Page 9 - 1964-12
P. 9
Izvorul a 500.000 lei
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. V N IŢ I-V Ă !
Intre alte sarcini, colectivul de Ca urmare, planul anual de re DIN CRONICA
munca al Uzinei electrice din Gu- paraţii a fost în d e plinit la U /ina e-
rabarza a avut de executat anul a- lectrică Gurabarza. Ba mai m ult,
cesta un im portant volum de repa din fondul de tim p alocat pentru
ra ţii capitale şi m ijlo c ii la agrega reparaţii s^au economisit atitea zile.
în care se poale produce o cantitate
tele energetice. Sub îndrum area or de energie electrică in valoare de ÎNTRECERII
ganizaţiei de partid, activitatea de
reparaţii a fost bine organizată, ia r 500.000 lei.
conducerea tehnico-adm inistrativă a Trebuie arătat că reparaţiile exe
luat măsuri pentru aprovizionarea cutate anul acesta n-au fost deloc
la tim p cu piesele de schimb nece uşoare. Cu ocazia celor două repa CU PLANUL
sare. A vînd asigurate cond iţii bune ra ţii capitale s-au manevrat piese,
de lucru, echipele de mecanici şi ansamble şi subansamble în greuta
energeticieni, între care cele condu te de peste 75 000 kg., în condiţii de
se de Mateş Nicolae, Lazăr Costel, spaţiu restrins pentru m anipulări. ANUAL ÎNDEPLINIT
Lascu Vasile, M ihoc Toader, Popa
Petru şi altele s-au întrecut in a ŞTEFAN C RĂCIUN
Sectorul III
lucia mai bine, mai repede. m aistru
In sprijinul acfivităfii al E.M. Vulcan
cadrelor medico-sanifare curtea minei Vulcan e anim a
zi de
decembrie.
In
Prim a
DOCUMENTAREA Venind în s p rijin u l a c tiv ilâ ţii ca demele". A lte lucrări ca „O ftalm olo ţie. A sosit şi fanfara. Sînt aduse
drelor medico-sanitare, Editura me gia în practica medicală", „In to x i buchete de flo ri. Deodată se aş
terne liniştea. Fanfara începe o
dicală şi-a orientat în acest an acti caţiile acute", etc., au tratat pro melodie veselă. Din mină iese un
Şl PROPAGANDA ştiin ţific e in vederea dezvoltării o- bleme de diagnostic în lum ina ul grup de m ineri, cu feţele aco
cercetării
vitatea spre susţinerea
tim elor cuceriri ale ştiin ţelo r me
perite de praf de cărbune. Ra
dicale.
c ro tirii sănătăţii.
Lu cră ri ca „Introducerea în gene Totodată, au fost tipărite o serie diază de bucurie. D in grup se
desprinde inginerul Stoica Petru,
tica m oleculară0, „P roteinele", „P ro de lucrări destinate cunoaşterii te şeful sectorului III, care rapor
TEHNICA bleme de hepatologie" au abordat ticele". „M edicaţia diuretică" şi al tează : „azi am extras din a-
rapeuticii moderne, ca : „A n tib io
probleme ale unor discipline teore
bataje ultim ele tone de cărbune
tice de bază cu la rg i aplicaţii
in
din planul pe anul 1964. Pînă la
broşuri de nivel superior, manuale
practica medicală, ia r introducerea tele. De asemenea, au fost editate s firş itu l p rim u lu i schimb s-au ex
Tehnicitatea ridicată a noilor fu r a căror tematică a u rm ă rit preocu tehnicii noi în sectorul o cro tirii să destinate cadrelor medii sanitare, tras peste planul anual 53 tone
nale, cuptoare M artin, laminoare, pările actuale sau imediate din do nătăţii s-a reflectat in alte cărţi ca precum şi numeroase cărţi de popu cărbune".
