Page 90 - 1964-12
P. 90
IM?. 3109
Pag. 2 L). umul socialismului
■i IM
T U L D E
C O N D U C E R E A
DUMITREAN DOMIŢIAN — Şard. faptele pe care ni le relataţi se pil
Pentru n putea ti publicate, infor iră scrie mai mult si mai concret
maţiile ce ni le trimiteţi trebuie să Nu putem să evidenţiem pc anumiţi
cuprindă date mai ample despre tovarăşi pentru fapte pe care nu le
spectacolele prezentate, punctele din i unoaştem in amănunţime. Scrieţi- Calitatea, aspectul modern si plă
program si interpreţii lor. S< rieţi- ne si trimiteţi-r.c date mai ample. cut au atras in scurtă vreme aten
ne si despre alte manifestări orga ţia si pe adresa întreprinderii so
nizate în localitatea dumneavoastră. NICOLAE DINGA — Baia de Cris. seau tot mai multe comenzi. Astfel,
Versurile clin poezia „Gindire". se
LOLU COST)CA — Cut. Informa rezumă la asociaţii uneori puerile, cu mobilierul fabricat la noi nu fust
ţia „Festivalul filmului pentru sate" alteori bazai date. In „Drum desc his" înzestrate o serie de unităţi comer
este incompletă. Despic organizarea ideea şi motivul liric sint reuşite, tările In scurtă vreme, productivita ciale.
lui s- h vorbii in ziarul nostru în ar în schimb imaginile multe, asociate tea muncii a crescut, iar calitatea
ticole mai ample. Puteaţi să ne re uneori la întîmplare, diluează poezia Cu zece zile în urmă. colectivul produselor s-a îmbunătăţit substan
lataţi despre Jilmele prezentate la Fiind mai exigent Ţaţă de vers. sîn- întreprinderii noastre a raportat în ţial. Creşte nivelul tehnic
Cut cu ocazia 1'eslivalnhii. despre tem încredinţaţi că veţi scrie bine. deplinirea planului anual la pro Exprimat in cifre, planul de creş FELICITA ÎNTDECUL SAU COLECŢII/ OE MUNCA
felul în care au fost apreciate ele ducţia globală şi marfă. Acest im- tere al productivităţii muncii, la al producţiei PENTQU REZULTATELE O.BTINUTE ÎN CUPSUL
ele către spectatori. Aşteptăm să ne LASCOI ALEXANDRU — Ocoli poriant succes este fără îndoială slîrşitul celor 11 luni, era realizat ANULUI 1 9 6 * 61 // U P E A lA NOI SU CCESE
scrieţi. şul Mic. Numai din versurile ce ni rodul muncii însufleţite şi a străda în proporţie de 105 la sută Pc «i- La prima vedere s-ar părea că ÎN ANUL 1 9 6 5
le-aţi trimis nu ne putem da seama
C.OLCEA LIVIir si GLTC.OR C.RA- de posibilităţile pe care le aveţi. Re niilor depuse de întregul colectiv. ccastă bază, planul producţiei mar într-un colectiv relativ restrins, nu
Ţ )A N — Brad. în informaţia trimisă ţinem versurile : ..Tu Reşiţa. Călan Vorbind insă despre rezultatele fă şi globala a lost realizat lună de se poate desfăşura o acţiune siste
nu aţi reuşit să surprindeţi esenţia sau Hunedoara/ Un furnicai de lume muncii noastre, considerăm că c util lună în toate cele 5 secţii ale în matică de ridicare a nivelului teh
lul din acţiunea despre care ne vor hotărîtă/ Renaşti în toate clin ruina să arătăm şi modul cum au lost ele treprinderii, iar la unele sortimen nic al producţiei. Şi totuşi faptele
biţi. Căutaţi şi alte aspec te ale mun seculară/ Prin noi cu voi e ţara în obţinute. te s-au înregistrat cu regularitate dovedesc contrariul. Pornind de la
cii culturale clin oraşul Brad. Şi drăgită". De la bun înc eput trebuie subliniat depăşiri importante. premisa că promovarea noului este
scrieţi-ne despre ele faptul că spre deosebire de anul tre In ce priveşte calitatea, ca urma cea mai sigură cale de ridicare a
BRATU MARIA — Şăuleşti. Aveţi re a intensificării controlului inter- nivelului tehnic al producţiei, con
