrul Popescu a apelat la
tului, cu cabluri subterane deterio­ D intr-o anexă, nr. 3 (a cita?!), pen­ — Propunerea c bună, deşi nu-i să apelăm la entuziasmul vostru, entuziasmul, la conştiinţa
rate. Iată. aşadar, că în momentul în tru punctul termic nr. 2, am des­ uşor de realizat. Dar, adăugă mai­ pentru că, uneori, nu vom putea acestor oameni. Şi ci au
care lucrarea isi pierde din amploa­ prins alte 1G sesizări ale beneficia­ strul mai insufletit parcă, vom a- ţine cont de sfîrşitul schimbului... răspuns prezent, pentru că aşa
la
uu
învăţat
aici
Hunedoa­
re scade şi atenţia constructorului". rului. Nu le mai am intim . Cele mai pela la entuziasmul oamenilor. $i — Eu mă angajez — spuse co­ ra, la şcoala colectivului, ia
Şi. am mai adăuga noî. asn se nasc multe restante de acest fel le-am în- cred că vom reuşi, li cunosc, li munistul Victor Cătănescu. şcoala muncii unde au crescut
„codiţele", fie că e vorba de lucrări tîln it in tr-o altă anexă, alăturată pro­ Vopsitorul loan Sebeşan de la Atelierele centrale „A rdea lul- din vom alege pe cei mai buni dintre — Şi eu, se alătură Ştefan Sebcş- atiţia tineri, unde s-au format ati-
executate în anul 19G4, fie că sînt cesului verbal de recepţie din 27 mai Alba lulia, este evidenţiat lună de lună în întrecerea socialistă. El şi-a texjn. tea caractere. Au răspuns prezent
efectuate mai demult. 19G4. încheiat pentru lucrările de ter- depăşit cu regularitate sarcinile planificate, a executat lucrări de bună cci mai buni. Le voi aduce la cu­ pentru că aşa sint muncitorii de
noştinţă propunerea...
A rtico lu l continuă mai departe cu moficare a 1204 apartamente şi mo­ calitate. azi ai Hunedoarei. Sint tineri care
alte amănunte de la acelaşi punct dificarea reţelei termice la blocurile in muncă învaţă, in orele libere
de lucru. A m considerat că e bine de tip U. Tn total 80 de „codiţe"! Ci­ învaţă. Sebeşteyn e seara elevul
să ne oprim aici şi să continuăm cu aşa cum le-a înserat beneficiarul: de U zin a „ 3 0 D e c e m b rie *8 CugSr: sirguincios al şcolii de maiştri,
tăm doar cîteva. cu caracter general,
amănunte culese de la alte şantiere Gheorghe llrătcanu a luat anul tre­
ale I.C S H. La lucrările de Io uzina refăcut ramă, de refăcut şi comple­ cut maturitatea, loan Vlaicu e elev
cocso-chimică au mai rămas două as­ tat izolaţia căminului, de descoperit la seral în clasa a Vlll-a, Ladislau
pecte minore — aşa se spune — încă căminul din pămint, de reco- Dorodici, Victor Cătănescu, Fran­
nerezolvate de constructori. E vorba fia t. de sclivisit căminul, de cu­ stol de co respo n d en ţi' voluntari idICi cisc Lamnek şi atiţia alţii dau do­
de racordul tu rn u lu i de răcire cu răţat căminul, de completat 2 robi- vadă de abnegaţie, de entuziasm,
ventilaţie forţată la reţeaua de a li­ neţi vană (în anexa respectivă aceste Vasile Noaghi, electrician, Roland tificalor, Andrei Dărab, şef dc c- dc conştiinciozitate, dc conduită
mentare cu apă (de astâdată nici precizări sînt localizate pe obiecte). Angajament îndeplinit lăcătuş-montor, loan Pivotă, şef de Vaher şi L iviu Sasu, maiştri, au fă­ chipă lăcătuşi, loan Ştcfănescu. ireproşabilă, de patriotism.
