Page 89 - 1964-12
P. 89
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, USJŢ1-VA
C ITIŢ I Asimilarea unor produse noî
IN N U M Ă R U L în industria constructoare de maşini
D E AZI
Industria noastră constructoare cese deosebite s-au obţinut şi în a-
© Conferinţa organizaţiei de maşini a introdus in fabricaţie similarea de maşini-unelte. In acest
raionale de partid Sebeş: lli-
anul acesta aproape 1 000 de pro an au fost elaborate proiectele de
lanţ, perspective, sarcini duse noi, pentru diferite ram uri ale execuţie ale unei serii complete de
— C a lită ţii produselor toa economiei naţionale, care prin ca strunguri Carusel între 1 000 şi 3.000
tă atenţia racteristicile lor se situează la ni- mm, diametru. Strungurile sînt do
— Fiecare G.A.C. — o uni velud tehnicii actuale. tate cu m ultiple accesorii care le
tate puternică, înfloritoare asigură largi domenii de folosire. De
— G.A.S. şi S..M.T. îşi pot Planul de asim ilări a produselor asemenea, uzinele electrotehnice au
îm bunătăţi continuu a ctivita noi a fost orientat spre realizarea produs o gamă Jargă de motoare e-
tea de u tilaje şi instalaţii de mare com jectrîce. prin tre caro seria de motoa
— Exigenţă sporită l'^Că de plexitate. sub form ă de lin ii tehno re electrice în scurt circuit, motoare
propaganda de partid logice complete. Pot fi citate ca e- speciale pentru industria te xtilă ,
— Să dezvoltăm succesele xem plu utilajele componente ale Ji- precum şi numeroase bunuri dc larg
obţinute | niei de fabricat acid sulfuric, ale consum ca: televizoare E-43. VS-59,
(pag. 3-a) I unor instalat»» moderne de mură rit, tip u ri perfecţionate de aparate de
© De peste hotare uSilaje pentru echiparea unor fa radio statice şi portabile cu tranzis-
ANUL XVI. NR. 3109 SIMBATA 26 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a) b ric complete de pîine cu diferite tori, etc.
capacităţi de producţie şi altele. Suc (Agerpres)
industria regiunii Hunedoara Productivitate
a realizat planul anual înaltă, calitate bună AC TU ALITATEA
al produefiei globale cob Rusan de la secţia separaţie a ţr, VSSTV - © I.a IC S .il. sc fac intense
Brigada condusă dc comunistul Ia-
Preparaţiei de cărbuni Petrila este pregătiri in vederea sărbătoririi
binecunoscută în uzină pentru rea revelionului. S-a sta b ilit că in
Colectivele dc muncă din unită bindit siderurgiştii himcdorcni, lizările frumoase pe care le obţine sala marc a clubului „C onstruc
ţile industriale ale regiunii Hune care au realizat planul anual to ru l- vor participa circa 500 de
doara au desfăşurat anul acesta o al producţiei globale încă in în producţie. fa m ilii. Brigada artistică de agi
bogată activitate dc producţie in data de 17 decembrie. Ei au pro Cît priveşte calitatea cărbunelui taţie a clubului pregăteşte un
scopul realizării integrale a sarci dus peste plan, numai în 11 luni, spălat au lost luate măsuri pentru frumos program de brigadă de
nilor dc plan. Sub îndrumarea o r 7.198 tone cocs metalurgic, 63.301 reducerea procentului de cenuşă sub dicat scrii dc revelion.
