Page 86 - 1964-12

Pag. 2
Di umul gocia Nr. 3108

H 1 I
m ii I

T i, “7

—-n^ r _
n r i ' \ - V " ’T •
In lumea poveştilor
In iarna trecută Com itetul regional pentru c tillu iă şi artă a in î- * * P -' wFvi
ial la căminele culturale c ilc v j acţiuni ciillural-cducalivc mai largi, • I r
eu participarea directă a activiştilo r culturali de la regiune şi a unor
intelectuali de prestigiu, specialişti in di ferite domenii de activitate. ' ........ “ ■ ,fS i Ion Creangă
Acestea s-au bucurat de un deosebit succes, fiind apreciate de oa­
menii m uncii de la sate. X * > * ./* .1 V . ■
Pornind de la experienţa câştigată, de curînd la căminul cultural Să intrăm «acum în lumea ferme­ vorbeşte elevilor despre viaţa şî o-
din Daia Romînă, raionul Sebeş, s-a organizat o nouă acţiune cultural- cătoare a poveştilor. Ne va însoţi pera literară a lui Creangă, despre
eduentivă, care a cuprins o geamă variată de manifestări, de dimineaţa - • • • ■ prietenul nedespărţit al copiilor, Ion aprecierea de care se bucură aceasta
piuă scara, la care au participat sule de tineri şi virstnici. La organi­ Creangă. Comemorarea îm p lin irii a din partea partidului şi stalului nos­
zarea ci şi-au adus contribuţia, sub îndrumarea organizaţiei de partid, 73 de ani de la moartea scriitorului tru.
com itetul executiv al sfatului populai comunal şi conducerea căm inu­ oferă un prile j în plus pentru cu­ Apoi, 400 de copii. Iii ni colecti­
lui cu lltiral. noaşterea şi aprofundarea vieţii şi viştilo r din Daia Romînă (la a tîl se
„D um inica culturală" de la Daia Romînă a demonstrai că atunci
operei sale. cifra şi numărul analfabeţilor din
cînd se acordă atenţie conţinutului, calităţii şi varietăţii m anifestărilor
cultural-artisticc, cînd acestea sînt pregătite temeinic, cînd răspund 3' ' l i î / V4 f' O dimineaţă de basm cu copiii pe acest sat în anul 1944), urmăresc cu
multă atenţie im aginile de pe micul
cerinţelor culturale ale oamenilor cărora li se adresează, ele găsesc un tema „Fon Creangă", este cit se poa­ ecran, însoţite de explicaţiile învă­
mai
ales rînd
te de binevenită,
larg ci'oii în rîndul accslora. ţătoarei, fascinată parcă şi ca de
P rin m ultitudinea acţiunilor care au avut loc. prin noutatea lor, du­ povestirea este însoţită de dinfilm ul m iracolul poveştii marelui hum u-
minica culturală a constituit pentru colectivişti nu mimai o zi plă­ „Capra cu trei iezi". leştean.
cută de odihnă şi rcrrccre, dar şi un p rile j de îmbogăţire a cunoştin­ ...A fost odată ca niciodată.
Să reţinem : 400 de copii s-au
ţelor lor profesionale şi de cultură generală. — Dragi copil, se împlinesc 75 de
slrîns la căminul cultural să-l săr­
ani de la moartea marelui nostru
povestitor Ion Creangă. Voi SI cu­ bătorească pe Ion Creangă. Aproape
Consfătuire cu ngrijitorii noaşteţi pe Nică a lui Ştefan a Pe­ c itito ri al bibliotecii comunale, care
to{l aceştia, ca şi p ă rin ţii lor, sînt
trei din „A m in tiri", ii cunoaşteţi po­
'Aspect de la simpozionuli, „Regiunea Hunedoara in anii puterii populare\ veştile care vă farmecă copilăria. posedă peste 6.000 de volume. Co­
de animate $1 învăţătoarea Schiau Snlomia le m entariile sînt de prisos.
