Page 98 - 1964-12
P. 98
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3111
B B
deputatului
m
ru Popa
ti
Succesele obţinute în îndeplinirea nic de calitate cu cadre bine pre tră îşi manifestă profunda lo r re
si depăşirea planurilor anuale, reali gătite. cunoştinţa faţă de partid şi guvern
za rea în anii şescnnlului a unui riim O altă problemă, deosebit de im pentru grija deosebită pe care o a-
mLdiu anual de creştere a produc portantă. analizată de darea de sca cordâ îm bunătăţirii permanente a
ţiei industnalo de aproape 15 la sută mă, şi despre rare voi vorbi în culc condiţiilor de viaţă ale celor cc mun
laţâ de 1 li la sulă cit prevăd Direc ce urmează, o reprezintă investiţiile. cesc. Ei îşi exprim ă hutărîrea de a
tivele Congresului al lll-le a al p arti In perioada 1960—19G4, datorită munci mai bme în anul care vine,
dului constituie o strălucita con li r- g rijii permanente pe cure o poartă pentru îm bunătăţirea calităţii pro
mare a justeţei politicii de industria partidul şi statul nostru dezvoltării duselor. pentru îndeplinirea exem Tovarăşi deputaţi, prin înzestrarea tehnică tot mai mo
dernă a economiei noastre* naţionale,
lizare socialistă a ţârii, bazată pe a- ei oivomice si soc ial-c ulturale a tu plară a san in ilo r ce le revin. Comisia ec onomico-financ iară a
plicaiea creatoare a învăţăturii mar- turor regiunilor ţării, regiunii Hune In planul de stat pe anul J965 M arii Adunări Naţionale, nnalizind în scopul ridicării continue a calită
xist-leniniste, cm o asigură de/volia- s-au prevăzut fonduri de investiţii proiectul bugetului de stat al Repu ţii produselor noastre, a prestigiului
rea armonioasa. m ultilaterala si ci hi- doara i-nu lost aloi ale pentru in blicii Populare Roniine pe anul 1965, „m ărcii" fabricii atît pe piaţa inter
vestiţii fonduri în valoare de peste u i 11 la sută mai mari ca in 1964. nă cit şi la export.
ubrată, pe o linie mereu ascendentă Pentru regiunea Hunedoara, investi a constatat că a fost întocm it in de
a întregii economii naţionale. 11 m iliarde lei. Peste 72 la suta din ţiile alocate se ridică Ja apioape 2 plină concordanţa cu indicatorii pla Fondurile alocate de la buget pen
investiţiile repartizate pe anul 1964 tru realizarea dife rite lor obiective şi
La realizările evidenţiate în darea nu fost destinate industriei siderur m iliarde lei. In anul v iito r vor con nului de dezvoltare a economici na
de seamă prezentată în laţn M arii gice şi extractive. tinua in lilm susţinut lucrările de ţionale. reflectând în expresie fina n acţiuni planificate vor trebui folo Clubul din Petrila a devenit un loc mult îndrăgit de către mi
Adunări Naţionale, o contribuţie im deschidere şi dezvoltare a noii mine ciară sarcinile sporile din ultim ul an site cu grijă pentru a se asigura efi nerii din localitate. Fiind dotat cu tot ce este necesar, acest club
In centrul preocupărilor întreprin al sesenalului. cienţa lor maximă. Pe baza expe
portantă an adus-o şi colectivele în de la Dîlja. care va intra în func asigură condiţii dintre cele mai bune pentru desfăşurarea unei susţi
tre prin d erilo r din regiunea Hune derilor beneficiare şi de construcţii ţiune la începutul anului. Concomi Proiectul bugetului de stat pe anul rienţei acumulate pînă în prezent, nute activităţi cultural-artistice.
organiza
institutele de proiectări.
