Page 93 - 1964-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
CONSTITUIREA
P Ă N O lf
mul socialismului m deputaţi pentru Marca Adunare ele stat şi organizaţiilor de masă

CONSILIILOR F.D.P.

In vederea apropiatelor alegeri de
s-au în tru n it ieri în sala festivă a
1 Naţională şi sfaturile populare, au sfatului popular raional în şedinţa
ele constituire u C onsiliului raional
loc în aceste zile în regiunea noas­
F.D.P.
tră, şedinţe de constituire a consi­
liilo r raionale şi orăşeneşti regio­
In cadrul şedinţei tov. Ţogoe Du­
nale ale F rontului Democraţiei m itru, membru al C om itetului re­
î'opulare. gional Hunedoara al P.M.R., p rim -
H UN ED O AR A: In cadrul şedin­ seci-etar al Com itetului raional Ilia
ţei care a avut loc vineri, la sediul al P.M.R., a vo rb it despice semni­
C om itetului orăşenesc Hunedoara al ficaţia alegerilor in M A.N. şi sfa­
P.M .R, s-a constituit consiliul oră­ tu rile populare.
şenesc al F.D P La şedinţă au luat Din Consiliul raional F.D.P. fac
ANUL XVI. NR. 3110 DUMINICA 27 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani parte reprezentanţi ai organizaţiei parte 45 tovarăşi p rintre care: Bc-
locale de partid, ai sindicatelor şi nea Mircea, Faivaş Ioan, secretari
ai organizaţiilor de tineret, de fe­ ai C om itetului raional llia al P.M.R.,
mei etc. filip a s Avram , secretar al Comite­
Tov. Pogea Brîncoveanu. mem­ tu lu i de partid de la E. M. C cr-
bru al biroului C om itetului regional tej, Vlădescu Traian. m iner la
Hunedoara al P.M.R.. prim -secretar
E M. Muticei, Wass Geza, mecani­
SESIUNEA al C om itetului orăşenesc Hunedoa­ ta. brigadier la G.A.C. Ilia. In biroul
zator la S.M.T. Dobrn, Nica A sincf-
ra al P.M.R. a vorbit celor prezenţi
despre saixinile consiliului F.D.P.
aleşi 9 tovarăşi.
in viitoarele alegeri. C onsiliului raional al F.D.P. au fost
Din consiliul orăşenesc Hunedoa­ O RAŞTIE: Sîmbătă a avut loc la
ra al K.D.P. fac parte 59 tovarăşi Orăştie, şedinţa de constituire a
IO AN C IO AR A p rin tre care: Gli. Ord ea nu. Gli. Va- consiliului raional al F.D.P. Tov. A le­
tîm plar Ia Iprodcoop Alba lu lia . siti, secretari ai Com itetului orăşe­ xandru Ş uluţiu, membru al Com i­
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE nesc Hunedoara al P.M.R.. M i hai tetului regional Hunedoara al P.M.R.,
Cervencovîc i, preşedintele C onsiliu­
prim -secretar al C om itetului raio­
lui local al sindicatelor. Radu Io-
nuţ, m aistru m iner la E. M. Ghc- nal Orăştie al P.M.R, a vorbit despre
im portanţa alegerilor
de deputaţi.