admis. Faţă de normele STÂS ce
ganelor şi organizaţiilor dc partid, tone fontă, 85.969 tone oţel, 73.681 nuşa a fost redusă cu 4.2 la sută. Sint Intense pregătiri in vederea
au fost folosite mai bine capaci tone laminate şi altele. demne de remarcat strădaniile de sărbătoririi revelionului se fac
tăţile de producţie şi tim pul dc Cu bune rezultate au m uncit în puse de m uncitorii M iron Buza, E- şi la căminele culturale de pc
lucru, s-au introdus şi extins me acest an m inerii din Valea Jiului. lena Bogdan, Ilie Negoi, Lucia Lun raza oraşului regional Hunedoa
todele avansate de muncă, s au a- Ei au extras peste plan 107.000 to ra In comunele llăşdat, Nădăş-
plicat noi procedee tehnologice, ne cărbune, au obţinut peste 16 m i gii, loan Leancă, Terezia G rădinar tia Superioară, Cinciş şi altele,
întrecerea socialistă a fost mai lioane lei economii la preţul dc şi a lţii care şi-au depăşit lună de pregătirile sc apropie deja de
bine organizată, pe bază dc obiec lună sarcinile planificate. Recent, sfirşil. Cu s p rijin u l nietodişttlor
tive concrete, ceea ce a făcut-o să cost şi au sporit productivitatea brigada condusă de comunistul la- dc la casa orăşenească de cultu
fie stim ulatoric, antrenantă. A muncii, faţă de 19G3, cu mai m ult cob Rusan s-a angajat în cadrul a- ră şi al inspectorilor de la co
crescut preocuparea pentru rea de 40 kg. cărbune pe post. dunării in care au fost dezbătute m itetul orăşenesc pentru cultură
lizarea ritm ică a sarcinilor dc plan P rintre m arile unităţi economice cifrele de plan pe anul 1965 să reali şi artă, form aţiile artistice de la
zeze o productivitate cu 300 kg pe
la toţi indicatorii. care au raportat îndeplinirea pla sate pregătesc programe artistice
S-au lărgit m ult capacităţile dc nului anual înainte de termen, se post mai mare decît cifra planifica adecvate evenimentului.
producţie. La Hunedoara au fost numără şi Trustul m inier Deva. tă şi să îmbunătăţească cu 0,3 la
puse în funcţiune, înainte de ter Succese dc seamă au obţinut, dc sută calitatea cărbunelui faţă de © C onsiliul local al sindicate
men, două cuptoare pentru fab ri asemenea, colectivele de muncă de STAS. lor din Hunedoara a repartizat
carea oţelului M artin dc 41)0 tone la Fabrica chimică Orăştic, Uzina CO NSTANTIN nA D U Ţ A anul acesta com itetelor sindica
pe şarjă; la T cliuc a in tra t în func „30 Decembrie*4 Cugir, Fabrica corespondent telor din întreprinderilo şi in s ti
ţiune o modernă uzină dc prepa tu ţiile dc pe raza oraşului, un
rare a m inereurilor dc fier, la Pa- „Sebeşul- din Sebeş, întreprinde num ăr de 5.355 bileto pentru o-
roşeni a început să producă ener rea m inieră Tcbea, Complexul ÎN 11 LUNI: 722.000 lei dihnă şi tratam ent cu peste 1.200
gic electrică unul dintre cele mai C.F.R. Teiuş şi altele. Creaţie a vremurilor de azi, căminul cultural din Zdrapţi, raionul Brad ojeră oamenilor muncii în- mai multe ca în 1963. (A N G ELA
m ari grupuri energetice din ţară, Ca urmare, pc ansamblul indus tîlniri plăcute cu arta si Ştiinţa. UNGHERE A, corespondentă).
de 150 MW. A crescut sim ţitor li trie i regiunii Hunedoara, planul a- economii IN FOTOGRAFIE: Clădirea căminului cultural din Zdrapţi. ® A z l la ora 12, Biblioteca cen
nia dc abataj In exploatările m in i nual al producţiei globale a fost Antrenat în întrecerea socialistă, trală regională din Deva organi
ere. O dată cu aceasta s-a îmbo îndeplinit cu 11 zile mai devreme colectivul de m uncitori, ingineri şi zează Ia LR.T.A. o consfătuire cu
găţit înzestrarea tehnică, în tre p rin După datele prelim inare, valoarea tehnicieni al Uzinei de preparare a cartea tehnică pe tema întreţine
derile fiin d echipate cu maşini şi produselor realizate peste plan pi m inereurilor din Deva, intîm pină rii autom obilului.
