Page 91 - 1964-12
P. 91
Nr. 3109 Drumul socialismului Pog. 3
— i— — a j a ii i ■ ■■
G.A.S. şi S.M.T. îşi pot îmbunătăţi C ^
L u c ră r ile c o n fe r in ţe i o rg an izaţiei r a io n a le d e partid con ferin ţa a n te r io a r ă a crescu t m atu rita tea şi c o m p e o a
S eb eş, c a r e s-au desfăşurat zilele trecute, au p rileju it ten ţa cu ca r e a c e s te a au c on d u s în treag a activ itate
tr e c e r e a in rev istă a s u c c e s e lo r în s e m n a te ob ţin u te de p en tru în fă p tu ir e a sarcin ilor ce le-au revenit. continuu activii Ca
că tr e c o le c tiv e le d e muncă din în tr ep r in d erile in D ezb a ter ile nu fost a x a te in p rim u l rind p e m ă s u succe
du striale, u n ităţile a g ric o le socialiste, instituţiile de rile c e se im p u n a fi luate pen tru re a liz a r e a p r e v e In acest an unităţile agricole so Gheorghe Gherman care au obţinut
cu ltu ră şi artă, su b c o n d u c e r e a organ izaţiilor d e d er ilo r izv orite din plan u l d e d e z v o lta r e a e c o n o m ie i cialiste de stat din raionul Sebeş «avi producţii de struguri ce întrec cu
partid, în în d e p lin ire a sa rcin ilor trasate d e C o n g re n aţio n a le p e an u l 1965, u ltim u l an al p lan u lu i şese- dobîndit succese de seama pe linia pină la aproape 3.U00 kg la ha media In încheierea lucrărilor conferin tru valorificarea terenurilor situate
sul al I I I-le a al P M li C o n ferin ţa a făcu t o an aliză nal L eg at d e aceasta, s-a sublin iat n ece sita tea îm îmbunătăţirii activităţii lor economi înregistrată pe gospodărie. ţei raionale de partid Sebeş, a luat în pantă, prin plantarea lor cu pomi
p ro fu n d ă şi m u ltila te r a lă a m od u lu i cu m C om itetu l bu n ătăţirii con tin u e a m u n cii p olitice şi o rg a n iz a to ce şi financiare. Datorită dezvoltării O pondere însemnată in volumul cuvîntul tovarăşul Dumitru Popa, fructiferi şi viţă de vie.
prim-secretar al Comitetului regio
An de an, pămîritul poate da roa
raion al d e p artid S eb e ş, org an izaţiile d e bază P.M.R., rice a o rg an izaţiilor d e partid pen tru m o b iliz a r e a bazei tehnîco-matenale şi utilizării producţiei globale a gospodăriilor de nal Hunedoara al P.M.lt. Vorbito de tot mai bogate. Pentru aceasta,
ei cu o eficienţă economică sporită,
au c o n d u s activ ita tea d e partid, e c o n o m ic ă şi s o - tu tu ror o a m e n ilo r m u n cii la r e z o lv a re a sarcin ilor gospodăriile de stat au înregistrat o stat din raion o ocupă sectorul zoo rul a apreciat ca remarcabile suc este bine să existe o preocupare sis
c ial-c u ltu ra lă din raion. T o tod ată, ea a d ezb ătu t p e e c o n o m ic e, a stfel incit să sc asig u re în d e p lin ire a rit creştere simţitoare a volumului pro tehnic. Realizările obţinute în creş cesele obţinute de către oamenii tematică în direcţia ridicării ferti
terea animalelor nu sint insă la ni
larg stilul şi m e t o d e le d e m u n c ă Jolosite d e o r g a n iz a m ică, la toţi in d icatorii a p lan u lu i d e produ cţie. ducţiei agricole, ceea ce a determi velul posibilităţilor. muncii din raionul Sebeş a apreciat lităţii solului prin folosirea raţio
ţiile d e p artid in p e r io a d a c a r e a trecut d e la c o n nat mărirea contribuţiei acestora la nivelul la care s-au desfăşurat lucră nală a îngrăşămintelor organice şi
Din lu crările co n fe r in ţe i s-a d esp rin s fa p tu l că r e a Şi în această direcţie s-a scos în
fe rin ţa p r e c e d e n tă , a scos In ev id en ţă lipsu rile m a formarea fondului central de pro evidenţă faptul că au rămas nefolo rile conferinţei. Subliniind realiză minerale. Introducerea şi aplicarea
lizările ob ţin u te, ex p e r ie n ţa d o b in d itâ t s c o a tere a la rile înregistrate, tovarăşul Dumitru
n ifesta te şi a stabilit noi m ăsu ri pen tru rid ica r ea p e duse al statului. site sau avi fost slab valorificate o pe scaiă largă a metodelor agro
iv e a lă cu cu r a j a lipsu rilor şi h o tă r ir e a d e a le în lă Astfel G.A.S. la cultura griului avi Popa a arălat că există posibilităţi
o tr eap tă m a i in altă a intregii activităţi a o r g a n iz a serie de rezerve. Astfel, l«a^ brigada tehnice avansale, amplas«area judi