au stat indicaţiile conducerii parti
doara care. antrenate in întrecerea tent. vor fi intensificate lucrările de 1965 prevede la venituri 90,401.4 m i tn fotografie : Of/Va pasionali ai şahului, disputîndu-şi întîielatea.-
socialista în cinstea celei de-a XX-a dului privind i reşteren continua a deschidere a minei Paroşeni şi vor lioane lei. iar la cheltuieli 98.401.4 ţiile de construcţii-m nntaj. furnizo
aniversări a eliberării patriei, au des eficienţei investiţiilor. Pe majoritatea începe lucrările de desc hidere a noi milioane lei. cn un excedent p la n ifi rii de utilaje şi materiale, benefi
luat
şantierelor din regiune s-au
făşurat o activitate rodnică. plină măsuri pentru desfăşurarea in lilin lor câmpuri miniere de la Ţe- cat de 1.000 milioane lei. ciarii in ve stiţiilo r si organele Băncii
de avânt si pasiune. Rondele acestei susţinut a lu cră rilo r de co n striu ţii- bea Vor fi puse în funcţiune Rezultat al a ctivităţii harnice. în de Investiţii trebuie să aibă o preo
a ctivităţi sînt concretizate in înde fabrica de produse refractare din sufleţite a m ilioanelor de oameni ai cupare continuă pentru folosirea cit Probleme ale muncii sfaturilor populare
plinirea planului producţiei globale monlaj, asjgurinclu-sc din tim p pro Alba IiiIia. rare urmează să asigure muncii, acum ulările băneşti consti mai judicioasă a fon d u rilor de in-
iectele, amplasamentele şi utilajele
industriale cu 11 zile moi devreme, aprovizionarea întreprinderilor side tuie factorul hotăritor în reproduc v stiţii. darea Ia tim p in funcţiune
valoarea produselor ce vor li date necesare. A existat o mai mare pre rurgice din Hunedoara si Reşiţa ru ţia socialistă lărgită si în mărirea a noilor obiective şi atingerea în cel
ocupare cn proiectele să prevadă a-
ayr *
l a
peste plan pînă la finele anului — sa moţă de calitate superioară, fa continuă a fundului de consum so mai scurt tim p a param etrilor teh ifftu [TM 1 1 D ' 1 1
H
după date prelim inare — ridic în - plicarea celor mai moderne procese brica de oxigen de la Hunedoara, cial. Creşterea acestor acumulări nic o-economki planificaţi. d teiilUgJCII <s r W li U X l i U (TijaJJţ ibv «
tehnologice ele exploatare şi a calcr
li
du-se la 230 milioane de lei. Pînă care va permite modernizarea teh permite alocarea în anul 1065 a unor Fondurile bugetare destinate ac
mai eficiente sisteme constructive. sume sporite pentru dezvoltarea t— ţiu n ilo r soc ial-c ulUu ale. ac ţiu n ilo r
în prezent m inerii au dat patriei De asemenea, s-a trecut la organi nologiei de elaborare a oţelului în o _ r
peste plan 10G mii tone cărbune. 39 zarea mai raţionala a activităţii pe cuptoarele* M artin s a. Totodată, vor conomiei naţionale şi acţiunile su- de gospodărie comunală. întreţinerii ¥> cn f > ji
m ii tone minereu de fier. lu rn a lişlii, şantiere, extinderea mecanizării lu începe lucrurile de construcţie a noii cial-culturale. drum urilor, acţiunilor agrotehnice şi î ' ’ D0DU 5 ’
oţelarii şi lam inatorii 72 mii tone crărilor. folosirea pe scară mai largă lubrici de dolomită de la Hunedoara, Din totalul cheltuielilor bugetare, zooveterinare etc, vor trebui folosite I 1 v2 ta rJ m
fontă. 90 m ii tone oţel. 14 mii tone a unor materiale de construcţii efi vor cre.ş'e capacităţile de produc pentru finanţarea economiei naţio cu mai multă grijă gospodărească
lam inate finite si alte produse. Con ciente. gospodărirea raţională a fon ţie la uzinele metalurgice din Cu- nale sînt prevăzute 63 139 milioane si în strictă conform itate cu desti Ocrotirea sănătăţii oamenilor mun tru T.B.C. si brucetoză. AtsJlmen
pentru depistarea focarelor la T.B.C,
siderăm im portant să arătăm că. da durilo r băneşti si ridicarea nivelu gii şa. lei. cu 5.184.1 milioane lei moi m ult naţia prevăzută. cii din raionul Alba constituie una
torită descoperirii si valorificării a îndeplinirea planului de investiţii decât realizările prelim inare pe re Este necesar ca organele M iniste din principalele preocupări ale co s-a efectuat a tit în sectorul socia
noi rezerve interne de către între lui de calificare al m uncitorilor. ridică în faţa noastră sarcini deose nul 1064. Cea mai mare parte a chel rului Finanţelor. Băncii de Stat. m itetului executiv al sfatului popu list cit şi in gospodăriile particulare,