intra te In ultim u l tim p in func meniile respective. Inginerul S tntim - „M etodele laboratorului clinic", larizare medicală. In grupul in tîm pin a t sărbăto
ţiune la com binatul hunedorean, breanu Nicolae a vorbit despre „In „D iagnosticul cu radioizotopi în c li E ditura medicală va acorda in reşte erau şi m ineri din brigăzile
noua tehnologie de lucru, au impus tensificatori pentru ridicarea pro nică" etc. anul v iito r o atenţie deosebită lu conduse de com uniştii Drob
dezvoltarea form elor de ridicare a d u ctivită ţii cuptoarelor M a rtin - , f i In scopul îm bunătăţirii documen crărilor referitoare la s ta d iu l actual Gheorghe, Karacsony R udolf şî
cunoştinţelor tehnico-prolesionale şi zicianul C. Chiricâ despre „M etode tă rii în anum ite domenii de pato şi metodologia luptei pentru preve Ganţ Ştefan, care anul acesta s-au
de inform are a cadrelor tehnico-in- nedistructive de determ inare a ca logie au fost editate : „T ra ta tu l de nirea cancerului şi b o lilo r cronice situat tot tim p u l in fruntea în
ginereşti şi de m uncitori asupra rea lită ţii producţiei" şi altele. Cardiologie", manuale de „M ed ici degenerative. Sînt prevăzute edita trecerii socialiste. P rin tre cei e-
liz ă rilo r ştiin ţe i şi tehnicii. In unele secţii, ca de pildă, fu r nă internă" şi „Parazitologie c lin i rea unor monografii de sinteză care videnţiaţi au fost am intite şi nu
nale I şi II, oţelârii M artin I şi II, M ţ 4 ' : că", precum şi unele m onografii de vor cuprinde probleme pe d iferite mele m a iştrilo r Farcaş Laurenţiu,
Pentru a form a baza necesară de turn ăto rii, cuptoare industriale, m * 1 4 * sinteză ca „M icozele viscerale" „E n- specialităţi medicale. (Agerpres) M untennu Sabin, Bâllâţescu M ir-
fond documentar, com binatul p ri U.C.C. şi altele, s-au organizat lec -v* • : cea, M anciu A ndrei, ale a rtifi
meşte 03 de reviste tehnice de spe torate tehnice cu m aiştrii şi m un m r - M T\yi!1 »■ , & c ie rilo r Zbereanu Constantin şt
cialitate In lim b ile rusă, germană, cito rii specialişti. Tematica prezen K g 1 V l# > Gheorghe Romega, care au sp ri
engleză, franceză, cehă etc., 12 in tată a avut scopul să împrospăteze 'T •> Mulţumiri din partea familiei jin it efectiv brigăzile de m ineri
lim ba rom inâ şi 19 titlu ri de revis şi în special să îmbogăţească cunoş a in realizarea sarcinilor de plan.
te traduse, caiete selective, caiete tinţele tehnico-profesionale. In alte Zi dc duminică. Deşi calendarul măseseră surprinşi oarecum dc sta TUDOR M O CUŢA
de inovaţii, caiete de nivel mediu şi secţii s-au organizat lectorate de cul arată că toamna e pc sfirşite, soa ţionarea autobuzului, găsiră e xp li corespondent
pentru m uncitori ş. a., editate de tură generală, unde s^au prezentat rele îm prăştia cu dărnicie razcle-l caţia. Om ul care oprise autobuzul
I.D.T. De asemenea, biblioteca teh numeroase conferinţe, lecţii p o liti- f«r calde. T im pul frumos din acea zi a se întorcea de data aceasta cu o fe Atelierele centrale
nică dispune de un fond de aproa co-educaiive, care şi-au adus con îm biat pc locuitorii noului oraş meie pc braţe. Era soţia Iui, Em ilia
pe 20 000 de cărţi tehnice, fond ce trib u ţia la ridicarea nivelu lui de muncitoresc Călan să iasă la p lim Vulpe, mamă a doi copii. C iţiva din
este continuu îm bogăţit, pe măsura cunoştinţe generale. bare pc străzi. călători au coborit pentru a face loc din Alba lulia
apariţiei de noi cărţi de specialita O formă eficace in ridicarea cu Spre prînz anim aţia a crescut. în celor doi să urce.
