Page 84 - 1964-12
P. 84
N r. 3107,
Pag. 1 Cfrusaut socialismului
DEPESTE TAPE
Sesiunea O.W.D. Problemele financiare Prezenţe romîneşti în străinătate
sub semnul incertitudinii FUNCTIQNARII MINEI PENTQU PE AL IZAD/L E
FELICITA MUNCfTOPU, TEHNICIENI/, /N6/NEPUSI
Presa greacă despre piesa „O SCRISOARE PIERDUTA" OQpNi/TE IN ÎNDEPLINIREA SAPON/LOP DE
NEW YORK 23. — Coresponden ale m em brilor. Aceste im plicaţii PbAN, Ufi/NDU-L E NOI SUCCESE j r . C r-
tă specială de la George Serafin : privesc a tît cuantum ul acelor con ATENA 23 — Corespondentul A- că satirizează moravuri politice dc ce păstrează primatul tinereţii ÎN ANUL l 9 0 5
fn şedinţa de m iercuri dimineaţă trib u ţii, cît şi m odalităţile folosirii gerpres, Al. Gheorghiu, transmite : pc multe meridiane. Dc aceea, ca proaspete". A$a recomandă ziarul
a A dunării Generale a O.N.U., pre sale ulterioare. Piesa ,,0 scrisoare pierdută“ se se bucură de o primire favorabilă „Vradini" publicului grec piesa
şedintele Quaison-Sackey a declarat Proiectul afro-asiatic, cunoscut sub bucură in capitala Greciei de apre pe scară Internaţională. marelui clasic romin ce se prezintă
că a continuat activitatea „în spa numele de planul Pazlnvak, a consti cieri javorabile, ca pretutindeni în „Au trecut cincizeci de ani de de citeva zile la Atena.
tele scenei în im portantele proble tu it în aceste zile obiectul unor noi lume unde a fost jucată. cind a murit scriitorul romin Ca- Cunoscutul scriitor şi critic tea
me care afectează treburile noastre". consultări între m em brii acestui „In scrisoarea pierdută, sublinia ragialc, dar el este mereu viu. tral, Anghelos Terzakis, relevă în-
Şedinţa prevăzută pentru după-a- grup, preşedintele Sackey şi secre ză criticul cotidianului „Akropolis", Dacă nu credeţi, mergeţi şi vedeţi tr-o cronică din „To Vima", cd Ca
nnaza acestei zile, a fost amînată. tarul genera) U Thant, precum şi spectatorul grec nu intimpină nici „O scrisoare pierdută", pc care o ragiale a fost o figură reprezenta
Adunarea urm înd să se reunească între aceştia şi reprezentanţi ai o dificultate in adaptarea moravu prezintă trupa lui Alckos Alexan- tivă a unei întregi epoci de la sflr-
din nou jo i dimineaţa. Iată, aşadar U.R.S.S. şi S.U.A. Planul preşedin rilo r politice din Ilominia secolu drakis la Teatrul Diana. Cu iot şitul secolului trecut din Balcani.
că problemele financiare, care au telui Sackey, foarte asemănător cu lui trecut la cele ale noastre, cele conţinutul serios al piesei, nu este Proza şi teatrul lui, scrie Terzakis, \ js r v s x k k k C & \ & ( X
îm piedicat deschiderea sesiunii la ccl afro-asiatic, constituie la rindul vechi, dar şi la manevrele contem vorba de o satiră sumbră. Dimpo au pecetea geniului, talentului
termenul obişnuit şi au determ inai său obiectul unor consultări între porane ale bucătăriilor electorale". trivă, vă găsiţi mereu in faţa unei spontan ce ţişneşte degajat, cu
desfăşurarea lucrărilor, în felul cei menţionaţi. Deosebirea esenţială Piesa lui Caragiale şi-a păstrat ne rid iculizări cc vă face să rldeţi pospeţime, şl sim ţul ascuţit al vie
cunoscut, rămîne în continuare cau dintre cele două planuri constă în alterată actualitatea ei, prin faptul continuu. Itisul autorului este rouă ţii sociale.