sp rijin u l C S.H. n-a fost substanţial) îndărătul acestor trei anexe este brigadă la montaj lanţur i, M aria Ji- cut ca angajamentul să fie depăşit strungar, Gheorghe Mărginean, re­
şi de o parţială transform are la sta­ destul de vizib il un fapt şi anume: boteanu şi D idia Sibişan. presaloare. cu mult. Faţă de planul anual la zi, glor, Constantul Sişu, strungar, sînt LU C IA LIC IU
ţia de amestec. La a doua lucrare se că o ii de cîte ori constructorul are In secţia lanţuri se desfăşoară o M aria Ponivscu. controloare de ca­ pînă la 25 decembrie, s-au produs numai c iţi va din m uncitorii secţiei
punea problema înlocuirii dezinte­ de-a face cu lucrări mărunte din faza întrecere susţinută pentru îndeplini­ litate. Die Butaru, şeful atelierului noastre care îşi aduc o contribuţie
gratoarelor de cărbune cu concnsoa- finală a execuţiei le tratează mai rea şi depăşirea sarcinilor de plan. lanţuri tăietoare, Gheorghe Coi no- peste plan G7G bucăţi maşini de spă­ im portantă la îndeplinirea şi depă­
Prin folosirea raţională a m aşinilor
lat rufe „A lbalux".
re cu ciocane. Deşi trebuia term inată m ult derît indiferent. Probabil f i­ şi a m aterialelor, respectarea di­ iu. maistru la uxinare. loan Codea, A R TEN IE LAN C R A JA N şirea sarcinilor de plan şi a angaja­ La odihnă
)a 24 noiembrie, lucrarea este încă in­ indcă există acest dezinteres, nici şe­ sciplinei tehnologice, colectivul şef de echipă la montaj şi alţii. tehnician mentelor luate în întrecere.
completă. Mai trebuie montat un fii de loturi. nici m aiştrii, nici brigă­ secţiei noastre a reuşit să în­ lO A N MARIŞ BORDEAN NELU şi tratament
concasor. dar. va mai trece destul zile nu mai controlează, iar la recep­ maistru principal maistru principal, şef dc
tim p pînă se va face şi aceasta, din ţii „codiţele" apar ca ciupercile după deplinească planul de producţie în Economii la preţul de cost atelier
fiecare lună la toţi indicii. Astfel,
cauza negli jenţei manifestate de şan­ ploaie. Şi mai rău este că nici după planul producţiei globale pe 11 luni Maşini de spălat peste plan Pe adresa Com itetului sindicatu­
tierul construcţii nr. I. care n-a a- intervenţiile imediate ale beneficia­ a fost depăşit cu 4,20 la sută. cel al Unul din principalele obiective ale lui de la Staţia C.l'.R. din Sim ciia
cordat suficientă atenţie operaţiunii rului rem edierile nu sc fac în tim ­ producţiei marfă cu G.22 la şutii, iar întrecer ii ce se desfăşoară în secţia Curs de calificare sosesc zilnic numeroase ilustrate,
de subturnnre a concasorului. pul cel maî scurt. Anul acesta colectivul dc munci­ fus este şi realizarea de economii la prin care ceferiştii sim eiieni îşi ex­
productivitatea muncii a crescut fa­ tori. ingineri şi tehnicieni din sec­ De curînd. in cadrul uzinei noa­ prim ă recunoştinţa faţă de m inu­
Iată un alt amănunt, luat de la Pentru finalul articolului nostru ţă de plan cu G.G0 la sută. ţia M.S.R. s-a angajat să dea peste preţul de cost. Angajam entul nostru stre, s-a deschis un curs de calificare natele condiţii de odihnă şi trata­
fabrica de aglomerare, caic. dacă a reţinem sfîrşitul articolului publicat prevederile planului de producţie pe 19G4 prevede obţinerea a 250 000 pentru lăcătuşi de banc. Cui'sul este
scăpat din vederea constructorului, (a gazeta de perete centrală a Datorită creşterii sistematice a 200 bucăţi maşini de spălat r ufe. O r­ lei economii. Depăşirea planului pe urm at de G5 de muncitori. Tematica ment ce le sînt create in staţiunile
nu-1 poate tolera combinatul. Şi pe T.C.S.H.. ,,E necesar ca în v iito r să producţiei şi productivităţii muncii ganizarea m ontajului pe ansamblu 11 luni cu 12,33 ia sută la producţia lui cuprinde noţiuni dc matematică, balneo-clim aterk t.