te. N um ărul de abonamente varia noştinţelor profesionale ale munci deosebi autobuzele I:G.O. erau lua Apoi cu g rijă , şoferul a pornit La redacţie a sosit ieri o telegra
ză în funcţie de p ro filu l p u b lica ţii to rilo r, au constituit-o concursurile te cu asalt. Pc stadionul de lingă autobuzul spre oraşul vechi. Se opri mă, Expeditor : inginerul Ion Da-
lor. Avem 150 abonamente la revis „C ine ştie meserie, ciştigă". Ele au Uzina „V ic to ria " Călan era pro in faţa spitalului unde personalul mian, din Alba lulia. Iată conţin-
ta „S tali", traducere, 110 la „M eta avut la bază o tematică pe specia gram at un meci de fotbal interesant. de serviciu o transportă spre saloa tul telegramei :
lu rg ia -. 400 la îndrum ările pentru lită ţi, completarea cu bibliografie Orele 14,30. U ltim u l din cele două nele de intervenţie. „Colectivul de muncitori, ingineri,
oţelârii etc. P rin tr-o difuzare la specifică meseriei la care s-a adre autobuze care făceau legătura între Un consult urgent, cîteva în tre tehnicieni şi funcţionari dc la Ate
tim p, este satisfăcută cunoaşterea sat concursul. Asemenea concursuri, oraşul nou şi cel vechi se pregătea bări lăm uritoare adresate soţului şi lierele centrale din Alba lulia a reu
realizărilor de către un num ăr cit dotate cu prem ii, s-au organizat in de plecare, cînd un om pe faţa că medicul Constantin fsac a interve şit să-şi îndeplinească planul pe a-
mai mare de salariaţi. tre oţelari, furnalişti, lam inatori, e- ruia se distingea disperare, sc apro n it prom pt pentru a salva viaţa nul 1964 cu 31 dc zile înainte de
loctricieni, lăcătuşi de întreţinere Printre lucrătorii secţiei tîm - pia făcînd semne să oprească. Şofe unei mame, pentru a reda fericirea termen, cu 25 zile mai devreme
Experienţa a n ilo r trecuţi a dus la LUCRĂRI « O L E
concluzia că pentru o mai Jargâ in etc. Ele au intensificat în bună mă plărie de la I.O.I.L Deva, care ru l T raian Paşolca a oprit autobu unui cămin. faţă dc prevederile angajamentului.
form are asupra conţinutului, în spe- sură preocuparea pentru cercetarea îşi depăşesc cu regularitate sar zul. In cel care s-a apropiat dc ma Acum, Em ilia Vulpe se simte bine, In anul în curs indicele de pro
m aterialelor documentare şi în spe
cial al revistelor tehnice în lim bi cial a că rţii tehnice. şină am recunoscut pe loan Vulpe. sc află din nou în m ijlocul fam iliei. ductivitate a crescut cu 11,9 la suta
străine, este necesară editarea bule Cuprinderea unui num ăr din ce in DE SEZON cinile de plan se numără şi Iov. Cu vocea întretăiată de emoţie i-a Pentru fapta şoferului Traian Paşo faţă dc cifra planificată, iar la pre
tin u lu i de inform are tehnico-econo- loan Low. explicat şoferului dc pe autobuz că lca, pentru intervenţia prom ptă a ţul dc cost s-a realizat o economie
mică. Clasificînd m aterialele pe pro ce mai mare de cadre m uncitoreşti lată-l, în fotografia de faţă, soţia sa este grav bolnavă şi că tre m edicului Constantin Isac, întreaga suplimentară, numai în 10 luni, de
şi tehnice. în aceste a ctivită ţi s-a
356.000 lei. Dc asemenea, s-au rea
fam ilie Ic este recunoscătoare, le
bleme, cuprinzînd scurte recenzii a reflectat pozitiv şi in mişcarea de buie de urgenţă transportată la spi aduce cele mai sincere şi calde m ul lizat 93.000 lei beneficii. De remar
unor articole ce tratează lu cru ri u- inovaţii. S-au înscris de la începu Aceeaşi atenţie lucrînd în sala de maşini a talul din oraşul vechi Călan. Fără
cat că toţi indicatorii tic plan au
tile, edîtînd buletinul in tr-u n num ăr tul anului 405 propuneri, aplicin- tîmplărieî. să stea în cumpănă Traian Paşolca ţum iri. A LE X A N D R U T U Z A fost realizaţi lună dc lună".