u tilaje dc înaltă tehnicitate, care uă la sfirşilu l anului se ridică la îndeplinirea planului de producţie şi Rod al hărniciei mecanizatorilor T a rticip a ntii la consfătuire to r
noul an cu realizări im portante în
asigură realizarea unei producti 230.000.000 Ici, 95 la sulă din a- purta discuţii pc marginea celor
vită ţi ridicate. ceastă depăşire fiind realizată pc a angajamentelor. Exccutînd repa mai noi cărţi apărute în această
Rezultate deosebite în îndeplini seama creşterii productivităţii ra ţii corespunzătoare şi la tim p am specialitate.
rea sarcinilor de producţie au do- m uncii. irig. Anton luga, directorul S.M.T. însăminţa în prim ăvară. In rîndul © Com itetul orăşenesc U.T.M.
reuşit să m ărim indicii de funcţio Pregătirile pentru începerea lu Haţeg a organizat In sala casei
nare a insta laţiilor de prelucrare cu cră rilo r agricole din campania de Dobra, că mecanizatorii de la acea prim elor gospodării colective rare
1— 1,35 la sulă. Totodată, am acor prim ăvară erau terminate Tractoa stă unitate şi-au înfăptuit angaja au raportat terminarea acestei lu raionale de cultură sărbătoarea
dat atenţia cuvenită creşterii cali rele şi maşinile agricole ieşite din mentul cu aproape o jum ătate de crări se numără cele din Veţel, Săl m ajoratului. La această sărbă
tăţii concentratelor şi îm bunătăţirii reparaţii sau revizii, stăteau frumos lună înainte de sfhşitul anului. Cu civa, Boz, Zam etc. Şi în prezent, o toare au participat peste 80 de
randam entelor de extracţie, reuşind aliniate, aşteptind semnalul depla satisfacţie am consemnat şi faptul parte din mecanizatori pot fi in tîl- tineri. Tovarăşul Adam Drăgoi
să îndeplinim şi să depăşim planul sării in gospodăriile colective pe o- că pînă la începutul acestei luni pre n iţi muncind cu m ultă hărnicie la procuror, a v o rb it celor prezenţi
anual de producţie la toţi indicii. goarele cărora mecanizatorii aveau ţul de cost pe hantru este mai mic executarea ară tu rilo r pe ultim ele despre drepturile şi îndatoririle
Drept urmare, am obţinut şi însem să desfăşoare, alături de colectivişti, faţă de cel prevăzut. hectare la G.A.C. din Ilia, Gurasada cetăţenilor din Republica Popu
nate economii la preţul de cost al bătălia pentru obţinerea unor recol Am reţinut că „barom etrul" acti şi Dobra, anim aţi fiind de dorinţa de lară Romină. Apoi, tin e rilo r le-au
producţiei. Economiile realizate în te bogate. v ită ţii mecanizatorilor nu este numai a raporta că au efectuat lucrarea fost înm înatc fe licită ri din par
11 lu n i se ridică la 722.000 lei. O dată cu dezbaterea şi repartiza realizarea indicatorilor planului de respectivă pe întreaga suprafaţă pre tea C om itetului orăşenesc U.T.M.
rea sarcinilor de plan pe brigăzii, producţie, ci şi rezultatele economi văzută In acest fel. cu fiecare zi cc (N. SBUCHEA, corespondent).