tura, con stitu ie c e a mai bună g a ran ţie că o b ie c tiv e le obţinut o producţie medie cu 276 kg pentru a se obţine rezultate tot mai cioasă a culturilor, folosirea semin
ţiilor d e partid, in scop u l in d ep lin irii cu su cces a zootehnică din Petreşti s-a‘ înregis
stab ilite pen tru an u l 1965 v e r fi în d ep lin ite cu la ha, la porumb cu LOGO kg. la car trat o producţie de lapte pe c.ap de de seamă în îndeplinirea obiective ţelor de mare productivitate, exe
sa rcin ilor ce stau in fa ţa acestora. lor sl.abilite de Congresul al III-lea
succes. tofi cu 3.270 kg şi la struguri cu 54G vacă furajată de 2.3 oh mai mică cutarea la timp şi de bună calitate
F ă cîn d b ilan ţu l m u n cii rod n ice d e s fă ş u r a te d e o r kg mai mare decit cea planificată. al P.M.R. In acest scop, org.aniza- a lucrărilor «agricole sînt ciţiva din
C o n fer in ţa a ales noul com itet raional de partid, faţă de cea realizată la brigada din
gan izaţiile d e p artid din raion u l S eb eş, alit d are a d e Cele mai bune rezultate pe linia Ving.ard. care face parte tot din ţiile de partid din industrie vor tre factorii de care depinde în mare
s e a m ă cit şi d e leg a ţii p a rticip an ţi la discuţii, au su com isia raion ală d e revizie p re c u m şi d eleg aţii la rentabilizăm producţiei agricole G.A.S. Petreşti. bui să pună in centrul «atenţiei preo- măsură soarta producţiei.
blin iat fa p tu l că în p e r io a d a ca r e a trecu t d e la co n ferin ţa reg ion ală d e partid. le-au înregistrat lucrătorii de la Stă în putinţa comuniştilor, a tu cup.area pentru realizarea ritmică a Rezerve însemnate există şi pen
G.A.S. din Apoldul de Sus. Această turor lucrătorilor din G A S. ca prin sarcinilor de plan, îmbunătăţirea tru îmbunătăţirea realizărilor în sec
unitate îşi încheie activitatea econo- luarea unor măsuri corespunzătoare, continuă a calităţii produselor, creş torul zootehnic. In primul rînd tre
mico-financiară cu vin beneficiu de să sporească aportul acestui sector terea productivităţii muncii şi redu buie pus accentul pe îmbunătăţirea
peste 2 milioane lei. Vorbind despic fruntaş al agriculturii la formarea cerea preţului de cost. Pentru în calitativa a efectivului de animale
succesele înregistrate, tov. Ioan Tru fondului central de produse agricole făptuirea acestor obiective este ne prin aplicarea selecţiei pe baze
lă, directorul G.A.S. Apoldul de Sus «al statului. cesar ca organizaţiile de partid să ştiinţifice. Rezolvarea acestei proble
a scos în evidenţă cîteva din meto sprijine concret conducerile între me este condiţională de dezvoltarea
dele şi stilul de muncă al organiza Din d«area de seamă şi din discu prinderilor, colectivele de muncitori, bazei furajere, de asigurarea unor
In cursul «acestui an muncitorii, in analizat cauzele şi a constatat că în spre realiz.lri şi mai de seamă. Pen ţiei de partid şi consiliului G.A.S. ţiile participanţilor la conferinţă s-a ingineri şi tehnicieni in introducerea raţii echilibrate fiecărei specii şi ca
ginerii şi tehnicienii clin întreprin unele secţii munca nu era bine or tru a munci cît mai bine în J 965 Repartizarea comuniştilor Ia locurile desprins faptul că o contribuţie sub şi aplicarea celor mai avan.s.ale pro tegorii de animate. Este necesar tot
derile raionului Sebeş, conduşi şi în ganizată. planul nu se îndeplinea ne-am gîndit încă de pe acum la a- hotăritoare ale producţiei, trasarea stanţială la dezvoltarea intensivă a cese tehnologice, în extinderea me odată să se acorde o grijă deosebită
drumaţi îndeaproape de organizaţii ritmic. Au fost găsiţi muncitori c.are plicarea unor măsuri tehnice şi or de sarcini şi urmărirea îndeaproape agriculturii raionului şî-au adus-o şi canizării şi automatizării unor o- creşterii animalelor tinere, precum
le de partid, au obţinut realizări de în goana pentru depăşirea planului ganizatorice eficiente. Măsurile pre a modului cum ei şî le îndeplinesc, mecanizatorii de la S.M.T. Miercu peraţiuni de muncă, în organizarea şi măririi numărului v.acilor de lap
seamă in producţie. Aproape to.ile neglijau calitatea produselor. Comi conizate au fost concretizate intr-un punerea în discuţia adunărilor ge rea. Faptul că prevederile planului mai judicioasă a timpului de lucru. te în cadrul speciei de bovine.