prinderi. 95 la sută din această de Ca urmare a aplicării acestor mă bit de importante. Va trebui să tu ie lilo r pentru finanţarea economiei Băncii ele Investiţii, precum şi orga lar raional, a tuturor cadrelor medi- iar focarele de bruceiozâ s-au depis
păşire se realizează pe seama creş suri, s-a reuşit u t o serie de obiec muncim cu toată hotărîrea pentru naţionale este destinată investiţiilor. nele financiare si de control din în co-sanitarc. Ea are ca scop preveni tat în sectorul socialist. In acest scop
terii productivităţii muncii. Pe aceas-, tive industriale im portante să fie înlăturarea deficientelor care s-au Suma de 27 252.7 milioane lei alocată treprinderi. organizaţii si institu ţii rea îm bolnăvirilor, creşterea capaci s-au efectuat populaţiei care lucrea
ză în sectorul zootehnic 5 608 in tra-
tâ linie se înscrie şi iniţia tiva lu r- date în exploatare înainte de ter manifestat în această activitate cum de la buget. împreună cu sumele să-şi îmbunătăţească în continuare tăţii de muncă a întregii populaţii. derm oreacţii (I.O.R ) şi 3 691 vacci
naliştilnr de la Hunedoara şi Călan menele planificate. Cîteva exemple sînt : ncritm icitatca în realizarea provenite din celelalte surse de fi activitatea, în vederea asigurării în Pentru aceasta secţia sanitară a sfa nări B.CG. Reacţiile de brucclînă
c are. anim aţi de un înalt patriotism , sînt edificatoare in acest sens. Cup graficelor de execuţie şi în darea în nanţare. vor asigura un volum total d e p lin irii <u succes u sarcinilor fi tu lu i popular raional a luat o seric
descoperind noi posibilităţi, şi-au toarele M artin nr. 7 şi 8 de 400 folosinţă a apartamentelor, finisaje de investiţii de 42.000 milioane lei, nanciare ale statului nostru pe anul de măsuri tehnico-organizatorice pentru depistarea brucelo2ei la ani
tone şarjă de la C.S H. ,iu fost puse Folosirea judicioasă a acestor fon Î9G5. oglindite în indicatorii proiec care puse in aplicare au dus la re male şi oameni s-au efectuat în sec
propus la începutul anului să pro n-(corespunzătoare la unele Iun uri zultate bune. torul socialist. Aceste acţiuni au a-
ducă întreaga cantitate de fontă pes în funcţiune înainte de tc'rmen cu f> pe şantierele de locuinţe, rămînerea duri însemnate va asigura construi tului bugetului de stat. vut ca scop tragerea unor concluzii
te plan cu cocs economisit. Susţinuţi zile şi respectiv 39 zile, iar grupul în urmă la lucrările unor obiective rea si punerea în funcţiune a noi si Tovarăşi deputaţi, In cadrul sesiunilor sfatului popu cit şi luarea de măsuri eficiente pen
de m inerii din Valea .Jiului şi de energetic ele 150 Mvv de In Paroşeni industriale nparţinîncl M inisterului im portante obiective, înzestrarea e- Ţ inind seama că proiectul buge lar raional şi a sfa turilor populare tru prevenirea din tim p a acestor
către cei de !a Teliuc şi Ghelar, care cu IU zile. Numai pe scama punerii Industriei Metalurgice. C onsiliului conomiei cu utilaje şi maşini ele tului concordă cu sarcinile planului comunale s-au analizat şi dezbătut boli.
in funcţiune mai devreme a celor
au dat cărbune corsificabil cu un două cuptoare M artin s-a realizat o Superior ol A griculturii. înaltă productivitate, creşterea ca economic şî că este asigurata finan o serie de probleme igienico-sani-
conţinut mai mic de cenuşă si un producţie suplimentară ele peste Trebuie să arătăm că în încleoli- pacităţilor de producţie, realizarea ţarea tu tu ro r obiectivelor şi acţiuni tarc, cu care ocazie s-au adoptat ho- Realizările am intite nu puteau fi
minereu mai bogat in fier. furnaliş- 35 000 tone oţel. Acest exemplu ne niren planului de investiţii au fost unor sortimente mai variate si de ca lor planificate. Comisia economico- tărîri corespunzătoare. Astfel, pentru însă obţinute fără o ba2ă materială
tii nu numai că şi-au realizat anga întim pinate şi greutăţi cauzate de a- litate din ce în ce mai bună. nsigu- financiară a M ani Adunări Naţio evitarea accidentelor de muncă s-a corespunzătoare. De aceea, an de
jam entul, dar l-au şi depăşit, eco arată cit este de importantă, pentru nuinite întârzieri în întocmirea pro rînclii-se in continuare dezvoltarea nale propune aprobarea proiectului hotărît înfiinţarea unor comisii pe s-au creat condiţii tot mai b*
creşterea eficienţei investiţiilor, si u r impetuoasă a economiei noastre na întreprinderi, in stitu ţii etc. care să muncă cadrelor medieo-saniti
nomisind 96 mii tone cocs cu care se iectelor ele către unele institute cen bugetului de stat pe anul 1965.
