Page 88 - 1964-12
P. 88
"Pog. y Dru nul socialismului Nr. 3108
Qo ppi/eju/ ce le i d e a XV//aniversăm a j'ş
p r o c l a m ă r i i R . P . R . s/ c u o c a z ia A n u lu i
e ^ e 1 . . e
v
HUNEDOAQA - DEVA .
VIZITA TOVARĂŞULUI °- N- u-: Viitoarea în Consiliul do Securitate continuă
, *p /ic rfo c ă ld u ro s p e fu c n d /o ri/ c o o p e ra ţie /
CORNELIU MANESCU IN S.U.A. şedinţă a Adunării de c o n s u n i d in r e g iu n e , p e m e m b e iic o o p e n o fo rr
NEW YORK 24 — Trimisul spe Populare Romine este însoţit de dezbaterile în problema congoleză 5/ ie u n e o 20 n o i S uC C F se in m u n c o de \ / / iio r .
cial al Agerpres. I. Gălăţcanu, trans Mhr.ea IVlaJiţn. adjunct al ministru generale va avea loc
mite : lui afacerilor externe, şi Vasile Pun- NEW YORK 24 (Agerpres). — de coaliţie naţională care să se bu
Corneliu Măncscu, ministrul afa gan, director în Ministerul Aface Luînd cuvin tul in şedinţa de mier cure de sprijinul poporului congolez
cerilor externe, şeful delegaţiei Re rilor Externe al Republicii Popu !a 29 decembrie curi a Consiliului de Securitate, care şi al stateJor africane, organizarea
publicii Populare Romine la cca de-a lare Romine. continuă sâ examineze situaţia din de alegeri generale sub supraveghe
19-a sesiune a Adunai ii Generale Cu această ocazie, vor fi vizitate Congo, ministrul afacerilor externe rea Organizaţiei Unităţii Africane şi
O N U., a plecat la 23 decembrie de oraşul Atlanta, complexul hidro NEW YORK 24. — Corespondenţă al Kenyei, Joseph Murumbi, a con O.N.U.
la New York, într-0 călătorie prin energetic din valea rîului Tennessee, specială de la George Serafim : damnat intervenţia belgiano-ameri- Ministrul afacerilor externe al
Statele Unite ale Amerieii. oraşul istoric Wjjliamsburg. obiec Fără să manifeste un optimism canâ în Congo, arătînd că aceste Republicii Congo (Brazzaville),
In cursul vizitei, care are loc la tive culturale şi ştiinţifice din oraşul exagerai, delegaţiile prezente aici state subminează eforturile Organi Charle-David Ganao, a arătat că
in vital ia Departamentului de Stat ai San Francisco şi împrejurimi, pre sperau că proiectau şedinţă de joi zaţiei Unităţii Africane îndreptate problema „ostaticilor nlbi" din Stan-
Statelor Unite ale Amerieii, minis cum si reactorul atomic „Yanlcce* dimineaţa a Adunării Generale a spre realizarea concilierii naţionale leyville a fost numai un pretext ne
trul afacerilor externe al Republicii din statul New York. O.N U. va aduce unele clarificări în în «această ţară. cesar Belgiei pentru intervenţia mi g C U P D l L E O U L CELEI DE A XVlI-A
problemele financiare. In cursul se In interesul reglementării proble litară in Congo. Problema Congoului
rii de miercuri, insă, preşedintele mei congoleze, a spus Murumbi, este este o problemă africană şi ea tre I AhtVEQSÂRl A PCOCLAMÂBII D RQ)
ifîcheisrsa Argnjamsniuiui ds schimburi Adunării Generale a O.N.U., Alex necesar să se înfăptuiască rezoluţia buie rezolvată de poporul congolez SI A AMULUI NOU 49653.