IO AN MAGER manifestînclu-şi dorinţa dc a ocupa ce înregistrate de către gospodării trece, la realizările de piuă acum © Biblioteca ccnta'ală regiona
N IC O LAE P ÎN TE A un loc cit mai bun în întrecerea so le colective $i nu este satisfacţie (planul anual a fost îndeplinit în lă a organizat la P.C.L Deva un
ingineri cialista organizată între sectoare, mal mare decît aceea când constaţi proporţie de peste 101 la sută), se a- simpozion „Ion Creangă- ta care
(din postul de corespondenţi brigăzi .şi mecanizatori, tractoriştii câ şi în această direcţie dragostea daugă altele noi, care se vor concre au participat peste 80 de cetă
voluntari de la Uzina de pre de la S.M.T. Dobra au ţin u t să-şi ia şi hărnicia cu care au lucrat meca tiza în recoltele tot mai rporite ce ţeni. Un asemenea simpozion a
parare a m inereurilor Deva) angajamente concrete şi m obiliza nizatorii şi-a spus pe deplin cuvîn- se voi obţine în viito ru l an. fost organizat şi la Banca de in
toare, pe măsura hărniciei şi price tul. Prevederile p la n u rilo r privind G rija pentru asigurarea succesului vestiţii.
perii lor. Obiectivele întrecerii: fo producţia vegetală au fost depăşite în lu cră rilo r agricole din anul urm ător © Duminică 27 decembrie a.c.
îşi găseşte explicaţia şi în entuzias
Noul—promovat temeinic losirea cu randament sporit a u tila multe gospodării colective din raioa mul şi perseverenţa cu care o altă In satele Căstău, Bcriu, Ludeşti,
nele IIia şi Brad. Spre exemplu, !a
Costcşti şi Vinerea, din raionul
jelor, executarea la tim p şi la un
nivel agrotehnic corespunzător a cultura porum bului gospodăriile co parte de mecanizatori lucrează în Orăştie, conferenţiari trim işi de
în producţie lucrărilor agricole, realizarea de e- lective din Lăpuşnic, Lăsau, Sălciva. atelierele S.M.T. sau la sediile b ri către comitetul raional pentru
conomii la carburanţi, lubril'ianţi şi Ilia, Ohaba, Hol dea, Dobra ş.a. au găzilor de tractoare Ia repararea şi cultură şi artă, vor face expuneri
Cu ocazia recentei consfătuiri pe piese de schimb, reducerea num ăru recoltat cu 350—800 kg boabe Ia ha revizuirea u tila je lo r aflate în dota în faţa cetăţenilor, pc teme ju
teme de inovaţii, organizată la Gu- lui orelor de staţionare şi de mers mai m ult faţă de producţia stabilită rea u nităţii. ridice si medicale.
rabarza de către Direcţia Generală in iţia l, iar la G.A.C. din Rişca s-au A ctivitatea rodnică pe care au
în gol a tractoarelor etc., toate con Tot duminică, un număr de 6
M inereuri din cadrul M.M.E.E., în cretizate în depăşirea cu I la sută obţinut de pe întreaga suprafaţă pes desfăşurat-o în acest an mecanizato brigăzi ştiin ţifice sc vor în tiln i
citeva din sălile clubului m uncito a prevederilor planului anual de te 4000 kg ştiuleţi la ha. Cuvinte de rii de la S.M.T Dobra, succesele cu cetăţenii din satele raionului
resc din localitate s-a deschis o ex producţie, erau binecunoscute de laudă la adresa m ecanizatorilor oii dobindite, îi însufleţesc la o m un Orăştie, pentru a da răspunsuri
poziţie. In cadrul ei au fost prezen călre fiecare mecanizator. Unele dc spus şi colectiviştii din Boz, Dur- că mai susţinută pentru înregistra Ia întrebările acestora, (NICO LAE
tate numeroase inovaţii de către brigăzi, p rintre care şi cele conduse jue, Dampotoc etc, care au realizat rea de noi şi im portante realizări. M U N TEAN , corespondent).
mai multe unităţi m iniere din ţară; de comuniştii Ion Mărgineanu, Ion însemnate depăşiri faţă de plan la N. TlRCO B
o parte din acestea au fost realizate M ihuţ, Romulus Med rea ş.a. s-au producţia de griu. Şi asemenea e-
de către m uncitorii, inginerii şi teh angajat să înregistreze realizări şi xemple s-ar putea da încă. Ele sînt
nicienii din cadrul u n ită ţilor aparţi mai însemnate. Hărnicia şi pricepe strîns legate de munca celor aproa
nătoare T rustului A urului din Brad. rea de care au dat dovadă mecani pe 150 mecanizatori de la S.M.T.