la ren duratei de execuţie. M erită să ţionale. p o trivit D irectivelur Congre identifice locurile de muncă ce pot construcţii de dispensare m
pot produce 110 mii tone de fontă. subliniem preocuparea întreprinderii trale de proiectare, precum si ele li sului a) IIT-lea al P artidului M unci Totodată. în urma analizării exe genera accidente şi îm bolnăviri pro- sint cele de la Alm aşul Mare
si
vrarea nerilm ioă a unor utilaje
In darea de seamă prezentată de de construcţii siderurgice pentru exe confecţii metalice de către în tre p rin toresc Romîn. cuţiei definitive a bugetului de stat fesionnlc. De asemenea, s-a hotărît Mcte.ş, Teiuş, c it şi prin ame
de
l v-arăşul Ion Gheorghe Maurei* s-a cutarea lucrărilor de constnicţii- deri ale M inisterului Industriei Con Proiectul bugetului pe anul 1965 pe anul 1063. Comisia propune apro ca organele medieo-sanitare şi mai celor de la Zlatna, Berghin1,1
barea contului general de execuţie
Calda, Benic şi altele. Unită
cruce roşie sâ organizeze cât
subliniat că îm bunătăţirea calităţii montaj la un înalt nivel calitativ, strucţiilor de Maşini. reflectă, totodată, .grija statului nos a acestui buget. încheiat cu veni m ulle acţiuni de educaţie sanitară. nitare au fost dotate cu o s
produselor trebuie să constituie un precum şi organizarea c u . cea mai Realizarea planului do investiţii tru pentru ridicarea continuă a n i turi în sumă de 81.558.4 milioane lei Aplicând asemenea măsuri s-a reuşit aparate moderne pentru di;
velului de trai al oamenilor muncii.
obiectiv esenţial al întregii activi mare grijă de către conducerea com arc o im portanţă hotărîtonre pentru Pe Hneă sumele im portante prevă si cheltuieli în sumă de 77.714.8 m i ca natalitatea să crească iar m orta şi tratam ent. De asemenea,
fiin d
excedentul
de
lioane Ici.
tăţi economice, element determ inant binatului a probelor* tehnologice, se îndeplinirea planului de produc fie zute pentru majorarea salariilor in 3.843.6 milioane lei. litatea in fantilă să scadă sim ţitor. dotarea u n ită ţilo r sanitare s
vestit ir
an oiţe 500.
Din categoria bolilor infecto-conta-
pentru mersul nostru înainte în ritm lecţionarea şi instruirea temeinică pe anul viitor, pentru asigurarea conform itate cu prevederile H otări- Intrăm în ultim ul an al şesenalu- gionse au dispărut complet tetanusul Serviciu *• f
rii din iunie 1964 a C C. al P.M.R. si
susţinut. a cadrelor ele execuţie şi conducere. dezvoltării ir.ai deparie, în ritm sus a Consiliului de M in iştri, in buget lui cu convingerea că oamenii mun si difteria. Pentru a obţine aseme dotat şi
In anul care se încheie s-au obţi Toate acestea au făcut posibil ca. în ţinut. a întregii economii naţionale. sint înscrise fonduri însemnate pen cii. sub conducerea P artidului M un nea rezultate cadrele medieo-sani- sar in 1
citoresc Komin. vor asigura înde
nut rezultate bune în această direc numai cinci zile după punerea în Pătrunşi de aoeasiă răspundere, con tru finanţarea acţiunilor social-cul plinirea şi depăşirea sarcinilor im tare din raion, traducînd în viaţă ju to r c
condiţj
hotărârile luate în sesiuni, au in iţia t
ţie si in întreprinderile din regiunea funcţiune, noile cuptoare M artin să structorii din regiune vor depune turale. in sumă de 22.075.9 milioane portante care ne stau în faţă in o- o serie de acţiuni eficiente. Numai staţii
lei. Din totalul acestor
cheltuieli.