Qunison Sackey, a făcut o laconică adoptată de O U A. în septembrie la şi Organizaţia Unităţii Africane, a
culturale întră l i P. ta in ă şi S.UJ. declaraţie in care anunţa că viitoa Addis Abeba. El «a cerut, de aseme declarat el. C O N D U C E R E A
rea şedinţă a Adunării Generale \a
din
nea, retragerea
mercenarilor
Delegatul guvernului central con
avea loc marţi 29 decembrie — ora Congo. încetarea amestecului mili
WASHINGTON 24 (Agerpres). — listice şi solişti, organizarea de ex 19,30 G.M.T. — şi că, în cursul după- tar străin, asigurarea încetării focu golez Jzumbir, care a luat apoi ou-
In urma tratativelor purtate, la poziţii şi dezvoltarea colaborării în amiezii de miercuri a avut o întîl- vîntul. a repetat acuzaţiile privind
23 decembrie au fost semnate la diferite uite domenii. nire cu reprezentanţii unor puteri lui de către cele două părţi şi orga a amestecul Algeriei şi Sudanului în
nizarea unei conferinţe politice
Washington Aranjamentul de schim In numele guvernului romîn, Aran interesate — U .R .S.S, S.U.A., An mesei rotunde, formarea unui guvern treburile Congoului şi a afirmat că
buri in domeniile culturii. învăţă- jamentul si Programul au fost sem răsculaţii primesc arme prin Sudan.
mîntului, ştiinţei şi tehnicii dintre nate de Petre Bălăceanu, ambasado glia, Franţa şi liderii unor grupuri
R P. Romină şi S.U.A. pe anii 1965- rul R.P Romine în S.U.A., iar din regionale ale ţărilor membre.
1906 şi programul de aplicare a A- partea guvernului american de Wil- Dat fiind aceste fapte, este evi SAIGON
ranjamentului pe anul 1905 liam Tvler. asistent al secretul ului „LE MONDE" despre
Aranjamentul conţine prevederi de stat. dent pentru toată lumea că soluţia
de principiu referitoare la dezvol La semnare au participat, de ase propusă de preşedintele Sackey şi situaţia militară Eliberarea uncr membri
tarea relafiilor culturale, ştiinţifice menea. membri ni Ambasadei R.P. de grupul afio-asiatic — privitor la
şi tehnice intre cele două ţări. Romine la Washington şi ai Depar problemele financiare — nu a întru din Congo ai înaltului Consiliu Naţional
Programul pe anul 1905 prevede tamentului de Stat al S.U.A.
printre altele acordarea reciprocă Cu ocazia semnării documentelor, nit încă acordul unanim şi că mai PARIS 24 (Agerpres). — SAIGON 24 (Agerpres). —
de burse pentru studenţi şi specia Petre Bălăceanu şi William Tvler sint necesare unele consultări. Po Relatind despre situaţia militară Un purtător de cuvînt al cabine ^COLECTIVELE DE MUfiCA ALE
lişti, vizite reciproce de cadre uni au rostit cuvîntări in care şi-nu ma trivit presei americane, în urma în- tului şefului statului sud-vietnamez
versitare, oameni de ştiinţă şi de nifestat satisfacţia pentru faptul că tîlnirii care a avut loc, unii dele din Congo, ziarul ,,Le Monde' scrie : a anunţat că generalul Nguyen 1 /UTQEPR/NDEPIL Ofi FUQN/ZOAQE
legaţii de specialişti din diferite do noul program cuprinde un volum Contraofensiva răsculaţilor se dez
menii tehnice şi ştiinţifice, schimb sporit de schimburi şi prevede lăr gaţi au făcut decimaţii din care nu voltă în numeroase sectoare. La Eli- Khanh, comandantul forţelor armate Şl BENEFIC/APT. UQ/NDU-L E
din Vietnamul de sud. a acceptat să
de lectori de limbă şi literatură, oa girea contactelor dintre instituţiile se poate însă desprinde cu certitu pună în libertate cinci din membrii
meni de cultură şi artă. formaţii ar- din cele două ţări. dine starea exactă a lucrurilor. sabethville s-a aflat că insurgenţii se
concentrează în două puncte, pe de înaltului Consiliu Naţional, arestaţi NO! SUCCESE ÎN MUNCA 6/
cu prilejul ultimei lovituri de stat,
o parte, intre AlbertviRe si Baudo-
care a dus la dizolvarea acestui or
uinville şî, pe de altă parte, de-a ganism.