D intre inovaţiile prezentate atrag zatorii au făcut ca angajamentele să Dobra. D e la U n iv e rsita te a s e r a lă
atenţia „Sonerie vibratoare, cu mem nu rămînă simple form alităţi. între Cînd este vorba de fruntaşi e greu
brană, pentru instalaţii de semnali gul colectiv s-a mobilizat la înfăp să faci aprecieri. In fiecare brigadă
zare', „D ispozitiv pentru reducerea tuirea lor. Analizele decadale şi apoi s-a munoit cu tragere de inimă. To d e m a rx ism -le n in ism , D e v a
presiunii in conducta de betonare", cea făcută cu p rile ju l încheierii cam tuşi, la analizele decadale s-a putut
„Instalaţie automată pentru spălarea paniei agricole de prim ăvară au auzi deseori numele com uniştilor A -
u tila ju lu i pneum atic'. „Fiole pentru consemnat succese cît se poate de xente Negrilă, Nicolae Ardeleanu, Luni, 28 decembrie a.c. ora 17,00 muncitorească internaţională. lec
recoltarea probelor de aer", „T ro liu îmbucurătoare. Mecanizatorii din Vlaicu Pop, Nicolae Noja, A lexan în sala de şedinţe a comitetului re ţiile : „Politica externă a R.P.R." şi
platform ă montat pe căi-ucior', „P la brigăzile V, V il si V I s-au situat pe dru Luca, Octavian Crişan, Ion Că- gional de partid studenţii anului I „Prăbuşirea sistemului colonial al
tou pentru strunjirea bielelor de Ia prim ele locuri, depăşindu-şi planu leanu şi al alto r tractorişti. Ei s-au şi II, de la secţia economie, vor imperialismului. Mişcarea de eli
maşinile de încărcat L.Z.1C. şi rile cu 19—68 la sută. In campania situat lună de lună în fruntea între
P.M.L.-5', etc. agricolă de vară întrecerea s-a des cerii socialiste. audia in cadrul ciclului de expu berare naţională, parte Integrantă
Aplicarea acestora în diverse făşurat cu aceeaşi însufleţire. Nici Preocupaţi de răspunderea pentru neri privind problemele construirii a procesului revoluţionar mon
înainte de a lua drumul magazinelor, produsele Fabricii de con locuri de muncă a contribuit la îm eforturile depuse în campania de soarta producţiei viitoare, în toamna
serve din Haţeg trec un examen atent de laborator. bunătăţirea procesului tehnologie In toamnă n-au rămas fără rezultat, acestui an m ecanizatorii de la socialismului în R.P.R. şi mişcarea dial"*
IN FOTOGRAFIE: Laboranta Cornelia Neiconi determinind acidi sectoarele de exploatare. sarcinile de plan fiin d realizate în S.M.T, Dobra n-au precupeţit nici
tatea unor siropuri.
M. SUSAN proporţie de peste 105 la sută. un efort pentru efectuarea a ră tu ri
Foto: V. O NO HJ corespondent Zilele trecute am aflat de la tov. lor pe suprafeţele ce urmează a se
U I , 1 GOSPODĂRIREA MATERIALELOR PE ŞANTIERELE
ancheta^ GRUPULUI Nr. 2 AL T. R. C. H. DIN PETROŞANI
O nouă în tîln irc cu una din unităţile de construcţie din Va undeva zăcea o grămadă de praf m otiv că la îm prăştiere au contri măcar m aistrul Constantin V îriosu,
lea Jiu lu i : grupul de şantiere nr. 2 din Petroşani. Iarna sc îacc hidrofob îm prăştiat, supus ploilor şi buit mai m ulţi factori, în perioade care răspunde de execuţia lu cră rilo r
mai repede sim ţită aici dccit in alte părţi din regiune. Cu toate vio lu lu i. La colţul blocului, circa 10 dc tim p diferite, fără ca cineva să la blocul J 2.