Iar, Ioan Enăseău. m iner şef de b ri­ C onsiliul raional al F.D.P. este
gadă la E. M. Teliuc, Juiva Simion, alcătuit din 53 tovarăşi p rin tre care:
p rim Jurnalist la C. S. Hunedoara, Balasz Rezo, Ion Diaconescu, secre­
Luci M artin, maistru Ja C S. Hune­ tari ai C om itetului raional Orăştie
doara şi a lţii S-a ales biroul con­ al P.M.R., M ilu iţ A vram , preşedin­
Ln Dalaiul Mai ii A dunări Naţionale. au început sîmbâlă d im i­ — Darea dc scamă asupra în fă p tu irii P lanului dc Stat pc anul siliu lu i orăşenesc al F.D.P. din care tele C om itetului executiv al Sfa­
neaţă, lucrările celei de-a şapiea sesiuni a celei de-a patra legislaturi a 1061 şi cu p ri\irc la Planul dc Stat pe anul 1965. fac parte 9 tovarăşi. tu lu i popular orăşenesc Orăştie, Beş-
M arii A dunări Naţionale. — Proiectul dc lege pentru aprobarea Bugetului dc Stat pc H AŢEG : Ieri a avut loc în sala tcleie Ioan, m uncilor la Fabrica ch i­
Deputaţii au p rim it cu puternice aplauze pe conducătorii partidu­ anul 1965. festivă a sfatului popular raional mică Orăştie, Cibu Iosif, m uncitor
lui şi statului. In loja din dreapta au iuat loc tovarăşii : Ghcorghc — Proiectul dc lege pentru modificarea articolului 25 din Con- şedinţa de constituire a C onsiliului la Uzinele „30 Decembrie" Cugir.
G hcorghiu-D cj, Ion Gheorghe M aurcr, Ghcorghc Apostol, Em il IJod- stituţia R. I*. Rominc. raional al F.D.P. Cu acest p rile j F ilim on Gheorghe, m uncitor la U.
năraş, Nicolac Ccauşcscu. C ltivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru — Proiectul de lege pentru modificarea articolelor 11 şi 12 din tov. Ştefan Boureanu, membru al M. Cugir, Cibian Viorel, colectivist
Moghioroş, A lexandru H lrlădcam i, D um itru Coliu, Lconle Hăutu, Lcon- legea nr 9 din 1952 pentru alegerea deputaţilor in Marca Adunare Na­ C om itetului regional Hunedoara al la G.A.C. Pricaz şi a lţii.
(in Sălăjan, iMiliai Dalca, Ghcorghc Gaston M arin, Gogu Eadulcscu, ţională P.M.R., prim -secretar al Com itetu­
Constantin Tuzii, — Proiectul dc lege pentru ratificarea decretelor norm ative emi­ lui raional Haţeg al P.M.R., a vor­ Din biroul C onsiliului raional
In loja din stingă au luat loc tovarăşii ; A vram Bunaciu, vicepre­ se dc C onsiliul dc Stat al R epublicii Populare Hominc între sesiuni­ b it despre însemnătatea campaniei F.D.P. fac parte 9 tovarăşi.
şedinte al C onsiliului de Stat, Grigore Gcamămt, secretarul Consiliu­ le ÎU.A.N. electorale. BRAD : Şedinţa de constituire a
lui de Stat, m em brii Consiliului de Stat. Intim pina t cu vii aplauze, tovarăşul Ton Ghcorghc M aurcr, pre­ Din consiliul raional al F.D.P. fac C onsiliului raional Brad al F.D.P.