bună dreptate. In tim pul lucrărilor se Tacă o cit mai raţională reparti­ am realizat peste 2.400.000 lei eco­ în flux..tehnologic. întrecerea susţi­ globală si cu 20,20 la sută la produc- tehnologia meseriei, tehnologia me­ P rintre semnatarii ilustratelor se
- de-lir-'acest obiectiv drum urile de^ac- z a re a cadrelor la punctele de lu­ nomii suplim entate la preţul de nută pe ,cai;e p desfăşoară muncito­ - ţia marfă, cit şi creşterea productivi­ talelor, desenul tehnic şi protecţia numără electricianul Cornel Bădica,
magazionerul
frîn a ru l Ion Lazăr,
ces executate în etapa întîia s-au‘'0e-" cru. să se exercite un control mai cost al producţiei. La obţinerea a- rii secţiei noastre, din rîndul căro­ tăţii muncii ru 1.5 la sută faţă de muncii. Lecţiile sint predate de ingi­ Vuleu Filon, tare îşi petrec conce­
teriorat şi asa au rămas pînă azi. sistematic asupra felului cum sînt e- ra evidenţiem pe tov. Gheorghe Slo- plan, au condus la realizarea a neri şi tehnicieni cu experienţă. Ac­ diul la Olăneşti, Predeal si respec­
Şantierul construcţii nr. I. după cum fectuate lucrările de mai mică însem­ cestor realizări o im portantă con­ ia. şi Emanoil Podani, montori, Şte­ 555.000 lei economii suplimentare la tivitatea cursului se desfăşoară în tiv Eforie Nord.
se vede. a uitat să-şi fa că total da­ nătate". Noi am adăuga şi faptul că tribuţie şi-au adus-o tov. Teodor fan C hiriluţ, strungar, Vasile Dicu, preţul de cost. Tovarăşii Nicolae Co- cele mai bune condiţiuni. Toţi in totail, de la începutul anului si
toria... In imediată apropiere, la fu r­ este de dator ia com itetului de partid Mărgineanu, ştanţator, Traian Pleşa, lăcătuş. V ladim ir Hreonciuc, reglor, ciş. strungar, Gheorghe Traseu, rec- cursanţii participă cu regularitate Io pînă acum. cu biletele puse la dis­
nalul nr. 7. s-a construit o remiză să îndrume organizaţiile de partid, lecţii şi depun eforturi pentru a-şi poziţie de către comitetul sindicatu­
a vagonului cîntar. foarte solicitată iar arestpa la rîndul lor conducer ile însuşi cît mai bine cunoştinţele pre­ lui. un număr de 280 ceferişti şi-au
de C S.H. Deşi e gata. beneficiarul şantierelor, de a acţiona mai m ult în date. P rintre cei mai buni cursanţi petrecut concediile de odihnă şi tra ­
nu o poate folosi fiindcă lucrătorii direcţia creşterii răspunderii perso­ se numără tov. Gheorghe Roşu, Teo­ tament în diferite staţiuni din ţară.
nale n m uncitorilor de la toate
şantierului m onta.j-instalaţii nr. I dor Mărginean, Gheorghe Gherasim, E M IL CREŢU
punctele de [u n u pentru o execuţie Ilie Dăian şi alţii.
(şef. ing. Farcaş Zaharie) au „uita t" corectă, integră. A D R IA N ORŞA impiegat de mişcare
să facă săpăturile şi instalaţiile pen­ A. OARGA tehnician (din colectivul subredacţiei vo­
luntare Si meri a).
Ou yeo w Ef o h n r
/ n ijţdusfna uşoară O ■ /V
J iiu
Peste 3 2 .0 0 0 de a0‘tâee@e9 Dacă din întimplare veţi găsi o formarea şi după formarea masi­
modele, contexturi busolă geologică, să nu încercaţi velor din apusul ţării. Elementul
să vă orientaţi cu ea, pentru că vă
al hidrogeologului
de cercetare
puteţi rătăci cu siguranţă. Două Dan Slăvoacă este apa izvoarelor
puncte cardinale, estul şi vestul, din Podişul Mehedinţi. De altfel,
La 22 decembrie, M inisterul In­ peste 32 000 de articole, modele, con­
dustriei Uşoare a îndeplinit planul texturi. desene şi com binaţii de cu­ sint inversate. Geologii insă o fo­ apa a fost dintotdeauna cel mai
anual la producţia globală. Din J950 lori noi. de patru ori mai multe do­ losesc cu succes la determinarea fidel colaborator ol geologilor. In
orientării rocilor. Cu ea şi cu alte
şi pînă acum, colectivele de muncă rit în 1950. drumul ei spre lumina zilei, scoa­
din această ram ură au realizat îna­ In cursul acestui an. au fost date zeci de aparate, uncie adevărate le hidrocarburi, gaze, săruri şi alte
elemente, care indică existenţa in
microlaboratoare, ci şi ceilalţi cer­
inte de termen planurile anuale. In in funcţiune noi capacităţi de pro­ cetători din această ramură pleacă adincimi a unor bogăţii necunoscu­
u ltim ii cinci ani, valoarea produse­ ducţie dotate cu utilaje moderne, o dală cu sosirea vestitorilor pri­