za situaţiei de incertitudine care faptul că acesta din urmă condiţio
persistă astăzi» aici. nează reluarea lu cră rilo r de accep
In legătură cu planurile elaborate tare prealabilă a unor contribuţii
de grupul celor 12 state afro-asiatice substanţiale şi adecvate. Soluţia f i
însărcinat cu găsirea unei soluţii ac nală urmează să fie anunţată de se
ceptabile pentru toate părţile au fost cretarul general U Thant. Se crede
emise cele mai variate şi d iferite că în cursul zilei de jo i Adunarea FELICITĂ INTPiCUL COLECTIV OE MUNCA AL MINE!
supoziţii. Impresia generală, confir Generală va putea fi, în sfirşit. in PENTQU rPUM OASELEtREZULTATE OBŢIN Un ÎN
mată de o declaraţie a reprezentan formată asupra rezultatului activi
tu lu i Algeriei, este că proiectul gru tă ţii desfăşurate in direcţia găsirii DQOOUCpl Sf-i UPEA7A NO/ SU CCESE ÎN lt5
pului celor 12 a fast luat în conside soluţiei şi n perspectivelor pe care P E AL I7A PE A SAPC/N/l OP O l V/TT O P
rare de toate părţile, şi că lucru această soluţie le deschide pentru
rile se apropie de un acord. Rămîn activitatea ce urmează să fie des
încă de precizat o serie dc aspecte făşurată în cea de-a doua etapă. Tot
p rivin d im plicaţiile pe care le pre joi se va cunoaşte data reluării lu
supune fondul ce urmează să fie cră rilo r după întreruperea de săr
re a liza t' prin co ntribuţiile voluntare bători.
In Consiliul de Securitate
© © □ G D Q G Q G C D
Dezbateri în problema congoleză
NEW YORK 23 (Corespondenţă ziţii ale m ajorităţii delegaţilor a fri
specială). — cani a produs-o reiese clar din mo
In Consiliul de Securitate proble dul în care presa americană relatea
ma congoleză a continuat să tic tema ză aceste dezbateri şi problema con
principală a dezbaterilor. Intervenţia goleză in ansamblul ei. Este foarte
m ilitară străină a rămas obiectul unor sem nificativ în acest sens un a rti
energice şi aspre condamnâni de că col apărut m iercuri în „N ew York PCLiCiTA CĂLDUROS COLCCVWUL
PCNtTRU RC-
tre majoritatea statelor africane. Este Times" sub titlu l „S.U.A. şi Belgia Ol MUNCA a u Mitstei o&T'NUTE «Kj
iu l t a t Cle ro u m o a ş e
cît se poate de netă tendinţa sta sfătuiesc pe Chombe să ia măsuni acest a n i In a c t iv it a t e a sa Şi-l
telor africane de a încredinţa din ce pentru a cîştiga un sprijin în (capi OOQE.Syt SUCCESE ▼’O’* Mai maoj
în ce mai larg şi cu tot mai multa talele africane". A rtico lu l dezvăluie In a n u l *963
autoritate problemele africane Or îngrijorarea crcscindă ce se resimte
ganizaţiei U nităţii Africane. In pro la Washington in faţa ,,corului cres- A
iectul de rezoluţie elaborat de con cind de c ritic i" la adresa p o liticii a-
ferinţă, pe care m in iştrii de externe mericnne dc sprijin i re a regim ului lui
ai statelor membre ale acestei or Chombe. Se exprim ă îndoieli serioa
ganizaţii au ţinut-o in aceste zile la se aici asupra eficienţei m ăsurilor
New Y ork această tendinţă îmbracă preconizate şi care nu urmăresc în S.U.A. — Baritonul Nicolae Herlea pe scena Metropolitan Opera din New York.
de altfel forma unui apel direct a- fond deoît sprijinirea actualului gu In foto : Actul III din opera „Rigoletto'-', Nicolae Herlea în rolul lui Rigoletto si Roberto Peters 4k <mdmi
dresal în acest sens O.N.U., cl for- vern dc la Leopoldville. Rezoluţia in rolul Gildcî.