care să satisfacă cerinţele, acesta du^se in producţie 305 inovaţii, care şi fertilizării! a oprit autobuzul. corespondent
reuşeşte să pună la îndemîna unui au adus economii de peste 8.600.000 După cîteva minute, cel care ră
număr mai larg de specialişti so lei, urm ind ca în cursul anului de
lu ţii pentru rezolvarea unor proble aplicare să aducă alte economii în Conducerile gospodăriilor agricole
me ridicate de producţie. In multe valoare de circa 7.000.000 lei. Ing. colective din Apoldul de Jos şi Sin- locuite cu altele noi. Secţia Încheiat
cazuri articolele de interes mai deo S. Faur, m aistrul A. Hudumac, ing. gătin, raionul Sebeş, acordă o aten a fost doLitâ in acest an cu Încă 20
şi
ţie sporită eliberării terenului
sebit se traduc in întregim e, se m ul S. Suteu, lăcătuşul C. Popescu, tu r u tiliz ă rii cu randament sporit a trac COLOCVIUL maşini pentru încheiat, iar secţia
tiplică in tr-u n num ăr mai mare de nătorul I* Grâciuo.eacu.şi m ulţi .a lţii, .lenjerie cu o ‘maşină aspiratoare de
exemplare şi se difuzează tu tu ro r au aplicat .'numeroase soluţii, a că toarelor: ’ La cele 2 gospodării co tâi/it capetele firelor. Toate maşinile
celor interesaţi. ro r rezolvare şi-a găsit ,o bază de lective s-au efectuat arături pentru şi utilajele au fost întreţinute şi re
însăm înţările de prim ăvară pe a-
Ambele metode au creat condiţii plecare in materialele documentare. proape 400 ha, rezultate mai bune dicaţia com itetului de partid, noii parate bine. M uncitorii de la în tre
angajaţi şi cei care. au o calificare
de adaptare şi realizare’ a unor so In activitatea de documentare şi inregistrîndu-se la G.A.C. din ApoJ- LA NIVELUL EXIGENŢEI mai. slabă au fost repartizaţi să lu ţinere au fost îm p ă rţiţi judicios pe
lu ţii eficace în producţie. Astfel, de propagandă tehnică, au existat dul de Jos. creze pe lingă comunişti cu o înaltă secţii, fiin d specializaţi în în tre ţi
pornind de la unele articole apărute însă şi unele deficienţe. Nu totdea In ambele unităţi se constată insă nerea şi repararea anum itor cate
în revistele de specialitate, s-au a- una m aterialele sosite s-au tradus o slabă preocupare pentru fe rtiliza calificare profesională. Inginerii şi gorii de maşini şi ulilaje.
plicat şi in com binatul nostru noi la tim p şi nu s-au folosit m ijloacele rea terenului. Cu toate că aceste tehnicienii au fost îndrum aţi să-i In perioada celor 11 luni maşinile
metode de reparaţie a vetrelor cup cele mai rapide de inform are a ce gospodării dispun de mijloace de BENEFICIARILOR sprijine mai m ult pc m uncitori in au fost bine deservite. Conducerile
ridicarea calificării.