Sectorul zootehnic al gospodăriei avuţiei obşteşti şl a bunăstării ma­ Simpozionul: „fâegitmea
agricole colective din Daia Komină teriale a colectiviştilor. S-a vorbit
«a crescut de la an la an. Astăzi, c- apoi despre bolile care pot să apară d v u t i e i w a r a
fectivele proprietate obştească nu­ In animale în această perioadă şi
mără peste 800 de bovine, mai bine cum pot fi ele prevenite, despre grija u
de 1.000 de oi, porci, păsări. Un a- fată de animalele gestnnte, despre în anii nuferii flU - fL ilare
devârât complex zootehnic te îniîm - alim entaţia lor pe parcursul gesfaţiei / f i
pină încă de la intrarea în s a t: 9 şi în mod special în ultim a lună,
g ra jd u ri cu capacitate de 100 de despre adm inistrarea ra ţiilo r a li­
capete fiecare, o m aternitate pentru mentare şi despre alte probleme care In după-amiaza zilei (le duminică, on, situîndu-se la nivelul gospodă­ din viaţa cotidiană a oam enilor: mo­
scroafe, un saivan pentru 1 500 de îi preocupă direct pe colectivişti. manifestările culturale au continuat riilo r fruntaşe din regiune. Au fost bilă, aparate de radio, maşini de
oi, un adăpost pentru 2 000 de pă­ Re marginea celor expuse de me­ cu sim pozionul: „Regiunea Hune­ redate ag riculturii noi terenuri, pâ- cusut, televizoare; astăzi în sat e-
sări. A ici lucrează unii din cei mai dicul veterinar, numeroşi colecti- doara în anii puterii populare". Au m întul este valorificat raţiona), spo­ xislâ o scrie de unităţi culturale ne­
harnici colectivişti, oameni p ri­ vişii au pus d ife rite întrebări. Re fost in vita ţi să vorbească în fata co­ reşte continuu producţia de gnu si cunoscute in trecut: cămin cultural,
cepuţi, cu dragoste de muncă. unii i-a interesat de pildă ce boli lectiviştilor intelectuali de la nive­ porumb. Sectorul zootehnic consti­ cinematograf, bibliotecă. In cadrul
Drept urm are a aplicării regulilor se transm it de la om la animale şi lul regiunii: D um itru Victor, locţii­ tuie pe bună dreptate mîndria co­ căm inului cultural «activează un an­
ştiinţei în creşterea anim alelor, s-au invers, care sint avantajele însămi n- tor al procurorului şef al Procuratu­ lectiviştilor. Pe terenurile altădată samblu coral, o form aţie de fluie ­
obţinut producţii sporite de carne tă rilo r artificiale, sau ale m ulsului rii regionale şi preşedintele Comisi­ nefolositc s-au plantat livezi şi vii. raşi. o echipă de dansuri, un colectiv
şi lapte. Conducerea gospodăriei a- mecanic, care rasă de porci este mai ei regionale pentru răspîndirca cu­ C olectiviştii cultivă astăzi plante dc tentai şi o brigadă artistică de
gricole colective, colectiviştii. au rentabilă — Land ras sau Bazna ? noştinţelor ştiinţifice, jng-ineiul a- tehnice (cicoare, sfeclă de zahăr, tu­ agitaţie.
acordat şi acordă atenţie deosebită A lţi colectivişti nu întrebat ce avan­ gronom Silvestru Mircea, vicepre­ tun). care aduc mari venituri gos­ Locul hîrbului cu leacuri şl al
creşterii anim alelor. taje prezintă alăptarea cu lapte tras, şedinte al Consiliului agricol regio­ podăriei. doftoroaiei satului au fost luate de
Este ju stifica t deci. interesul cu cum se manifestă la «animale unele nal, inginerul Sefer Gheorghc, se­ Ca şi in celelalte gospodării agri­ dispensarul medical şi casa dc naş­
care participă colectiviştii fa cursu­ boli ca : tuberculoza, bruccloza, tri- cretar al Consiliului telinico-stiinţi- cole colective. în gospodăria din Da­ tere. de cadre medicale cu studii de
rile de zootehnie, fa in tîln irile şi cofiţia şi altele. U nii şi-au expri­ fic din cadrul Sfatului popular re­ ia Romină pâm întul se lucrează me­ specialitate.
discuţiile cu inginerul zootehnist şi mat dorinţa tle a afla lucruri în plus gional şi profesorul Em erit A. C iti­ canizat, după regulile înaintate ale
medicul veterinar. în legătură cu bolile parazitare şi tei Gheorglte, directorul In stitutului agrotehnicii, sub supravegherea u- Şi toate «icestea s-au realizat în-
In programul „dum inicii cultura­ sursa îor de transmitere, bolile la pedagogic de 2 ani din Deva. nor cadre de specialişti cu înaltă tr-o perioadă scurtă de tim p (le că­
le", a fost prevăzută înainte de masă tineretul anim al, felul în care se ad­ — „D atorită bogatelor resurse na­ calificare. D atorită sporirii averii tre oameni liberi şi stăpîni pe soar­
o consfătuire a m edicului veterinar ministrează concentratele etc. turale, care constituie o puternică obşteşti, muncii harnicilor colecti­ ta lor, conduşi cu ferm itate şi înţe­
cu colectiviştii care lucrează în a- M erită a fi apreciată expunerea bază pentru dezvoltarea industriei vist'^ a crescut valoarea zilei-m un- lepciune dc partid.