africană nu a fost încă prezentată
m ulînd în acelaşi tim p condamnarea
C onsiliului de Securitate, delegaţiile
Intervenţiei m ilitare străine în Con ftm ilnrM Tn
respective continuînd definitivarea
go. Impresia pe care luările de po ei. Noul cabinet ministerial Prima luare de poziţie
al Guyanei Britanice a guvernului american după lovitura
Roma: AL 14-LEA SCRUTIN GEORGETOWN 23 (Agerpres). —
ce Presse criza politică, care durea de stat din Vietnamul de sud t < A U ^
După cum transmite agenţia Fran
ROMA 23 — Corespondenţii A- şî Paslore, nedesemnaţi oficial, dar
gerpres, O Palei* si G. Pastor» trans cmc primiseră o cotă im portantă de ză de nouă zile în Guyana B rita n i Dw TOATA ÎHÎM* H«HiCUL SĂU COtEC-J
m it : voturi. că din cauza d ific u ltă ţii repartiză W ASHINGTON 23 (Agerpres). — tul voalat la adresa conducătorilor
După o suptumină de cînd parla Candidatul oficial al Partidului rii p ortofoliilo r m inisteriale între P urtătorul de cuvint al Departa de la Saigon, conţinut în declaraţia TI» precuh 51 n Atowjii săi uhÎhdu
mentul italian s-a reunit in prima PiMnocral-tveşlîn, Giovanni Leone. a m em brii coaliţiei guvernamentale, a m entului de Stat, Robert McCIoskcy, Departam entului de Stat, nu consti
şedinţă pentru desemnarea succeso fost s p rijin it de voturile partidelor luat sfirşit. Noul prim -m in istru al a făcut m a iţi o declaraţie în cadrul . tuie un ultim atum ", adăugind cu ,.a- *•« SI FRUH0AX SUCCESE
rului lui Antonio Scgni Ia preşedin dc* dreapta, dar el nu a întrun it ma acestei ţâri, Forbcs Burniţam, lider unei conferinţe dc presă. Aceasta cest lucru a fost subliniat în ccivu-
ţia republicii, nici la ccl de-al 14-lea joritatea necesară. Explicaţia — scriu a! partidului Congresul naţional al constituie, de fapt, prim a luare de rile oficiale". IH«UHC* PE AHUl
tur de scrutin desfăşurat miercuri ziarele dc aseară apărute la Roma poporului, a anunţat m arţi seara că poziţie oficială a guvernului ameri Ambasadorul Statelor Unite în
seara nu a fost obţinută majoritatea — se află in număi*ul mare de vo a consim ţit să formeze un cabinet can după situaţia creată în Vietna Vietnam ul de sud, generalul M ax
necesară de către vreun candidat. tu ri albe (129 în cel de-al 13-leu tur alcătuit din 14 m iniştri, dintre care mul de sud. în urma lo v itu rii de well Taylor, a făcut cunoscut punc
Scrutinele al 13-lea şi al 14-lea de scrutin şi 120 in al 14-lea). intre trei vor reprezenta partidul „F oiţa stat de duminică, ce a dus la înlă tul de vedere al guvernului ameri
s-au încheiat cu rezultate aproxim a care se presupune că se află nume unită". Cei trei m iniştri din partea turarea în a ltu lu i Consiliu Naţional. can. guvernanţilor de la Saigon.