lor date de întreprinderile industri­ care asigură pe lingă sporirea pro­ măverii, cutreeră locuri pe unde te Eficacitatea acestei metode, şi
ei uşoare peste plan este egală cu ducţiei si productivităţii muncii şi mai ales faptul că ca comportă
aceea a producţiei obţinute într-un obţinerea unor- produse de calitate uneori trec numai sălbăticiunile cheltuieli mici, a făcut să fie soli­
semestru al anului 1959. lot mai bună. pădurilor, măsoară, cercetează, stu­ citată documentaţia privind apli­
diază cu profunzime structura so­ carea ci şi de către geologii din
M uncitorii, inginerii şi tehnicienii Dezvoltarea pe care a cunoscut-o lului şi subsolului şi se întorc a- alte ţări. Pentru uşurarea muncii,
din acest sector au acordat o atenţie industria uşoară în u ltim ii ani per­ casă către sfirşitul toamnei, cu linărul hidrogeolog şi-a confecţio­
mite ca in prezent să se realizeze
deosebită îm bunătăţirii continue a ca­ rucsacurile pline. nat, cu mijloace ieftine, şi o pom­
iu G9 de zile întreaga producţie a
I-am vizitat pe aceşti neobosiţi
lită ţii produselor şi îm bogăţirii sorti­ anului 1950. căutători de comori, acasă, in la­ pă de vid pentru separarea de apă
a elementelor ce îl interesează.
m entului. In prezent, se realizează (Agerpres) boratoare, unde îşi continuă mun­ In laboratorul de petrografie, pe
ca dc stabilire exactă a datelor ce mesele de lucru ale cercetătoare­
La magazia de fin ite a Fabricii de duc la descoperirea de noi şi noi lor Olga Drăghici, Tamara Rodin,
substanţe minerale utile economici Elena Florea şi Silvia lliescu, ală­
noi produse
conserve Haţeg,
sînt
D E S E R V IR E A P O P U L A Ţ IE I pregătite spre a fi puse în vînzare noastre. turi de aparatele de control şi ze­
Laboratorul de mineralogic. A- cile de probe din şantierele de
către populaţie. parate din cele mai moderne, zeci prospecţiuni, stau steguleţele de
rj b dc bucăţi de rocă din Banat, Se­ „Evidenţiat in întrecerea socialis­
tă". Am aflat că deţin acest in-
beş, Cibin, Poiana Huscăi şi din
m u n ifă file c o o p e r a f ies m@ i v i i J alte colţuri ale ţării, adunate în semn al fruntaşilor de la înce­
putul anului. „Sintcm o mică păr­
vara aceasta Aplecată asupra u-
tale a cooperativelor a cunoscut o m m secfis nui microscop polarizant, Nadia ticică din mecanismul acesta com­
Cooperaţiei meşteşugăreşti îi re­ o secţie de spălătorie si curăţătorie dotate cu m obilier si utilaje moder­ 0 Cimpeanu cercetează compoziţia plex de cercetare geologică — îmi
vin sarcini im portante in asigurarea chimică si altele. ne. Numărul va creşte în anul v ii­ largă dezvoltare, totuşi îşi mai fac mineralogică a unei roci din mun­ spune şefa laboratorului. Tamara
deservirii populaţiei cu lucrări de Concomitent cu dezvoltarea reţe­ tor pr in darea in folosinţă a comple­ încă loc unele lipsuri şi deficienţe. ţii Vlădeasa. In aparat, această bu­ Rodin. Iu colaborare cu lucrăto­
bună calitate, vnriaie si in termen lei de deservire a populaţiei s-a a- xului din Brad şi a celor două mi- Astfel, nu s-a reuşit ca reţeaua de cată dc piatră se răsfringe intr-o rii de pe şantierele dc prospecţi­
scurt. Pentru îndeplinirea acestora vut în vedete şi îmbunătăţirea ca­ LTocomplexe din Ghelar si Aninoasa. deservire să se dezvolte în raport multitudine de desene şi culori ce uni si cu cci din laboratoarele de
în regiunea Hunedoara s-au luat an lită ţii serviciilor prestate. Pentru a Tot in vederea îm bunătăţirii de­ cu cerinţele crcscînde ale populaţiei. se interpătrund. Pare un imprimeu analize chimice, definitivăm date
de an măsuri de îm bunătăţire a de­ cunoaşte mai bine cerinţele popu­ servirii populaţiei s-a preconizat Acest lucru se observă mai ales în de industrializare pe care l-ar invidia şi cel mai pri­ care ajută la stabilirea posibilită­
se rvirii. Num ărul cooperativelor a laţiei, Comitetul executiv al U.R.CM, construirea de noi ateliere de tîm- localităţile Hunedoara, Valea Jiului, ceput creator de modele „Fiecare ţilor de valorificare a anum itor
ajuns acum la 11. Acestea cuprind Hunedoara a luat măsura ca o dată p'ărie, auto-moto, construcţii pentru Călan si Cugir. im portante centre in ­ din aceste culori — îmi spune cer­ substanţe minerale utile".