La sesiune sînt prezenţi, in calitate de invita ţi, conducători ai in­ şedintele C onsiliului de M iniştri, a prezentat Darea de seamă asupra parte un num ăr dc 55 tovarăşi. P rin­ a avut loc în cui-sul zilei de ieri. In
s titu ţiilo r centrale, ai organizaţiilor obşteşti, evidenţiaţi in producţie din în fă p tu irii Planului dc Stat pe anul 1964 şi cu p rivire la Planul de Stat tre m em brii consiliului K.D.P. se cadm l şedinţei tov. Ioan Cozma,
întreprinderile bucureştene, oameni dc ştiinţă şi cultură, ziarişti rom i ni pc anul 1965. DELMONDO FER DINAND numără Iov. Raczek Ioan. Zamora membru al C om itetului regional
şi corespondenţi ai piesei străine. In continuarea lucrărilor, tovarăşul Aurel Vi joii, m inistrul finan­ frezor în secţia sculăric a F.C. Ioan. secretari ai C om itetului raio­ Hunedoara al P.M.R., prim -secretar
La deschiderea sesiunii au asistat şefii m isiunilor diplomatice, acre­ ţelor. a prezentat din însărcinarea guvernului raportul cu p rivire la Orăşlic. nal Haţeg al P.M.R., Draia Leontin, al C om itetului raional Brad al
d ita ţi în R.P. Ronună. Proiectul de lege pentru aprobarea Bugetului de Stat pe anul 1965. preşedintele C om itetului executiv P.M.R. a vo rb it despre realizările
Preşedintele M a rii A dunări Naţionale, tovarăşul Şlcfan Voitec, a Dezbaterea generală asupra prim elor două puncte dîn ordinea de al S fatului populai- raional Haţeg. cu care oamenii m uncii întîm pină
deschis lucrările sesiunii. 2i va începe luni. Ioan Toadcr, m uncitor la între p rin ­ alegerile pentru M .A.N. şi sfaturile
Marca Adunare Naţională a aprobai in unanim itate următoarea or­ Comisiile ec onom iro-financiară şi juridică nle M arii A dunări Na­ derea de produse refractare Baru populare.
dine de z i : ţionale s-au în tru n it pentru a-şi continua lucrările. (Agerpres). Mare. Enache M arin, mecanizator Din consiliul raional F.D.P., fac
la S.M.T. Haţeg, Gh. Mărgineanu, parte 55 tovarăşi. Biroul consiliului
m uncitor la cooperativa meşteşugă­ este alcătuit din 9 tovarăşi. P rintre
rească Retezatul". M arin B ăllă- m em brii consiliului se numără: tov.
Şcrban Ştefan,
ţeanu, director al I. K. Haţeg, Voî- secretari ai C om itetului raional
Triteanu Nicolae,
cu Em ilia, preşedintă a com itetului
DAREA DE SEAMA raional al fem eilor, Lucian Dona. Brad al P.M.R., Dărăbanţ Ioan. pre­
preşedintele G.A.C. Haţeg şi a lţii.
şedintele C onsiliului local al sindi­
In biroul consiliului raional F.D P.
au fost aleşi 9 tovarăşi. catelor. Sturza Nicolae, m iner şef de
brigadă la E.M. Barza, Negriu A urel,
IL JA : Reprezentanţii organizaţii­ m uncitor la I. M. Ţeben, Gherman
asupra infăptuie»!! Planului de Stai pe anul 1964 lo r locale de partid, ai organelor Ioan, maistru la E. M. Barza etc.
F e s tiv ita te a in au g u rării
şi cu privire la Planul de Stat pe anul 1965 clu b u lu i din G u r a b a r z a
Ieri după-amiazâ a avut lo r festi­
Cu p rile ju l inaugurării clubului a
vitatea inaugurării C lubului m unci­ fost prezentat un bogat program, de
toresc al sindicatelor din Gurabarza. fo rm aţiile artistice ale clu b u rilo r
prezentată de tovarăşul ION GHEORGHE MAURER La festivitate au luat parte repre­ C.S.H. şi Gurabarza.
Noul edificiu de cultură din Gu­
zentanţi ai organelor regionale
şi
locale de partid şi de stat, ai organi­ rabarza dispune de o sală de spec­
IO A N IANCL) tacole cu 600 de locuri, o sală de
şef de echipă la Iprodcoop Alba za ţiilo r sindicale şi obşteşti, oameni conferinţe cu 150 locuri, săli de lec­
Tovarăşi, fn Industria construcţiilor de ma­ girea sortim entelor şi îm bunătăţirea ritm mai accentuat decit în anii pre­ lulia. ai muncii din întreprinderile şi in­ tură penti-u bibliotecă şi alte încă­
şini. producţia realizată in 1964 este calităţii produselor, ia r rezultatele cedenţi, sporul dc ? la sută, sta bilit
A nul 1964, care se încheie peste prin plan, reprezentind o sarcină stitu ţiile raionului Drad. peri pentru d iferite activităţi.