Hunedoara. Astfel. în exploatările de atingă capacitatea de producţie pro toate eforturile ca noile obiective 30.5 la sulă sint destinate învăţăm în- tapa desăvârşirii construcţiei socia în anul 1964 cadrele medicale au a- un sp
m inereuri feroase şi neferoase s-n iectată. depăşind cu m ult termenele să se ridice la nivelul celor mai tului, 25.8 la sută — ocrotirii sănă liste. vor întări si mai m ult presti cordat peste 90.000 consultaţii la trei i
depăşit conţinutul planificat de me de intrare în funcţiune u celorlalte înalte exigenţe privând calitatea, să tăţii. prevederilor sociale şi c u ltu rii giul patriei noastre. dispensarele de întreprindere. Ja curns»
medi<
la
circum scripţiile sanitare cit si
tal. ia r la cărbunele special pen cuploare sim ilare din combinat. corespundă în tru to lu l cerinţelor teh fizice. 7.6 la sută — ştiinţei, c u ltu rii punctele sanitare din apropierea Jo te s<
tru cocs, extras în Valea .Jiu Rezultate bune an fost obţinute si nicii moderne si să fie puse în func şi artei. 23,1 la sută — asigurărilor cu rilo r de muncă. In aceeaşi perioa tar.
sociale. 13 la sută ajutorului de stat
lui s-nu înregistrat indici ca în ce priveşte scurtarea termenelor ţiune la termenele strict p la n ifi pentru copii. F ie r ve ch i pentru dă s-au efectuat peste 50 000 vacci ionu
lita tiv i superiori celor stabiliţi prin la reparaţiile capitale şi moderniza care. Sume im portante sînt prevăzute nări şi revacoinăi’i in vederea im u te 1
boli
nizării populaţiei la diferite
normele admise. Combinatul siderur rea unor agregate importante din In prezent, în întreprinderi şi pe pentru construcţia ele locuinţe, in a- otelârii transmisibile. Datorită acestor im u L
gic Hunedoara a asim ilat 4 mărci noi Combinatul siderurgic Hunedoara. şantiere are loc dezbaterea cifrelor nul 1965 urm înd să se cheltuiască in In toate întreprinderile din Valea nizări în acest an nu am avut nicî sporit
acest scop, din fondurile statului,
de oţeluri aliate, precum şi noi pro- Astlel, ca urinare a perfecţionării de plan pe alini 1965. In centrul 3 000 milioane lei. Jiului, acţiunea de colectare a fie un caz de tetanus. Im unizări în mase taie bine pregătite, seciwi .
rului vechi a căpătat o mare am
file de laminate cu caracteristici teh p ro filu lu i furnalului nr. 7 pe baza dezbaterilor se află problema îm bu Creşteri sînt prevăzute şi in ce p ri ploare. Conştienţi de im portanta pe al raionului nostru va depur
nice superioare. De asemenea, maşi- unei noi conc epţii şi pi intr-o exec u nătăţirii cn liiâ ţii produselor, a înde veşte bugetele organelor locale ale care o au deşeutâle metalice pentru s-au efectuat şi pentru poliom ielită, efo rtu ri pentru îm bunătăţirea
difterie etc., obţinîndu-se rezultate
nîle-unelte şi alte produse ale uzine ţie şi exploatare mai raţională, s-au p lin irii planului ele investiţii, a li puterii de stat. ale căror cheltuieli fabricarea oţelului, oamenii muncii similare. tinuă a stării de sănătate a
lor constructoare de maşini din Cu- obţinut Indici de utilizare superiori, vrării la termenele contractuale si vor însuma 16.150.9 milioane lei. ce din oraşul regional Petroşani au în laţiei.
vor fi acoperite din veniturile pro
Cuncscînd faptul că o parte din
gir, se bucură de o bună apreciere care se ridică la nivelul realizărilor la un nivel calitativ superior a tu p rii ale sfaturilor populare, din co treprins sistematic acţiuni de mun boli sînt comune omului si anim ale
că patriotică si au colectat şi predat
a tit pe piaţa internă cit şi la export. pe plan mondial, iar consumul spe turor produselor destinate exportu tele defalcate din impozitele şi ve la I.C.M. cantitatea de 8 776 tone ing. M lTR O FA N D R ÎM D AR I
Cu toate aceste rezultate pozitive, cific de cocs pe tona de fontă în luna lui. însufleţirea cu care oamenii n iturile republicane, precum şi din fier vechi, care a luat drum ul oţelă- lor. in urma unei decizii a sfatului vicepreşedinte al Comitelu.