lungul malului nord-estic al lacu Această acţiune nu este privită ca
lui Tanganica in vederea unui atac o măsură în vederea reinsLaurării
împotriva Katangăi. Înaltului Consiliu Naţional. o £ a cu 4 A i S & 5
In urma întrevederilor de mier
Activitatea răsculaţilor este vie în
curi dintre generalul Khanh. şeful
regiunea Paulis din nord-est. precum statului, Phnn Kltac Suu şi Tran
şi în jurul localităţii Bunia, capi Van Huong. primul ministru la Sai-
tala provinciei Kibali-lluri. gon. se apreciază că s-ar fi înregis
trat unele progrese pe calea soluţio
Cîteva mii de răsculaţi se grupea
nării actualei crize politice din Viet
ză in prezent la sud de Kindu, ca namul de sud. In acest sens se pre C O l £ C T / UUL O S c o n / O U C L Q E A L
pitala provinciei Mnniema. care a cizează că acceptarea de către
fost unul din principalele bastioane Khanh a punerii în libertate n cinci
din membrii înaltului Consiliu Na
ale răscoalei. Situat la 400 km dc
ţional a fost urmată de acceptarea,
Stanlcyville, Kindu dispune de im
din partea şefului stalului. Phan
portante stocuri de arme şi muniţii Khac Suu, a punerii în retragere a P E T R O Ş A N I
In sfîrşit, în regiunea Bukavu. la 9 generali sud-vietnaniczi, cerere
frontiera cu Ruanda, răsculaţii se care, după cum se ştie, a lost for- .
pregătesc să lanseze un contraatac mulată de către grupul tinerilor ge- j
nerali. organizatorii loviturii de stat.
de mare anvergura asupra oraşelor Se relatează însă câ această hotă-
Bukavu, Uvira şi Albertville. rîre nu va intra în vigoare imediat.
în legătura c-u hotărârea guvernului R.F.G.
de a înceta urmărirea judiciara
a criminalilor de război
Declaraţia guvernului sovietic
Festivităţile U.R.S.S. — C olectiv u l Institutului d e p roiectări tip şi e x p e r im e n ta le
din M oscov a a obţin u t p rem iu l II in cad ru l unui con cu rs pentru cel MOSCOVA 24 (Agerpres). — poran. Criminalii nazişti — vinovaţi
de la Port Said m ai bun p roiect al unui c o m p le x d e locu in ţe pentru 6.000 d c p ersoan e. După cum anunţă agenţia TASS, de lărâdelegi monstruoase. — nu
C o n fo r m acestu i proiect, c o m p le x u l este com p u s din trei corp u ri d e
locu in ţe şi c lă d ire a d e fo r m ă circu lară a cen tru lu i social, u n d e vor fi guvernul Uniunii Sovietice a dat pu trebuie, in nici un caz şi în nici un
PORT SAID 24 — Coresponden a m p la s a te con stru cţiile so cia le şi instituţiile d e d e s e r v ir e in c ep în d cu blicităţii o declaraţie în legătură cu fel de împrejurări, să scape de pe
ho ţări rea
de a
guvernului R.F.G.
tul Agerpres, N. Plopeunu, trans studioul pen tru lecţiile d e m u zică şi te n n in in d cu a te lie r e le pentru m ici înceta, cu începere din mai 1965. ur deapsa cuvenită. ______________ __________
mite : reparaţii. In club, safii sp ortiv ă, sala dc le c tu r ă , c a fe n e a şi alte instituţii Pînâ la încheierea Tratatului de
ale c o m p le x u lu i se p o a te intra şi fă r ă a ieşi p e stradă, d e o a r e c e clă d i mărirea judiciară a criminalilor de pace cu Germania, S.U.A., Marea
La 23 decembrie. în R.A.U a fost război nazişti, pe motiv că crimele Co lec t iv u l d e c o h d u c c q e
sărbătorită Ziua Victoriei. Cu arest rile sint leg ate Intre ele prin lr-u n sistem d c galerii a c o p e r ite comise de ei se prescriu conform Britanîe şi Franţa continuă să poar