tiv asemănătoare. După cum se ştie, roase buletine ale s p rijin ito rilo r lui acestui partid sînt: liderul p artidu In declaraţie se spune că : „Un gu ic
în zilele precedente şi-au retras can Eanfani din Partidul Democrat- lui Petei* d ’Aguîar cuie preia porto vern legal constituit, care să-şi exer Abordînd problemele crizei poli C t :■ v |S iii. lO ll^ lă
W ASHINGTON 23 (Agerpres). —
didaturile, in urma unei şedinţe agi creştin. fo liu l finanţelor, Randolph Cheeks cite toate prerogativele pe baza uni
tate a lid e rilo r demncrat-creştini. doi Deputaţii şi senatorii comunişti titu la r la M inisterul guvernului lo tăţii naţionale şi fără intervenţia din tice din Saigon, sen a torni democrat
exponenţi ai acestui partid. Fanfani şi-au acordat sufragiile în ambele cal şi Mohammcd Kassim, num it afară a vreunui grup onrecarc, con din statul Oregon. Wayne Morse, a
scrutine liderului P artidului Socia m inistru al lucrărilor publice şi hi stituie baza pentru continuarea spri declarat m arţi — după cum anunţă
list. Pietro Nenni. a cărui candida draulice. Singurul post care a rămas jin u lu i american în eforturile dc agenţia France Presse — că politica
tură s-a înscris m arţi pe agenda şe vacant pînă in prezent este acela al război contra vietcongului". McClos- elaborată de m inistrul apărării. Ro
P E SCURT dinţei parlam entului. Rezultatele ce m inistrului justiţiei. key a m enţionat că declaraţia a fost bert McNamara, şi de ambasadorul > CĂLDUROS pe
elaborată cu aprobarea preşedinte
american la Saigon, generala! M ax
lui de-al 14-lea scrutin sînt urm ă
P o trivit relatărilor agenţiei Prensa
toarele : Giovanni Leone — 406; Latina în Guyana Britanică continuă lui Johnson, care a conferit telefo w ell Taylor, „a eşuat complet*. Se 'M ?T O Ţ Ilucrătorii
Pietro Nenni — .153 : Malagugini (din dem onstraţiile şi m itingurile de pro nic cu secretarul de stat, Dean Rusie, natorul Morse, care este şi membi-u săi, fineeun şi pe
HANOI. — La 22 decembrie partea PSIUP) 40 Nefiind întrunită test îm potriva condiţiilor în care în cursul zilei dc m arţi, asupra evo al Comisiei pentru afaceri externe v
1961, in IL D. Vietnam a fost majoritatea necesară de 482 de vo s-au desfăşurat recentele alegeri. La luţiei situaţiei de la Saigon. Tot a Senatului, a afirm at că situaţia
sărbătorită cca dc-a XX.-a ani turi. joi la orele 10.30 (ora italiană) astfel de manifestaţii au participat odată. agenţiile de presă relevă fap haotică la care s-a ajuns astăzi la C U M P Ă R Ă T O R I ş tL £
versare a Armate» populare viet va avea Ioc al 15-lea tur dc scrutin peste 150.000 de persoane. tul că această declaraţie a survenit Saigon este ..rezultatul a 10 ani de URSUZĂ PSNTRU ANUL
nameze. Cu acest prilej, genera la puţin tim p după discursul rostit erori în politica dusă în Vietnamul
Nguyen
generalul
m arţi seara de
pâ ră rii naţionale, a oferit o re (îeorges Pompidou despre unele Khanh, la postul de radio Saigon de sud". El a adăugat că a venit tim \ T lih en t m a / 1965 mm succese ÎN „
lul Vo Nguycn Giap. m inistrul a-
pul ca adm inistraţia să ţină cont de
cepţie la care preşedintele Ho în care el a s p rijin it acţiunea de du această situaţie şi să procedeze „la MUNCA
22 decem aspede ale politicii franceze
$i M in a rostit o cuvintarc. minică a tin e rilo r generali. o înlocuire a întregului personal res
nELGRAD. — La Agenţia afirm ă că — „avertism en ponsabil de această politică".
brie. Com itetul greeo-iugoslav
pentru colaborare economică şi-a PARIS 23 (Agerpres). — a menţionat viitoarele tratative în
încheiat lucrările. A fost semnat Prim ul m inistru al Franţei. Geor- legătură cu preţurile la carne, lapte,
protocolul cu p rivire la schimbul ges Pompidou. a rostit m arţi seara zahăr şi alte produse agricole. © E PRETUTINDENI
dc m ărfuri pc anul 1965 in va la posturile de radio-şi televiziune In legătură cu politica nucleară a