mai mare decit cea prevăzută în
cîtcva zile, a fost un an de noi succe­ planul şesenal pentru anul 1965. corespund in tr-o măsură tot mai minim ală. Prin elaborarea şi înfăp­
mare puterii sporite de cumpărare
se in dezvoltarea economică şi so- Constm ctorii de maşini din ţara şi exigenţelor crescînde ale consu­ tuirea dc către fiecare întreprindere
eial-culturală a patriei ţioastre. Da­ noastră au reuşit ca. pe lîngâ ma­ m atorilor de la oraşe şi sate. şi şantier a unui plan judicios de Dezbaterea cifrelor de plan pe 1965
tele prelim inare privin d îndeplini­ şini şi utilaje, să treacă şi la pro- Toate aceste în făptuiri sint rodul măsuri care să asigure indici înalţi
rea planului de stat arată o dată in ductia de lin ii tehnologice complete, p oliticii P artidului, al efo rtu rilo r stă­ de folosire a tehnicii, perfecţionarea
plus că aplicarea neabătută a poli­ ruitoare depuse de m uncitori, teh­ pregătirii profesionale a cadrelor,
ticii de industrializare a ţării, pro­ ceea ce reprezintă o nouă treaptă, nicieni şi ingineri, însufleţiţi de vom asigura în continuare creşterea
movată de partidul nostru, asigură superioară. în dezvoltarea acestei
ram uri. obiectivele stabilite de cel de-al susţinută a prod u ctivităţii muncii. Punînd accentul pe productivitate
lărgirea şi perlecţionarea bazei tch-
Rezultate im portante au fost ob­
nire-m ateriale a socialism ului, con­ ţinute în asimilarea şi introducerea U l-lea Congres al P artidului M un­ In ce priveşte reducerea preţului
citoresc Romîn.
stituie fundam entul trainic pentru în fabricaţie a noi tip uri dc maşini Tovarăşi. de cost şi a che ltuielilor de circu­ Ne aflăm la sfirşitul unui an de întocm it judicios eşalonarea in tră rii
creşterea armonioasă, in ritm susţi­ şi utilaje, la nivelul tehnicii mondia­ laţie, planul pe ultim u l an al şese- activitate. Perspectiva producţiei şi ieşirii abatajelor din exploatare. muncii, a fost studiată posibilita­
nut. a ram u rilo r economiei naţio­ le. In 1964 au in tra t in fabricaţie Planul economic de stat pe anul nalului prevede realizarea pe această viitoare este în aceste zile in cen­ De aceea, organizaţia de partid a tea încărcării mecanice a cărbune­
nale, pentru făurirea unui trai mai 1965 prevede continuarea ritm u rilo r cale a unui volum de economii de trul atenţiei colectivelor de muncă cerut conducerii sectorului să dea a- lui. Aplicarea inovaţiei „D ispozitiv
bun al tu tu ro r celor ce muncesc. produse de înaltă tehnicitate, cu susţinute de dezvoltare a industriei. peste 4 m iliarde de Iei. Acţiunea de din toate întreprinderile. In adună­ tenţia cuvenită lu c ră rilo r de deschi­ pentru încărcarea cărbunelui în aba­
performanţe ridicate, între care a-
Ca rezultat al muncii rodnice, p li­ m intim ; ' autocamioane de 5 tone, Com parativ cu realizările din 1964, micşorare a preţului de cost trebuie rile pentru dezbaterea cifre lor de dere şi pregătire, acestea fiin d me­ tajele cameră" a creat posibilitatea
ne de avînt. a m uncitorilor, ingine­ noul tip de vagon de călători, auto- producţia industrială va fi in anul concentrată în continuare pe redu­ plan. m uncitorii, tehnicienii şi in­ reu în avans faţă de cele de ex­ uşurării lu c ră rilo r de susţinere, pe