toarelor M a rtin la cald. Ele au avut lor interesaţi, fapt care a dus la in- transport suficiente şi au cantităţi Comitetul de partid a îndrum at şi secţiilor, s p rijin ite de organizaţiile
ca efect creşterea tim pului de func ttrzierea punerii in practică a unor însemnate de îngrăşăminte, acţiunea ajutat concret com itetul sindicatu de partid, au repartizat pentru a dc-
ţionare a cuptoarelor, obţinerea unui soluţii utile. Num ărul încă mic de de fertilizare a solului nu se bucură . servi maşinile m uncitori calificaţi,
spor însemnat de oţel şi economii c itito ri pe care-l are biblioteca teh de 'atenţia cuvenită. Aşa stind lu • Exigenţa pentru calitatea produselor existente in magazine lui şi organizaţia U.T.M. la mobi .care au dobîndil experienţă bogată în
de peste 400 000 lei anual. De ase nică. com parativ cu num ărul de crurile, consiliile de conducere ale este lo t.m a i mare Fiecare doreşte să găsească produse dc cea lizarea m uncitorilor in întrecerea so producţie. In acest scop au funcţionai
cialistă. Acest lucru a făcut posibil
menea. la reparaţia capitală a cup m uncitori pe care-i are com binatul, celor 2 gospodării colective au da mai bună calitate; moderne, aspectuoase, rezistente. Ţluînd sca ca m ajoritatea m uncitorilor să fie şi funcţionează cursuri de calificare
şi de ridicare a c a lifică rii profesio
to rulu i nr. 1 de la O S.M. îf s-a apli arată că nu s-au folosii toate me toria să ia măsurile necesare care mă de aceste cerinţe colectivul în tre p rin d e rii „Sebeşul" din Sebeş antrenaţi in întrecerea socialistă pe nale. In acest an au urm at cursurile
cat o metodă nouă de reconstrucţie todele, astfel incit cartea tehnică să să asigure încorporarea in sol a unor a acordat c a lită ţii produselor o deosebită atenţie. Şi rezultatele bază de obiec tive conc rete — obiec de calificare ciiva 70 de m uncitori,
rapidă. Drept urmare, cuptorul a ajungă in mina fiecăruia. De ase cantităţi cit mai mari de îngraşă-, obţinute sînt bune. Dc la inceputul anului şi pînă în prezent pla tivu l principal fiin d calitatea produ care in prezent dau numai produse
fost pus in funcţiune cu 13 zile mai menea, nu s-a stăruit suficient in minte. nul produselor, dc calitatea I a fost depăşit cu peste 1 la sută. In selor. Rezultatele întrecerii au fost de calitate bună. La cursuri au fost
devreme, s-a obţinut un spor însem organizarea unor cicluri de confe această perioadă colectivul în tre p rin d e rii nu a p rim it din partea urm ărite prin grafice afişate la lo num iţi să predea ingineri şi tehni
rinţe si în secţiile de întreţinere, ca beneficiarilor nici o sesizare, nici un refuz, C um părătorii au apre
nat de oţel şi .economii de aproape Ritm mai inlens curi vizibile. cieni ca : Pa vel A urel. Capră Du
de pildă la sectorul mecano-energe- ciat şi au adus m ulţu m iri m uncitorilor, ing inerilo r şi tehnicienilor — O preocupare susţinută in ceea
000 000 lei, a tit prin reducerea cos lic, direcţia de transporturi aa. l i în tre p rind e rii pentru calitatea bună a produselor. O dovadă în m itru, Petrişor Ilie, Nica Teodora,
tu rilo r constante, cit 91 prin micşo la arături plus ciste şi faptul că pentru anul 1965 num ărul contractărilor şi ce priveşte îm bunătăţirea continuă care au dovedit interes şi pasiune
nele din lectoratele organizate nu a ca lităţii produselor a avut-o şi con in îm părtăşirea cunoştinţelor profe
rarea manoperei. Bineînţeles că şi au tră it pe întregul parcurs, iar al caotitatea de produse ce va trebui expediată beneficiarilor a ducerea tchnico-adm inisirativă — a sionale. Lecţiile predate au fost
alte studii iniţiate in scopul rezol tele nu au îm brăţişat problemele In gospodăriile agricole colective crescut. completat tovarăşul Simion Groza. strîns legate de specificul locurilor
vă rii unor probleme ridicate de pro de pe raza oraşului regional Deva a Pentru a vedea căile care au condus la obţinerea acestor suc
cele mai stringente din secţiile res încă la începutul anului s-a întoc de muncă. Iar m ulte din ele au fost
ducţie şi-au găsit rezolvare prin in pective. fest sta b ilit să se execute arături cese şi pentru a scoate în evidenţă experienţa bună dobindită de m it un plan de măsuri cu responsa urmate de dem onstraţii practice.