loare dc 15 milioane dolari. un discurs în care. p o trivit agenţiei Franţei în cadrul N.A.T.O., prim ul
AÎMAN. — La Aman au luat France Presse, s-a referit la unele m inistru a afirm at că, în concepţia
sfirşit lucrările reuniuni) Comi aspecte ale politicii franceze în di sa, arma atomică proprie este „sin
siei pentru planificarea agricul ferite probleme interne şi externe. gura care permite Franţei să răm î- e „SAUNA'" FAVORIZEAZĂ de vinturi puternice. In mai multe
tu rii în ţările O rientului Apro Vorbind despre acordul intervenit nă o ţară modernă din punct de ve CANCERUL ? regiuni din nordul Californiei au
piat. recent la Bruxelles între ţările Pie dere industrial şi ştiinţific". fost paralizate viaţa economică şi
Au fost aprobate o scrie dc re ţei comune. Pompidou a declarat că Pompidou a declarat că planul de Sub titlul „Sauna favorizează transporturile. Cinci mii de oa
comandări, printre care în fiin ţa semnarea acestuia marchează înlătu cinci ani de dezvoltare economică cancerul ?", agenţia France Presse meni au fost nevoiţi să-şi pără
rea unui in stitu t regional de pla rarea unuia dintre cele mai dificile a Franţei, adoptat recent de parla transmite un comentariu pe mar sească locuinţele ca urmare a re
nificare a a gricu ltu rii, la Damasc, obstacole în culca realizării unui ment, urmăreşte un. ritm constant ginea celui de-al 26-lea Congres vărsării unor rîuri. In stalul Ore
pregătirea de specialişti din ţă ri progres în cadrul C E.E. El a spus că de dezvoltare a ţării şi asigurarea nordic de radiologie, ale cărui lu gon circulaţia a fost mult îngreu
le acestei regiuni care să studieze acest acoixl constituie o speranţă unei ,,politici de stabilizare". El a crări s-au încheiat recent la Hel nată, In regiunile din împrejuri
problemele specifice ale agricul pentru realizarea uniunii politice a subliniat că este pentru prim a dată sinki. mile oraşului Kentucky stratul de
tu rii şl să colaboreze cu FAO în Europei occidentale. Deşi data de 15 în istoria Franţei cînd parlamentul Potrivit agenţiei, cu acest prilej zăpadă depăşeşte grosimea de un WUNEDQAQA
înfăptuirea proiectelor acestuia. * decembrie a fost stabilită In comun a fost consultat asupra orientării c- celebrele băi de abur finlandeze metru
acoperirea tuturor cheltuielilor | de ţările Pieţei comune, este bine cono mi ei „Sauna" au fost citate ca una din Serviciile meteorologice transmit
prin contribuţia tuturor statelor j cunoscut. a continuat prem ierul Vorbind în continuare despre si cauzele posibile ale cancerului pul că revărsări asemănătoare cu cele wroriLUCRATORII SA/.
ctc. francez, că ..a fost necesar ca guver tuaţia internă din Franţa. prim ul monar. care au fost înregistrate in Califor o Arcum si Pi consumatorii unităţilor om
UAiMAKO. — La Hamalul a nul francez şi personal generalul de m inistru s-a referit la recentele gre Studiile epldcmiologice şi radio- nia se pot repeta o dată la aproxi RAIA ORAŞULUI, PENTRU REALIZĂRILE 08ŢH
fost dat p ublicităţii comunicatul Gaulle să intervină cn energie pen ve ale salariaţilor din sectorul parti logice întreprinse simultan in Fin mativ t.000 de ani NUTf SI Li UQEAZĂ NOI SUCCiSF În ANUL
comun cu privire la convorbiri tru ca toată lumea să fie prezentă cular şi naţionalizat, pe care Ic-a landa şi Norvegia şi aduse la cu
le care s-au desfăşurat între pre la întîlnire". El a subliniat. însă. ca calificat ca „inacceptabile", subli noştinţa Congresului au scos în e- & IN EXPRESUL EDINBURGH- -1965
şedintele Guineei. Selcu Turc. şi în cadrul Pieţei comune continuă să niind, insă. că „guvernul este tot videnţă faptul că procentul celor CARLISLE
preşedintele Republicii Muţi, IMo- existe o serie de greutăţi. între care deauna dispus pentru dialoguri". bolnavi de cancer bronhopulmonar
dibo K cila este de şase ori mai ridicai in Fin După cum relatează agenţia Reu