în domeniul ca lită ţii s-au manifestat decembrie a fost redus cu peste 230 muncii din regiune participă la a- atorărite de In bugetul republican. riilo r. De la începutul anului şî pînă popular s-au întreprins două acţiuni executiv al Sfatului popul
Tovarăşi deputaţi. acum s-au mai colectat şi predat la în vederea depistării focarelor pen raional Alba
si unele deficienţe, care se dalore.se kg faţă de plan. cesie dezbateri, propunerile şi an Pentru executarea cu succes a bu I.C.M. 598 tone de fontă şi 258 tone
abaterilor de Ja disciplina tehnolo Un volum im portant din fondurile gajamentele luate sînt o garanţie getului de stat pe anul 1965. trebuie de metale nefieroa.se. In total s-au
gică, slabei exigenţe manifestate de de investiţii alocate regiunii Hune că planul pe 1965 va fi realizat şi acordată în continuare atenţie creş colectat peste 963 vagoane a cile 10 4
serviciile controlului tehnic de ca doara a revenit construcţiilor social-, depăşit terii productivităţii muncii, precum tone metal fiecare. în probă de funcţionare—primul grup
litate, de conducerile întreprinderi culturale. Jn acest an vor fi dale în Proiectul de buget expus în faţa şi reducerii preţului de cost. conco Cele mai mari cantităţi de deşeuri
m itent cu îm bunătăţirea continuă a metalice au fost colectate de către
lor. Aceste probleme au fost larg folosinţă, ca urmare a înde plinirii M arii Adunări Naţionale reflectă
ca lităţii produselor — sarcină c entra colectivele de muncă de la E. M. al hidrocentralei de la Buhuşi
dezbătute şi analizate cu colectivele planului construcţiilor ele locuinţe, cerinţele dezvoltării mai departe a lă cu caracter permanent a întregii Petrila. E. M Lupeni, Preparaţiile
du cadre tehnice şi de m uncitori, s-au apioape 4 000 de apartamente. De economiei naţionale, corespunde in noastre economii. de cărbuni Petrila şi Lupeni, Ter BACAU 28 (coresp. Agerpres). — cadă", pe acelaşi canal cu al
Este necesar ca ministerele, cele
sta bilit măsuri concrete de perfec asemenea, s-au construit staţia de ii u to tu l intereselor poporului nos lalte in stitu ţii centrale, comitetele e- mocentrala Paroşeni, Viscoza L u Energia apelor B istriţei pune in centrale, cure folosesc debitu
ţionare a proceselor tehnologice, de televiziune, clubul muncitoresc clin tru muncitor. De aceea îl voi vota xecutive ale sfaturilor populare, în peni si altele. mişcare noi turbine' la hidrocentra apa din lacul dc acumulare c
CONSTANTIN B ADU ŢA
îm bunătăţire a norm elor de execu Gurabarza, cinematograful din Lu- cu deplină încredere şi mă angajez treprinderile şi organizaţiile econo m uncitor lele construite intre Bicaz şi Bacău. Piatra Neamţ.
Luni a intra t în proba de funcţio
Constructorii de pe B istriţa
ţie şi recepţie pe fiecare produs, de peni, numeroase săli de clasă. să lupt cu toată hotărîrea şi puterea mice să ia măsuri eficiente pentru (din postul de corespondenţi nare ccl clintii grup al hidrocentra tinuă în prezent lucrările la Ir
întărire a serviciilor de control teh Oamenii muncii din regiunea noas de muncă pentru realizarea lui. folosirea deplină a cond iţiilo r create voluntari de la Preparaţi a de lei de la Buhuşi. Centrala electrică centralele de la Racova, G îrleni,
cărbuni Petrila) de la Buhuşi funcţionează in „cas duri, Bacău I, şi Bacău II,
I f f R 6 M B ! (V
M i v t i f
w •
O muncă grea, aspră si uneori rele mai harnice D ru jb iş tii Vizente muncii. Trebuie am in tit că pe 1
primejdioasă, lată ce caracteriza în Golesic şi Vnsile Tăut, lu n icu la ri- luni clin acest an planul product,
trecut munca forestierilor. Cu luate xtul M ii’on Năftănuilu. rorhănitorul vita lii munc ii a fost îndeplinit i
acestea oamenii luau drum ul pă Nuţu Urda şi toţi ceilalţi înfruntă proporţie de 111.88 la sulă.