prilej, au avut loc o serie de mani A p a r ta m e n te le vor avea d e la 1-4 c o m e te , a m p la s a t e in aşa fe l ea prevederilor Codului penal german te răspunderea pentru aplicarea pe AL
festări la Port Said. unde cu opt ani fiecăru i m e m b r u d e fa m ilie să-i re v in ă o c a m e r ă separată. din 1871. Prevederile acestui cod — teritoriul Republicii Federale Ger
In urmă, întreaga populaţie s-a ri Nu d e p a r te d e c o m p le x vor fi şcoala, g rădin iţa d e cop ii şi creşa. se arată în declaraţie — nu sînt a- mane a prevederilor acordului in
dicat Ia luptă pentru a respinge a- A cest proiect a fost a p r o b a t şi pe baza lui se va in c ep e con stru cţia plicabile criminalilor de război hit- ternaţional cu privire la lichidarea u z in e i m e r m e
gresiunea anglo-franco-izraeliană. Di unui c o m p le x in tr-u m il din c a r t ie r e le Moscot'ei. I ierişti, întiucît ele contravin norme- militarismului şi nazismului german
mineaţa în Piaţa Martirilor din acest IN F O T O : M ach eta noului c o m p le x d e locuinfe. I lor dreptului internaţional cnntem- şi preîntîmpinarea unei agresiuni
oraş, în prezenţa preşedintelui Ca germane. De aceea, guvernul sovie
rnal Abdel Nasser, a vicepreşedinţi tic — se arată în încheierea decla
lor republicii şi a membrilor guver ATENA B o liv ia : F O R J E L E A R M A T E raţiei — speră câ guvernele celor
nului, a avut loc o paradă mililară. trei ţări vor lua măsuri care să asi
după1 care a urmat un festival spor gure acţionarea in judecată şi pe
tiv pe stadionul din localitate. Poziţia guvernului S T A R E D E A L A R M A depsirea tuturor criminalilor de răz
După-nmiază. oaspeţii Port Sei- boi nazişti, aflaţi pe teritoriul R.F.G.. CU PfUL£3UL A/i/VEQSAQH A 1? *W \
dului au asistat la inaugurarea unor fată du industrializarea RIO DE .1ANE1RO 24 — Cores imediată a unei lovituri armate ci de în deplină conformitate cu normele
noi obiective ; o întreprindere, un pondentul Agerpres. V. Oros, trans efectele instrucţiunilor emise de Paz dreptului internaţional contempo | D£ LA PAOCLAMAQEA S2. A iQ j
.
spital şi un muzeu. La şantierele na mite : Estenssoro partizanilor săi. în care ran. Republica Federală Germană ca
vale, apai ţinînd organizaţiei. Cana După cum s-a aflat la Rio de Ja- acestor.! li se cere „să treacă la acte una din succesoarcle fostului Reich
lului de Suez, nu fost lansate la apă nciro, foiţele armate ale Coliviei au de violenţă şi terorism în scopul de german, are. la rindul său. obligaţia Şl A A NUL Uf NOU, ÎNTREGUL
două nave — Fnyoum, de 4.000 tone ATENA 24 Corespondentul Agei - fost puse în stare de alarmă. Ordi a crea în Bolivia o atmosferă de să sancţioneze pe fiecare criminal
şi Assuan de (> 000 tone — primele pres, Al. Gheorghiu transmite : nele difuzate de la centru prevăd ca confuzie". de război COL EC TtV DE NfUMcĂ Ş/ îl
de acest tip construite în II A U Sca Intr-o cuvin tare rostită la un di electivele militare să râmînă în ca
ra a avut 1 ol* nn marc miting popu neu oferit de Liga industriaşilor zărmi pregătite de acţiuni. Această UD EA 2 A M ULT SUCCES ÎN
lar. la care au luat cuvîntul guver greci, premierul Pnpandreu a expus măsură a fost adoptată după ce în
natorul oraşului şi oaspeţi din străi poziţia guvernului faţă de industria capitala Boliviei au circulat zvonuri
nătate. lizarea Greciei. El a menţionat că câ membrii partidului fostului pre DE PRETUTINDENI r ACTIVITATEA DE Vi/TOR .