rilo r şi tehnicienilor, pl an vil produc­ translorm atoare de 200 m ii kilo vo lţi- v iito r cu 13 la sută mai mare. Se cerea consum urilor de m aterii p ri­ ginerii fac, pe baza experienţei a- ploatare. A m reuşit astfel ca şi la de o parte, iar pe de altă parte, a
ţiei globale industriale pe acest an amperi pentru tensiunea de 220 mii va asigura astfel. în ultim u l an al şe- me, materiale, com bustibil şi ener­ ceslui an, propuneri care să ducă la acest capitol să ne realizăm planul redus efortul fizic, 80 la sută din
va fi depăşit cu peste 2 la sulă, rea- volţi. S-a pregătit pentru produc­ senalului. o producţie industrială de gie la unitatea de produs. în condi­ îndeplinirea. încă din prim a zi a anual înainte de termen, executîn- cărbunele puşcat fiin d încărcat şi
lizîndu-se o producţie cu 14 la sută ţia anului v iito r: un nou tip de in­ 2.25 ori mai mare decît în 1959. faţă anului 1965, a planului de produc­ du-se peste sarcinile stabilite 125 transportat mecanic. Rezultatele ob­
mai mare lată de anul trecut. Pînă de 2.1 ori cît s-a prevăzut în D i­ ţiile respecării norm elor de consum m etri lin ia ri de galerie". ţinute în acest an confirm ă eficien­
la 20 decembrie, un număr de 473 stalaţie de foraj pentru mari adîn- rectivele Congresului al 111-lea al de materiale, legate de prescripţiile ţie. Ca şi celelalte colective de m un­ ţa m ăsurilor luate : productivitatea
întreprinderi, îndeosebi din indu­ cimi, locomotive Diesel hidraulice, l ’.M R . privin d îm bunătăţirea ca lită ţii pro­ că din regiunea noastră, m inerii Avînd asigurată linia de fro n t şj m uncii a crescut cu 177 kg cărbune
sectorului III de la E.M Vulcan se
strunguri carusel cu diam etrul de
stria petrolului şi chim ici, construc­ 2.500 mm, războaie automate de ţe­ Orientarea pe care o urmăm cu duselor. Şi in anul care vine, să do­ despart de anul 1904 cu sentimentul abataje de rezervă, munca a putui faţă de saroina planificata. A stfel,
ţii de maşini, exploatarea şi prelu­ sut mătase şi altele. consecventă spre dezvoltarea cu p ri­ vedim toată grija pentru gospodări­ datoriei îm plinite. fi eşalonată astfel ca intre lucrările s-a realizat încă la începutul acestei
crarea lem nului, industria materia­ oritate a ra m u rilo r industriale de Aşa cum arăta inginerul Petru de extracţie şi cele de rambleere să Juni productivitatea planificată pen­
lelor de construcţii, industria uşoa­ A continuat să se extindă asim i­ bază, deternvnate pentru ridicarea rea eu m axim um de eficienţă a re- Stoica — şeful sectorului III — din se realizeze o proporţie corespunză­ tru anul v iilo r. Sporind p roductivi­
ră şi alim entară, au îndeplinit pla­ larea şi producţia de lin ii tehnolo­ continuă a nivelului tehnic în toate surselor materiale şi băneşti. toare. Preocupi ndu-se îndeaproape tatea m uncii, m inerii sectorului I I I
nul anual. gice şi instalaţii complete, cum sint: sectoarele producţiei materiale, se greutăţile întîm pinate, din expe­ de îndeplinirea ritm ică a sarcini­ au extras în acest an peste plan mai
lin ia pentru producţia acidului sul­ reflectă şi în planul pe noul an. rienţa pozitivă acumulată in acest lor de plan, organizaţia de partid m ult de 18.000 tone de cărbune. La