549 de unităţi cu 4.000 de membri. cu eliberarea comenzilor de încăl­ spălător ie — boiangerie în ti-o serie dustriale. Mai sînt razuri cind cali­ a iemnuiui din I’ i m i i cetătoarea — reprezintă unul din Urmărind activitatea migăloasă
A ic i se efectuează cele mai diverse ţăminte, îmbrăcăminte şi reparaţii de localităţi din »*egiune. O dală cu tatea unor lucrări nu a fost totdea­ mineralele componente ale rocii". şi complexă a acestor oameni, iţi
a ctivită ţi cum sînt: croitorie, con­ radio-televizoare să se inmîneze c li­ darea in folosinţă a complexelor de una corespunzătoare. La „masa de integrare" (un apa­ apare in faţa ochilor şirul de rea­
fe cţii şi reparaţii de încălţăm inte, enţilor plicuri tim brale cu invitaţie deservire s-a avut în vedere si fo­ Sint încă multe reclamaţii legate La Piteşti a intrat in producţie cu rat adaptat la microscop). Oscar lizări obfi»»nte de ci in ultimii ani
reparaţii obiecte de uz casnic şi per­ de a semnala conducerii uniunii re­ losirea la maximum a spaţiului de de nerespec tarea termenelor cie 15 zile mai devreme o 8-a unitate Maier urmăreşte stabilirea, din Folosind metode şi mijloace teh­
sonal, radio, televizoare, ceasuri, nu- gionale modul cum au l'ost deserviţi. producţie. S-a organizat in acest execuţie a lucrărilor, modelelor ale­ componentă a Com binatului de in ­ punct dc vedere cantitativ, a mine­ nice moderne, au dovedit că pă-
to-moto, b iju te rii, boiangerii, trico­ Această măsură a dus la creşterea scop luciul pe două schim buri, iar se dc clienţi, luarea de măsuri gre­ ralelor pe care Ic conţin o serie mintul Dobrogei — socotit altă­
taje, frizerii, coafuri, prestări în exigenţei populaţiei, la respectarea în unele centre dc croitorie şi în­ şite la unele comenzi de încălţăm in­ dustrializare a lemnului din locali­ de roci. „Prin descifrarea structu­ dată sărac — ascunde in adincuri
construcţii, foto şi altele. Numai în termenelor de execuţie şi îmbunătă­ călţăminte s-a organizat lucrul pe te. Ele sînt mai frecvente la coope­ tate — fabrica de cherestea de ru­ rii geologice, îmi spune el, urmă­ numeroase minereuri şi alte sub­
unul I9G4, au fost înfiinţate 51 de ţirea calităţii serviciilor. De aseme­ echipe şi pe faze. Aceasta a permis rai ivele Moţul Brad si Mureşul Alba şinoase cu o capacitate anuală de resc pe Ungă obiective economice stanţe minerale utile şi tot ei au
u n ită ţi cu 152 de noi membri coo­ nea s-nu organizat 12 consfătuiri cu creşterea volum ului de lucrări, scur­ lulia. Din păcate sînt unităţi unde producţie de 5G.OOO ni.c. cherestea. şi uncie probleme cu caracter şti­ aflat noi resurse energetice in ba­
peratori, punîndu-se accentul în populaţia in diferite localităţi. Ma­ tarea termenelor de execuţie Şi îm ­ comportarea unor- cooperatori şi inţific. necesare pentru documen­ zinele carbonifere din Oltenia,
special pe activităţile slab dezvol­ joritatea au fost urmate de prezen­ bunătăţirea calităţii lor. Un accent chiar responsabili dc unităţi, lasă de Realizată după proiectele elabo­ taţia tezei dc candidat in ştiinţe, Muntenia şi Transilvania şi sare
tate sau inexistente şi solicitate dc tări de modele de îmbrăcăminte şi deosebit s-a pus si pe creşterea de dorit. rate de Institutul -de studii şi proiec­ pe care o voi susţine in eurind". de calitate superioară pc care o
populaţie. Astfel. în oraşul Hune­ încălţăminte. noi cadre, care să asigure dezvolta­ Rău este că unele cooperative nu tări forestiere Bucuroşii, noua uni­ Geologul Vasile llirlea determină valorifică pe scară largă industria
doara s-au în fiin ţa t o secţie de tîm - In vederea lă rg irii gamei de pres­ rea reţelei de deservire şi în final, fac o popularizare corespunzătoare tate este executată, ca de altfel în­ existenta mineralelor grele din ni­ noastră chimică, precum şi nume­
plărîe, o secţie de reparaţii obiecte tări de servicii, numeroşi coopera­ o cit mai completă şi corespunză­ activităţilor lor. iar vitrinele nu sînt sipurile riurilor. Unele din aceste roase alte materii prime pentru
de uz casnic, o secţie de reparat îm ­ tori au fost trim işi la specializare toare deservire. Astfel în anul 19G4 folosite in toate cazurile in mod co­ tregul combinat in ansamblul său. iârimituri de stincă aduse dc ape diferite ramuri industriale. Toto­
brăcăminte, s-a extins activitatea de la diferite cooperative din ţară. Pe au absolvit cursurile şcolilor- profe­ respunzător la un înalt grad de mecanizate şi din inima sau creştetul munţilor dată. ci au contribuit la completa­
pedichiură şi cosmetică, s-a asigurat lingă că şi-au îmbogăţit cunoştinţe­ sionale un număr de 199 ucenici ca­ Pentru continua îm bunătăţire a automatizare. Aici. întregul proces îl ajută pe geolog să vadă în a- rea diverselor hărţi ale ţării.
vopsitul dife ritelor articole do piele le, cooperatorii- şi-au însuşit noi ac­ lificaţi în d iferite meserii, iar la lo­ prestărilor către populaţie, noi am tehnologic, îjicepind dc la descărca­ dineuri, să pătrundă taina pămîn- Metodele ata»isale de cercetare,
si încălţăm inte, la Călan s-a în fiin ­ tivită ţi. La îm bunătăţirea calităţii cul de muncă s-au calificat încă 47 preconizat măsuri corespunzătoare rea buştenilor- în depozite, d istrib u i­ tului. Cel mai apropiat colabora­ aparatura complexă de caic dis­
ţat un centru de reparaţii radio-te- lucrărilor au contribuit şi schim burile tineri cooperatori. In prezent urmea­ Sub îndrumarea organizaţiilor de tor ii este Ion Micloş, un miner pun, munca entuziastă pc care o
leviziune, o unitate de cojorărie şi de experienţă organizate în acest an ză şcoiile profesionale un număr de par tid vom căuta să ridicăm conti­ rea si sortarea lor- pe diametre şi din Roşia Montana, care a îndrăgit desfăşoară Ic va permite geologi­
lor să aducă date preţioase pentru
cu meseriaşii din diferite ramuri, 145 ucenici, iar şcoala tehnică de clase si pînă 'a încărcarea chereste­ această muncă la iei ca pe cea de
blănărie, la Lupeni un centru de nuu nivelul calitativ al prestărilor, miner. Paralel, el studiază pe c- punerea în valoare de noi rezer­
fă ră îndoială că In deservirea cores­ lei în vagoane, este d irija t de la
reparaţii radio in cartierul Braia. la punzătoare a populaţiei a contribuit radio-televiziune 31 cooperatori. l)c lăr gir ea gumei de ■ ser vicii. şantionnc dc rocă in secţiuni „ori­ ve de substan(e minerale utile.
Vulcan o secţie de cojocărie - blănă­ şi darea în exploatare în acest an asemenea mai sînt trim işi la cursuri LEO NTIN BLA.TAN tabloul dc comandă, toate operaţii le entate" efectele Ş i rezultatele for­ C. ZLÂVOG
fiind automatizate pe bază de co­
rie, la Petroşani o secţie pentru con­ a noilor complexe de deservire la de specializare rad io şi televiziune preşedintele Com itetului executiv ţelor tectonice care au acţionot la redactor la Agerpres
fecţii îmbrăcăminte copii, la Cugir Deva, Zlatna şi Haţeg, care au fost 19 cooperatori. Deşi întreaga activi- al U.R.C.M, Deva menzi hidraulice.