acestea, ritm u l dc muncă este bun, constructorii slrâihhndu-se lăzi de geamuri golite, de m ult aş* intervină prom pt pentru a curma La blocul F 1, o altă urmă. Mai*
să predea apartamentele prevăzute pentru . anul 1964. Mergînd tepiau să le ridice cineva. Nici în astfel de tendinţe. stru! Covaci M clh ior a adus balast
pc şantiere sesizezi deodată mai multe aspecte. Ne vom opri la faţa blocului II 1 nu lipsesc aseme pentru turnarea scărilor la in tra
unul care ni s-a părut caracteristic atît pentru unitatea din car nea dovezi ale lipsei de grijă pen rea în bloc. Bineînţeles, o parte l-a
tierul Aeroport, cît şi pentru cea din Petrila. E vorba dc felul cum tru bunurile m ateriale Din fîşii, al Se cunosc folosit, ia r prisosul a fost amestecat
sint gospodărite materialele, de grija constructorilor pentru conser tădată prost gospodărite, s-au făcut cu păm înt şi îm prăştiat. Probabil sâ
ralei, altele neorînduite stau sparte după urme Din spusele oam enilor am a fla t şi
varea m aterialelor sosite pe şantiere. opritoare la calea de rulare a maca nu i se mai cunoască urina.
0 carte de vizită Ii se poate a tribui orirînd titlu l de şi deci nefolosibile, acoperite cu pă- Din discuţiile avute cu oamenii de despre „isprava" citorva zidari din
brigada lui Nicolae M ilita ru . Seara,
m int excavat din fundaţi». Se mai
bun gospodar nu s-a sfîrşit aici.
găsea şi material lemnos aruncat, şi la cele două şantiere, din aspectele după terminarea lucrului, au lăsat
m ortarul în trocuri, peste noapte a
onorabilă Vinovaţii nu prea bitum amestecat cu pămînt. în lîln ite la faţa locului, am sesizat îngheţat, ia r dimineaţa cîţiva au gă
un a lt fapt. care considerăm că nu-i
In faţa centralei termice nr. 2. la
picioarele instalatorilor de care eram lipsit de im portanţă în privinţa gos sit de cuviinţă sâ le facă o bucurie
Raidul întreprins pe şantiere a în sînt cunoscuţi însoţiţi, se găseau şi nişte tuburi din podăririi materialelor. E vorba de in sta la to rilo r: au aruncat m ortarul
acele brigăzi care se cunosc după
îngheţat în canalul term ic de la blo
ceput prin a ne releva m ulie aspecte beton pentru canalizare, din care cî- urmele lăsate *De şantiere Dacă ter cul F 1 !
teva erau sparte : se mai aflau şi
pozitive care dovedesc că in rîn Ne aflăm în dreptul centralei ter conducte „incomod" de m anipulat mină o lucrare şi le-a rămas mate ★
dul constructorilor s-a încelăţenit mice nr. 2, împreună cu un grup de din loc în loc. pline de păm înt si rial suplim entar, nu-1 mai adună, ii
tot mai m ult obiceiul unei judicioa tovarăşi de la şantierul de instalaţii rugină. PentiL» acestea din urmă am la.să acolo unde a fost descărcat. D in D in ceea cc am întâlnit oe şantier
se gospodăriri a m aterialelor. Cei din cadrul grupului. încercăm sâ p rim it insă asigurarea câ „de fapt. păcate, astfel de echipe se mai gă am relatat numai cîtcva aspecte.