fu ric cu o capacitate de 100 mii tone Astfel, com parativ cu realizările din Pe calea dezvoltării an trebuie să se tragă învăţăminte. a indicat conducerii tehnice măsuri realizarea acestor succese şi-au adus
— Aş vrea să scot in evidenţă
Dezvoltarea pe an. instalaţiile hidroenergetice electrice şi termice va spori in 1965 izvorul principal al rezultatelor fru ­ care să ducă Ja creşterea randamen­ contribuţia prin îndrum area compe­
1964, producţia industriei
energiei
tentă a brigăzilor de m ineri, nu­
pentru centralele de pe Bistriţa, li­
telor in fiecare fro n t de lucru. Or­
nii automatizate de produse cera­ cu peste 29 la sută. a industriei ch i­ intensive moase ale sectorului nostru — spu­ ganizarea lu cru lui in abataje astfel meroşi m aiştri, p rin tre care am in­
industriei mice pentru construcţii. instalaţii mice cu aproape 24 la sută. a in ­ nea el — concretizate în îndepli­ ca operaţiunile din cadrui unui ci­ tim pe Sabin Munteanu, Laurenţiu
pentru fabrici de placaje şi mobilă, dustriei m etalurgiei neferoase cu a- nirea planului pe întregul an la dala clu de producţie să se suprapună, Farkaş. A lexandru Trestian, A d ria n
proape 10 la sută, iar a industriei şi multilaterale
au dus la scurtarea tim pului de exe­
Mânem, M ircea Dăltăţescu şi a lţii,
de 1 decembrie, şi anume, îndrum a­
în anul 1964 complexe de m orărît şi panilieaţie. construcţiilor de maşini cu peste 13 rea permanentă a întregii a ctivităţi cuţie a fiecărui cic lu. La aceasta a care s-au preocupat îndeaproape de
O altă formă sub care industria
constructoare de maşini contribuie la sută. In corelaţie eu creşterea ve­ a agriculturii de producţie de către organizaţia contribuit şi aprovizionarea ritm ică buna organizare a m uncii in re vi-
rcle pe care le conduc.
de partid încă la începutul trim es­
cu materiale corespunzătoare şi va-
şi prevederile la dotarea tehnică a economiei, este n itu rilo r populaţiei, sint prevăzute, tru lu i IV al anului 1963, com uniştii gonete. A vînd asigurate condiţii op­ Dacă in acest an am o b ţinui re­
participarea sa în măsură tot mai de asemenea, creşteri im portante ale ne-au atras atenţia asupra pregă­ tim e de lucru, brigăzile de mineri, zultate frumoase — a spus şeful de
însemnată la echiparea complexelor producţiei bunu rilor de consum : cu Tovarăşi, brigadă Gheorghe Drob — aceasta
Planului de Stat industriale cc se construiesc. Astfel, J2.5 la sută jn industria uşoară şi cu tirii din tim p a producţiei pe atest p rin tre care cele conduse de Gheor­ nu înseamnă că am făcut to iu l pen­
In agricultură se înfăptuieşte trep­
o parte im portantă din instalaţiile peste 11 la sută in industria alim en­ tat program ul complex de măsuri an. Aveam experienţa prim elor luni ghe Drob, Ştefan Gantz şi Ioan S fitlic tru creşterea p ro d u ctivită ţii m un­
au aplicat in iţia tiv a „Două cîm puri
tară.
cînd, din cauza unor condiţii obiec­
pe anul 1965 şi agregatele com binatelor de îngră­ In 1965 se va urm ări în continua­ in iţia t de conducerea partidului, tive şi subiective, sectorul a rămas de cărbune In fiecare schimb, din cii. Stăm destul de slab cu ca lita ­
şăminte. a fabricii de alum ină, a
Sectorul nostru a
tea cărbunelui.