cest sector. Tema consfătuirii a con- clară, vie, interesantă, pe înţelesul extractive, sideairgice. constructoa­ câ şi im p licit nivelul lor de viaţă. P articipanţii la simpozion au ur­
s titu it-o : „în g rijire a anim alelor în ascultătorilor, făcută (le medicul ve­ re de maşini, energetice, chimice Despre creşterea nivelului de trai m ărit cu viu interes şi expoziţia vo­
tim pul ie rn ii". terinar. Fiecare termen ş tiin ţific a etc., legiunea noastră ocupă un loc lantă a muzelului raional pe tema
oamenilor
In sala căm inului cultural s-au fost explicat, iar exem plificările însemnat în ansamblul economiei material şi cultural tov. al A. Chitei „Dezvoltarea raionului Sebeş în cei
muncii a vorbit
adunat loti colectiviştii care lucrea­ privind îngrijirea anim alelor s-au naţionale" — si-a început expunerea 20 dc ani de democraţie populară".
ză în acest sector, lală-1 pc briga­ făcut cu ci fi e şi lapte, cu aspecte tov. Sefer Gheorghc. Gheorghc. In ansamblul legiunii, pe Cele 17 panouri ale acesteia în fă ţi­
dierul Palcu Oclavinn, pe în g riji­ luate din gospodăria colectivă. această linie rezultate remarcabile şează în cifre şi imagini dezvolta­
torul fruntaş Bumbu Vjsalon, pc M u lţi dintre colectiviştii prezenţi Rînd pc rînd sînt apoi trecute in s-au obţinut si la Daia Romînă. Ast­ rea economică a raionului, obiective
toţi cei pentru care munca în sec­ la consfătuire au venit cu caiete, revistă succesele obţinute de mine­ fel. volum ul m ă rfu rilo r vîndule social-culturale. construcţii de Io­ O H
torul zootehnic a devenit o preocu­ luîndu-şi notite, ceea ce dovedeşte rii V ăii Jiului, (le siderurgiştii din populaţiei înlr-un on sc ridică ]a cî- n ii nţe. Expoziţia a ilustrat în mod
pare de cinste. preocuparea lor pentru ridicarea ni­ Hunedoara şi Călan, de metalurgis- teva milioane, elementele civilizaţiei in tu itiv şi convingător expunerile — Cit de Interesantă este povestea Capra cu trei iezi", mai ales
Pornind de la situaţia reală a gos- velului de cunoştinţe, pentru pregă­ lii din Cugir, (le m uncitorii de la moderne fac astăzi parte integrantă teoretice din cadrul simpozionului. cînd o vezi prezentată pe ecranl
pod.'iriei agricole colective, Iov Stî- tirea lor profesională. Fabrica chimică din Orâştie, sau (le
nea Octavjan. medicul veterinar de In completarea consfătuirii cu lu ­ la „Ardeleana" Alba Iu lia ...
circum scripţie, a expus in fata ce­ crătorii (lin sectorul zootehnic sec- Bogată in fapte, argumentată şi
lor prezenţi regulile care stau . la. -tfa .d.V Cigi.*fi<>l>e a raionului Sebeş a atrăgătoare, expunerea tov. Silves­
baza unei în g rijiri ştiinţifice a ani­ prezentat un ciclu'de film e ttoeumcn- tru Mircea a evidenţiat dezvoltarea P EC T A C O LU L ‘ ATGI.J
malelor. demonstrînd -prin exemple^ i iare^. agro-zootchnkc fu ra jn 7 ■agriculturii socialiste a regiunii Hu­
concrete necesitatea a p licării stricte rea si îngrijirea anim alelor in tim ­ nedoara.
a acestor reguli, efectele pe care Ic pul iernii, din care colectiviştii au Gospodăria agricolă colectivă din — Şi acum urmează programul pre cei mai harnici colectivişti, cei toate cele zece Interprete din b ri­ treacă cu multe form aţii (le acest
au în ridicarea producţiei de lapte, desprins învăţăm inte preţioase pen­ Daia Romînă a crescut (le la an la artistic, anunţă tov. T im ar Ana, d i­ ( are au fost şi sînt mereu în fi unic: gadă care s-au străduit şi au reuşit gen din regiune. ,
în sporirea şcptelului, în creşterea tru munca lor tle fiecare zî. rectoarea căm inului cultural. îşi dau F ilip Nicolae, Istralc Gheorghc, Biş- să ofere un program plăcut celor Seriozitatea cu caic se pregătesc,
concursul brigada artistică de agi­ boaeâ Nicolae, Palade Izidor şi alţii. care au um plut pînă la refuz sala strădania de a-şi îmbogăţi coutinuu
taţie. echipa de fluieraşi, grupul de Toate realizările noastre, spune in căm inului cultural: Scheau Rnvcca, repertoriul şi dc a-şi ridica neconte­
solişti şi recitatori. continuare textul brigăzii artistice Dan Anghiţa, Dan Elena, Pădurar n it nivelul măiestriei interpretative
Au urcat pc scenă zece fete, fiice de agitaţie, se dalorese g rijii şi în ­ Rnfila, Bula Niţa, Radu Elena, Be- sint chezăşia obţinerii unor succcsc
ale colectiviştilor din Daia Romînă, drum ării permanente a P artidului soî Ana, Angliei ioana, Cibu Floare însemnate în viito r.
ele însele lucrătoare harnice în gos­ şi Cibu Niţa. O contribuţie im por­
podăria agricolă colectivă. Muncitoresc Komîn. Dc aceea, b ri­ tantă şi-a adus la realizarea progra­ A lă tu ri de celelalte două form aţii
Programul brigăzii artistice (le a- gada înalţă cinlece de slavă condu­ m ului şi prof. O Iţea nu V irgil, acor- artistice, de un deosebit succes s-au
gitaţie. in titu la t „Daia in cei 20 (le cătorului iubit, exprim ă sentimen­ deonistu! brigăzii. bucurat şi soliştii vocali de muzică
ani", \orbeşte despre înfă ptu irile din tele de m ulţum ire pentru politica sa populară, Niţa şi Teodor Cibu, ca
anii puterii populare. Bucuria vieţii înţeleaptă, hotărîrca de a-l urma ne­ Form aţia de fluieraşi, alcătuită şi şi recitatorii Bratu Raveca, M oldo-
noi, optim ism ul şi încrederea în v i­ abătut; ea din coleetivişi fruntaşi, avînd ca van M aria şi Cibu M ilia il.
ito r răzbat din versurile: Inimioară spune instructor pe M ilu i lacob, brigadie­ In urmă cu 20 de ani — ne spunea
Frunză legănală-n vînt Cin tec să răsune rul de eimp al gospodăriei, a inter­ ţn(r-o pauză a spectacolului preşedin­
Mulţi mă-ntreabă dc ce cînt — Şi-n cintec să-i spui pretat cu sensibilitate, o suită de tele com itetului executiv al sfatului
Cui mâ-nlreabă-aşa i-oi spune Drag Partidului, eîntece şi jocuri populare: învîrtite, popular comunal, la noi nu se putea
Că in. cînt şi joc mi-oi pune
Bucuria vieţii bune, Că bine trăim jicne, haţeganc. Deşi tînără, echipa vorbi de form a ţii artistice, de că­
Să răsune ţara toată Şi că-i mulţumim. de fluieraşi a căm inului cultural din min cultural. Cred că nici un dâian
Mîndră, colectivizată Sc cuvine să le am intim aiol pe Daia Romînă, este în stare să se în- nu a cîntat în viata lui pe vreo scc-
Şi mereu tot mai bogată.
In locul pîinii amare, pe care şi-o M gm y
( iştiga cu greu ţăranul în trecut, bel­ A
şugul îşi face loc pc masa fiecărui
colectivist: m
j,
Astăzi noi o ducem bine, , F
Belşugul In casă vine, V* v iiv ' • IF J
Că lucrăm toţi împreună, . JîTVÎ
Ne e viaţa tot mai bună. t • I
Haideţi toţi azi să muncim
Tot mai bine să trăim
Să muncim şi să cintăm
Tot belşugul cc-l avem.
Cel care poposeşte astăzi in Dala
După consfătuire o pai te dintre colectivişti se mai întreţin cu medicul veterinar.
Romînă se intiineşte cu un sat nou,
care nu mai seamănă nici pe departe ►x.V
cu cel de acum 20 de ani. In anul t" v
O expoziţie originală prin cooperativă s-a ridicat la 2 mi­
1963, volum ul m ă rfu rilo r desfăcute
lioane lei. In casele colectiviştilor au
intra t 150 de garnituri de mobilă
modernă, 100 de aparate de radio
Tim p de mai multe zile pictorul credere fa(â (Ic mine, fată de ceea lon, ş.a., apreciaţi de întregul sat (faţă de 1 in anul 1944), 3 il maşini
Banciu Paul, metodist al Casei re­ ce mi-am propus să realizez. Dar pentru hărnicia cu care muncesc în de cusut... C olectiviştii se mîndrcsc
gionale a creaţiei populare, a fost încet. încet, graniţele dintre noi au diferitele sectoare ale gospodăriei. cu cele 82 dc* hectare de viţă din
oaspetele colectiviştilor din Daia dispărut şi piuă în cele din urmă Credem că nu greşim (in d spunem soiuri valoroase, care a produs în u r­
Romînă. El a pregătit pentru „(lu­ ne-am intcles de minune. Pot să vă că această expoziţie originală a con­ mă (‘U ciţiva ani prim a recoltă, la
m iniţa culturală" o expoziţie (Ic* spun că mă despart cu părere de stitu it principalul punct (le atracţie nivelul podgoriilor cu tradiţie din
portrete ale colectiviştilor fruntaşi. rău de lin ii dintre ci. C olectiviştii din cadrul ^dum inicii culturale". In raion, cu grădina de legume, cu li­
Seară de seară, înlr-o încăpere a din Daia sint oameni m inunaţi. Pen­ cîtcva ore ea a lost vizitată de circa vada de pomi fructiferi.
căm inului cultural, transformată tru mine «miluirea a i ei n constituit 000 de colectivişti. Ea şi-a dovedit
ad-hoc înlr-un original atelier de în tilnirca cu viata, o documentare din plin utilitatea (lin mai multe De la an la an gospodăria a obţi­
creaţie, se adunau colectiviştii pen­ preţioasă, ale cărei roade cred că se puncte (le vedere. In prim ul rind, nut recolte sporite dc griu şi po­
tru ca artistul să dea viaţă prin li­ vor concretiza in viito ru l apropiat expoziţia a contribuit intr-o formă rumb, a crescut sectorul zootehnic,
nii precise şi elegante ch ip u rilo r lor. în cîteva compoziţii. interesantă, ;itia c ti\ă la populariza­ s-au în m u lţit veniturile colectivişti­
lor.
— Totdeauna, nc mărturisea cu Pictorul a executat în acest răs­ rea colectiviştilor fruntaşi, consti­
m îndiie şi emoţie tov. Banciu, „şe­ tim p peste C0 de portrete, din care tuind un stim ulent şi un im bold în Despre «acestea şi despre altele
dinţele de lucru" se transform au în aproape 20 au fost expuse în holul muncă. In acelaşi tim p a s tirn it în spune în vers şi cintcc programul
adevărate dezbateri publice despre de la intrarea în căminul cultura), rindul colectiviştilor interesul pen­ brigăzii artistice de agitaţie.
artă. La început oamenii manifestau l-am re în tiln it aci pe Ilileagă Va- tru artă, pentru frumos, lată mai Brigada nu uită să vorbească des­ O parte din membrii echipei dc fluieraşi, înainte de a Intra In scenă.
o anumită rezervă, poate şi nein- sile, Iiăpnan Sinefta, Piţan Visa- jos cîteva dintre portretele expuse.
nă, fără să mai vorbim dc teatru.
Re vremea aceea, satul era aşa de
pustiu, că-ţi venea să pleci cit vezi
mm a lţi oameni.
ifll
cu ochii. Acum avem altă viaţă,
ir
Cortina s-a lăsat pc-ste «aplauzele
celor caic în această dum inică şi-au
petrecut împreună o zi de odihnă
plăcută şi instructivă,
A r fi de dorit ca în perioada (fa
iarnă fa fiecare cămin cultural să
se organizeze asemenea acţiuni cul­
turale. Comitetele raionale si orăşe­
neşti pentru cultură şi artă tre­
buie să extindă această form ă de
I I v fc organizare a a c tiv ită ţii culturale in
zilele de odihnă ale colectiviştilor.
J : V
V i
A r • U C V 4 • ^ Pagină realizată dc
* r'
ION CIO BOT A
CLEMENTE CONSTA NT IN
SCHEAU RAVECA PIJAN VISALON CIBU MARIA HILEAGĂ GAVRILÂ TĂMAŞ NICOLAE HAPRIAN SINEFTA
SILVIU SETEL