mai m ulfi constructori s-au obişnuit discutăm despre gospodărire. în tre condiţiile in care zac nu afectează sesc. Să le numim. Pe lingă blocul Toate însă Ia uit loc au contribuit
a se prezenta, a tît în fala condu bărilor puse li se răspunde mono cu nim ic calităţile lor funcţionale". J 3 din Aeroport se lucrează la o la înregistrarea unor pierderi la pre
cerii cît şi a tovarăşilor de muncă, s ila b ic ; cu mai m ult suflet abia In raidul în lre p im t pe şantierul conductă de alim entare cu apă şi de ţul dc cost. Este necesar să sc acor
cu o carte de vizită onorabilă : un atunci cînd se fac re fe riri la insta din Petrila am mai găsit astfel de încălzire. Pe marginea şanţului, pe de o atenţie mai marc gospodăririi
m aterialelor. Această necesitate este
Joc de muncă în g rijit, cu materiale latori, care sînt ceva mai g riju lii. aspecte. In dreptul blocului E 2, trei o distanţă de 50—G0 m., se găseau impusă dc sarcinile ce stau în faţa
De fapt, cuvintele erau de prisos. sine de cale ferată stau îngropate îm prăştiate vată de sticlă şi carton
corect stivuite, alezate la îndemînă. constructorilor.
Panorama ce s-a deschis în faţa în noroi. Se găsesc o seamă de bor asfaltat. Sint rămăşiţe de la izolaţia
Să numim şi cîţiva dintre aceştia : noastră era suficient de sugestivă. duri din beton sparte, două lăzi de lacută de echipa condusă de Geor* In cazul cînd sc merge pc calea
Ion Schwartz, zugrav la blocul E 1 Tn perim etrul de 4-5 blocuri ni se în geamuri pline, dar făcute ţăndări, geta Semeniuc. In dreptul scării a neglijenţei, se poate ajunge ca uncie
din Petrila, Ion K in a ll, zidar la blo făţişau în faţa ochilor o sumedenie lamele din beton prefabricate. La treia de la blocul J 2 se mai pot materiale trebuincioase, îngropate in Această fotografie a fost trimisă redacţiei, cu menţiunea „Pen
de „argumente" de necontestat. De blocul E 5 situaţia e cam aceeaşi. O vedea şi acum urmele lăsate de mo zăpadă, să fie cerute trustului, trus
cul A 1, din aceeaşi localitate, zaicarii din brigada lui Ştefan Cojnn:
pe un balcon de la blocul J 2 se seamă de fîşji degradate pentru tul să nu Ic aibă, iar constructorii tru concursul corespondenţilor voluntari" de către tovarăşul Eugen
Gheorghe Budică, zidar la căminul vedea o cantitate mare de parchet, planşee atrag atenţia asupra faptu bucăţi de marmură, îm piâştiate în să motiveze anum ite in tlrz ie ri toc Popa, electrician la Exploatarea minieră din Lupeni.
studenţesc din Petroşani, Ştefan A n- aruncată într-un apartament finisat, lui câ nu sînt băgate de nimeni în noroi, mozaicul şi panourile de caie mai prin lipsa m aterialelor, dc fapt,
draş, instalator, M arin Rădulescu. zi plin aproape pînă la tavan, scos din seamă. s-au folosit in tim pul lucrărilor. După existente • Fotografia reprezintă puţul principal „Ştefan" de la Exploatarea
legăturile de sîrmă, cu lamelele îm minieră Lupeni. Tovarăşul Eugen Popa ne informează că prin acest
dar, Dîonisie Jenei, zugrav, cu toţii N ici la Petrila, nici la Petroşani încheierea socotelilor la J 2. nimeni A. OARGA
prăştiate în toate părţile. La baza
de la şantierul din cartierul Aero blocului, plăcuţe de la hidroizola- nu s-au prea găsit vinovaţi. Nu din din echipă nu s-a mai preocupat şi C. BAD U ŢĂ puţ se transportă din subteran, în timp de 24 de ore, peste 1.700
port. Desigur câ lista celor cărora ţia ţerasei blocului stăteau alandala. alte considerente, ci pentru simplul de „amănuntele" gospodăreşti, nici corespondent tone de cărbune.