DOINA POP — Simeria. Poezia in multe din poeziile trimise ima cut, anul acesta a crescut şi s-a în fazic şi a lustruirii mecanice a mo ducerea întreprinderii a promovat
contemporană se carac terizează prin gini destul de Inimoase pentru un tărit mai mult rolul organizaţiei de bilei. aceasta s^a ridicat la nivelul cu perseverenţă acest lucru. In an
optimismul vieţii noi care a trans- începător. Faceţi insă greşeli de n- partid în conducerea activităţii eco cerut, neinaiavînd reclamaţii din samblul măsurilor luate, mişcarea
Jormat radical conştiinţa oamenilor. cord. Sc rieţi mai mult şi în mod deo nomice. Ca urmare, în pianul de partea unităţilor de desfacere şi a de inovaţii şi raţionalizări s a bu
Şi dragostea a primit semnificaţii sebit citiţi mult. măsuri tehnico-organizntorice au fost beneficiarilor. A sporit mult exi curat de lot sprijinul conducerii şi
fixate obiective de mare eficienţă
noi. nebănuite piuă acum VIRGIL PREDOREANU — Cu- economică, sti'îas legale de sarcini genţa muncitorilor în ce priveşte ca personalului tehnico-ingineresc. Pla
Poezia d\s., „Amurgul iubirii", al litatea finisajului şi aspectului exte- nul tematic de inovaţii a cuprins 6
ternează de la deznădejde la resem gir Cu toate sfaturile noastre, pre le de plan, desthizind timp larg terior al mobilei. In consfătuirile de teme strîns legale de perfecţionarea
tehnicii noi şi procedeelor avansate
feraţi să rămîneţi un romantic Fără
narea cmîVlirntă. Pentru a da crea îndoială c«î există doze mai mari de muncă. producţie, la cursurile de califica
ţii reuşite trebuie să studiaţi mai sau mai mici de romantism în poe La iniţiativa organizaţiei de re şi in multe alte împrejurări, s-a si îmbunătăţirea procesului de pro
mult. să cunoaşteţi bine realitatea zia tuturor timpurilor. E vorba aici panici, conducerea întreprinderii a pus un accent deosebit pe creşte ducţie. Una din teme este în stu
de azi şi să urmăriţi si alte publi de o atitudine romantică general va tăcut o nouă reorganizare a proce rea răspunderii personale a fiecă diu, iar celelalte 5 au fost rezolva
caţii de specialitate, care vă pot Ji rui muncitor. îmbunătăţirea calită te şi aplicate în producţie.
labilă în faţa vieţii şi nu de curen sului de producţie. In primul rînd
de mult ajutor. Cea mai mare parte a inovaţiilor
tul literar romantic. Se observă to s-a avut in vedere permanentizarea ţii producţiei, reducerea sistematică au ca temă efectuarea mecanică a
HUSUSAN MARI A — Păuca — tuşi un progres în căutarea diurnu muncitorilor, pe anumite faze şi o- a consumurilor specifice de material unor operaţiuni şi reducerea efor
Sebeş. Informaţia tare ne-aţi trimis-o lui propriu dar încă nu e conclu peraţiuni, în fluxul tehnologic. Lu lemnos, împreună cu micşorarea
încearcă în câteva i înduri să ne v or dent. Mergeţi cu curaj pe acest drum crul acesta a creat posibilitatea spe cheltuielilor generale ale întreprin tului fizic al muncitorilor. Printre
bească despre bogatele acţiuni pa pinâ la găsirea propriei personali cializării muncitorilor. Efectul aces derii, au permis realizarea a 80.000 cei mai activi promotori aî noului
triotice organizate la Păuca. Despre tăţi. tei măsuri a întrecut cu mult aştep lei economii suplimentare la pre se numără şi muncitorul Arvin
ţul de cost, în numai 11 luni. Va Bortii, de la secţia ele sticlărie din
loarea beneficiilor obţinute în ace Sebeş El este autorul a 4 inovaţii.
eaşi perioadă depăşeşte cu mult ci Timplarul Paff loan II, de la sec
fra de un milion lei, ţia Petreşti, a creat două dispozi
tive noi. Primul, adoptat la maşina
circulară permite tăierea consecuti
vă a materialului, iar cel de al doi
Obişnuit să lucreze mobilier cla lea dispozitiv serveşte la tipluirea
sic din lemn, colectivul nostru a in- uniformă a pieselor. Suma economi
tîmpinat multe greutăţi cinci, la în ilor an teta leu la te este de 1 1.000 lei.
ceputul anului, s-a pus problema Cu bune rezultate s au folosit şi
confecţionării unor tipuri variate de
creditele de mică mecanizare. In u-
eest scop s-au efectuat, încă de la
Asimilarea unor produse noî a fă începutul anului, studii lehnico-eco-
cut obiectul multor pregătiri. Mun nomice pe tot fluxul tehnologic de
citorii au fost instruiţi şi ajutaţi să producţie. De asemenea, am fost do
înţeleagă care sînt caracteristicile şi taţi cu maşini electrice de găurit,
proprietăţile maselor plastice, plăci fierăstraie mecanice, circulare, apa
lor aglomerate şi avantajele folosi rate dc sudură electric şi autogen,
rii lor. Au urmat apoi primele ex şi au fost efectuate multe alte lu
perimentări practice. Rezultatele c-
rau promiţătoare. Au fost făcute crări piivînd creşterea productivi
modificări aduse noi îmbunătăţiri. tăţii muncii si îmbunătăţirea calită
Treptat, prototipurile au fost omo ţii produselor.
logate şi introduse în producţia de
serie. Ceî 17 muncitori limplnri din XIC1IIFOR IIA R M Ă N AŞ
echipa condusă de loan Iancu şi-au şeful secţiei
însuşit bine tehnologia noilor pro GHFORGIIF FN/VŞFL
duse. Metalul şi plăcile de mela- şeful serviciului producţie
cord au substituit aproape sută la O C TAVIAN FU LEA
sută lemnul. tehnician
CU P Q ILEJU L Z IL E I D E 5 0 O E C E M B P IE
J/ 4 A N U L U I N O U 1 9 6 5 ,
&E TOT! QENEFICiAQII DIN PEC/UNE
5i L £ ' U Q EA 2Â
SlMBArĂ 26 DECEMBRIE 1964
Tînărul Ştefan Danco, lucrează de 10 ani în cadrul ducerii uzinei, a luat fiinţă un cerc de fotoamntori. Co
secţiei metrologice de la U.R.U.M. Petroşani. Lucrările lectivul acestui ceit: şi-a început activitatea prin în
executate de el sint de bună calitate Apreciindu-i tocmirea unui album de fotoreportaje din activitatea CINEMA tograful „Progresul"; Riul Negru
activitatea în producţie şi comportarea sa exemplară, uzinei noastre şi imagini din întrecerea socialistă. DEVA: Sedusă şi abandonată — —cinematograful „Sebeşul"; OltA-
ŞT1E: Dragoste la zero grade — ci
tinerii din secţie l-au reales an de an în comitetul JN FOTOGRAFIE: Un membru al cercului de fotn- cinematografii! „Patria"; Ivailo —
U.T.M. clin secţie. Ajutat şi îndrumat de comunişti el amatoiî inccrcind să prindă o vedere generală a ram cinematograful „Arta" ; PETRO nematograful „Flacăra"; HAŢEG ;
b devenii membru de partid. pei de materiale. ŞANI: Aventura de la miezul Cei trei muşchetari seriile I şi li
cinematograful
„Populai";
—
Iată-1, în fotografia de faţă, exccutînd verificarea Text si foto? nopţii — cinematograful „Republi BRAD: Cauze drepte — cinemato
unui nnemometru pentru măsurarea vitezei de curgere I. BERTOTI. tehnolog ca"; Accatone — cinematograful graful „Steaua roşie"; SIM EKIA:
a aerului in subteran. ..7 Noiembrie"; ALBA IULIA: Re Koz.nra — cinematograful „Mure
A. DULA, inginer belul magnific — cinematograful
In cadrul Uzinei de reparat utilaj minier din Pe (din postul de corespondenţi voluntari de la „Victoria"; Banda dc laşi — cine şul"; LUPENI: Falsificatorul — ci
troşani, cu ajutorul comitetului sindicatului şi al con- U.II.LI.M. Petroşani). matograful „23 August"; SE BE Ş; nematograful „Cultural".
F o to g r a fii trim ise iu cod ru l con cu rsu lu i co re s p o n d e n ţilo r v olu n tari llatari — seriile I şi II — cinema RADIO
PROGRAMUL I: 5,06 Jocuri
populare; 5,30 Lecţia de gimnasti
C ÎT E V A P R O B L E M E A L E M U N C I / că; 5,40 Cîntece şi marşuri sporti
ve; 6.10 Piese instrumentale de
virtuozitate; 6,20 Emisiunea pen
tru sate; 6,30 Muzică uşoară; 7,06
LA CLUBUL BEM Piese de estradă; 7,30 Sfatul me
dicului; 7,45 Salut voios de pionier;
8.00 Sumarul presei centrale; 8.06
Muzică populară; 8,30 Pagini clin
operete; 9,45 Muzică uşoară inter
pretată de Marieta Bătrinu şi Mi-
pregăteşte un repertoriu pentru noi sînt muncitori. S-au organizat 14 bi cu Vasile; 10,15 Din cântecele şi
deplasări. blioteci mobile în secţii si 4 decade dansurile popoarelor; 10,45 Pro
Sint apreciate dc muncitori sî ac ale căiţii tehnice. Dar şi aici sînt gram de valsuri; 11,30 Arii şî due
O sarcină importantă a cluburi penlni a Irage roncluzin că leclorn- tivităţile desfăşurate în cercurile de unele lipsuri. Acţiunile cu cartea ne- te din opere; 12,27 Muzică distrac
lor muncitoreşti este sprijinirea pe tele îsi îndreaptă atenţia spre pro croitorie, de artă plastică şi de foto. fîind îndeajuns de popularizate, nu tivă interpretată dc orchestre dc
toate căile a problemelor produc blemele actuale ale tehnicii. precum si cele organizate in sălile asigurat întotdeauna participa mandoline; 12,40 Solişti şi orches
ţiei. In această direcţie, la Clubul Pentru calitatea comunicărilor sî de culiuiă pe secţii. Merită a fi e- rea dorită. tre de muzică populară; 14.10 Mu
muncitoresc al sindicatelor din Că ecoul stîrnit de ele in nudul mun videnţinlă activitatea de la sala de O problemă care stinjeneşte într-o zică uşoară ronlînească; 14.30 Prie
lan se desfăşoară o intensă propa citorilor şi maiştrilor, lectoratele de cultură C.F.U. oarecare măsură desfăşurarea activi tenii Iui do-re-mi; 15,30 Actualita
gandă tehnică. la furnale si C.K.U. s-au evidenţiat O ac tivitate bună a desfăşurat tăţii este aceea a spaţiului. Deşi clu tea literară în ziarele .şi revistele
Funcţionează 8 leelorate tehnico pc în mod deosebit bul dispune de 5 încăperi, trei sînt noastre; 16,10 Muzică populară in
secţii care prezintă bilunor comuni De un interes egal se bucură şî activul bibliotecii. Din cei peste 3.400 ocupate de staţia de radioficore, pen terpretată de Natalia Glign şi
cări pe probleme de producţie spe conferinţele tehnice ţinute la sălile de cititori ai bibliotecii, 71 la suta tru care s-ar putea găsi alt loca). Ghcorghc Gigea; 16,30 Emisiune
cifice locului de muncă. Amintim nu de cultură din secţii. Şi aici proble muzicală de la Moscova; 17.00 Cîn
mai tematica a două comunicări mele dezbătute au urmărit populari tece; 17,15 Scrisori din ţară; 18.00
Almanah ştiinţific; 18.30 Concert
(„Materiale refractare folosite la ba zarea unor procedee înaintate folo Confruntare cu dorinfeSe de seară; 19,20 Pe teme internaţio
site în diferitele secţii. Dăm numai
teria I.C.EM." şi „Forme şi miezuri nale; 19,30 Din cele mai îndrăgite
adusă de uscarea podurilor cu gaz. şi sugestiile publicului melodii populare; 20.30 Muzică dc
un exemplu : „Importanţa economică
din amestec de nisip şi sticlă solu
bilă întărite cu bioxid de carbon"), metan la lingoticre". dans 21,15 Carnet plastic; 21.30
Ne am adresat tovarăşului Budiu proaspete, mai tinereşti, mai bogate. Program pentru iubitorii de roman
G a v rilă, topitor. şef de ec hipă la cu La clubul nostru activitatea ar tre ţe; 22.25 Muzică de dans.
bilou, turnătoria 1, cu rugămintea bui orientată mai mult spre pro Buletine de ştiri si radiojurnale:
dc a aprecia activitatea clubului si blemele tineretului. înfiinţarea unei 5.00; 6,00; 7.00; 10.00; 12.00; 14.00;
La Clubul muncitoresc din Călan de a da unele sugestii pentru viitor. Orchestre de muzică uşoară, a unui 16.00 ; 18.00; 20.00; 22.00; 23.52 ;
ti-un stadiu înaintai al repetiţiilor
se observă grija de a ridica toate şi se pregcîtcşte pentru a da specta Tovarăşul Budiu este şi activist ccmc de dansuri moderne care. ne- (programul I) 9.00; 11,00; 13.00;
formaţiile artistice la nivelul celor cole în Calau şi in loialităţile înve cultural, instructor al brigăzii artis liind cunoscute de tineri, sînt vul 15.00; J7.00; 19.00; 21,00; 23,00;
fruntaşe. Comitetul de partid şi co tice de agitaţie, şi din experienţa garizate. ar fi iniţiative care ar avea 1,52 (programul II).
mitetul sindical al U.V. Călan sc cinate. de pînă acum a tras concluzia că un mare ecou în rindul tinerilor.
preocupă îndeaproape de această Patru brigăzi artistice de agitaţie pentru atragerea şi stimularea tine Dansurile moderne — de exemplu TELEVIZIUNE
problemă şi au reuşit să obţină une pregătesc programe care se afla şi rilor nu este suficientă mimai pre — clacă sînt învăţate cum trebuie, ------------- r f t P A n i
le rezultate frumoase. Mai sint însă ele în repetiţii. O greutate întîm- gătirea spectacolului şi prezentarea sint frumoase şi expresive. 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
unele greutăţi de care tovarăşii şi-au pinntă de instructorii brigăzilor este lui o singură dată. ci mai ales orga Nu numai lipsa orc hestrei e cauza Album artistic pentru tineretul şco
dat seama şi pe care caută să le lipsa de texte. Nu s-a putut crea nizarea unot turnee. pentru care încercările de a orga lar; Vom face cunoştinţă cu acti ADRESEAZĂ F£LICITĂRI
rezolve. pină acum un colectiv de textieri, Brigăzile artistice de agitaţie ar niza „Joi ale tineretului" au eşuat. vitatea artistică a elevilor Şcolii
Astfel, după terminarea celui dc iar inginerii clin uzină de la care sc putea da programe mai frumoase Intervine aici şi slaba organizare Militare Superioare de Ofiţeri „Nî- I---------------------------- ------------- )
el VIM ea concurs pe tară al for aşteaptă un ajutor preţios în această dară ar exista un colectiv rare să si mobilizare. Pentru atragerea tine colae B filc•eseu"; 19,40 Ion Creangă, MUNCITORII O A, TEHHieiCNIL OR. IN6INERIL OR
maţiilor artistice dc amatori, a slă direcţie nu au dat sprijinul necesar. elaboreze textele necesare. Dacă ar rilor la aceste seri educ ativ-distrac- văzut de artiştii plastici; Criticul
bit activitatea artistică. Au fost ne Organizaţiile sindicale si U.T.M. de li preocupare, el ar putea li înfiinţat live ar putea li organizate cîteva Marin Mihalaclie va prezenta câte Şl FUNCŢIONARILOR tCU PRILEJUL OE A
cesare eforturi pentru a se intra din la secţia semicocs nu s-au preo La noi — ne spune tov. Budiu — „Joi ale tineretului" demonstrative, va din lucrările — busluri. monu
nou în făgaşul normal. In prezent, cupat de înfiinţarea unei brigăzi ar nu s-au organizat „Joi ale tinere pregătite de organizaţiile U.T.M. din mente. ilustraţii — care evocă chi XVII-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII *>. G .
formaţia corală, prevăzută a fi com tistice de agitaţie in secţia respec tului" din lipsa unei orchestre, deşi sec ţii. pul si opera marelui povestitor liu-
pusă clin 00 de persoane, a reuşit tiva nu au recrutat talentele exis există în uzină mulţi tineri care ştiu In uzină sint mai multe brigăzi nuileştean; 20,00 In faţa hărţii: Şl A NOULUI AN - 1 9 6 5 , PENTRU FRUMOASELE
ca la majoritatea repetiţiilor să aibă tente şi nu au răspuns numeroase artistice de agitaţie pe secţii dar lip 20.10 Afaceri şi poezie de Camil
o frecvenţă de 70—00 la sută. To lor sesizări făcute în această direc cânta la instrumente muzicale. Aceş seşte o brigadă a întregii uzine care Pctrescu: 21,00 Actualitatea cine
varăşii din Călan nu sînt însă mul ţie de către conducerea clubului tia trebuie atraşi. să reflecte global viaţa uzinei, să matografică: 22,00 Muzică uşoară RE2UL TA TE OBŢINUTE ÎN MUNCĂ Şl DOREŞTE
ţumiţi cu această situaţie şi se stră Pentru viitor aceasta nu trebuie să Filmele — încheie tov. Budiu — ne reprezinte pe toţi, să facă cunos instrumentală. Cîntâ o formaţie
duiesc să asigure participarea la re se mai repete. ar fi bine să fie precedate de re cute succesele noastre şi să critice condusă de Cornel Popescu: In în TUTUROR SALARIAŢILOR c
petiţii a tuturor coriştilor. In afară Echipa de teatru pregăteşte piesa cenzii sau prezentări. lipsurile. cheiere: Buletin de ştiri. Sport. Bu
de conducerea clubului, la mobili „Colega de la seral", de Pan Sole an N-ar strica dacă tovarăşii din con letin meteorologic.
zarea oamenilor o contribuţie im Membrii echipei sînt entuziaşti şi T ov a ră şu l inginer M om i a V iorel ducerea clubului ar interveni la fo
portantă a achis-o dirijorul corului. muncesc cu pasiune pentru realiza* de la sec ţia furnale, spunea : rurile superioare in problema fil Buletin meteorologic
Tov. Ronuilus Pereny şi unii corişti rc.a ei la un nivel cil mai înalt Ar In timpul iernii sîntem vizitaţi melor De multe ori rulează filme
fruntaşi ca Petrirălău loan, Nemeş tişti amatori ca Molclovao Elîsabeta, de multe formaţii artistice profesio vechi şi cu un slab conţinut artistic PENTRU 24 ORE
Elisabeta. Colţan Natnlia, Ribal lo Ciăciunescu Petru, Popescu Dumitru ★ Vreme schimbătoare, cu cerul
sif şi alţii. si mulţi alţii, se străduiesc să se pre nişte aflate în turneu clar vara sint T.ii Clubul din Călan activitatea mai mult no ros, izolat se va sem
Formaţia de dansuri, compusă clin zinte cît mai bine la Festivalul bie programate mult prea puţine aseme culturală poate fi îmbunătăţită. Con nala lapmiţă şi ninsoare. Vîmul
K> persoane, a fost mult apreciată nal de Ic-atru „t. L. Carne ia le". nea spectacole. Formaţiile artistice vorbirea c n muncitorii a scos la ivea va sulla moderai clin sectorul sud-
de muncitori pentru frumuseţea dan Taraful şi soliştii, pregătiţi de di «are ne vizitează oraşul — continuă lă o serie de probleme care trebuie vestic. Temperatura aerului va fi
surilor prezentate. Sub îndrumarea rijorul Hunter Emerîc, au obţinut să stea in atenţia organizatorilor ac cuprinsă, 2 iua intre 2 şi 7 grade,
atentă a instructorului ei. tovară şi ei rezultate frumoase. Au avut loc tovarăşul Monda — ar putea să vină tivităţilor culturale de aici iar noapiea intre minus 1 şi minus
şul Draia Toma, aceasta sc află în- numeroase turnee şi în prezent se cu programe de actualitate, mai T. ISTRATE 5 grade.