Page 97 - 1964-12
P. 97
P R O L E T A R I DIN T O A TE T A R IL E . U N I Ţ I - V A i
Ou paşi siguri, spre noi succese
_ ■ ____ ^ __________________ " _____ - --- ----------* * ---------
Creşte
ikn depusuri) O'an-ji* prvdtxf/er <jloba ie
p*> 1964 cu '-i>e or>£c/m6«j/c(onomtet
no/tonoJle sc eca^/eaeo uprcduc/te cu producţia
/4% 'nu» 'VOf’ef'ofo J* on,.» <Q6A
de fontă
In ziua de 12 decembrie pe g ra fi
cul lurnnli.şLilur clin Hunedoara a
fost înscris un succes deosebit: în
deplinirea planului anual pe 1UG4 la
producţia ele tontă. El a fost posibil
datorită muncii pasionale a fiecărui
muncitor, inginer şi tehnician pen
tru a realiza şi depăşi ritm ic .sarci
ANUL XVI. NR. 3111 MARŢI 29 DECEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani nile de plan. Zilele care au urm at
acestui eveniment au cunoscut ace
eaşi animaţie. La fiecare secţie şi
LA ONEŞTI loc de muncă întrecerea pentru mai
LUCRĂRILE SESIUNII consumului de cocs, a continuat să
m ult şi mai bun. pentru reducerea
A intrat în probe dea noi şi noi rezultate. Pe graficele
întrecerii săgeţile nu continuat să
MARII ADUNĂRI NAŢIONALE tehnologice fabrica urce. Asa se face că plusurile înre
gistrate peste planurile zilnice din
12 decembrie şi-pînă in prezent to
de stiren talizează peste 4.100 tone tontă, toa
tă produsă cu cocs economisit.
Luni dinpincaţă au continuat lucrările sesiunii M a In şedinţa de dimineaţă, au luat cuvintul deputaţii La Combinatul de cauciuc sinte O contribuţie substanţială la obţi
rii A d u n ă ri Naţionale. Florian Dănălarhc, D um itru Popa. Constantin Buiac, nerea acestui rezultat a adus-o colec
In lojile, oficiale au luat loc conducătorii partidului Constantin Sandu, Gheorghe Uucclca, Ion Creangă, tic şi produse petro-chimice clin tivu l celei mai tinere sedii.
şi statului». I’araschiva Dum ilrcscu. Vasile Vilcu. Gheorghe Nc- Oneşti a in tra t recent în probe teh
Au l is t a t numeroşi in vita ţi — conducători ni in sti cula, Ion Cctăţcanu. Alecu Crăciun, Emcric Szabo, nologice fabrica de stiren, pum a de
tu ţiilo r centrale, ui organizaţiilor obşteşti, evidenţiaţi acest fel din ţară. Stircnul consti
în producţie din întreprinderile bucurcştcne, oameni Ion Măreus, Constantin Dinculescu si Gheorghe IMonor. tuie materia primă pentru fabrica
de ştiinţă şi cultură, ziarişti rom îni şi străini. In şedinţa de după-amiază, în continuarea dezbate D ezbaterea c ifre lo r de p lan pe a n u l 1965
La sesiune au participat şefi ai m isiunilor diplom a rilor, au luat cuvintul deputaţii : Gh. Roşu. M ihail de polistiren din cadrul combina
tice acreditaţi în ţara noastră Florcscu, m inistrul Industriei Petrolului şi C him ici, tului.
Şedinţa a fost deschisă de tovarăşul Ştefan Voitec, Iosif Dane, Ioana Dincă, Nicolae Huditeanu, Constan Noua unitate a industriei chimice,
preşedintele M arii Adunări Naţionale. Bilanţ şi perspective
tin Daicoviciu, Petre lila jo vic i, Constantin Drăgan, ale cărei instalaţii s-au construit in
Deputatul Tudor lonescu a prezentat Raportul Co aer liber, foloseşte ca materie p ri
misiei economico-financiare a M arii Adunări Naţio M ihail Levente, m inistrul Comerţului Interior, Ludo
nale asupra proiectului de lege pentru aprobarea vic Takacs şi Alexandru Scncovici, m inistrul Indus mă ctil-benzenul. produs la rafina gate şi lin ii automate, ceea ce ar
bugetului de stat pe anul 1065. triei Uşoare. i ia de la Brazi şi are o capacitate In toate unităţile industriale din ria" din Călău şi-au îndeplinit Îna
regiune m uncitorii, tehnicienii si in inte de termen prevederile planului duce la îm bunătăţirea calităţii. Sco-
A început apoi dezbaterea generală la Darea de Lucrările sesiunii continuă marţi. anuală de producţie de 7.000 tone. ginerii au dezbătut pe larg cifrele pe acest an, realizînd indicatorii ţînd in evidenţă deficienţele care
seamă asupra în fă p tu irii planului de Mat pe anul 1964 (Agerpres) O mare parte din utilajele şi in de plan pentru anul IOG3. In adu p lanificaţi pentru anul viitor. In a- s-au manifestat în acest an, numeroşi
şi cu p rivire la planul de stat pe anul 19G5. precum stalaţiile fa bricii de stiren sini rea nările ce au avut loc s-a făcut bi dunarca de dezbatere a cifre lo r de vorbitori au arătat necesitatea întă
şi la proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de Citiţi In pag a 2-a, din d e s fă şu r a rea lu crărilor s e lanţul a ctivită ţii de producţie des plan pe anul 1965. m uncitorii, teh ririi disciplinei de producţie, a res
sta» pe anul 1965. siunii M arii A d u n ări N aţion ale. lizate in ţară. făşurată în acest an. precum şi nu nicienii şi inginerii din cele două pectării întocmai a termenelor de
(Agerpres)
meroase propuneri care să asigure secţii au făcut numeroase propu execuţie a proiectelor, elim inarea
îndeplinirea ritm ică a sarcinilor de neri care să ducă la îndeplinirea greşelilor de execuţie grafică ce au
plan. Angajam entele luate de colec planului pe anul viitor. Pentru creş repercusiuni asupra ca lită ţii pro
tivele de muncă vădesc hotărîrea dc terea prod u ctivităţii muncii şi îm bu duselor, precum şi întărirea colabo
/ \
ră rii dintre sectoarele de concepţie
Din cronica întrecerii anul 19G5. tocm it pe baza acestor propuneri şi cele productive.
nătăţirea calităţii, planul M .TO . în
a da viaţă prevederilor planului pe
A,
prevede montarea la turnătoria de
lingnlîere a unei freze pentru pre E M IL I AN MARACINESCU
corespondent
Mai mult oţel special lucrarea lingotiei elor. introducerea
in flu x u l tehnologic a curăţării prin Va spori capacitatea
La E. M. Ţebea electrice de la C.S. Hunedoara. în hidrosablaj, precum şi a trei grei-
Colectivul de muncă al oţelăriei
Icre monocablu, asigurarea pieselor
drum at de organizaţia de partid, a şi sculelor necesare. introducerea de transport
reuşit ca în arest an să producă gazului metan la cuptorul rotativ
Cu acelaşi entuziasm au continuat colectivului sectorului I, care a ob
întrecerea după îndeplinirea planu ţinut în cursul anului cele mai bune peste plan 4.200 tone oţel special, dc uscat aisip şi altele. Sporirea capacităţii do transport
lui anual de producţie şi m inerii de realizări. Dintre echipe se re indeplinindu-şî înainte de tc*rmen H otărîţi să-şi îndeplinească in mod pe calea ferata in depline condiţiuni
la E. M. Ţebea. Munca plină de e- marcă in mod deosebit cele con sarcinile anuale. Aşa cum s-a ară exemplar sarcinile, m uncitorii, teh de siguranţă a circula ţi vi a lost n-
duse de Teodor Gherman, FIu- tat în adunarea dc dezbatere a c i nicienii şi inginerii dc la centrala bieetivut principal al discuţiilor pur
lan si măsurile luate le-au adus un frelor de plan. obţinerea acestor termoelectrică au propus ca în pla
rea Mihoc şi Mircea Costca. Ele s-au tate de lucrătorii de la R.C.M. Pe
spor de producţie la planul anual situat adesea in lin d u l evidenţiaţi succese a fost posibilă datorită aten nul M.T.O. să fie cuprinse măsuri troşani în adunarea de dezbatere a
pină în prezent de peste 8.000 tone lor in intrecerea socialistă pe ex ţiei acordate creşterii in d icilo r de ca : montarea cazanului m\ 3. în cifrelor de plan. In acest scop au
de cărbune. 5.000 din acestea revin ploatare. utilizare a cuptoarelor, in acest an locuirea ventilatoarelor de gaze Inst propuse măsuri care să ducă
sarcina planificată fiin d depăşită cu arse. punerea la punct a instalaţiei la scurtarea tim pului de încărcare-
10 procente. dc reglare şi automatizare si altele, descărcare. la folosirea din plin a
in sprijinul cuţii au arătat că în secţie sînt crea care să ducă la im bunătăţirea pro capacităţii l'iecăiui vagon. In discu
O ţelarii care nu luat parte la dis
cesului de producţie,
ţii s-a arătat că trebuie întărită co
te de pe acum condiţiile necesare T. M O T IV A T laborarea cu beneficiarii pentru a
înd e p linirii planului din prim a zi a V. TATA Rl«Ş elibera din tim p rampele de des
„Furnalelor minereu mai m ult şi armonios cu munca oamenilor, au anului viito r. P rim -topitoi ii Laurcan corespondenţi cărcare din staţiile Livezeni. Lu-
mai bun" — este lozinca sub care făcut ca planul anual să tic înde Florea. Amato Pascu şi Hristus Coc- peni şi Vulcan în vederea reducerii
s-a desfăşurat anul acesta întrecerea p lin it cu 14 zile mai devreme. De naris şi a lţi oţelari. au făcut nu
socialistă a m inerilor din Ghelar. atunci, pe graficul întrecerii au fost Numai produse tim pului de descărcare. Personalul
Străduindu-se să-i dea viaţă, ei au înscrise ritm ic noi şi noi realizări. meroase propuneri pentru îm bună operativ va trebui să se preocupe
pus un accent deosebit pe extinde Pînă în prezent, plusurile însumea tăţirea procesului ,dc producţie. !u- de calitate mai îndeaproape şi de reducerea me
rea metodelor de exploatare de ma ză peste 375 tone minereu. Cu multă îndu-şi totodată frumoase angaja diei dc~ Staţionare' a vagoanelor, de
re productivitate şi separarea cit mai hărnicie lucrează m inerii de la o ri mente. Insumînd angajamentele lua In adunările de dezbatere a cifre creşterea sarcinii statice.
minuţioasă a m inereului de steril în zontul V I, mina est şi Vadul Do- te de echipele de oţelari. tov. ing. lor dc plan care au avut loc la Asigurarea celor mai bune con
Ioan Ibiceanu a arătat că secţia o-
abataje şi pe căile de acces. Măsu brii. Realizările lor contribuie cel U.M. Cugir. participanţii la discu d iţii de siguranţă a circulaţiei a con
rile pe care le-au aplicat, îm pletite mai m ult la succesul colectivului. telărie electrică va produce în I9G5 ţii au insistat asupra m ăsurilor ce stituit. de asemenea, un obiectiv
im portant al discuţiilor. Experien
peste plan 1.000 tone oţel special. trebuie luate pentru îm bunătăţirea ţa acestui an a dovedit că atunci
Prin aplicarea inovaţiilor N. AVH AMESCU calităţii produselor. Ei au propus in cînd manevrarea şi circulaţia tre
acest scop organizarea unui curs de
corespondent
perfecţionare pentru proiectanţi şi n u rilo r se desfăşoară în depline
Măsuri concrete desenatori tehnici. întărirea colabo condiţiuni de siguranţă, se obţin re
Inovatorii de Ia Uzina de prepa vederea îm bunătăţirii flo tă rii con ră rii cu institutele tehnico-ştiinţifi- zultate frumoase şi în îndeplinirea
rare a m inereurilor din Deva işi centratului", autor Iov Marcu ; „Eva ce în vederea modernizării proce celorlalţi indicatori de plan, sporind
aduc o im portantă contribuţie la cuarea tulburelei din bazinele tam Şi colectivele de muncă ale tu r selor tehnologice si a studierii po capacitatea de transport.
îndeplinirea sarcinilor de plan, la pon ale m orilor cu bile, cu ajutorul nătoriei de lingoticre şi centralei sib ilită ţii de prelucrare a corpului J. C ltlŞ A N
îm bunătăţirea calităţii producţiei, la vacuum ului", autor Petru Vlădoni termoelectrice de Ia Uzina „V icto şi plăcii maşinii de cusut cu agre corespondent
perfecţionarea tehnologiei de fa b ri §i altele.
caţie. Pînă in prezent, s-au înregis Economiile postcalculate pe care
trat la cabinetul tehnic 54 inovaţii le aduc inovaţiile aplicate se ridică
din care s-au aplicat 33. P rintre cele la peste 500.000 Ici. Inovatorilor li
cu eficienţă economică mai mare se Constituirea consiliilor F.D.P.
numără ; „Folosirea intensivă a ce s-au plă tit drept recompensă suma
lulelor de Rotaţie la flotarea m ine de 1G 000 lei.
C olectiv u l F ab ricii „S e b e ş u l" din S e b e ş a co r d ă o m ă r e a lcn tic îm b u reului complex", autor ing. Gheor Ing. NICOLAE PÎNTEA
n ătăţirii con tin u o a calităţii p r o d u s e lo r A n tren aţi in in tr e c e r e a so cia ghe Jurcă şi ing. Petru Tarnovski ; şeful serviciului producţie Tn regiunea noastră au continuat nal Petroşani a avut loc lunî şedin tetului raional Alba al P.M.R., Ior
listă, mttncitorii d e aici au obţirtut iu u ltim a v r e m e su cc ese p e acea s tă (din postul de corespondenţi să se ţină şedinţe de constituire a ţa de constituire a Consiliului oră dan Tătaru şi Vasile Farcaş, secre
„Schimbarea circuitelor de flotare voluntari de la Uzina de pre
consiliilor raionale şi orăşeneşti re
linie, c e e a ce a făcut ca m a r ca fa b r ic ii să se bu cu re d e nn buu ren u m e. la flotarea m inereului cuprifer în parare a m inereurilor Deva) gionale ale Frontului Democraţiei şenesc F.D.P. Din Consiliul orăşe tari ai C om itetului raional Alba al
PiM.R., Sandu Lucreţia, preşedinta
nesc F.D.P. al oraşului Petroşani fac
P rin tre m u n citorii care au contribuit la o b ţin e r e a acestu i su cces se nu
Populare. Iată citcva aspecte: parte 57 tovarăşi. P rintre m em brii com itetului raional al fem eilor, N i
m ă r ă şi Stela B o r c a din secţia fin is a j, p e ca r e o v ed eţi în fo to g ra fia D EV A : La Deva a avut loc ieri Consiliului se numără tov. Lazur colae Groza, m uncitor la I.R .I.L ,
d e m ai sus. Ghiţa Bîldea, muncitoare la fa b ri
şedinţa de constituire a C onsiliu David. prim -sccreiar al C om itetu
Sesiune de comunicări organizată de Comisia lui orăşenesc F.D.P. La şedinţă au lui orăşenesc Petroşani al P.M.R., ca „A rdeleana". A vram Sicoe. lu
luat parte reprezentanţi ai organi Ioan Karpinecz şi V ictor Ghiontiră, cră toi- ka cooperativa meşteşugăreas
muzeelor ştiinţifice zaţiei locale de partid, ai sindica secretari ai Com itetului orăşenesc că „M ureşul" şi a lţii.
Noul program al posturilor da radio In sala de marmură a Casei anual peste 8 milioane de vizitatori, telor şi ai organizaţiilor de tinerel, Petroşani al P.M.IL, T iaian Blaj. s iliu lu i raional F.D.P, a avut loc
SEBES : Pentru constituirea Con
preşedintele C om itetului executiv al
de femei etc.
„S cinieii" a început ieri prima se precizind că scopul sesiunii este de Din Consiliul orăşenesc F.D.P. fac Stafii lui popular al oraşului Petro dum inică o şedinţă la care au luat
Hadioteleviziunea romină anunţă o ia riu l em isiunilor de radio se siune de comunicări organizată de a pune în lum ină rezultatele acti parte printre a lţii tov. Ladislau Fe- şani, Augustin Demeler, m iner la parte reprezentanţi ai organizaţiilor
m odificarea programelor de emisie si'himbă în zilele de luci u astfel : Comisia muzeelor ştiinţifice. In eu- v ită ţii de cercetare desfăşurate în doranici, prim -secretar al Com itetu mina D îlja, Aurel Cristea, m iner la locale de partid, ai organelor de
ale posturilor noasire de radio. In- Programul II işi începe emisiunea vîntul de deschidere, tovarăşa Cons ultim a vreme de muzeele ş tiin ţifi lui orăşenesc Deva al P.M.IL, Ghcor- Aninoasa, Petru Popa, m uncitor la stat şi organizaţiilor dc masă etc.
cepînd de la 1 ianuarie 19G5, dura la 7,30 în loc de 8,30, iar progra tanţa Crăciun, preşedintele Comi ce. In continuare, dr. M. Băcescu, ghe Zăvoianu şi Constantin Dum i- întreprinderea orăşenească de in Consiliul raional F.D.P. Sebeş este
ta de emisie a program ului de radio mul U I la ora 18 în loc de ora 19. tetului de Stat pentru C ultură şi membru corespondent al Academiei trescu, secretari ai Com itetului oră dustrie locală şi a lţii. form at din 51 tovarăşi. Din consi
Bucureşti II va creşte cu o oră; la Duminica şi in sărbătorile legale pe Al tă. a relevat contribuţia adusă la R. P. Romîne, preşedintele Comisiei şenesc Deva al P.M.R., Toan Iri- A LB A IULTA: Şedinţa de consti liu fac parte tov. Georgo U~moş-
fel se va mări si programul postu programul H emisiunea începe la răspindirea c u ltu rii de cele circa muzeelor ştiinţifice, a prezentat u- mie, preşedintele C om itetului exe tuire a Consiliului raional F.D.P. a tcanu. prim -secretar al C om itetului
lu i Bucureşti 111 (pe unde ultrascur ora G, in loc de ora 7, îar pe pro 200 de muzee cu diferite p io file care nele probleme ale cercetării ş tiin ţi cutiv al Sfatului popular al oraşu avut loc în cursul zilei de d u m ini raional Sebeş al P.M.R., Iosif Ivrisboi
te). Incepînd de la data de mai sus gram ul III la oră 1G, in loc de ora 17. există astăzi in ţara noastră şi au fice in muzee, L iv iu Ştcfănescu, se lui regional Deva, Petre Lăzărescu, că. Cu acest p rilej tov. Ioan l’ ipoş, şi Ioan Popa, secretari ai Co
cretar al aceleiaşi comisii, a vorbit colectivist la G.AC. Tîmpa. Paul prim -secretar al Com itetului raional m itetului raional Sebeş al P.M.R.,
Alba al P.M.R. a vo rb it despic rea
Nicolae Filim on, mecanic la fa b ri
Erdei, mecanic de locomotivă şi a l
şi cunoaştere,
despre muzeografie
Preparaţia Petrila ] POSTUL DE CORESPONDENŢI prnf. V icto r Condurache s-a re fe rit ales biroul C onsiliului orăşenesc tîmpină alegerile de deputaţi pen ca „C ăprioara". Ioana Groza, m un
lizările cu care oamenii muncii in-
ţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe s-a
tru M.A.N. şi sfaturile populare.
citoare In fabrica „Sebeşul", Iosif
la noi orientări în muzeografia mon
Din Consiliul raional F.D.P. fac
Paştiu. preşedintele G.A.C. din Daia
dială, iar acad. Constantin Daico F.D.P. form at din 9 tovarăşi. parte 59 tovarăşi printre care tov. şl a lţii. In biroul consiliului raional
VOLUNTARI NE COMUNICA: viciu a făcut o trecere în revistă a Sfatului popular al oraşului regio Ioan Pipoş, prim -secretar al Comi al F.D.P. au fost aleşi 9 tovarăşi.
PETROŞANI: In sala festivă a
cercetărilor privind lumea geto-dacă.
Peste planul anual Petrila devine în anii noştri un oraş acesta s-a ajuns ca aproape fiecare
modern, cu blocuri m ari, conforta
bile. P rin grija partidului şi a sta m uncitor să fie posesorul unei b i T A T EA
blioteci personale. Faptul că in cele
La Preparaţia cărbunelui din Pe tului nostru democrat popular, m i
11 luni ale acestui an s-au vîndut
trila , întrecerea socialistă se desfă nerii şi preparatorii pelrilenî trăiesc cărţi în valoare de 9.000 lei. spune
şoară cu m ult entuziasm. Deşi pla astăzi înlr-un oraş in plină dezvol mult.
nul de producţie la cărbuni brichete tare. 2ilele trecute, in cartierul „0 H B rn întreaga ţară au început M Teatrul de Mal de păpuşi
pe ac. a fost în deplinit cu o lună M artie" au fost dale în folosinţă oa să sc organizeze serbările ■“ “ din Alba lu lia a prezentat
mai devreme, ritm u l a ctivită ţii de m enilor muncii încă 112 apartam en „La noi în uzină" pomului dc iarnă Cei mici vor în prima premieră din actuala .sta
producţie n-a slăbit nici uh mo te. P rintre cei care şi-au schimbat prezenta in faţa lui .Moş Gcrîlă şi giune, piesa lu i Alccu I’opovici :
ment. Dovadă ? In primele 15 zile adresele sînt şi iov. Ion C iur, Ionn a p ă rin ţilo r bogate programe ar „N u prea albă ca zăpada şi mo
Aşa sc intitulează programul
pe
ale lu n ii decembrie, m uncitorii sec Marehiş, M arin Tudorache, Vaier care brigada artistică de agitaţie a tistice pregătite din tim p cu grijă tanul descălţat".
to ru lu i prelucrare au produs peste A vram şi alţii. A lte trei blocuri sînt Preparaţieî cărbunelui Petrila îl va şi etenţie Regia spectacolului aparţine lui
planul anual mai bine de 10.000 tone în prag de recepţie. prezenta cu prilej ui zilei de 30 De Mos Gerîlă va fi foarte gene Petre Diaconii, scenografia lui Er-
cărbuni brichete de calitate superi cembrie. Pentru ridicarea calităţii ros în anul acesta. Numai copii vîn Cudlcr, iar muzica este sem
oară şi la un preţ de cost scăzut. artistice a program ului, brigada, sub lor din regiunea noastră li se vor nată dc Vasile Vcsclovschi şi B ar
Sporul de producţie realizat s-a Cartea la locul de muncă îndrumarea instructorului Nicu Un- distribui cadouri în valoare dc ba Elisabcta.
în făptuit pe seama aplicării planu gureanu, face intense pregătiri. 1.080.003 lei. Elevilor din şcolile BEJ Pentru tin e rii de la I C S II.
lu i M.T.O., privind buna întreţinere In orele lor libere, preparatorii Textul program ului este legat de oraşului regional Deva li s-a pre “ •care locuiesc în tabăra dc la
şi exploatare a agregatelor, fapt ce pe tiile n i sînt pasionaţi citito ri. Sala munca şi activitatea preparatorilor, văzut suma de aproape 30.000 lei. U m iliri, sc organizează periodic,
a permis creşterea randam entului de lectură a bibliotecii este asalta oglindind intrecerea pentru calitate, sum* cc va fi concretizată în ju dc către colectivul clubului, d ife
de prelucrare a cărbunelui cu ace tă zilnic de un mare număr de oa sporirea producţiei de cărbune pre cării. d u lciuri şi cărţi. rite acţiuni cu cartea. Astăzi dc
leaşi capacităţi de producţie. Prin meni. Pe m ulţi dintre ei îi interesea parat. Un capitol din program este Duminică 27 decembrie a c., pildă, are loc lectura colectivă la
calitatea lu cră rilo r executate si scur ză literatura tehnică de specialitate, consacrat „p lim b ă re ţilo r" şi celor “ “ în sala festivă a Şcolii medii cartea „P ovestiri despre Lcnin"
tarea duratei de execuţie a repara pe a lţii litera tui-a beletristică. Gus certaţi cu disciplina în producţie. din oraşul Simcria, a avut loc car
ţiilo r s-an evidenţiat echipele con tul pentru c itii se vede’ de altfel şi P rintre componenţii brigăzii a rtis navalul pionierilor şl şcolarilor. Q R ln perioada vacanţei dc iar
duse de Eugen Szedlacsck, M enrik in curiozitatea şi interesul cu cate Cu acest prilej, form aţiile artis *™ nă, la Casa pionierilor din
m uncitorii frecventează standul de tice se numără tova iaşii Ca ti uşa Petroşani se desfăşoară o bogată
Lorentz, Elisei Boţan, L iv iu Kiss şi Cimpianu, P elin Stoica. Melania tice ale şcolii medii au prezentat
cărţi cu vinzare. un bogat program artistic La sfîr- activitate. Duminică de pildă, cer
schim burile de la exploatare con Cu concursul difuzorului voluntar Herman, Vaier Zuba, Viorica Buf- şitul carnavalului au fost decerna cul de teatru al Casei pionierilor
duse de Iosif M aior, Petru Popa. Ilic Ştefan Boldura, m uncitorii găsesc teanu, Eugen Popa şi alţii. te prem ii în cărţi celor mai fru a prezentat spectacolul cu piesa
M olnar şi a lţii. aicî ultim ele noutăţi literare. Aproa CONSTANTIN BÂDUŢĂ moase costume şi măşti. „D c ce a întîrziat ÎWoş Gorilă*'. In
pe zilnic, tov. Ştefan Boldura v iz i E M IL I AN DOBOŞ H S lo sala Teatrului de stat din cursul zilei de luni, aici a avut loc
încă 112 apartamente tează „L ib ră ria noastră" din oraş, se PETRU G/VlNĂ Petroşani a avut loc dum ini carnavalul fruntaşilor Ia în vă ţă
m uncitori
tură.
interesează ce e nou şi cunoscind
gusturile şi preferinţele cumpărăto (Din postul de corespondenţi că spectacolul cu piesa „Măsură A ctivită ţi asemănătoare se orga
pentru măsură" dc W. Shakespe-
In trecut o aşezare de m ineri n- rilo r îi aprovizionează cu volumele voluntari de la Preparaţia Pe Studenţi ai I. M. Petroşani, im prum utînd cărţi de specialitate de are.
noTiimfi, cu case m ici şi insalubre, dorite la locul de muncă. In felul trila). la biblioteca in stitutului. nizează şl in zilele următoare.