întreprinderile şi-au îndeplinit pla tetul de partid nu s-a mulţumit cu plan M.T.O.. care va fi completat cu nerale a celor mai importante pro nu s-au realizat în întregime dove Totodată, o atenţie însemnată va tre La îmbunătăţirea activităţii in sec
nul anual la toţi indicatorii cu 15-30 simple constatări, ci a luat măsuri alte propuneri după terminarea dez bleme care au stat în faţa G.A.S., deşte însă că în activitatea organiza bui să se acorde folosirii cu efi torul zootehnic o contribuţie mai în*
de zile mai devreme. Pe 11 luni, pe politice eficace pentru înlăturarea baterii cifrelor de plan cu toţi fac adoptarea unor hotărîri corespunză ţiei de partid şi a conducerii S.M.T. cienţă economică cît mai ridicată semnată îşi pot aduce organizaţiile
întregul raion, sarcinile producţiei deficienţelor. Membrii comitetului torii antrenaţi în producţie. Printre toare şi controlul eficient asupra a- avi existat si vinele lipsuri. Organiza a investiţiilor, luindu-se măsuri co de femei şi tineret, care au datoria
globale şi marfă au fost depăşite cu de partid au fost repartiz.aţi judicios altele ne-am gîndit să îmbunătăţim plicării lor sint probleme de rezol ţia de partid are datoria să se preo respunzătoare pentru punerea in să recomande pentru a lucra la fer
4.1 la sută şi respectiv cu 3,(1 la sută. pe secţii. La recomandare«a comitetu numea în secţia circulare, la faza varea cărora organizaţia de partid cupe cu mai multă răspundere de funcţie intr-un termen cît mai scurt mele de «animale pe cei mai harnici
productivitatea muncii a sporit f.aţă lui de p«artid. organizaţiile de bază de întors ciorapi. Aici, pină acum s-a preocupat cvi răspundere. educarea mecanizatorilor, de ridi a obiectivelor prevăzute şi atingerea şi pricepuţi colectivişti. Permanen
de prevederi cu 1.4 la sută. De la în ale P.M.R. împreună cu conduce lucrau muncitori calificaţi. Ii vom In «acest an pl.anul producţiei glo carea calificării lor. in scopul asigu cît mai repede de către acestea a tizarea îngrijitorilor, retribuirea lor
ceputul anului şi pină în prezent, rile secţiilor au întărit unele bri înlocui cu necalificaţi şi-i vom în bale a fost realizat în proporţie de rării folosirii cu randament sporit parametrilor tehnico-economici pla in funcţie de producţiile pe care le
colectivele întreprinderilor clin ra găzi cu membri de partid cu expe cadra efectiv în producţie ceea ce J07 la sută, la producţia marfă s-au a utilajelor, pentru executarea unor nificaţi. Este necesară o preocupare realizează, preocuparea pentru ridi
ionul Sebeş au dat peste sarcini pro rienţă în muncă. va duce la obţinerea a 2000 perechi depăşit prevederile cu 20 la sută. inr lucrări de bună calitate şi la timp tot mai susţinută pentru îmbunătă carea calificării sint probleme ce
duse în valoare de 0.7 milioane lei. Rezultatele «acestor măsuri s-nu ciorapi peste plan. preţul de cost s-a redus cu 4 la şi pentru reducerea preţului de cost ţirea calităţii produselor, astfel incit trebuie sâ stea mereu in atenţia or
După cum a reieşit din darea de făcut repede simţite. Atît la ciorapii Din discuţiile delegaţilor la con sută, înregislrîndu-se economii de pe hantru. Urmărind realizarea a- acestea să fie cit mai aspectuoase şi ganizaţiilor de partid.
seamă şi din cuvîntnl delegaţilor din bumbac şi din relon. cît şi la ferinţă a reieşit hotărirea colective 400.000 lei. Analizînd temeinic rezul cestor obiective, mecanizatorii işi durabile, să se situeze la nivelul pro
participanţi la conferinţă calitatea tricotajele din relon, planul de cali lor de muncă din întreprinderi pen ţi tele obţinute se constată că există vor putea aduce o contribuţie tot duselor similare aflate pe piaţa mon Un aport in«ni substanţial în con
produselor s-a îmbunătăţit continuu. tate a fost depăşit cu 1-2 la şută. Re tru obţinerea în viitor a unor suc incă însemnate rezerve pentru spo mai substanţială la creşterea pro-, dială. Organizarea temeinică «a cursu solidarea succeselor înregisti.atc de
La întreprinderile ,.Sebeşul", „Căpri zultatele obţinute pină acum vor cese mai frumoase, pentru îmbună rirea continuă a producţiei agricole. ducţiei vegetale şi la consolidarea rilor de calificare şi de ridicare a către unităţile «agricole il pot aduce
oara", produsele de calitatea I au constitui pentru noi baza de pornii e tăţirea calităţii produselor. Aceste rezerve sînt folosite de mul le din punct de vedere economic şi or calificării profesionale, introducerea si cadrele de specialişti de la con
crescut la toate sortimentele. Orga brigăzi între care se numără cele ganizatoric a gospodăriilor colective şi extinderea controlului de calita siliul agricol raional şi din unităţile
nizaţiile de partid din aceste între In cursul anului 1964, colectivei întreprinderilor industriale din conduse de tov. Mihai Schuster şi din raionul Sebeş. te inlerfazic, întărirea serviciului de producţie. Ei au datoria să spri
prinderi au analizat periodic în «adu C.T.C. cu cadre corespunzătoare, sînt jine pe colectivişti în aplicarea di
nările generale problema calit.lţiî raionul Sebeş au dat peste plan produsa în valoare de 5,7 milioane Exigenţă sporită ciţiva din factorii de care depinde ferenţiată a măsurilor agrotehnice,
în organizarea muncii şi a produc
produselor, au luat măsuri politice lei. Cu această sumă s-ar putea cumpăra: ridicarea prestigiului mărcii, fabricii. ţiei. Consiliul agricol raional tre
eficace pentru îmbunătăţirea ei. Pentru îmbunătăţirea c.alilăţii pro
La Jocurile cheie ale producţiei au duselor este necesar ca o dată cu buie să se preocupe cu răspundere
fost repartizaţi membri de partid cu faţă de propaganda de partid dezbaterea planurilor de producţie de ridicarea nivelului lor de cunoş
experienţă, care cunosc bine proce pentru anul viitor, să se pună un tinţe profesionale prin organizarea
sele tehnologice. Membrii şi candi- Din lucrările conferinţei organi accent deosebit pe stabilirea si în unor schimburi de experienţă la uni
chaţii de partid au primit sarcini con zaţiei raionale de partid Sebeş a re Una. Ca propagandişti au fost pro făptuirea măsurilor corespunzătoare, tăţile agricole fruntaşe.
movaţi tovarăşi cu munci de răspun
crete, care au fost îndeplinite întoc ieşit printre altele faptul că comi dere în «aparatul de partid si de stat. menite să asigure realizarea aces In curiiul vor avea loc adunările
mai. tui obiectiv. generale de dare de seamă şi apro
tetul raional de partid a acordat o Instruirea propagandiştilor a fost barea planurilor de producţie pen
— Comuniştilor nu le-a fost atenţie sporită educării marxist-Ie- bine organizată şi ţinută cu regu Referîndu-se la succesele obţinute
indiferentă calit«atea produselor — niniste a membrilor şi candidaţilor laritate. In faţa lor au fost expuse de lucrătorii din agricultură, vorbi tru anul viitor în cadrul gospodării
lor colective. Pentru stabilirea unor
a spus printre altele tovarăşul de partid. înarmării lor cu sarcinile teme teoretice şi de cultură gene- torul a subliniat că a crescut con planuri reale şi mobilizatoare, este
A slău V ictor, director la I. F. Sebeş. stabilite de cel de-al lll-lca Congres rnlă. s-au organizat schimburi de tinuu producţia vegetală şi «anima necesar ca la alcătuirea lor sâ par
A fost o perioadă cînd sectorul de a! P.M.R. experienţă. Periodic s-au ţinut con lieră, ceea ce a permis unităţilor
industrializare livro unor beneficiari A vinci în vedere importanta învă- sultaţii în cercuri si cursuri pc teme agricole să se întărească neîncetat ticipe mase largi de colectivişti, ast
cherestea de calitate necorespunză- ţâinîntului de partid, comitetul raio- legate de viaţa internă de partid. din punct de vedere economic şi or fel ineît să se poată elabora şi mă
Sesizaţi de acest lucru, comu n«al de partid a «acordat o atenţie Ele au lost ţinute de către membrii ganizatoric. surile corespunzătoare menite sâ
niştii «au căutat cauzele pentru care deosebită organizării şi desfăşurării biroului comitetului raional de Relevînd necesit.atea dezvoltării sigure înfăptuirea obiectivelor pr.
•cheresteaua e de slabă calitate. S-a acestuia, urmărind creşterea calită partid şi de "către" propagandişti cu —intensive şi multilaterale a agri văzute.
constatat că deşi în gatere masa ţii şi eficacităţii lui. La încadrarea o bună pregătire politică şi ideo culturii, vorbitorul a arătal, printre Luptind cu mai multă perseve
lemnoasă era prelucrată corespunză membrilor şi candidaţilor de partid logică. altele, că există o serie de rezerve renţă pentru înlăturarea formalismu
tor, din cauza stivuirii ei afară, ne- în învăţămînt. s-a ţinut seama de Un loc important în îmbunătăţi care valorificate mai din plin pot lui in ce priveşte planificarea mun
ncoperită, ploaia o deprecia. Această cererile acestora, de cunoştinţele po rea propagandei de partid l-a ocupat contribui la ridicarea pe o treaptă cii şi elaborarea hotărîrilor. urmă
deficienţă a fost înlăturată prin litice şi ideologice a cursanţilor. Pro ţinerea de conferinţe pe diferite mai înaltă a nivelului producţiei rind punerea în discuţia adunări
construirea unor şoproane. Ca ur pagandiştii au reuşit s<^ lege mai teme cum sînt : „Trăsăturile moral- «agricole. Posibilităţile largi exis lor generale a principalelor pro
mare, calitatea cherestelei s-a îmbu mult expunerile de practică. iar politiee ale omului de tip nou“, tente pentru sporirea producţiei bleme ce frămînt.a secţia, întreprin
nătăţit, beneficiarii sînt mulţumiţi cursanţii şi-au însusit matahalele „Apărarea avutuiuî obstesc" etc., cît vegetale şi animaliere ies in evi derea sau gospodăria colectivă, or
de felul cum este livrată. expuse dînd răspunsuri bune în ca şi activitatea desfăşurată de brigă denţă comparînd rezultatele diferite ganizaţiile de partid îşi vor aduce
— Pentru îmbunătăţirea calităţii drul seminariilor. zile ştiinţifice din raion, care in obţinute in condiţii asemănătoare de o contribuţie tot mai sporită la în
produselor, şi la întreprinderea noa A existat o mai mare preocupare cursul acestui an au făcut peste 180 unele gospodării colective si de stat, deplinirea sarcinilor economice care
stră a existat o permanentă preocu pentru îmbogăţirea cunoştinţelor e- deplasări in comunele si satele din brigăzi şi echipe din cadrul acesto revin industriei şi agriculturii raio
nului.
pare — a spus în cuvîntul său co corvomice a cadrelor de partid si de raionul Sebeş. In «această direcţie, ra. Concludent in «această privinţă
munistul C a p ră Dumitru, inginer şef stat. In afară de cercurile cu ca după cum a reieşit din darea de este exemplul oferit de către G.A.C. Sarcini de mare însemnătate stau
la întreprinderea „Sebeşul". In tri racter economic s-an organizat scamă şi din discuţiile delegaţilor din Pianul de Jos. care la cultura în faţa organizaţiilor de partid clin
mestrele I si ii din acest «an, calita cursuri de trei ani cn cadrele din participanţi la conferinţă, comitetul porumbului a realizat o producţie instituţiile de învăţămînt. Ele tre
tea unor sortimente nu era la nive conducerile întreprinderilor indus raional de partid a alcătuit colec mai mare cu peste 1.100 kg boabe buie să se preocupe cu multă grijă
lul cerinţelor. Comitetul de partid a triale şi cu specialiştii din agricul- tive de specialişti care s-au depla la hectar faţă de producţia obţinută de creşterea nivelului de cunoştinţe
sat la sate şi in comune unde prin de colectiviştii din Pianul de Sus politice şi ideologice a cadrelor di
dactice, ceea ce se va reflecta pozi
Fiecare G.Â,C.-ounitat înfloritoare obţinute de poporul nostru în toate sectorul zootehnic. Aplicînd metode tiv în munca de zi cu zî a acestora.
conferinţe au popularizat realizările
Asemenea aspecte se întilnesc şî în
domeniile de activitate. Cadrele de
Creînd condiţii corespunzătoare de
zootehnice avansate, colectiviştii din
muncă cadrelor didactice, acestea au
specialişti au fost îndrumate şi spri
jinite concret in acest sens. Ca ur Boz au înregistrat o producţie cu datoria să depună eforturi sporite
aproape 1.200 litri lapte pe cap de
Dat fiind faptul că agricultura de merică şi calitativă a organizaţiilor De asemenea, de la fiecare vacă s-au noasră şi să rezolve cu răspundere mare, conferinţele au fost bine pre vacă furajată mai ridicată decit pro pentru ridicarea nivelului învăţă-
ţine o pondere însemnată în econo de bază a determinat întărirea ro realizat peste 2.600 I lapte. Creşte toate problemele legate de necesita gătite. au fost accesibile, au trezit ducţia obţinută de colectiviştii din mîntului la înălţimea sarcinilor sta
mia raionului, un loc de seamă in lului conducător şi a competenţei cu rea producţiilor si a venituri lor a tea sporirii continue a productivită interes in rîndul oamenilor muncii. Dostat. bilite de partid.
cadrul dezbaterilor conferinţei l-au care comuniştii avi rezolvat proble determinat sporirea continuă a fon ţii animalelor Creşterea din punct Exigenţa sporită manifestată de O cale importantă pentru creşte Nivelul la care s-au desfăşurat lu
ocupat problemele privind modul mele concrete şi de pernpectivă care dului de bază. care acum însumează de vedere numeric si calitativ a or către Comitetul raional de partid rea producţiei vegetale o constituie crările conferinţei raionale de partid,
cum comitetul raional de partid, au stat in faţa gospodăriei colecti 550 000 lei la suta de ha. Un stimu ganizaţiei de bază din sectorul zoo Sebeş faţă de propaganda de partid folosirea raţională a fondului fun a spus în încheiere tov. Dumitru
comitetele de partid şi organizaţii ve. In acest an, organizaţiile de lent puternic în obţinerea acestor tehnic a influenţat pozitiv asupra a influenţat pozitiv activitatea de erar si extinderea suprafeţei ara Popa. şi hotărirea comuniştilor de
le de bază din unităţile agricole au partid pe brigăzi avi primit în rîn- rezultate l-a constituit aplicarea prin îmbunătăţirii activităţii acestui sec zi cu zi a comuniştilor Majoritatea bile. Este necesar să se acorde mai a valorifica mai din plin posibilită
muncit pentru sporirea producţiei dunle lor G3 membri şi candidaţi. cipiului cointeresării materiale a co tor. Astfel, pe 11 luni s-a rea dintre ci sînt evidenţiaţi şi fruntaşi multă atenţie amplasării construc ţile existente pentru îmbunătăţirea
vegetale si animaliere, pentru întă Comitetul de partid a acordat vin lectiviştilor. lizat o producţie medie de peste în întrecerea socialistă, şi-au îm ţiilor. desfiinţării drumurilor inutile activităţii politice, economice şi so-
rirea continuă din punct de vedere sprijin eficient şi diferenţiat birou Luind cuvîntul in cadrul conferin 2.600 I lapte pe cap de vacă fura bogăţit continuu nivelul cunoştin şi trecerii terenurilor la o catego cial-culturale. constituie cea mai
economic şî organizatoric a gospodă rilor orgconizaţiîlor de bază pe bri ţei. tov Vasile Groza «a arătat că jată. De la unele loturi de animale ţelor Pi in exemplul lor personal, rie superioară de folosinţă. îndeo bună garanţie că oamenii muncii din
riilor colective. Atît darea de sea găzi. orientindu-le să cuprindă in gospodăria colectivă din Oh«aba a s-nu înregistrat însă producţii duble comuniştii au mobilizat masa de oa sebi prin desţelenirea păşunilor raionul Sebeş vor obţine succese tob
mă cît şi participanţii la discuţii sfera activităţii lor cele mai impor obţinut de la un an In altul, rezul faţă de media obţinută pe gospo meni ai muncit din raion la înfăp slab productive In acelaşi timp co mai mari în realizarea sarcinilor
au apreciat faptul că, datorită îm tante şi actuale probleme. Comitetul tate tot mai bune pe linia creşterii dărie. ceea ce evidenţiază posibilită tuirea sarcinilor politice, economice mitetul raional de partid trebuie trasate de Congresul al III-lea at
bunătăţirii stilului şi metodelor de de partid a întocmit în fiecare cam producţiei «agricole şi a consolidării ţile sporite pe care le avem pentru si social-culturale ce le stau in faţă. * * 3 * * * * 8 să întreprindă acţiuni mai largi pen- P.M.R.
muncă ale organizaţiilor de bază panie planuri comune cu consilivil ei din punct de vedere economic şi a dobîndi rezultate tot mai bune. In
s-au obţinut succese importante pe de conducere al G.A C. şi a urmărit organizatoric. In acest «an, de pildă, acest scop. organizaţia de partid din
linia sporirii producţiei la ha şi îndeaproape felul cum se înfăptu la porumb s-au obţinut eu 800 kg sectorul zootehnic va murgei in con Membra Comitetului raional Sebeş al P.M.R.
pe cap de animal. Acest lucru a in iesc măsurile prevăzute, precum şi boabe la ha mai mult faţă de pre tinuare cu perseverenţă * pentru a
fluenţat pozitiv dezvoltarea averii buna organizare a întrecerii socia vederile planului. Depăşirea produc asigura aplicarea unei selecţii rigu
obşteşti şi a fondului de bază ale liste. Aceştia sînt factorii care nc-ou ţiilor planificate şi la alte culturi roase. îmbunătăţirea modului de hră
G.A.C., contribuind la ridicarea ni permis să executăm la timp şi în a dat posibilitate să sporească simţi nire şi îngrijire a animalelor, creş 1. A lbu Petru 47. Ropotă Constantin 53. Staieu Ioan
velului de trai al colectiviştilor. bune condiţii lucrările agricole, fapt tor veniturile gospodăriei colective terea procentului de natalitate la 2. A lbu Nicolae 48. Roth Simion 54. Strieatu Florlca
Comparativ cu anul trecut, în a- pentru care gospodăriei noastre colec si ale colectiviştilor. Dintr-o unita toate categoriile de animale sa. 3 A ntinie Ilic 19. Rizoiu Constantin 55. Szabo Alexandru
cest an la cultura porumbului s-a tive i s-o inmînat drapelul de G.A.C. te slab dezvoltată, G.A.C. Ohaba a Analizînd temeinic realizările în 4. Aslău V ictor 50. Răşinar Petru 5G. Tru(ă Ioan
obţinut o producţie medie mai mare fruntaşă pe raion şi pe regiune. «niuns să se apropie de ni vel vil unită registrate de către gospodăriile co 5. Rradu Traian 57. Ureche Nicolae
cu 322 kg boabe )a ha, jar la car — Rezultate bune in munca sa a ţilor puternice. Acest lucru se dato- lective in direcţia sporirii produc G. Bimel IMatei 51. Răulea Ioan 56. Vintilă Avram
tofi s-a realizat mai mult cu 2.718 obţinut şi comitetul de partid din reste în mare măsură faptului că ţiei vegetale şi animaliere, lucrările 7. Băcilă M ari a 52. Slan Mîrcea 59. Zncliiu Nicolac
tone. Depăşiri însemnate s-au înre cadrul G.A.C. Păuca — a arătat tov. organizaţia de partid a desfăşurat conferinţei au scos în evidenţă o 8 Rătgrădcan Simicm
gistrat, de asemenea, la cultura griu Agneta Maister. O preocupare de o muncă susţinută de la om la om. serie de rezerve însemnate existente 9. Berzovan M arian Membrii supleanţi ai
lui, sfeclei de zahăr, legumelor etc. seamă a comitetului de partid a con explicînd tuturor colectiviştilor nc- pentru .consolidarea succeselor do- 10. Brană Viorica
Faptul că s-au obţinut producţii su stituit-o creşterea numerică si cali cesitotea participării cu regularitate hindite. Aceste rezerve ies în evi 11. Rodea Pompilia
perioare celor prevăzute, a permis tativă a organizaţiilor de bază din la muncă şi executării unor lucrări denţă. comparînd rezultatele dife 12. Crăciun Gheorghe de partid
gospodăriilor colective să valorifice brigăzi, prin primirea in rîndurile de bună calitate, pentru creşterea rite obţinute de brigăzi si gospo 13. Capră D um itru I Rotoargă Doina 6. Popescu Adrian
pe bază de contracte cantităţi spo partidului a celor mai buni colecti producţiei agricole, a veniturilor dării colective caie-şi desfăşoară ac 14. Ciucă Ana 2 Cacovcanu Constantin 9. Radu Paraschiva
rite de produse, realizînd pe aceas vişti. In prezent, cele 5 organizaţii G.A.C. si ale colectiviştiIor. tivitatea in condiţii asemănătoare 15. Cotîrtca Ioan 3. Dragomir Doina 10. Itoşianu Itie
tă cale venituri ce se ridică la 4 0 de baza pe brigăzi cuprind peste Comitetul raional de partid Sebeş de producţie. Asemenea exemple în- 1G. Cioran M aria 4. Floca Petru 11. Răccan Vasile
milioane lei, revenind cîte 100 000 110 membri şi candidaţi de partid. şi organizaţiile de bază din gospo tîlnim în cazul cînd comparăm rea 17. Cornucan Iulian 5 Ilaţcgan Ioan 12. Şara Nalalia
lei Ia 100 ha. Analizînd periodic modul cum bi dăriile colective avi acordat o aten lizările colectiviştilor din Apoldul 18. Cute an Ioan Ci. Molnar Rozina .13. VinUc Ghc/a
Unele gospodării colective cuna rourile organizaţiilor de bază se ţie deosebită dezvoltării sectorului de Jos cu ale colectiviştilor din Lu- 19. Cugercan Ioan î. Oltcanu Danii .14. Zaplanic Nicolac
RÎnt cele din Apoldul de Sus. Gir- preocupă de înfăptuirea sari inilor zootehnic. Comparativ cu anul 19G1, dos. ale G.A.C. din Ohaba cu Roşia, 20. David Traian
bova, Apoldul de Jos, Cîlnic, Pianul ce le revin^ si Iviînd masuri eficien în acest an efectivele de bovine, ale G.A.C. din Hăhău cu ale G.A.C. 21. Farcaş Nicolac Membrii comisiei de revizie
de Jos şa., şi-au realizat şi depăşit te pentru inlătur.area lipsurilor, s-a ovine şi păsări au crescut de 2-4 ori. din Cut etc. Iată de ce conferinţa 22. Fabcan Vasile
planul la majoritatea culturilor, ob- reuşit ca an de an să crească pro Pozitiv este faptvil că sporirea efec a cerut noului comitet raional de 23. Faur Viorel 1 Nnnn Pavcl — preşedinte 4. Muntean Petru
ţinînd producţii superioare mediei ducţia vegetală si «anim.alieiă. Acest tivelor s-a făcvit îndeosebi pe baza partid să se preocupe in mai mare 24. Fulca Ioan 2. Băcilă Constantin
înregistrate pe raion. Astfel, la gos lucru se reflectă pozitiv in ridicarea reţinerii tineretului apt pentru re măsură de generalizarea experien 25. Gro/a Simion 3. Culcan Petru 5. Sasu Ioan
podăriile colective din Cărpinis, nivelului de trai al colectiviştilor. producţie provenit din prăsila pro ţei pozitive, militînd permanent pen 2G. Groza Vasile
Gîrbova, Apoldul de Jos. Reciu, Cîl De la înfiinţarea gospodăriei colec prie a G.A.C. Paralel cu creşterea tru ridicarea tuturor gospodăriilor 27. Găidcan Olga Membrii biroului comitetului raional de partid
nic, s-au obţinut cu 200—500 kg. griu tive şi pînă acum. peste 100 colecti efectivelor a sporit simţitor şi pro colective la nivelul celor* fruntaşe. 28. G vorfi M ihai
)a ha mai mult faţă de media rea vişti si-«avi construit rase noi, 200 ducţia de lapte, carne şi lină reali Pentru intensificarea şi dezvolta- 29. Homoşlcan Gcorge I. Albu Nicolac G Popa Ioan
lizată pe raion la cultura respectivă. şi-au cumpărat aparate de radio, 60 zată pe cap de animal. In acest «an, •rea multilaterală a agriculturii raio 30. Han M ihai 2 Bradu Traian 7. Răşinar Petru
De asemenea, la porumb. G.A.C. din au maşini de spălat etc c«a şi la producţia vegetală, gospo nului. este necesar ca în viitor or 31. Istrate Gheorghe 3. Groza Simion
Apoldul de Sus. Apoldul de Jos, Gîr — Sub îndrumarea oig«anizaţiei dăriile colective din raionul Sebeş ganele şi organizaţiile de partid să 32. K rizhoi Iosif 4. Homoştcan Georgc 8. Stan Mlrcea
bova, Pianul de Jos. Cîlnic etc., au de p.artid, colectiviştii din Apoldul şi-au achitat în întregime obligaţiile acorde o deosebită atenţie întocmirii 33. Lutseh Mihai 5. Krizboi Iosif 9. Zaclhu Nicolae
realizat producţii între 2.500—5 200 de Sus avi realizat an de «an produc contractuale la produsele animalie unor planuri de produrţ.io reale si 34. Lupu Vaier
kg boabe la ha Rezultate bune s-au ţii vegetale si animaliere tot mai re. Acest rezultat este o urmare fi mobilizatoare. în care să prevadă o- 35. Miclăuş Toma supl ai
înregistrat şi la cultura cartofilor, sporite, a arătat în cuvîntul său tOv. rească a faptului că organizaţiile de bîective posibil de realizat în cadrul 36. Opincar Victoria
unde G.A.C. diri Cîlnic. Gîrbova şi Ioan Kirr. preşedintele G.A.C. La partid au orientat mai bine activi fiecărei unităţi şi. în acelaşi timp, 27. Oprincscu D um itru
Hăhău au obţinut intre 17.500—21.300 cultura porumbului, de pildă, s-au tatea consiliilor de conducere ale să stabilească măsuri corespunză 38. Oltean M aria
kg la ha. obţinut cîte 5.159 kg boabe la ha de G.A.C. pentru asigurarea unor con toare pentru înfăptuirea lor. Expe 39. Oprean Ilic I Faur Vîorel 3. Popescu Cornel
— Realizările dobîndite de G .A.C. pe întreaga suprafaţă, iar de pe lo diţii corespunzătoare de hrănire. a- rienţa acumulată, scoaterea în evi 40. Prudan l ăcrămioara 2. Opincar Victoria 4 Rizoiu Constantin
Apoldul de Jos. a spus tov. Mie An- tul experimental s-au recoltat cîte dăpostire si îngrijire a animalelor. denţă a lipsurilor care s-au manifes 41. Păcurar Florin
tinie, sînt o uimarc"!ircosră a fap G.562 kg boabe la ha. De la pepi — La G.A C din Cîlnic. a arătat tat si hotăiîrea participanţilor la 42. Popa Ioan Secretarii Comitetului raional Sebeş al P.M.R.
tului că atît comitetul de partid rit niera de viţă s-au realizat venituri tov. Simion Uscat, organizaţia de conferinţă de a le înlătura, repre 43. Popcscu Cornel
şi organizaţiile de bază pe brigăzi băneşti în valoare de peste 2 mi partid din sectorul zootehnic cuprin zintă garanţii sigure că gospodăriile 44 Panaitcscu Oltca 1. Homoştean Georgc — prim se- 3. Popa Ioan
s-au ocupat cu răspundere de con lioane lei, iar de la grădina de le de 30 membri si candidaţi de partid colective din raionul Sebeş se vor 45. Pantiloiu Simion cretar 4. Răşinar Petru
ducerea activităţii economice dîn ca gume s-au înregistrat venituri de 2 Faptul că ei lucrează ca îngrijitori dezvolta continuu, vor deveni uni 46 Puşcaş Vasile 2. Krizboi Iosif 5. Albu Nicolae — secretari
drul unităţii noastre. Creşterea nu ori mai mari decît cele prevăzute. de mai mulţi anî, le-a permis să cu- tăţi puternice, înfloritoare.