In cursul tratativelor, se spu landa decit in Norvegia. ter. mecanicul locomotivei Diesel j— CU PQiLEjUL ANULUi NOU
ne în comunicai, părţile au că In Camera lorzilor din Anglia: Acest fapt a făcut ca oamenii de a expresului Edinburgh-Carlisle a y
zut dc acord asuprii dezvoltării ştiinţă finlandezi să se întrebe dacă avut o sincopă şi a murit pe loc in
în continuare a colaborării d in nu cttmia Sauna, care se practică timp ce conducea trenul cu o vite
tre cete două târî. DEZ8*T£RI M POUTÎCĂ EXTERNA dc peste 2.000 de ani în Finlanda, ză de 9.S km pe oră Frina specială
LONDRA. — După cum rela este cauza acestui trist record al instalată la aceste locomotive şi pe
finlandezilor. Sc ştie că Souna, pe core mecanicul trebuie să ţină in
tează agenţia Reuter Har bara LONDRA 23 (Agerpres). —
Castlc, m inistrul dc stat britanic In Camera lorzilor a Parlamentu- o deosebire. Proiectul prezentat de care fiecare finlandez o practică permanenţă piciorul iu timpul
al dezvoltării te rito riilo r dc pes ui englez au început dezbaterile in guvernul laburist nu poate fi ju s ti cel puţin o dată pe săptămină, con cursei, in momentul morţii meca CĂLDUROS SAlARiA -
ficat din punct de vedere
m ilitar,
te mări, care a luat co rin tu l stă in a petrece un sfert sau o ju nicului a intrat in acţiune şi a Di ÎNTHPftlNDEQi,
m arţi în Camera Comunelor, a lesâtură cu politica externă a Ma a spus Carrington şi acelaşi lucru mătate dc oră intr-o ambianţă foar oprit trenul Şeful de tren a con CUM ^ Pt Toţi ACEI «
anunţai că guvernul britanic va rii B ritanii. P otrivit relatărilor a- este valabil şi pentru planurile de te caldă (peste 40 de grade), după dus apoi garnitura pitiă la staţia AU CONTfiiBUÎT lA C0- ,
acorda Turciei un nou îm prumut genţiilor occidentale de presă, ma- creare a forţelor nucleare m u ltila care urmează o baie fn apele reci cea mo; apropiată. LECTAftCA MITAULOU
tn valoare dc 3 milioane lire ster joritm ea vo rb itorilo r s-au referit în terale ale NATO. Expunînd -poziţia ale unui lac sau, în lipsa acestuia, PtNTW SUtttSEU Obv ITT
dc
in zăpadă. Unii afirmă că
acest
fostului guvern conservator, lordul
la planurile
cuvîntările rostite
line. creare ’a forţelor nucleare m ultila Carrington a cerul guvernului la $ PRIMUL AVION ITALIAN CU In KV4C1 M Li OUE AI A
! terale ale NATO. C ritîcînd proiec burist să nu se grăbească în a lua tratament solicită un efort supli DECOLARE SI ATERIZARE NO» VJCCE3E »N ACTÎUi-
mentar al organismului şi, deci, al
tul forţelor nucleare atlantice pre hotărîri in acest sens. plăminului. VERTICALĂ LAT EA lOCt OE ViTOA .
PRONOEXPRES zentat de guvernul englez, lordul Luînd cuvîntul la dezbateri, lor- Centrul de cercetări aeronautice
Carrington, liderul opoziţiei conser rlul Walston. subsecretar de stat par O MARI CĂDERI DE ZAPADÂ din Pisa construieşte in prezent
La concursul PKONOEXPRES nr. vatoare din Camera lorzilor, a de lamentar la M inisterul A facerilor IN NORD-VESTUL S.U.A. primul avion italian dc transport
52 din 23 decembrie 1964 au fost ex clarat că între proiectul F.N A. şi Externe al Anglie* şi a lţi reprezen cu decolare şi aterizare verticală
trase din urnă următoarele numere : planul in iţia l de creare a forţelor tanţi ai guvernului au s p rijin ii pla De citeva zile in uord-vestul Sto Primul prototip al acestui avion HUNEDOARA
41, 1, 13, 46, 6, 3 nul de creare a F.N.A., expus de felor Unite continuă să cadă can cu reacţie va fi gaia in următoarele
7, 12 nucleare m ultilaterale ale NATO prim ul m inistru Wilson in Camera tităţi dc zăpadă şi ploaie, însoţite cfleva luni.
Fond de prem ii 591.140 Ici. preconizat de S.U.A., nu există nici Comunelor.
Redacţia şl admlnlşlralia zlaiululi str. Dr. Peliu Groia n r 25 telefon 1588, 1275, 1585, 2078. Taxa plSIilS In numerar conform apr<-b«rii Direcliol Generale P T T R nr 263.328 din 0 noiembrie 19-J!) ■ Tiparul: întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deua
40.0W