adînci de toamnă pe 1690 hectare. In colectivul de aici, am organizat un colocviu la care au participat
d icaţiile apărute in m aterialele docu In condiţiile actuale una din fo r tovarăşii: SIM IO N GROZA, directorul întreprin derii, M A R IA b ilită ţi şi termene. Planul a fost D inire acestea am intim : „C aracteris
mentare. mele care ar contribui din plin la unităţile in care munca a fost bine B Ă C ILĂ , secretara com itetului de partid şi M IO A R A G O ŢIA, şelul defalcat pe secţii şi îm bogăţit cu noi ticile şi proprietăţile fire lo r, „V op
In scopul îm părtăşirii experienţei intensificarea propagandei tehnice organizată această lucrare se apro măsuri eficace. Pentru aplicarea lor sirea ciorapilor din bumbac pe apa
dobindite de colectivul com binatului, si la ridicarea cunoştinţelor profe pie de sfirşit. Astfel, la gospodă serviciului C.T.C. in producţie a fost m obilizat între rate cu coloranţi direcţi". „Fierbe
riile colective din Simeria şi Sintan-
a fost organizată o consfătuire de sionale o constituie film u l tehnic. Pe drei pînâ acum s-au făcut ogoare de gul colectiv de m uncitori, ingineri şi rea, albirea şi vopsirea stofelor de
com unicări tehnico-economice la care lingă aceasta, film u l tehnic ar cons toamnă pe 194 şi respectiv 118 hec — Pentru îm bunătăţirea calităţii unui singur articol. Acest lucru a tehnicieni. Ca urmare, pînă in pre pe maşinile interloe pe haşpele de
au participai delegaţi ai orcanelor titu i şi un m ijloc de mobilizare. Din tare produselor — ne-a spus Maria Uă- influenţat pozitiv cointeresarea m un zent aproape toate măsurile au fost vopsit", „Diazotarea şi developarea
centrale, ai între p rin d e rilo r cu pro- păcate, deşi dispunem de tot ce e ne cilă, au fost luate o serie de măsuri citoarelor in îm bunătăţirea ca lită ţii aplicate. D intre cele mai im por pc fib ră " etc.
fîi sim ila r de producţie şi benefi cesar, nu putem folosi acest m ijloc In multe gospodării colective însă. politice şi tehnico-organizatorire ju produselor. Dacă înainte nu se pu tante a m in tim : amplasarea m aşini — Serviciul C.T.C. s-a în tă rit cu
executarea ogoarelor de toamnă se
ciari ai produselor noastre. Temele avantajos; şi aceasta pentru că a- desfăşoară ' nesatisfăcător. Drept u r dicioase. O rganizaţiile de partid au tea stabili precis care muncitoare a lor de ia secţia lenjerie-confccţii pe muncitoare care cunosc bine proce
prezentare, ca: resurse secundare de vem prea puţine film e tehnice. A r fi mare, pînă în scara zilei de 1 de analizat în adunările generale pre dat produse de calitate bună şi care flu x tehnologic, mecanizarea com sul tehnologic — a intervenit tov.
energie la C.S.H., creşterea produc bine ca organele de specialitate să cembrie această lucrare s-a execu ocupările com uniştilor, ale întregu se fac vinovate pentru calitatea sla pletă a operaţiei de ciucurii, trecerea Mioara Goţia. S-a introdus şi extins
ţiei de fontă în funcţie de gradul acorde o mai mare atenţie acestor tat la gospodăriile colective de pe lui colectiv de muncă pentru îm bu bă a produselor, acum acest lucru la rebobinarca întregii cantităţi de controlul interfazic. M uncitoarele
de pregătire a încărcăturii şi evolu probleme, in tru cîi film u l e m ijlocul nătăţirea ca lită ţii tuturor sortim en se cunoaşte. M uncitoarele care dau fire din bumbac mercerizat înainte din serviciul C.T.C. au fost repar
ţia consumului specific de cocs, con cel mai larg şi mai uşor accesibil raza oraşului regional Deva pe abia telor, felul cum se aplică hotărirîle produse de bună calitate primesc de introducerea lo r în procesul de tizate judicios pe secţii şi speciali
sideraţii asupra refacerii şi în tre ţi de răspîndire şi însuşire a realizări 980 hectare, ceea ce reprezintă doar luate, măsurile tehnico-organizato prim e speciale, ia r celelalte sînt lucru, apiovizionarea m aşinilor din zate pe anumite operaţii de lucru.
57.8 la sută din suprafaţa p la n ifi
nerii vetrelor cuptoarelor M artin de lor tehnice. cată Rămase în urmă cu efectua rice Cu acest p rile j ei au făcut pro criticate pentru calitatea slabă a secţia bobinaj cu tuburi din carton A ctivitatea lo r nu s-a rezumat nu
mare capacitate, aspecte critice asu Sarcinile de producţie mereu creş rea arătu rilor sini gospodăriile co puneri eficace. La una din adună produselor. dc calitate superioară, corespunză mai la depistarea anum itor deficien
pra exploatării cuptoarelor adîncţ de ti nde, progresele continue ce se fac lective din Rapolt. Deva, Cristur, rile generale ale organizaţiei de bază Au fost luate şi alte măsuri care toare procesului tehnologic, sta b ili ţe. Toate sp rijină concret m uncitoa
la bluming, împreună cu alte 25 de în producţie, impun ca documentării etc. de la secţia încheiat, de pildă, o şi-au dovedit eficacitatea. M em brii rea şi folosirea celor mai bune re rele în producţie. La operaţia căl
refeiate, au suscitat în mod deose si propagandei tehnice să i se acor In gospodăriile colective de pe raza parte din membri de partid au pro com itetului de partid, repartizaţi ju ţete de vopsire a produselor ş.n. cat, unele muncitoare nu umezeau
b it interesul participanţilor, punînd de în v iito r o atenţie si mai mare. oraşului lucrează la arături de toam pus ca m uncitorilor să li se stabi dicios pe secţii, au u rm ărit şi s p riji La îm bunătăţirea ca lită ţii produ bine ciorapii şi nu-i aşezau corect
la indemînâ soluţii ce şi-au găsit Deschiderea universităţii m uncito nă peste 35 tractoare. Ele nu sint lească precis unul sau două articole n it concret organizaţiile de partid selor au co n trib uit şi a lţi factori. De pe masa de lucru. Din această cau
aplicarea în numeroase în tre p rin reşti cu 3 secţii tehnice, lărgirea ci insă folosite peste tot la inti-eaga la care vor l>lcra. să se caute ca fie din secţii în aplicarea h o tă rîrilo r a- exemplu. întreprinderea a fost înzes ză calitatea ciorapilor era necores-
deri. Aşa, de pildă, la C. S. Reşiţa clului de conferinţe tehnice, cuprin capacitate Nici consiliile de condu care să fie specializat în executarea dunărilor generale. In toate secţiile trată in u ltim ii doi ani cu maşini punzătoare. Sesizînd deficienţele,
derea unui număr mai mare de ca unui anum it fel de articol. Aplicata m em brii şi candidaţii de partid au noi. moderne. In toamna anului tre controloarea Apostu Paraschiva a
s-a aplicat cu succes metoda de su cere nu manifestă suficientă preocu
dare a vetrelor expusă in cadrul se dre muncitoreşti şi tehnice în lecto pare pentru eliberarea terenului. Aşa în producţie propunerea s-a dovedit fost îm p ă rţiţi chibzuit pe locuri de cut secţia circulare a fost dotată cu strîns muncitoarele in ju ru l ei, ex-
muncă. Fiecare dintre ei au avut
siunii de către inginerul Rădulescu rate, editarea unor fin? de inform a se intîm plâ la Rapolt. Deva, Po a fi bună Acum m uncitorii stăpî- 59 maşini dublu cilindru. In cursul plicindu-le şi arâtindu-le concret cum
re rapidă sînt măsuri imediate care nesc mai bine procesul tehnologic, sarcini concrete. In vederea creşterii anului curent, in secţia bobinaj.