guvernul acordă o importanţă pri şedinte Paz Estenssoro — Mişcarea
mordială industrializării ţării şi naţională revoluţionară — ar pregăti
creării unei industrii competitive, o lovitură armată. Intr-un interviu
PE SCUR viabile, aceasta fiind premisa dez acordat presei, colonelul Oscar Qui- O INSTRUIRE IN TIMPUL m inute. A cest răgaz a fost su ficien t
voltării economice a ţării si asigu
SOMNULUI
pen tru a a d u c e cop ilu l pe m aso d e
rării unui nivel de trai mai ridi
cat. El a adăugat câ aceasta esie o roga, ministru in junta guvernamen In sala m a r e a M uzeului p o lite h o p e r a ţie a clinicii u n iv ersitare din
tală. susţine că ar fi in posesia unor
L eid en . D u pă cu m se anunţă, o p e
LUSAKA. — După cucerirea in necesitate urgentă şi ea urmare a nic din M oscova, dr. L eo n id Bliz- h7 La m u l ţ i a n i 1965(
dependenţei, poporul Znmbici lubi- asocierii Greciei la Piaţa comună. dovezi' sigure despre existenţa unui n ic e n k o a ţinut o co n ferin ţă in le raţia o d ecu rs sa tisfăcător
tlenz.â treptat vestigiile trecutului co Papandreu a declarat că următorii complot a cărui declanşare ar fi o gătură cu e x p e r ie n ţe le sale in d o
lonial dc pe teritoriul ţârii. cinci pînâ la zece ani vor fi deose chestiune de zile. Ultima explicaţie m en iu l instruirii in tim pu l s o m © CICLOANE PUTERNICE
Dc pe bulevardul Independenţei, bit de critici pentru economia ţă dată de şeful Departamentului gu nului IN C E Y LO N ...
una din principalele magistrale ale rii. îutrucit în această perioadă va D upă cu m a arătat dr B lizn icen - P rim u l m inistru cey lon ez, Si-
capitalei Zambiei, a lost scoasă sta trebui ea economia sâ fie restructu vernamental de informaţii afirmă că ko. un chim ist, un m a tem a ticia n , rim av o B a n d a r a n a ik e , a ord on at
tuia uriaşă a unui cavaler (7 tone) rată. reorganizată şi modernizată. de fapt nu ar li vorba de efectuarea un sp ecialist in teh n ica e le c tr o n i u n or e c h ip e s p e c ia le n av ale şi a e
care sc afla în centrul oraşului ea că şi un ziarist a le g ea u d u p ă m a rien e d e s a lv a r e să p le c e d c u rg en
simbol al dominaţiei coloniale engle nual m a teria lu l n ecesar. Ei citeau ţă s p r e lo c a lita tea T ri.ncom alee,
ze. Această statuie a fost ridicată tic m ateria lu l în ain te d e a se culca. g ra v distru să d c u ltim u l ciclon ,
către concernul monopolist „Britisn Ei d o r m e a u cite 8 orc. D upă c e p a c a r e s-a ab ătu t a su p r a C ey lon u lu i
.South Africa" în memoria lui Cecyl cien ţii a d o r m e a u , a spus dr. Bliz- Se re la te a z ă că oraşu l este c o m
Rbotles, unul din primii cuceritori 1-1 (1-1 ; 0 - 0 ; 0-0) Scorul a fost d e s n ic e n k o în con tin u are, d e d o u ă ori plet izolat d e restul ţării T o a te
europeni ai Africii Centrale. C A R D IF F 24 (A gerpres). — chis d c o asp e ţi in m in u tu l 13 g az in cursul nopţii, tim p d e 22 d e legătu rile, atit te le fo n ic e cit şi t e
SANTIAGO DE CHILE. — Apro In m eciu l retu r din cad ru l o p ti n opţi in şir, un m a g n e to fo n le g rafice, au fost în treru p te C ir
ximativ 10.900 de funcţionari ban m ilor d e fin ală ale „Cupei c u p e lo r" d e le egalin d in minutul 19 prin rostea cite 30— 35 cu v in te şi e x p r e cu laţia fe r o v ia r ă este, de a se m e n e a ,
cari tlîn Chile au declarat grevă. la fo t b a l C a r d iff Citij şi S portin g F ren ck. sii p e c a r e pacienţii d ore au să le în treru ptă.
Ei ccr sporirea salariilor. l.isa b o n a au len n in a t la eg alitate : ★ m e m o r e z e f,a deştep tare, ei le c u
0—0. În v in g ătoare in prim ul m e ci C A IR O 21 (A gerpres). — Ş tirile an u n ţă că numeroase rase
CAIRO. — Corespondentul din E ch ip a iugoslavă de fo t b a l S ara- noşteau şi clăd iri p u b lice au fost grav nra-
Cairo al agenţiei UP1 anunţă că în cu scorul de 2— 1 e c h ip a C ard iff, s-a je v o şi-a în cepu t tu rn eu l in R A.U C on fer en ţia ru l a arătat că un alt riate d e ciclon Se c r e d e că acest
urma întreruperii negocierilor din ca lific a i pentru sfertu rile d e fin ală intilnind la A lex a n d r ia r e p r e z e n t a grup d e p e r s o a n e su pu se în cercării, ciclon a p rov ocat şi n u m e ro a se
Yemen în vederea găsirii unei solu a le com petiţiei. tiva oraşului. F otbaliştii iu goslavi au d u p ă 49 d e nopţi şi 44 d e o r e de p ierd eri d e vieţi om en eşti.