lam inorului de tablă groasă de la re valorificarea la un nivel superior pentru dezvoltarea intensivă şi m ul­ sub plan cu aproxim ativ 18 000 de fiecare aripă de abataj cameră", rea- fost penalizat cu aproape 4 000 de
Ca şi în anii precedenţi, ram urile Galaţi, a fabricilor de ciment prin a resurselor naturale ale ţă rii — o- tilaterală a acestei ram uri de mare tone. Aceasta pentru că nu aveam lizînd o productivitate ridicată. In tone de cărbune. Aceasta a avut o
fro n tu ri de lucru pregătite să in ­
vederea reducerii efortului fizic la
industriei grele, hoturîtoare pentru procedeu uscat şi altele, sint livrate bicetiv im portant trasat de cel de-al (Continuare in pag. a 2-a) tre în producţie, pentru că nu s-a încărcare şi sporirii produ ctivită ţii influenţă negativă asupra producti­
progres»il întregii economii, s-au sau se asimilează de uzinele noastre IlI-le a Congres al P artidului, — fiin d v ită ţii muncii. De aceea, propun ca
create condiţii pentru depăşirea sar­
dezvoltat in tr-u n ritm superior ce­ Aceste realizări sint o expresie a- tovarăşii m aiştri şi ingineri să fie
lu i pe ansamblul industriei. Compa­ tit a m odernizării în treprinde rilor cin ilo r stabilite în acest domeniu pe mai exigenţi faţă de calitatea căr­
ra tiv cu 1963, producţia industriei producătoare, cit şi a m aturizării şi întregul sesenal. In industria de pre­ bunelui. In sectorul nostru a dat
energiei electrice şi termice a spo­ îm bogăţirii experienţei cadrelor. Ele lucrare a petrolului, de pildă, se rezultate bune in iţia tiva „N ici un
rit cu peste 23 la sută, a industriei reprezintă rezultatul orientării date prevede ca in anul v iito r să se ob­ vagonet dc cărbune rebutat pentru
chim ice cu 23 la sută. a industriei de partid industriei noastre con­ ţină, dintr-o tonă de ţiţei, produse in şist v iz ib il". Ea trebuie populari­
construcţiilor de maşini şi prelucră­ structoare de maşini, orientare care valoare cu aproxim ativ 43 la sută zată şi aplicată şi de acum înainte.
rii metalelor cu aproape IR la sută. va continua şi în viitor, pentru ca mai mare decît in 1959, ia r în in ­ Va trebui să acordăm o deosebită
Continuindu-se lărgirea bazei e- această ramură să-şi îndeplinească dustria de exploatare şi prelucrare a atenţie plasării g ăurilor în fro n tu ­
nergetiee a ţării, în cursul acestui in cele mai bune condiţii rolul său lem nului valoarea produselor fa­ rile de lucru care prezintă interca­
an avi in tra t în funcţiune noi agre­ în înzestrarea tuturor sectoarelor e- bricate dintr-un m etru cub de masă la ţii de steril astfel ca acesta să fie
gate în centrale electrice, insumînd conomiei cu mijloace de producţie lemnoasă va fi mai mare cu peste ru pt în blocuri". Ştefan Gantz, Ioan
o putere instalată de 600 megavaţi, perfecţionate. 86 la sută. S fitlic şi a lţi m ineri au arătat că
adică mai m ult decît întreaga pu­ Ca urm are a introducerii susţinute mai sînt încă rezene dc scurtare a
tere existentă în Homînia antebeli­ Im portante resurse materiale şi a tehnicii moderne şi creşterii pre­ tim pului necesar aprovizionării cu
că. Se desfăşoară in mod susţinut băneşti au fost concentrate şi în ocupării în treprinde rilor pentru o m ateriale prin introducerea tro lii-
lu cră rile de la hidrocentrala Argeş cursul acestui an pentru dezvoltarea mai bună organizare a producţiei şi lo r la transportul lem nului pc ver­
şi a fost deschis marele şantier al în continuare a industriei chimice. a muncii, pentru ridicarea califică­ ticală, prin îm bunătăţirea transpor­
hidrocentralei de la P orţile de Fier, Au in trat în funcţiune noi instala­ rii m uncitorilor, in acest an se de­ tu lu i pe galerii. Numeroase propu­
pe care o construim in colaborare ţii de înalt nivel tehnic. îndeosebi păşesc sarcinile de p la n .cu p rivire neri s-au re fe rit la generalizarea
cu Republica Socialistă Federativă in cadru! m arilo r combinate Indus­ la creşterea productivităţii muncii ; in iţia tiv e i „Două cîm puri de cărbu­
Iugoslavia. In decurs de cinci ani s-a tria chim ică se afirm ă din ce în ce pe ansamblul industriei, productivi­ ne în fiecare schimb, clin fiecare
dublat consumul de energie electri­ mai accentuat ca o ram ură de bază tatea muncii va fi cu peste 10 la sută aripă de abataj cameră", astfel ca
că, ceea cc constituie o realizare în­ a economiei naţionale ; producţia ci mai mare decit in anul tre c u t; de­ ea să devină metodă de lucru pen­
semnată, dat fiin d rolul energiei e- este in 1964 de aproape 3 ori mai păşiri mai im portante ale planului tru toate brigăzile din abatajele ca­
leclrice ca factor esenţial al dezvol­ mare decît în 1959. iar exportul pro­ la acest indicator principal au înre­ meră.
tă rii economiei moderne, al extinde­ duselor chimice de 4,4 ori mai mare. gistrat întreprinderile industriei me­ Dezbaterea cifre lo r de plan pe
rii mecanizării şi autom atizării pro­ Realizări de seamă au obţinut şi talurgice. ale industriei cărbunelui anul 1965 a p rile ju it întregului co­
ducţiei. oamenii muncii din industria extrac­ şi m inereurilor, construcţiilor de ma­ lectiv de muncă din sector analiza
In industria metalurgică au in tra t tivă, a m aterialelor de construcţii din şini. economiei forestiere, materiale­ temeinică a a c tivită ţii desfăşurate
în funcţiune la Hunedoara două cup­ industria lem nului şi din celelalte lor de construcţii, industriei uşoare. în acest an şi a p o sib ilită ţilo r de
toare M artin cu o capacitate anuală ram uri. M enţionăm cu satisfacţie înfăptui­ îndeplinire, in ră din prim a zi a
de cîte 270 m ii tone fiecare; continuă Creşterea cu prioritate a ram urilor rile în acest domeniu, in tru cît ele re­ anului viitor, a sarcinilor de plan.
cu intensitate construcţia noului producătoare de mijloace de pro­ flectă economia de muncă socială, Angajam entele luate de a spori in
Combinat siderurgic de la Galaţi şi ducţie creează condiţii favorabile ridicarea continuă a eficienţei acti­ continuare uroductîvitatea muncii
se apropie data in tră rii in funcţiu­ v ită ţii economice. cu 10 kg. pe post, de a îm bunătăţi
pentru dezvoltarea continuă a in ­
ne a Uzinei de alum iniu de la Sla­ dustriei bunurilor de consum. In in­ Pentru anul 1965 se prevede în in ­ calitatea cărbunelui şi de a reduce
tina. Planul de producţie pe acest dustria uşoară şi alim entară s-au de­ dustrie o sporire a produ ctivităţii preţul de cost pe tona de cărbune
an se depăşeşte cu circa 150 m ii de pus şi se depun in continuare efor­ muncii cu 9 la sută faţă de 1964. In Ana Ilaţegan este una dintre muncitoarele evidenţiate de Ia Fabrica „Sebeşul" din Sebeş. In secţia extras vădesc hotârirea m inerilor dc
tone la oţel şi cu peste 80 m ii tone construcţii, există condiţii ca pro­ încheiat, unde lucrează, este binecunoscută pentru rezultatele frumoase obţinute in producţie. a-şi depăşi sarcinile planificate.
la fontă. turi pentru mărirea producţiei, lă r­ ductivitatea muncii să crească într-un Foto: V. ONOIU S. POP