Gheorghe, de la C. S. Hunedoara. ne vor ajuta, afară de altele ce le peşti. Bâcla şi in alte părţi. Faţă de dau produse de calitate mai bună. num ărului de m uncitori care să dea toate maşinile vechi, uzate din punct L. DEM ETER
Pentru a face cunoscute noile rea vom aolica pe parcui's, la realizarea o asemenea situaţie se impune lua numai produse de calitatea I, la in de vedere fizic şi moral, au fost în (Continuare in pag. a 3-a)
liz ă ri ale ştiinţei şi tehnicii şi pen sarcinilor ce ne stau în faţă. rea unor măsuri urgente pentru fo O propunere asemănătoare a fost
tru a antrena un număr mai larg losirea judicioasă a tim pului p rie l făcută şi la remaiat. $î aici. comu
de cadre tehnlco-inginei eşti la re Ing. TR. GHEORGHIŢA nic şi a tractoarelor, astfel ca ară niştii au cerut studierea po sibilităţii
zolvarea unor probleme, s-au orga de la cabinetul tehnic al turile de toamnă să se execute pe ca fiecare muncitoare să se specia sm? UT
nizat numeroase conferinţe tehnice C. S. Hunedoara toate suprafeţele planificate. lizeze şi să răspundă de rem aiatul
care a vorbii elevilor despre dez producţie în gospodăriile colec
mT r* rar* voltarea îiwăţămîntului în ţara tive". f
•j noaslră în anii regimului demo 9 Teatrul de Stat din Arad pre
a v # u n i E M i /-Ta crat popular. A urmat apoi un zintă astăzi în sala Casei de cul
I I —I I
I I
program artistic.
tură din Hunedoara piesa „Căsni
cia nu-i o joacă". Mîine, 4 de
O In scopul obţinerii unor re
9 Astăzi, un grup de 34 oameni de culturi din Sebeş spectacolul zultate cît mai bune pe linia întă cembrie, în aceeaşi sală, Teatrul
ai muncii de la Combinatul side muzical coregrafic*. „Joc şi cîntec ririi economico-organizatorice a de stat de estradă din Deva va
prezenta spectacolul: „Revista co
rurgic şi întreprinderea de cons romînesc". gospodăriei colective, colectiviştii
trucţii siderurgice din Hunedoara Spectatorii au aplaudat cu căl din Gîrbova, raionul Sebeş, mani m orilor".
vor pleca într-o excursie de 15 dură cîntecele şi jocurile populare festă un interes deosebit pentru 9 Formaţiile artistice ale Fa
zile în R. P. Ungară. Excursia se romîneşti, prezentate cu multă ridicarea nivelului lor. de cunoş bricii de conserve din Haţeg au
prezentat recent pentru colecti
va face cu autocarul filialei O.N.T. măiestrie. tinţe profesionale. In acest scop viştii din Chîtid un reuşit specta
Carpaţi din Hunedoara, pe ruta 9 In cadrul acţiunilor cultural- în zilele de 1 si 2 decembrie a.c. col. Si-au dat concursul: brigada
Cluj-Oradea-8udapesta (Angeta educative organizate pentru tine s-au predat primele lecţii la cer ari'stică de agitaţie, orchestra şl mmmk * T
rii care împlinesc 18 ani, în sal* curile de învăţămînt agrozooteh
Unzherea, corespondentă). soliştii do muzică pooulară şi u-
festivă a Şcolii medii „DecebaT* nic de masă La cercul pentru cul soară. Dună spectacol, colectiviş
O Conlinuîndu-şî turneul în re din Deva a avut loc o întîlnire a tura plantelor de cîmp inginerul tii au m ulţumit artiştilor amatori
giunea noastră, ansamblul de cîn- tineretului şcolar cu tov. Sîrbu agronom al G.A C. a expus în pentru programul prezentat, invl-
tece şî dansuri din Maramureş a Oliviu, inspector al secţiei de în- fata cursanţilor prima lecţie pri t»ndu-î şi pe viitor în satul lor.
prezentat aseară la Casa raională văţămînt a oraşului regional Deva, vind „întocmirea planurilor de (loan 1 hirt. corespondent).
Unui. din blocurile, nou construite în oraşul minerilor din Lupeni,