ţii caic să pună capăt actualelor cioc ★ desfăşu rat un jo c fo a r te sp e ctacu los m u n că în cursul zilei, au trecut e-
niri dintre rcgaliştî $i republicani, IZMIR 24 (A g erp res) — ten n in in d victorioşi cu scorul de r am an u l d e lim b ă străină. . . . S I INDIA
luptele au reînceput. Potrivit cores S elecţio n a ta d e fo t b a l a oraşului
pondentului, aceste lupte au fost Izm ir a întilnii rep rez en ta tiv a o r a 6-0 (3-0). ® PENTRU A SALVA VIATA Pe coasta d e su d-vest a Indiei,
reluate în prezent pe o scară largă. şului S ofia, cu ca r e a term in at la tV- UNUI COPIL în reg iu n ea M adras, nn violen t ci
eg alitate : 1-1. F otbaliştii bulgari au Intre 27 d e c e m b r ie $i 2 ian u arie
DELHI. — La Deliu au luat sfîr- ech ip a m ascu lin ă d e h a n d b a l Dina- clon a cauzat m o a r te a a 500 de
sît dezbaterile din Consiliul statelor d es c h is scorul prin D eb irski (min. m o B ucureşti va în trep r in d e un tur Un avion al c o m p a n ie i o la n d e z e p er so a n e, seric la 24 decembrie
consacrate examinării politicii ex 32) Punctul g azd elor a fost realizat neu în R E. G erm an ă. C am p ion ii d e n av ig aţie a e r ia n ă — K L M , a ziarul ,.In dian E x p r e s s". In aceeaşi,
terne a ţării. Consiliul a aprobat po d c A y fcr (min. 76). străbătu t intr-un tim p reco rd rula p u b lica ţie se r e la te a z ă că c ei ca r e
litica externa a guvernului Shastrî. ■4r ţârii vor juca la M ffnehen, L u b e c k , M o n ro v iă (L ib e r ia ) — A m sterd am , au pierit făceau p arte dintr-un
Luînd cuvîntul în încheierea dez NEW Y O R K 24 (A g erp res) — H assloch şi S o a r b r u e k e n . In c o n ti pentru a salv a viaţa unui copil gru p d e 3 000 d c o a m e n i cc-şi c ă u
baterilor, ministrul afacerilor exter E ch ip a se lecţion ată se cu n d ă dc n u area turneului D in am o Bucureşti Erna Peters, in virstă d e 1 an. tau refu giu l în postu l unei v ăm i
ne, Slugii, a declarat că India este h o c h e i p e g h e a ţă a U.R.S.S. a sus vq evolu a in S p an ia u rm in d să p ar a v ea o tu m o a r e la rin ichi care din tr-o lo c a lita te d e p e coastă. Dez
hotărîtă să lupte pentru dezarmarea ţinut a 6-a în tîln irc d e la sosirea in ticipe la M adrid la o c o m p etiţie o r pu tea fi în lătu rată n u m a i (printr-o lăn ţu irea pu tern ică a taifu n u lu i a
generală $i crearea unui climat fa S U .A ju cin d la R och ester cu fo r o p e r a ţie rap id ă T im p u l d e zb or a pricinuit şi d istru g erea a n u m e r o a
vorabil păcii. m aţia lo c a lă M ustangs. Jo c u l s-a în gan izată de clu bu l A tlctico M adrid. putut fi scurtat cu o oră şi 20 de se locuinţe.
ch eiat cu un rezu ltat d e e g a l i t a t e : (A g erp res)
Redacţia şl administraţia ziarului» slr. Dr. Peliu Groza nr 25 lelefon 15 88, 12 75, 15 85. 20 78 Taxa plSIiia în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T R nr 263 328 din 6 noiembiie 1949 - Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva
| 40.06*
I