d u rilo r îm pinşi de nevoia de n-şi intem periile naturii trim iţln d în- Munca forestierilor este din pli
cîstiga existenţa, Rumineau în pă trepi inderilor cantităţi sporite de răsplătită Oamenii din brigada In
dure cîteva luni. apoi se întorceau lemn. In fiecare lună, brigada îşi Şofronici de pildă, câştigă in medi
ia casele lor. istoviţi dc trudă. depăşeşte sarcina de plan cu 3— t 1.500— 1.600 lei pc lună. Seara s
Astăzi ei lucrează în cu totul alte la .suta Succesele pe care Ic obţine întorc in grup la cabană unde ai
condiţii Faţă de trecut, oamenii nu sînt iodul m u m ii întregului colec condiţii bune de odihnă. Cele I
mai stau doar câteva luni, nu mai tiv de aici, co n diţiilo r de muncă tot cabane in care locuiesc fores'.ÎCiâ
sint sezonieri. Acum ei sînt sala mai bune ce îi sînt create. Numai sint înzestrate cu paturi, cearsa
riaţi ai unor unităţi socialiste, ai brigada lui Vasile Ş oljonici dispu fu ri, cu tot confortul necesar pen
între prin d erilo r forestiere. La În ne de 5 fierăstraie mecanice. 2 fu- tru o odihnă corespunzătoare. To
treprinderea forestieră din Dobra niculare. 7 atelaje. Dar si celelalte aici. se găsesc aparate de radio
spre exemplu, îşi desfăşoară acti brigăzi au fost înzestrate cu ma biblioteci volante, ziare .şi reviste
vitatea peste 300 de oameni. Ma şini si utilaje. Brigada condusă de A lte două cabane sînt în construc
joritatea sînt permanenţi. Dacă Gheorghe Radu lucrează în parche ţie. Oamenii an aici tnl ce Ic este
vrei să stai de vorbă ru ei îi voi tul Iazuri, dincolo de comuna Bă- necesar. Rulcle le sint spălate U
în lîln i în parchetele de pe Valea trînn, cel mai îndepărtat loc de se timp. cooperaţia de consum apro
Casugului. Valea Ţiganului sau diu] întreprinderii. Şi această b ri vizionează parchetele cu tot felul
dincolo de comuna Bătrîna. in in i gadă se numără p rintre cele mai de produse alimentare şi industria
ma m unţilor Poiana Rusca harnice. Şi ?a este înzestrată cu le. in m unţi func ţionee.ză un punct
maşini moderne. In parchetele a-
Brigada lui Vnsile Şofronîci cu sanitar etc. Doar Vasile -Şolmnici
prinde peste 40 de oameni. S-a in parţinînd 1 ntreprindei ii forestiere mai dă câte o fugă prin Jlia Dac ă
stalat de multă vreme în parc hetul din Dobra. funcţionează o lunicti- ii întrebi cu ce scop a coborât din
Poiana Răc hi Vel oi unde exploatea lare, 2-1 fierăstraie mecanice, 6 m unţi iţi lâspunde:
ză fagul. Oamenii sint îm părţiţi pe tractoare. 2 instalaţii de încărcat, — Am fost pe la scoală să văd
echipe si execută toate lucrările, cojitori mecanice şi altele. D atori
cum m:ii merge băiatul.
ineepîncl de la fasonat şi term i- tă folosirii pe scară largă a maşi
Apoi pleacă. Este m indru eă bă
nind cu încărcatul. Am ales anume nilor, munca forestierilor a fost iatul lui, elev în clasa a IX -a la
această brigadă pentru a scrie des m ult uşurată şi a permis o creşte Şcoala medie din 11 ia învaţă bine.
pre ea deoarece se numără prin tre re substanţială a p ro d uctivită ţii V. A LBU
in timpul lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale.