Page 94 - 1964-12

Drumul socialismului
Pag* 2

asu pra W ^lanului «le Stat pe a E l

şi eu pri Itat pe a ii 11

ION GHEORGHE MAURER
u u

fn relaţiile internaţionale se ma­
(Urmare din pag. l) au avut loc în condiţiile profundelor pă noi lucrări pentru îm bunătăţirea realiza în industria noastră şi apre­ ani precedenţi. Aceasta Ilustrează lăraşi şi altele, arată că in desfă­ nifestă. tot mai accentuat, tendin­
transform ări aduse în viaţa ţără­ alim entării cu apă potabilă într-un cierile ne încurajează, dar totodată posi li biţi lăţi le economiei de a aloca şurarea lu cră rilo r de construcţii-
im portanţa in economia noastră na­ nim ii de cooperativizarea agricul­ din ce în ce mai multe mijloace pen­ montaj se obţin rezultate bune a- ţa tuturor ţâ rilo r de a lărgi şi d i­
ţională. num ăr im portant de oraşe. ştim că sîntem departe de a fi fă­ tunej cînd se creează toate condi­ versifica legăturile lor economice.
tu rii. După cum se ştie. procesul Fonduri care însumează peste 22 cut lot ce este necesar. Dim potrivă, tru dezvoltarea capacităţilor de pro­
Producţia agricolă medie clin pe­ cooperativizării, Încheiat in urmă cu m iliarde de lei. adică de 1.8 ori mai in faţa noastră stau sarcini deosebit ducţie şi introducerea tehnicii mo­ ţiile înainte de deschiderea şantie­ Aceasla constituie o expresie a vo­
rioada 1960— 1964 a fost cu J2 la cloi ani şi jumătate, s-a desfăşurat m ult decit în anul 1959. sînt desti­ de im portante şi m ultiple. Acţiunea derne în toaie ram urile, pentru rea­ rulu i Şi apoi, cind pe parcurs se inţei de pace a popoarelor, un ins­
sută mai mare, derit media celor concomitent cu creşterea sistematică nate dezvoltării învăţăm întului, cu l­ lizarea reproducţiei lărgite. examinează sistematic, la faţa lo­ trum ent al prom ovării p rin c ip iilo r
cinci ani anteriori. In cadru! acestei a producţiei agricole. Este în aceasta tu rii şi ştiinţei, o cro tirii sănătăţii, pentru îm bunătăţirea ca lită ţii este în Ca şi in ceilalţi ani, în 1964 au cului. de către toţi cei interesaţi, coexistenţei paşnice între ţări cu
plină desfăşurare şi necesită în con­
dezvoltări s-a în tă rit continuu baza o confirm are a justeţei politici p arti­ şi altor acţiuni social-culturale. In tinuare eforturi susţinute fost construite im portante capacităţi probleme ale proiectării şi ale li­ sisteme sociale diferite.
cerealieră» Pozitive sînt şi realizările dului, care încă dc la începutul trans­ anii şesenalului s-au construit aproa­ Problema ca lităţii produselor are de producţie. Măsurile luate pentru vră rii u tila je lo r tehnologice, mer­ Ţara noastră militează consec­
!n cultura plantelor tehnice, in po­ form ării socialiste a satului s-a pre­ pe 24 000 săli de clasă în invăţâm în- cin caracter deosebit de complex, in ­ asigurarea in condiţii mai bune a sul aprovizionării cu materiale, cind vent pentru extinderea colaborării
m icultură şi viticultură. Măsurile tul de cultură generală ; s-au mărit, ii ucit este legată de specificul fiecă­ docum entaţiilor tehnice, aprovizio­ se asigură folosirea raţională a u ti­ economice mondiale. Republica
luate in domeniul creşterii anima­ ocupat cu perseverentă de lărgirea totodată, spaţiile de învâţâm înt in rui produs, al fiecărei întreprinderi narea ritm ică cu materiale şi u ti­ lajelor de construcţii şi a forţei de Populară Rominâ dezvoltă şi aclin-
lelor îşi arată roadele in mărirea bazei tehnice-m ateriale a agricul­ muncă.
tu rii, creşterea num ărului de spe­ in stitu ţiile învăţăm întului superior şi şi loc de muncă. Din acest m otiv ea laje, creşterea califică rii cadrelor, au ceste permanent relaţiile economi,
electivelor şi îm bunătăţirea lor cali­ cialişti şi folosirea princip iului co­ s-au creat condiţii de trai mai bune poate ti soluţionată în mod concret, permis constructorilor să grăbească Proiectanţii şi constructorii din ce cu ţă rile socialiste. Totodată, ex­
tativă, ca şi în creşterea randamen­ studenţilor, construindu-se cămine şi numai tratînd-o diferenţiat de la caz ritm u l lucrărilo r şi să scurteze ter­ ţara noastră au dovedit prin fapte tindem legăturile economice şi cu
telor la producţia de lapte, lină, car­ interesării materiale a ţărănim ii, ca cantine studenţeşti cu peste 24.000 la caz.. Cele mai potrivite crite rii de menele de dare in funcţiune a nu­ capacitatea lo r de a realiza lucrări alte state, independent de o rîn d ui-
ne etc. pîrghie a sporirii producţiei vegetale meroase capacităţi de producţie de bună calitate, a tit sub raportul
şi animale. locuri. Extinderea bazei materiale apreciere a ca lităţii trebuie stabilite rca lor socială, fără d iscrim in ă ri
Dovada cea mai concludentă a rea­ asigură dezvoltarea necesară a învă- înc-epînd cu ram urile şi categoriile Cuantumul in v e s tiţiilo r din acest an trăiniciei, cît şi a) fin isaju lu i. T re ­ sau condiţii politice, pe baze reci­
Consolidarea sectorului cooperatist
liz ă rilo r din agricultură o constituie este un proces complex, de durată, ţăinintului de toate gradele. In pe­ de ram uri şi pină la produse, crite rii este. după date prelim inare cu buie să intensificăm preocupările proc avantajoase. Ne pronunţam
faptul, că în plin proces de trans­ care necesită o preocupare stăruitoa­ rioada 19G0— 19G5 se pregătesc pen­ (are să reflecte nivelul tehnic ce peste l i la sută mai mare decit in pentru cunoaşterea si aplicarea pe pentru înlăturarea oricăror bariere
form are socialistă şi cu toate că în tru nevoile economiei peste 280 000 trebuie să-l aibă produsele, rezulta­ 1963. Au in tra t în funcţiune 56 de fiecare şantier a so lu ţiilo r moder­ a rtificia le care lim itează sau dena­
unii ani factorii clim atici au fost re pentru continua întărire economi­ de m uncitori calificaţi. 97 000 de ca­ tele lor in exploatare, cerinţele le­ întreprinderi şi secţii noi înzestra­ ne. eficiente, de construcţii si mon­ turează schim burile comerciale in­
mai puţin favorabili, s-au asigurat că şi organizatorică a cooperative­ dre medii de specialitate şi 75 000 gale de posibilităţile de plasare a te cu tehnică avansată Concomitent, taj, pentru ridicarea gradului de ternaţionale, pentru sporirea ro lu ­
din resurse interne atit hrana popu­ lor agricole de producţie, folosirea de înaltă calificare, ceea ce reprezin­ m ă rfu rilo r la export şi celelalte ele­ a continuat modernizarea în tre p rin ­ mecanizare a lu c ră rilo r in vederea
laţiei, in condiţiile creşterii ei nu­ cit mai bună a m ijloacelor tehnice tă peste o treim e din numărul sala­ mente de determinare ştiin ţifică a derilor existente, pl in dotarea lor cu creşterii susţinute a p rod u ctivită ţii lui com erţului internaţional ca fac­
merice şi a rid ică rii consumului, cit şi aplicarea largă a metodelor mo­ ria ţilo r cu pregătire medie şi supe­ calităţii. maşini şi utilaje perfecţionate, pro­ muncii, reducerii costului lu cră rilo r tor al în tă ririi colaborării intre sta­
te. al progresului şi păcii in lume.
şi d isp o n ib ilită ţii pentru export de derne de producţie, generalizarea ex­ rioară care exista în întreaga eco­ In asimilarea de produse noi. ca duse în ţară sau procurate din im ­ şi m icşorării duratei de execuţie a
produse agricole— ca atare, sau pre­ perienţei u n ită ţilor agricole fruntaşe. nomie naţională în anul 1959. si in producţia curentă in toate ra­ port. acestora. Către aceleaşi obiective întreţinem relaţii comerciale cu
lucrate în industrie. Tot mai numeroase sint cooperati­ In domeniul o crotirii sănătăţii, in m urile economiei naţionale, indicato­ înfăptuirea consecventă a progra­ trebuie să tindă şi alegerea mate­ peste 100 de ţâri
Statul nostru alocă în mod siste­ vele agricole care. organizîndu-şi în u ltim ii ani. s-au dat în folosinţă nu­ rul hotăritor. (lupă care trebuie a- m ului de investiţii elaborat de partid rialelor de bază pentru realizarea Creşterea com plexităţii economiei
matic im portante mijloace financia­ bune condiţii procesul de producţie meroase spitale sau secţii de spitale preriată în principal activitatea, este şi guvern reprezintă principala cale structu rii construcţiilor. In nume­ noastre naţionale ş» diversificarea
re pentru dezvoltarea bazei tehnice- şi folosind sp rijin u l statului, obţin şi policlinici moderne, acţiune care calitatea, faţă de care nu poate fi care duce la dezvoltarea forţelor de roase cazuri, cînd construcţiile me­ producţiei, ridicarea nive lu lu i teh­
m ateriale a a g riculturii, premisă e- rezultate pozitive în creşterea pro­ se extinde in 1965 cînd vor intru in admisă nici o concesie. Neglijenţa producţie, atragerea în circuitul eco­ talice se execută în uzină, asam­ nic şi calitativ al acesteia, creează
senfială a sporirii producţiei vege­ ducţiei vegetale şi animnie. Anul a- funcţiune spitalele de la Oneşti. Su­ sau nepăsarea faţă de calitate sînt nomic de noi resurse naturale şi va­ blate din profite eficiente, iar pe posibilităţi sporite pentru lărgirea
tale şi animale. In cinci ani ai şe- ccsta, un număr im portant de coope­ ceava şi Baia Mare şi va continua tot atît de potrivnice intereselor sta­ lorificarea lor superioară, creşterea şantiere se aplică metode moderne com erţului exterior. Corelat cu ne­
senalului, in ve stiţiile statului în a- rative agricole din toate regiunile construcţia spitalelor de mare capa­ tului cit şi ale populaţiei. Intr-o producţiei si a p roductivităţii mun­ de îm binare cu buloane şi şuruburi cesităţile dezvoltării economiei na­
gricultură au însumat 23 m iliarde de ţării au realizat producţii mari de citate la Hunedoara, Constanţa şi justă îm binare se cei soluţionate pro­ cii. Rezultatele e fo rtu rilo r îndreptate speciale, care elim ină sudura, me­ ţionale, se măresc an de an nevoi­
lei. situîndu-se astfel la n ivelul pre­ Slobozia talul poate oferi avantaje faţă de
grîu. porumb, floarea-soarelui la blemele ca lită ţii şi ale econom iilor in această direcţie le regăsim, în le de instalaţii complexe, m aterii
vederilor clin D irectivele Congre­ de materiale şi manoperă. Economii­ ultim ă instanţă. în ridicarea m u lti­ betonul armat, prin rapiditatea e- prim e şi produse de larg consum,
sului al Jll-lea al partidului pentru hectar. Au crescut electivele de ani­ le clin reducerea preţului de rost au laterală a nivelului de trai al po­ xecuţiei, reducerea num ărului de
male proprietate obştească, precum
Întreaga perioadă de şase ani. T ot­ Şi productivitatea acestora. îmbunătăţirea o deosebită însemnătate in sporirea porului. prin creşterea potenţialului m uncitori pe şantiere şi chiar a ros­ care în parte sint acoperite prin
odată. s-au alocat circa 4 m iliarde de acum ulărilor statului şi preţuim economiei naţionale in ansamblul tului construcţiei O astfel de solu­ im porturi. Modernizarea echipamen­
lei pentru dezvoltarea industriei de Ca şi pînă acum. stalul va sp rijin i realizările în acest domeniu ; dar său şi mărirea corespunzătoare, in ţie ar fi fost poate indicată la Com­ tu lu i de producţie, ţinerea Iui în
îngrăşăminte chimice şi pentru mă­ atît pe ţăranii membri ai cooperati­ continuă a calităţii ele nu trebuie obţinute in nici acest cadru, a producţiei b unurilor binatul chim ic Turnu Măgurele, pas cu progresul tehnic, cere ca im ­
rirea capacităţilor de producţie in velor agricole de producţie, cît şi pe un caz, pe seama ca lităţii pro­ de consum, lărgirea bazei materiale unde, terenul slab de fundaţii si po rtu rile de maşini, utilaje, şi ins­
industria de tractoare şi maşini agri­ producătorii individuali clin zonele duselor. Orit e economie în dauna a activită ţii social-culturale. creşte­ structura construcţiei, strîns legată talaţii tehnologice să fie la nivelul
cole. Din volum ul total de investiţii de deal şi munte, in vederea creşte­ produselor — calităţii înseamnă (le fapt o pierdere rea numerică a celor ocupaţi in pro­ de natura u tila ju lu i tehnologic, ar celor mai reuşite tip u ri realizate pe
în agricultură, peste 40 la sută au rii producţiei şi a vînzăriî către stat pentru societate, pentru consuma­ ducţie şi a ca lifică rii lor, ridicarea li dat posibilitatea să se fructifice plan m ondial. Totodată, pe măsura
fost alocate gospodăriilor agricole de a unor cantităţi sporite de carne, obiectiv esenţial tori. Lin produs nccorcspunzâtor ca­ veniturilo r acestora. Este deci firesc din plin avantajele m etalului in progresului economiei a schim bări­
stat. Şi in v iito r se are în vedere ra lapte. lină. lita tiv fie că nu se vinde, im obili- şi necesar să continuăm cu stăruinţă construcţii. lor în structura ei. cresc volum ul şi
o mare parte din in vestiţiile pentru Realizările obţinute an de an de zindu-se astfel resurse materiale şi pe această cale. Nu in toate cazurile, desigur, gama produselor pe care ţara noas­
agricultură să fie destinate dezvoltă­ gospodăriile agricole de stat şi de al activităţii financiare, lie că. ajungînd să se poate fi aplicată aceeaşi soluţie. tră le oferă pe piaţa externă; m ăr­
Ţ inind seamă de nivelul actual al
rii gospodăriilor agricole dc stal. cooperativele agricole arată că plin vindă. e! corespunde numai in parte resurselor materiale şi financiare e- Alegerea intre construcţia pe bază fu rile destinate exportului cuprind
P rin planul pe 19G5 investiţiile eforturi, susţinute, rezervele de creş­ destinaţiei sale. Dacă este vorba de xislente in economie, de cerinţele de metal sau de beton ai inat trebuie sortim ente cu un grad tot mai în a lt
sînt îndreptate îndeosebi spre in ­ tere a producţiei de care dispune a- economice utilaje, randam entul Ini este scă­ dezvoltării neîntrerupte a bazei teh- să rezulte dintr-o analiză tem eini­ de prelucrare indus' ..... iţe te h n i­
tensificarea mecanizării şi chim izării, gricultura pot fi Lreptat. din re.în,ce zut. durata de funcţionare mai miră, nice-materia'e a socialismului, pla­ că la fiecare obiectiv în parte citate şi de calitate mai înaltă. Pro­
executarea lu cră rilo r de hidroam e­ mai bine mobilizate. • Vom dezvolta şi deci amortizarea ridicată ; dacă nul de stat pe 1965 prevede construi­ Industria pune la dispoziţia cons­ dusele industriale reprezintă azi c ir­
lio ra ţii, extinderea suprafeţelor iri­ în continuare baza lelm iră-m ateria- Tovarăşi, produsul respectiv este materie p ri­ rea de noi obiective importante. Vo­ tructorilor, pe lîngă m ijloacele de ca patru cincim i din exportul ţârii.
gate si dezvoltarea sectorului zooteh­ lă a agriculturii, vom promova larg mă. prin calitatea sa necorespunză- lum ul in ve stiţiilo r din fondurile sta­ mecanizare a lucrărilor, şî un sor­ Statul nostru a depus e forturi pen­
nic. Anul viitor, agricultura va dis­ metodele ştiinţifice de producţie şi După cum vă este cunoscut, in zi­ toarc, creează d ificu ltă ţi în prelucrare, tului va însuma anul v iito r 42 m i­ tim ent Lut mai variat de materiale tru a construi capacităţi de produc­
pune de 81 500 tractoare fizice, mai experienţa pozitiva a u n ită ţilor fru n ­ lele de 30 noiembrie — 1 decembrie duce la consumuri specifice ridicate liarde dc lei, ceea ce reprezintă cu noi. mai aspectuoase şi mai rezis­ ţie care să creeze disp o nib ilită ţi spo­
m ult de 66.000 semănători, 36.000 taşe A plicind totodată cu consec­ Plenara Com itetului Central al P arti­ si influenţează negativ asupra cali­ circa 11 la sută. mai m ult decit rea­ tente. care înlocuiesc cu succes ma­ rite la export; vom continua şi mai
combine pentru pâioase, precum si ventă şi ferm itate politica de coin­ dului Muncitoresc Romin a exami­ tăţii produsului fin it In cazul unor lizările prelim inare din acest an. terialele „clasice". Este necesar să accentuat aceste eforturi pentru ca
numeroase alte maşini agricole. A- teresare materială a ţăranilor aso­ nat şi aprobat proiectul planului de bunuri de consum de slabă calitate, Sint întrunite toate condiţiile pentru fie însuşite cu stăruinţa metodele astfel m ărfurile noastre să fie lo t
ceste mijloace tehnice vor asigura ciaţi in cooperativele agricole ele stat pe unul 1965. este lesne de înţeles paguba pe care ca în 1965 să continue în ritm susţi­ de utilizare şi prelucrare a acestor mai m ult prezente pe pieţele străi­
mecanizarea lu cră rilo r la culturile producţie, sîntem convinşi că vom La propunerea tovarăşului Ghcor- o suportă consumatorul, prin cumpă­ nut lucrările pe m arile şantiere ale materiale noi in construcţii şi ins­
de bază ale gospodăriilor agricole de obţine rezultate tot ma» bune in ghe Gheorghiu-Dcj. propunere în­ rarea unor astfel de m ărfuri cu va­ siderurgici, energiei electrice şi ter­ talaţii, astfel in cit să se obţină toa­ ne. In lum ina obiectivului urm ărit,
stat şi In propoi-tie de aproxim ativ producţia agricolă, asigurînd in acest suşită de Plenară, aceasta şi-a orien­ loare de întrebuinţare scăzută. mice. chim iei, industriei extractive, te avantajele prin folosirea lor: lu ­ se reliefează cu a tit mai puternic
90 la sulă la arat. 100 la sută la se­ fel un aport din ce in ce mai mare tat lucrările spic dezbaterea urm ă­ De aceea, îm bunătăţirea continuă la obiectivele din industria construc­ cru de calitate, preţ de cost scă­ însemnătatea pe care o are in tra ­
mănatul păioaselor şi 75 la sută la al agriculturii la creşterea potenţia­ toarelor trei probleme economice a calită ţii trebuie să fie rodul pre­ toare de maşini şi din alte ram uri. zut, aspect estetic şi economie de rea in funcţiune la termen a noilor
recoltatul păioaselor în cooperativele lului economic al ţării, cit şi venituri centrale si anume : îm bunătăţirea ocupării sistematice şi permanente a Îndeplinirea în cele mai bune con­ m ateriale deficitare capacităţi, care vor produce pentru
agricole de producţie. mai mari ţărănim ii. ca lită ţii produselor în toate ram urile m ilioanelor de oameni ai muncii an­ d iţii a planului de investiţii, res­ Pentru sporirea eficienţei econo­ export.
Industria de îngrăşăminte chimice * (Ic producţie, asigurarea punerii în gajaţi pe fiecare treaptă a procesu­ pectarea strictă a termenelor dc* in­ mice a in ve stiţiilo r, o problemă de Ca şi în anii precedenţi, o preocu­
şi insectofungicide va produce în In condiţiile creşterii produc ţiei in­ funcţiune la termen a noilor obiec­ lui de producţie Pentru realizarea trare in funcţiune a noilor capacităţi im portanţă sim ilară cu cea a res­ pare de prim ordin a tu tu ro r m inis­
1965 o cantitate de îngrăşăminte m i­ dustriale şi agricole, a construcţiilor, tive productive, îndeplinirea exem­ acestui obiectiv sc cer înfăptuite sis­ de producţie, atingerea cit mai grab­ pectării term enelor planificate de terelor şi în tre p rin d e rilo r care pro­
nerale de peste cinci ori mai mare a sporit în măsură însemnată şi vo­ plară a sarcinilor de export. tematic. in absolut toate în tre p rin ­ nică a param etrilor tehnici şi eco­ punere în funcţiune o constituie a- duc pentru export trebuie să fie în­
decît în 1959. Se va îm bunătăţi, tot­ lum ul transporturilor. Ca urmare a Asupra im portanţei deosebite a derile. măsuri tehnico-organizatorice nomici la toate instalaţiile noi sint tingeren cît mai lepede, după in ­ deplinirea exemplară a sarcinilor de
odată. în continuare proporţia intre fo losirii judicioase a m ijloacelor şi acestor probleme şi a unora din mă­ eficiente — subliniem încă o dată — preocupări de prim ordin pentru trarea în producţie, a param etrilor livrare a m ă rfu rilo r la termenele
sortimente, prin sporirea mai accen­ instalaţiilor existente, precum si ca surile pe care le im plică soluţionarea pe tot parcursul procesului de pro­ toate m inisterele şi sfaturile popu­ tehnici si economici proiectaţi. La prevăzute, adaptarea cit mai opera­
tuată a producţiei ele îngrăşăminte lor in cele mai bune condiţii, mă voi ducţie. de la recepţia matei iei prim e numeroase unităţi, construite in u l­ tivă a producţiei la cerinţele şi exi­
efect al acţiunii în plină desfăşurare lare. Pentru a ilustra im portanta de­
azotoase. opri in cele ce urmează. pînă la controlul minuţios al pro­ tim ii ani, cum sînt instalaţia de dis­ genţele p ieţii externe. Noi pretin­
de modernizare a reţelei feroviare, osebită a acestor preocupări subli­
S înt în plină desfăşurare lucrările rutiere, navale şi aeriene, transpor­ încep cu problema calităţii. Sar­ dusului fin it. Succesul deplin al ac­ niem că o parte însemnată a produc­ tilare de la Rafinăria Brazi, F abri­ dem şi pe drept cuvint. fu rn iz o rilo r
de îndig u iri şi desecări din lunca turile au putut face lată sarcinilor cina ridicării calităţii produselor nu ţiu n ilo r îndreptate spic ridicarea ţiei planificate pe anul 1965 urmea­ ca de ulei „UnirccV-Iaşi şi altele, externi m ărfuri de calitate supe­
D unării, care urmează să fie tei m i­ tot mai mari. izvorîtc din dezvolta­ este pusă în faţa noastră pentru p ri­ ca lită ţii produselor im plică respec­ ză a fi obţinută pe seama noilor ca­ param etrii proiectaţi au fost re a li­ rioară, prom ptitudine în liv ră ri şi
nate, în linii* mari, anul viitor. Pină rea economiei. Cu sprijinul industriei ma oară. Astfel la începutul anului tarea riguroasă a proceselor tehnolo­ pacităţi. In industria energetică, a- zaţi în 6-12 luni de la intrarea în respectarea întocmai a tutu ro r clau­
în prezent s-au valorificat pe aceas­ constructoare de maşini, care pro­ 19G). Comitetul Centra! al P artidului gice. luarea in considerare n realiză­ proape lin sfert din producţia totală producţie, ia r la Fabrica de acid zelor contractuale. La rîndul nos­
tă cale peste 200 m ii hectare de te­ duce în serie locomotive Diesel, va­ M uncitoiesc Romîn a elaborat D i­ rilo r clin ştiinţă şi tehnică, atrage­ de energie electrică din anul 1965 sulfuric de )a T urnu Măgurele, in tru, trebuie să fim şi mai exigenţi
renuri deosebit ele fertile, de pe care goane. nave şi autovehicule mo­ rectivele privind c rite riile principale rea la controlul calităţii a unor ca­ se va realiza în unităţile noi, puse numai două luni. Acesta a fost cu cu noi inşine, în a asigura partene­
se obţin producţii mari. chiar în con­ derne, s-au creat condiţii pentru do­ ale întrecerii socialiste, inclicind ca dre cu o bună calificare, exigente şi în funcţiune în 1964 şi in cele care putinţă datorită organizării ju d ic i­ rilo r externi produse de inalt nivel
d iţii clim atice mai puţin prielnice tarea din ce in ce mai largă a trans­ obiectiv central al acesteia. lupta pătrunse (le înalt sp irit de răspun­ sint planificate să intre în exploa­ oase a probelor tehnologico, pregă­ tehnic şi calitativ, o riguroasă res­
Gospodăriile agricole de stat Pietro- p o rtu rilo r şi creşterea economicită­ pentru o calitate superioară a pro­ dere iri muncă. tare in anul viitor. Peste o pătrim e tirii din tim p a cadrelor care să pectare a o b lig a ţiilo r ce decurg din
îu, Borcluşani. Stelnicu, Cocargeaua. ţii lor Se înfăptuieşte treptat me­ duselor şi stabilind in acest sens sar­ )n aplicarea tuturor acestor mă­ din creşterea totală a producţiei de stăpînească temeinic procesele teh­ contracte. Aceasta reprezintă de a lt­
Dudeşti şi altele realizează pe tere­ canizarea si automatizarea principa­ cinile pentru fiecare ramură. Cu a tit suri trebuie avut în vedere faptul cărbune este prevăzută să se obţină nologice respective. aprovizionării fel o condiţie firească in re laţiile
n urile îndiguite din lunca D unării, lelor procese de exploatare. Pentru mai m ult în etapa actuală in care a că însuşi ennţinutul calităţii se de la minele noi din Valea Jiului şi ritm ice cu m ateriile prime de cali­ comerciale.
producţii de 5.000—6.000 kg porumb a asigura sporirea potenţialului de in tra t economia naţională, tin d se schimbă continuu. Progresele ş tiin ­ Valea M otrului. Intrarea in produc­ tate corespunzătoare.
boabe ia hectar. transport in pus cu nevoile econo­ desfăşoară cu intensitate sporită ţei şi tehnicii fac ca produse de cea ţie a m inelor de la Leşul U rsului şi Sarcinile legate de intrarea în Pentru îm bunătăţirea continuă a
Continua în tărire a gospodăriilor mici naţionale, este necesar ca în­ procesul de diversificare a produc­ mai bună calitate la un moment dat. Moldova Nouă. cu o capacitate de funcţiune la termenele planificate producţiei şi lărgirea p o sib ilită ţilo r
de stat, face să sporească rolul lor zestrarea tehnică şi modernizarea ţiei şi cieşte complexitatea ei. ci ml dar care nvi se îmbunătăţesc pe mă­ pjste 1 m ilion de tone. va aduce o şi realizarea param etrilor proiectaţi de plasare a m ă rfu rilo r la export,
în creşterea producţiei agricole. In progresele ştiinţei şi tehnicii deter­ sura acestor progrese, să devină ne- contribuţie substanţială la lărgirea într-un tim p scurt nu se referă nu­ vom lua măsuri care să asigiuw
întregii reţele de transporturi, să fie prezenţa nem ijlocită a furnizorilo
perioada 1960— 1964. aceste unităţi îm binată cu intensificarea efo rtu rilo r mină perfecţionarea continuă a teh­ coi espunzătoare, şi aceasta adeseori bazei de m inereuri cuprifere. In in ­ mai la m arile uzine şi instalaţii
au realizat în medie anual la hectar pentru folosirea în continuare, ra­ nologiei de fabricaţie şi a însăşi înlr-o perioadă scurtă de tim p. dustria chimică, producţia planifica­ Ele vizează deopotrivă şi lucrări de pe piaţă şi legătura lor mai di rec LI
1.900 kg grîu de pe o suprafaţă de ţională şi intensivă, a tuturor m ij­ structurii producţiei, cind apar me­ Considcrind calitatea drept un tă pentru uzinele care intră în func­ mai mică însemnătate. Trebuie să cu consum atorii externi. In acest fel.
4G0 m ii ha, 2.600 kg porum b de pe loacelor tehnice. reu noi produse. îm bunătăţirea con­ crite riu prim ordial al orientării şi ţiune în J965. reprezintă jum ătate p rivim indeplinirea acestor sarcini activitatea de coordonare şi îndru­
370 m ii ha şi 1 430 kg floarca-soare- tinuă a calităţii m ă rfu rilo r consti­ stim u lă rii activităţii întreprinderilor, dîn sporul de producţie faţă de anul cu acelaşi simţ de răspundere în mare pe care o desfăşoară M iniste­
lui de pe 55 m ii ha. O dată cu spo­ tuie un obiectiv esenţial al întregii se studiază şi se vor pregăti propu­ 1964. iar in industria m etalurgiei ne­ toate cazurile, indiferent de m ări­ rul C om erţului E xterior se va între­
gi cu aportul m inisterelor producă­
rirea producţiei vegetale, şi în p ri­ a ctivităţi economice, un element de­ neri de îm bunătăţire a sistemului feroase creşterea producţiei va fi mea obiectivului
mul rînd de grîu şi porumb, gospo­ term inant pentru mersul nostru ina- actual de cointeresai e m aterială a obţinută integral pe seama noilor !n anul J965, concomitent cu con­ toare. al fu rn izo rilo r de m ă rfu ri pen­
tru export.
d ăriile agricole de stat au obţinut re­ inte in ritm susţinut m uncitorilor, ingin erilor şi tehnicie­ capacităţi. U nităţile ce vor intra in tinuarea lu cră rilo r la m arile obiec­
zultate bune şi la producţia anima­ Orice nou progres în acest dome­ nilor. pe baza cărora să se poală a- funcţiune în industria dc panificaţie, tive în construcţie, urmează să în­ Tovarăşi,
lă. An de an se măreşte contribuţia niu se repercutează pozitiv în întrea­ precia si recompensa e fo rtu rilo r ce a laptelui, in industria textilă si a ceapă lucrări noi, îndeosebi in in ­
lor la formarea fondului de stat de ga viaţă economică a ţării. Calitatea se depun în domeniul rid ică rii ca­ confecţiilor vor asigura o parte a- dustria chimică, uşoară, alim enta­ Am prezentat succint în faţa dv.
produse agricole, la aprovizionarea mai bună a m ateriilor prim e şi ma­ lită ţii produselor. preciabilă din sporul producţiei bu­ ră, a m aterialelor de construcţii, prevederile planului de stat pe anul
populaţiei şi asigurarea industriei cvi terialelor. durabilitatea sporită şi n u rilo r de consum. care vor constitui frontul de lucru 1965. precum şi orientările p rin ci­
m aterii prim e param etrii tehnici ridica ţi ai maşi­ Dată fiind interdependenţa ram u­ pentru 1966 si vor determina creşterea pale ale dezvoltării economiei naţio­
n ilor şi u tila je lo r asigură folosirea capacităţilor necesare dezvoltării pro­
Corespunzător in d ic a ţiilo r date de rilo r de producţie în cadrul econo­ nale în ultim u l an al şesenalului.
conducerea partidului, în gospodă­ mai eficientă a m ijloacelor de pro­ miei noastre tot mai complexe şi în ducţiei in anii viito ri. Dc aceea, pe S int în trunite toate premisele ca
ducţie şi. totodată, contribuie !a ri­
riile agricole de stat este în curs de plină creştere, apare şi mai nece­ lingă grija pentru desfăşurarea în planul pe anul v iito r să fie îndepli­
desfăşurare acţiunea de concentrare dicarea nivelului ele trai al oame­ sară respectarea term enelor de in ­ ritm viu a lu cră rilo r pe şantierele nit şi prin aceasta să se realizeze
a producţiei în unităţi specializate. n ilor muncii p lin satisfacerea cere­ trare în exploatare a noilor capaci­ în continuare, trebuie intensificată D irectivele Congresului al lll-le a al
rii lor de consum cu m ărfuri nvind
In asemenea unităţi, în care se poate însuşiri superioare si valoare ele în­ tăţi la param etrii prevăzuţi în plan. preocuparea pentru întocmirea în partidului. Sg creează astfel o bază
ţine seama într-o măsură mai mare Creşterea producţiei materiale şi trebuinţare ridicată. De îm bunătă­ Producţia de fibre şi fire chimice ce tim p util a docum entaţiilor tehni- solidă noului plan cincinal 1966—
de co ndiţiile pedoclimatice ale fie­ a eficienţei activităţii în toate ram u­ ţirea continuă a calităţii produselor se va obţine la noile lin ii de la co-economice. pe baza cărora să se 1970, pentru elaborarea căruia se
cărei zone. în care producţia este rile economiei naţionale asigură mă­ depinde în cea mai mare măsură şi Brăila şi Săvincşli constituie m aterii poată trece la contractarea u tila je ­ desfăşoară in prezent ample lucrări
superior organizată, ia r mijloacele rirea venitului naţional şj. pe aceas­ realizarea sarcinilor ele export, de­ prim e im portante pentru industria lor tehnologice necesare obiective­ pregătitoare.
tehnice se folosesc mai eficient, s-au tă bază. ridicarea sistematică a n i­ bumbacului şi a lin ii : noile lin ii lor noi In acest fel se va putea Rezultatele de pină acum. perspec­
realizat anul acesta producţii cu velului de trai al poporului. Anul oarece calitatea este un factor prim ­ de îngrăşăminte chimice vor con­ realiza o legătură normală cu cin­ tivele luminoase de viitor, eviden­
30-40 la sută mai mari decît me­ viilo r, veniturile băneşti ale popu­ ordial pentru com petitivitatea m ăr­ trib u i. prin produsele obţinute. ]a cinalul 1966-1970 şi se vor crea con­ ţiază odată mai m ult caracterul rea­
fu rilo r pe pieţele externe ijn gene­
dia pe totalul gospodăriilor de stat laţiei vor fi cu aproape 9 m iliarde ral si cu a tit mai m ult a mijloace­ sporirea producţiei agricole în anii d iţii pentru lărgirea neîntreruptă a list. ş tiin ţific al p lan urilo r economice
Rezultatele valoroase obţinute în do­ lei mai mari decit in 1964. Se va lor ele producţie, a tuturor produ­ v iito ri. Uzina de alum ină de la Ora­ bazei tchnice-m aterîale a socialis­ elaborate de partid, forţa lor mo­
meniul creşterii anim alelor arată că continua aplicarea treptată, in tot selor prelucrate industrial. dea. cea de alum iniu de la Slatina mului. bilizatoare, înţelepciunea cu care
în aceste unităţi productivitatea m un­ cursul anului, a m ăsurilor boturile In u ltim ii ani au fost luate o se­ şi Uzina de plum b şi zinc de )a partidul conduce opera complexă de
cii este m ult mai înaltă şi preţul de de partid si guvern in iunie a.c rie de măsuri eficiente care au dat Copsa Mică au, de asemenea, un rol desăvirşire a construcţiei socialiste
cost al producţiei m ult moi scăzut privind majorarea salariilor. In 19G5 rezultate bune pe linia fabricării de esenţial pentru întreaga economie, în patria noastră. (Aplauze puter­
In continuarea acţiunii începute, ur­ va spori cu 11 la sută volum ul vân­ produse, ce pot sta cu succes ală­ iar marele complex de reform are ca­ nice).
mează ca clin anul 1965 mărirea efec­ zărilor de m ărfuri prin comerţul so­ turi de produsele sim ilare de pe pia­ talitică de la Oneşti, constituie o Avem ferma convingere că oame­
tivu lu i de animale în gospodăriile cialist. ţa mondială. O vie întruchipare nu nouă ba/.â pentru dezvoltarea indus­ nii muncii din toate domeniile de ac­
agricole de stat să se realizeze numai Şi in anul viitor, sint alocate fon­ numai a potenţialului economic al triei noastre petro-chimice. tivitate îşi vor consacra, aşa cum au
în ferme de acest tip şi se prevede duri însemnate pentru construcţia de ţării noastre, dar şi a posib ilită ţilor Tovarăşi, Termenele planificate pentru in ­ făcut şi pină în prezent. întreaga lo r
totodată să înceapă construirea unor locuinţe Se vor da în folosinţa oa­ de a produce m ărfuri de calitate su­ trarea in funcţiune a no ilo r capa­ capacitate creatoare, sp iritul lor or­
fabrici ele n utreţuri combinate şi m enilor muncii încă 53.000 aparta­ perioară. a fost Expoziţia Realizări­ Mă voi referi în continuare la cităţi au fost stabilite ţin in d seamă ganizator si inovator, în d e p lin irii cu
staţii de uscat furaje verzi. mente cu un grad de confort sporit, lor Economiei Naţionale M ilioanele problema investiţiilor. R itm ul in alt de necesităţile economiei naţionale succes a obiectivelor înscrise in pla­
In anul care se încheie, ca şi în va creşte proporţia apartamente­ dc vizitatori clin ţară şi numeroşi de dezvoltare a economiei naţionale si de mersul lu c ră rilo r pe şantiere, nul de stat pe anul viilo r, con tri­
cei anteriori, progrese 'însemnate în lor cu 3 şi 4 camere O dată oaspeţi de peste hotare au apreciat este asigurat, după cum se ştie. prin de experienţa care s-a acum ulat an Tovarăşi. buind astfel la întărirea continuă fi
creşterea şi perfecţionarea producţiei cu m arile ansambluri de locuinţe se in termeni elogioşi, atît sortim entul înfăptuirea unui amplu program de de an Ele sint totodată m obiliza­ economiei socialiste, la ridicarea sis
s-au realizat şi In cooperativele a- vor construi noi unităţi social-cul- bogat de produse din toate ram urile investiţii. In perioada 3960— 1964, vo­ toare şi realiste. Practica ele pe o U ltim a problemă de rare mă voi tematică a nivelului de trai mate.
gricole de producţie. Aceste progre­ turale, comerciale şi de deservire. economiei, cît şi calitatea lor. Aces­ lum ul in ve stiţiilo r a fost de circa serie de şantiere, cum sînt com bi­ ocupa, pliveşte comerţul nostru ea*- rial şi cultural al poporului. (A plau­
se sînt cu atît mai im portante cu cît Continuă şi sint prevăzute să încea­ tea sint o dovadă de ceea ce putem două ori mai mare decit în cei cinci natele de la Turnu Măgurele şi Că­ terior. ze puternice, prelungite).