Page 98 - 1964-12
P. 98

Pag.  2                                                                                                Drumul  socialismului                                                                                                          Nr.  3111
                                                                                                                                                           B B



















                                                        deputatului


                                                               m

                                                      ru  Popa


                                                                           ti

         Succesele  obţinute  în  îndeplinirea   nic  de  calitate  cu  cadre  bine  pre­  tră  îşi  manifestă  profunda  lo r  re­
        si  depăşirea  planurilor  anuale,  reali­  gătite.                 cunoştinţa  faţă  de  partid  şi  guvern
        za rea  în  anii  şescnnlului  a  unui  riim    O  altă  problemă,  deosebit  de  im ­  pentru  grija  deosebită  pe  care  o  a-
        mLdiu  anual  de  creştere  a  produc­  portantă.  analizată  de  darea  de  sca­  cordâ  îm bunătăţirii  permanente   a
        ţiei  industnalo  de  aproape  15  la  sută   mă,  şi  despre  rare  voi  vorbi  în  culc   condiţiilor  de  viaţă  ale  celor  cc  mun­
        laţâ  de  1 li  la  sulă  cit  prevăd  Direc­  ce  urmează,  o  reprezintă  investiţiile.  cesc.  Ei  îşi  exprim ă  hutărîrea  de  a
        tivele  Congresului  al  lll-le a   al  p arti­  In  perioada  1960—19G4,   datorită   munci  mai  bme  în  anul  care  vine,
        dului  constituie  o  strălucita  con li r-   g rijii  permanente  pe  cure  o  poartă   pentru  îm bunătăţirea  calităţii  pro­
        mare  a  justeţei  politicii  de  industria­  partidul  şi  statul  nostru  dezvoltării   duselor.  pentru  îndeplinirea  exem­  Tovarăşi  deputaţi,  prin  înzestrarea  tehnică  tot  mai  mo­
                                                                                                                                                 dernă  a  economiei  noastre*  naţionale,
        lizare  socialistă  a  ţârii,  bazată  pe  a-   ei oivomice  si  soc ial-c ulturale  a  tu­  plară  a  san  in ilo r  ce  le  revin.  Comisia   ec onomico-financ iară   a
        plicaiea  creatoare  a  învăţăturii  mar-   turor  regiunilor  ţării,  regiunii  Hune­  In   planul   de  stat  pe  anul  J965   M arii  Adunări  Naţionale,  nnalizind   în  scopul  ridicării  continue  a  calită­
        xist-leniniste,  cm o  asigură  de/volia-                           s-au  prevăzut  fonduri  de   investiţii   proiectul  bugetului  de  stat  al  Repu­  ţii  produselor  noastre,  a  prestigiului
        rea  armonioasa.  m ultilaterala  si  ci  hi-   doara  i-nu  lost  aloi ale  pentru   in ­             blicii  Populare  Roniine  pe  anul  1965,   „m ărcii"  fabricii  atît  pe  piaţa  inter­
                                          vestiţii  fonduri  în  valoare  de  peste   u i  11  la  sută  mai  mari  ca  in  1964.                nă  cit  şi  la  export.
        ubrată,  pe  o  linie  mereu  ascendentă                            Pentru  regiunea  Hunedoara,  investi­  a  constatat  că  a  fost  întocm it  in  de­
       a  întregii  economii  naţionale.  11  m iliarde  lei.  Peste  72  la  suta  din   ţiile   alocate  se  ridică  Ja  apioape  2   plină  concordanţa  cu  indicatorii  pla­  Fondurile  alocate  de  la  buget  pen­
                                          investiţiile  repartizate  pe  anul  1964                                                              tru  realizarea  dife rite lor  obiective  şi
         La  realizările  evidenţiate  în  darea   nu  fost  destinate  industriei  siderur­  m iliarde  lei.  In  anul  v iito r  vor  con­  nului  de  dezvoltare  a  economici  na­
       de  seamă  prezentată  în  laţn  M arii   gice  şi  extractive.      tinua  in  lilm   susţinut  lucrările  de   ţionale.  reflectând  în  expresie  fina n ­  acţiuni  planificate  vor  trebui  folo­  Clubul  din  Petrila  a  devenit  un  loc  mult  îndrăgit  de  către  mi­
        Adunări  Naţionale,  o  contribuţie  im ­                           deschidere  şi  dezvoltare  a  noii  mine   ciară  sarcinile  sporile  din  ultim ul  an   site  cu  grijă  pentru  a  se  asigura  efi­  nerii  din  localitate.  Fiind  dotat  cu  tot  ce  este  necesar,  acest  club
                                            In  centrul  preocupărilor  întreprin­                             al  sesenalului.                  cienţa  lor  maximă.  Pe  baza  expe­
        portantă  an  adus-o  şi  colectivele  în­                          de  la  Dîlja.  care  va  intra  în  func­                                                               asigură  condiţii  dintre  cele  mai  bune  pentru  desfăşurarea  unei  susţi­
        tre prin d erilo r  din  regiunea   Hune­  derilor  beneficiare  şi  de  construcţii   ţiune  la  începutul  anului.  Concomi­  Proiectul  bugetului  de  stat  pe  anul   rienţei  acumulate  pînă  în  prezent,   nute  activităţi  cultural-artistice.
                                                                                                                                                                         organiza­
                                                                                                                                                 institutele  de  proiectări.
                                          au  stat  indicaţiile  conducerii  parti­
        doara  care.  antrenate  in  întrecerea                             tent.  vor  fi  intensificate  lucrările  de   1965  prevede  la  venituri  90,401.4  m i­                   tn  fotografie  :  Of/Va  pasionali  ai  şahului,  disputîndu-şi  întîielatea.-
       socialista  în  cinstea  celei  de-a  XX-a   dului  privind  i reşteren  continua  a   deschidere  a  minei  Paroşeni  şi  vor   lioane  lei.  iar  la  cheltuieli  98.401.4   ţiile   de  construcţii-m nntaj.  furnizo­
       aniversări  a  eliberării  patriei,  au  des­  eficienţei  investiţiilor.  Pe  majoritatea   începe  lucrările  de  desc hidere  a  noi­  milioane  lei.  cn  un  excedent  p la n ifi­  rii  de  utilaje  şi  materiale,  benefi­
                                                                      luat
                                          şantierelor  din  regiune  s-au
        făşurat  o  activitate  rodnică.   plină   măsuri  pentru  desfăşurarea  in  lilin    lor   câmpuri   miniere   de   la   Ţe-   cat  de  1.000  milioane  lei.  ciarii  in ve stiţiilo r  si  organele  Băncii
       de  avânt  si  pasiune.  Rondele  acestei   susţinut  a  lu cră rilo r  de  co n striu ţii-   bea   Vor   fi   puse   în   funcţiune   Rezultat  al  a ctivităţii  harnice.  în­  de  Investiţii  trebuie  să  aibă  o  preo­
        a ctivităţi  sînt  concretizate  in  înde­                          fabrica  de  produse  refractare   din   sufleţite  a  m ilioanelor  de  oameni  ai   cupare  continuă  pentru  folosirea  cit   Probleme  ale  muncii  sfaturilor  populare
        plinirea  planului  producţiei  globale   monlaj,  asjgurinclu-sc  din  tim p  pro­  Alba  IiiIia.  rare  urmează  să  asigure   muncii,  acum ulările  băneşti  consti­  mai  judicioasă  a  fon d u rilor  de  in-
                                          iectele,  amplasamentele  şi  utilajele
       industriale  cu  11  zile  moi   devreme,                            aprovizionarea  întreprinderilor  side­  tuie  factorul  hotăritor  în  reproduc­  v  stiţii.  darea  Ia  tim p  in  funcţiune
        valoarea  produselor  ce  vor  li  date   necesare.  A  existat  o  mai  mare  pre­  rurgice  din  Hunedoara  si  Reşiţa  ru   ţia  socialistă   lărgită  si  în  mărirea   a  noilor  obiective  şi  atingerea  în  cel
                                          ocupare  cn  proiectele  să  prevadă  a-
                                                                                                                                                                                                                    ayr *
                                                                                                                                                                                                                l  a
        peste  plan  pînă  la  finele  anului  —                            sa moţă  de  calitate  superioară,  fa­  continuă  a  fundului  de  consum  so­  mai  scurt  tim p  a  param etrilor  teh­          ifftu  [TM 1 1  D ' 1 1
                                                                                                                                                                                                                         H
        după   date   prelim inare  —  ridic în -   plicarea  celor  mai  moderne  procese   brica  de  oxigen  de  la   Hunedoara,   cial.  Creşterea   acestor   acumulări   nic o-economki  planificaţi.  d teiilUgJCII <s   r W  li  U X l i   U  (TijaJJţ ibv «
                                          tehnologice  ele  exploatare  şi  a  calcr
                                                                                                                                                                                                                                 li
        du-se  la  230  milioane  de  lei.  Pînă                            care  va  permite  modernizarea  teh­  permite  alocarea  în  anul  1065  a  unor   Fondurile  bugetare  destinate   ac­
                                          mai  eficiente  sisteme  constructive.                               sume  sporite  pentru  dezvoltarea  t—   ţiu n ilo r   soc ial-c ulUu ale.   ac ţiu n ilo r
        în  prezent  m inerii  au  dat   patriei   De  asemenea,  s-a  trecut  la  organi­  nologiei  de  elaborare  a  oţelului   în                                                                              o _  r
        peste  plan  10G  mii  tone  cărbune.  39   zarea  mai  raţionala  a  activităţii  pe   cuptoarele*  M artin  s a.  Totodată,  vor   conomiei  naţionale  şi  acţiunile  su-   de  gospodărie  comunală.  întreţinerii   ¥> cn   f   > ji
        m ii  tone  minereu  de  fier.  lu rn a lişlii,   şantiere,  extinderea  mecanizării  lu­  începe  lucrurile de construcţie a  noii   cial-culturale.  drum urilor,  acţiunilor  agrotehnice  şi   î  '   ’  D0DU  5 ’
        oţelarii  şi  lam inatorii  72  mii   tone   crărilor.  folosirea  pe  scară  mai  largă   lubrici  de  dolomită  de  la  Hunedoara,   Din  totalul  cheltuielilor  bugetare,   zooveterinare  etc,  vor  trebui  folosite   I 1 v2 ta   rJ m
        fontă.  90  m ii  tone  oţel.  14  mii  tone   a  unor  materiale  de  construcţii  efi­  vor  cre.ş'e  capacităţile  de  produc­  pentru  finanţarea  economiei  naţio­  cu  mai  multă  grijă  gospodărească
        lam inate  finite  si  alte  produse.  Con­  ciente.  gospodărirea  raţională  a  fon­  ţie  la  uzinele  metalurgice  din  Cu-   nale  sînt  prevăzute  63  139  milioane   si  în  strictă  conform itate  cu  desti­  Ocrotirea  sănătăţii  oamenilor  mun­  tru   T.B.C.  si   brucetoză.  AtsJlmen
                                                                                                                                                                                                                      pentru  depistarea  focarelor  la  T.B.C,
        siderăm  im portant  să  arătăm  că.  da­  durilo r  băneşti  si  ridicarea  nivelu­  gii  şa.         lei.  cu  5.184.1  milioane  lei  moi  m ult   naţia  prevăzută.    cii  din  raionul  Alba  constituie  una
        torită  descoperirii  si  valorificării  a                            îndeplinirea  planului  de  investiţii   decât  realizările  prelim inare  pe  re­  Este  necesar  ca  organele  M iniste­  din  principalele  preocupări  ale  co­  s-a  efectuat  a tit  în  sectorul  socia­
        noi  rezerve  interne  de  către  între­  lui  de  calificare  al  m uncitorilor.  ridică  în  faţa  noastră  sarcini  deose­  nul  1064.  Cea  mai  mare  parte  a  chel­  rului  Finanţelor.   Băncii  de  Stat.   m itetului  executiv  al  sfatului  popu­  list  cit  şi  in  gospodăriile  particulare,
        prinderi.  95  la  sută  din  această  de­  Ca  urmare  a  aplicării  acestor  mă­  bit  de  importante.  Va   trebui   să   tu ie lilo r  pentru  finanţarea  economiei   Băncii  ele  Investiţii,  precum  şi  orga­  lar  raional,  a  tuturor  cadrelor  medi-   iar  focarele  de  bruceiozâ  s-au  depis­
        păşire  se  realizează  pe  seama  creş­  suri,  s-a  reuşit  u t  o  serie  de  obiec­  muncim  cu  toată  hotărîrea  pentru   naţionale  este  destinată  investiţiilor.   nele  financiare  si  de  control  din  în­  co-sanitarc.  Ea  are  ca  scop  preveni­  tat  în  sectorul  socialist.  In  acest  scop
        terii  productivităţii  muncii.  Pe  aceas-,   tive  industriale  im portante  să   fie   înlăturarea  deficientelor  care   s-au   Suma  de  27 252.7  milioane  lei  alocată   treprinderi.   organizaţii  si  institu ţii   rea  îm bolnăvirilor,  creşterea  capaci­  s-au  efectuat  populaţiei  care  lucrea­
                                                                                                                                                                                                                      ză  în  sectorul  zootehnic  5 608  in tra-
        tâ  linie  se  înscrie  şi  iniţia tiva   lu r-   date  în  exploatare  înainte  de  ter­  manifestat  în  această  activitate  cum   de  la  buget.  împreună  cu  sumele   să-şi  îmbunătăţească  în  continuare   tăţii  de  muncă  a  întregii  populaţii.   derm oreacţii  (I.O.R )  şi  3 691  vacci­
        naliştilnr  de  la  Hunedoara  şi  Călan   menele  planificate.  Cîteva  exemple   sînt  :  ncritm icitatca   în   realizarea   provenite  din  celelalte  surse  de  fi­  activitatea,  în  vederea  asigurării  în ­  Pentru  aceasta  secţia  sanitară  a  sfa­  nări  B.CG.  Reacţiile  de   brucclînă
       c are.  anim aţi  de  un  înalt  patriotism ,   sînt  edificatoare  in  acest  sens.  Cup­  graficelor  de  execuţie  şi  în  darea  în   nanţare.  vor  asigura  un  volum  total   d e p lin irii  <u  succes  u  sarcinilor  fi­  tu lu i  popular  raional  a  luat  o  seric
        descoperind  noi  posibilităţi,   şi-au   toarele  M artin  nr.  7  şi  8  de   400   folosinţă  a  apartamentelor,  finisaje   de  investiţii  de  42.000  milioane  lei,  nanciare  ale  statului  nostru  pe  anul   de   măsuri   tehnico-organizatorice   pentru  depistarea  brucelo2ei  la  ani­
                                          tone  şarjă  de  la  C.S H.  ,iu  fost  puse                          Folosirea  judicioasă  a  acestor  fon­  Î9G5.  oglindite  în  indicatorii  proiec­  care  puse  in  aplicare  au  dus  la  re­  male  şi  oameni  s-au  efectuat  în  sec­
        propus  la  începutul  anului  să  pro­                             n-(corespunzătoare  la  unele   Iun uri                                                                zultate  bune.                     torul  socialist.  Aceste  acţiuni  au  a-
        ducă  întreaga  cantitate  de  fontă  pes­  în  funcţiune  înainte  de  tc'rmen  cu  f>   pe  şantierele  de  locuinţe,  rămînerea   duri  însemnate  va  asigura  construi­  tului  bugetului  de  stat.     vut  ca  scop  tragerea  unor  concluzii
       te  plan  cu  cocs  economisit.  Susţinuţi   zile  şi  respectiv  39  zile,  iar  grupul   în  urmă  la  lucrările  unor  obiective   rea  si  punerea  în  funcţiune  a  noi  si   Tovarăşi  deputaţi,  In  cadrul  sesiunilor  sfatului  popu­  cit  şi  luarea  de  măsuri  eficiente  pen­
        de  m inerii  din  Valea  .Jiului  şi   de   energetic  ele  150  Mvv  de  In  Paroşeni   industriale  nparţinîncl   M inisterului   im portante  obiective,  înzestrarea  e-   Ţ inind  seama  că  proiectul  buge­  lar  raional  şi  a  sfa turilor  populare   tru  prevenirea  din  tim p  a   acestor
       către  cei  de  !a  Teliuc  şi  Ghelar,  care   cu  IU  zile.  Numai  pe  scama  punerii   Industriei  Metalurgice.   C onsiliului   conomiei  cu  utilaje  şi  maşini   ele   tului  concordă  cu  sarcinile  planului   comunale  s-au  analizat  şi  dezbătut   boli.
                                          in  funcţiune  mai  devreme  a  celor
        au  dat  cărbune  corsificabil  cu   un   două  cuptoare  M artin  s-a  realizat  o   Superior  ol  A griculturii.  înaltă  productivitate,  creşterea  ca­  economic  şî  că  este  asigurata  finan­  o  serie  de  probleme   igienico-sani-
        conţinut  mai  mic  de  cenuşă  si  un   producţie   suplimentară   ele   peste   Trebuie  să  arătăm  că  în  încleoli-   pacităţilor  de  producţie,   realizarea   ţarea  tu tu ro r  obiectivelor  şi  acţiuni­  tarc,  cu  care  ocazie  s-au  adoptat  ho-   Realizările  am intite  nu  puteau  fi
        minereu  mai  bogat  in  fier.  furnaliş-   35 000  tone  oţel.  Acest  exemplu  ne   niren  planului  de  investiţii  au   fost   unor  sortimente  mai  variate  si  de  ca­  lor  planificate.  Comisia  economico-   tărîri  corespunzătoare.  Astfel,  pentru   însă  obţinute  fără  o  ba2ă  materială
       tii  nu  numai  că  şi-au  realizat  anga­                           întim pinate  şi  greutăţi  cauzate  de  a-   litate  din  ce  în  ce  mai  bună.  nsigu-   financiară  a  M ani  Adunări  Naţio­  evitarea  accidentelor  de  muncă  s-a   corespunzătoare.  De  aceea,  an  de
       jam entul,  dar  l-au  şi  depăşit,  eco­  arată  cit  este  de  importantă,  pentru   nuinite  întârzieri  în  întocmirea  pro­  rînclii-se   in   continuare  dezvoltarea   nale  propune  aprobarea  proiectului   hotărît  înfiinţarea  unor  comisii  pe   s-au  creat  condiţii  tot  mai  b*
                                          creşterea  eficienţei  investiţiilor,  si  u r­                      impetuoasă  a  economiei  noastre  na­                               întreprinderi,  in stitu ţii  etc.  care  să   muncă  cadrelor  medieo-saniti
        nomisind  96  mii  tone  cocs  cu  care  se                         iectelor  ele  către  unele  institute  cen­                         bugetului  de  stat  pe  anul  1965.
                                          la ren  duratei  de  execuţie.  M erită  să                          ţionale.  p o trivit  D irectivelur  Congre­                        identifice  locurile  de  muncă  ce  pot   construcţii  de  dispensare  m
       pot  produce  110  mii  tone  de  fontă.  subliniem  preocuparea  întreprinderii   trale  de  proiectare,  precum  si  ele  li­  sului  a)  IIT-lea  al  P artidului  M unci­  Totodată.  în  urma  analizării  exe­  genera  accidente  şi  îm bolnăviri  pro-   sint  cele  de  la  Alm aşul  Mare
                                                                                                           si
                                                                            vrarea  nerilm ioă  a  unor  utilaje
         In  darea  de  seamă  prezentată  de   de  construcţii  siderurgice  pentru  exe­  confecţii  metalice  de  către  în tre p rin ­  toresc  Romîn.  cuţiei  definitive  a  bugetului  de  stat   fesionnlc.  De  asemenea,  s-a  hotărît   Mcte.ş,  Teiuş,  c it  şi  prin  ame
                                                                                                                                                                                                                 de
       l  v-arăşul  Ion  Gheorghe  Maurei*  s-a   cutarea  lucrărilor   de   constnicţii-   deri  ale  M inisterului  Industriei  Con­  Proiectul  bugetului  pe  anul  1965   pe  anul  1063.  Comisia  propune  apro­  ca  organele  medieo-sanitare  şi   mai   celor  de  la  Zlatna,  Berghin1,1
                                                                                                                                                 barea  contului  general  de  execuţie
                                                                                                                                                                                                                      Calda,  Benic  şi  altele.  Unită
                                                                                                                                                                                   cruce  roşie  sâ  organizeze  cât
        subliniat  că  îm bunătăţirea  calităţii   montaj  la  un  înalt  nivel   calitativ,   strucţiilor  de  Maşini.  reflectă,  totodată,  .grija  statului  nos­  a  acestui  buget.  încheiat  cu  veni­  m ulle  acţiuni  de  educaţie  sanitară.   nitare  au  fost  dotate  cu  o  s
        produselor  trebuie  să  constituie  un   precum  şi  organizarea  c u .  cea  mai   Realizarea   planului  do  investiţii   tru  pentru  ridicarea  continuă  a  n i­  turi  în  sumă  de  81.558.4  milioane  lei   Aplicând  asemenea  măsuri  s-a  reuşit   aparate  moderne  pentru  di;
                                                                                                               velului  de  trai  al  oamenilor  muncii.
       obiectiv  esenţial  al  întregii   activi­  mare  grijă  de  către  conducerea  com­  arc  o  im portanţă  hotărîtonre  pentru   Pe  Hneă  sumele  im portante  prevă­  si  cheltuieli  în  sumă  de  77.714.8  m i­  ca  natalitatea  să  crească  iar  m orta­  şi  tratam ent.  De  asemenea,
                                                                                                                                                                        fiin d
                                                                                                                                                            excedentul
                                                                                                                                                                               de
                                                                                                                                                 lioane  Ici.
        tăţi  economice,  element  determ inant   binatului  a  probelor*  tehnologice,  se­  îndeplinirea  planului  de  produc fie   zute  pentru  majorarea  salariilor  in   3.843.6  milioane  lei.  litatea  in fantilă  să  scadă  sim ţitor.   dotarea  u n ită ţilo r  sanitare  s
                                                                                                                                                                                                                      vestit  ir
                                                                                                                                                                                                                                     an  oiţe  500.
                                                                                                                                                                                    Din  categoria  bolilor  infecto-conta-
        pentru  mersul  nostru  înainte  în  ritm    lecţionarea  şi  instruirea  temeinică   pe  anul  viitor,   pentru   asigurarea   conform itate  cu  prevederile  H otări-   Intrăm   în  ultim ul  an  al  şesenalu-   gionse  au  dispărut  complet  tetanusul   Serviciu   *•  f
                                                                                                               rii  din  iunie  1964  a  C C.  al  P.M.R.  si
        susţinut.                         a  cadrelor  ele  execuţie  şi  conducere.   dezvoltării  ir.ai  deparie,  în  ritm   sus­  a  Consiliului  de  M in iştri,  in  buget   lui  cu  convingerea  că  oamenii  mun­  si  difteria.  Pentru  a  obţine  aseme­  dotat  şi
         In  anul  care  se  încheie  s-au  obţi­  Toate  acestea  au  făcut  posibil  ca.  în   ţinut.  a  întregii  economii  naţionale.   sint  înscrise  fonduri  însemnate  pen­  cii.  sub  conducerea  P artidului  M un­  nea  rezultate  cadrele   medieo-sani-   sar  in  1
                                                                                                                                                 citoresc  Komin.  vor  asigura  înde­
        nut  rezultate  bune  în  această  direc­  numai  cinci  zile  după  punerea   în   Pătrunşi  de  aoeasiă  răspundere,  con­  tru  finanţarea  acţiunilor  social-cul­  plinirea  şi  depăşirea  sarcinilor  im ­  tare  din  raion,  traducînd  în   viaţă   ju to r  c
                                                                                                                                                                                                                      condiţj
                                                                                                                                                                                    hotărârile  luate  în  sesiuni,  au  in iţia t
        ţie  si  in  întreprinderile  din  regiunea   funcţiune,  noile  cuptoare  M artin  să   structorii  din  regiune   vor  depune   turale.  in  sumă  de  22.075.9  milioane   portante  care  ne  stau  în  faţă  in  o-   o  serie  de  acţiuni  eficiente.  Numai   staţii
                                                                                                               lei.  Din  totalul  acestor
                                                                                                                                      cheltuieli.
        Hunedoara.  Astfel.  în  exploatările  de   atingă  capacitatea  de  producţie  pro­  toate  eforturile  ca  noile  obiective   30.5  la  sulă  sint  destinate  învăţăm în-   tapa  desăvârşirii  construcţiei  socia­  în  anul  1964  cadrele  medicale  au  a-   un  sp
        m inereuri  feroase  şi  neferoase   s-n   iectată.  depăşind  cu  m ult  termenele   să  se  ridice  la  nivelul  celor  mai   tului,  25.8  la  sută  —  ocrotirii  sănă­  liste.  vor  întări  si  mai  m ult  presti­  cordat  peste  90.000   consultaţii   la   trei  i
        depăşit  conţinutul  planificat  de  me­  de  intrare  în  funcţiune  u  celorlalte   înalte  exigenţe  privând  calitatea,  să   tăţii.  prevederilor  sociale  şi  c u ltu rii   giul  patriei  noastre.  dispensarele  de   întreprindere.   Ja   curns»
                                                                                                                                                                                                                      medi<
                                                                                                                                                                                                                 la
                                                                                                                                                                                    circum scripţiile  sanitare  cit  si
        tal.  ia r  la   cărbunele  special  pen­  cuploare  sim ilare  din  combinat.  corespundă  în tru to lu l  cerinţelor  teh­  fizice.  7.6  la  sută  —  ştiinţei,  c u ltu rii   punctele  sanitare  din  apropierea  Jo­  te  s<
        tru  cocs,   extras   în   Valea  .Jiu­  Rezultate  bune  an  fost  obţinute  si   nicii  moderne  si  să  fie  puse  în  func­  şi  artei.  23,1  la  sută  —  asigurărilor   cu rilo r  de  muncă.  In  aceeaşi  perioa­  tar.
                                                                                                               sociale.  13  la  sută  ajutorului  de  stat
        lui   s-nu   înregistrat   indici   ca­  în  ce  priveşte  scurtarea  termenelor   ţiune  la  termenele   strict   p la n ifi­  pentru  copii.  F ie r  ve ch i  pentru    dă  s-au  efectuat  peste  50 000  vacci­  ionu
        lita tiv i  superiori  celor  stabiliţi  prin  la  reparaţiile  capitale  şi  moderniza­  care.         Sume    im portante  sînt  prevăzute                                nări  şi  revacoinăi’i  in  vederea  im u­  te  1
                                                                                                                                                                                                                boli
                                                                                                                                                                                    nizării  populaţiei  la  diferite
        normele  admise.  Combinatul  siderur­  rea  unor  agregate  importante   din   In  prezent,  în  întreprinderi  şi  pe   pentru  construcţia  ele  locuinţe,  in  a-   otelârii  transmisibile.  Datorită  acestor  im u­  L
        gic  Hunedoara  a  asim ilat  4  mărci  noi   Combinatul   siderurgic   Hunedoara.   şantiere  are  loc  dezbaterea  cifrelor   nul  1965  urm înd  să  se  cheltuiască  in   In  toate  întreprinderile  din  Valea   nizări  în  acest  an  nu  am  avut  nicî   sporit
                                                                                                               acest  scop,  din  fondurile  statului,
        de  oţeluri  aliate,  precum  şi  noi  pro-   Astlel,  ca  urinare  a   perfecţionării   de  plan  pe  alini  1965.   In  centrul   3 000  milioane  lei.  Jiului,  acţiunea  de  colectare  a  fie­  un  caz  de  tetanus.  Im unizări  în  mase   taie  bine  pregătite,  seciwi   .
                                                                                                                                                 rului  vechi  a  căpătat  o  mare  am­
        file   de  laminate  cu  caracteristici  teh­  p ro filu lu i  furnalului  nr.  7  pe  baza   dezbaterilor  se  află  problema  îm bu­  Creşteri  sînt  prevăzute  şi  in  ce  p ri­  ploare.  Conştienţi  de  im portanta  pe   al  raionului  nostru  va  depur
        nice  superioare.  De  asemenea,  maşi-   unei  noi  conc epţii  şi  pi intr-o  exec u­  nătăţirii  cn liiâ ţii  produselor,  a  înde­  veşte  bugetele  organelor  locale   ale   care  o  au  deşeutâle  metalice  pentru   s-au  efectuat  şi  pentru  poliom ielită,   efo rtu ri  pentru  îm bunătăţirea
                                                                                                                                                                                    difterie  etc.,  obţinîndu-se  rezultate
        nîle-unelte  şi  alte  produse  ale  uzine­  ţie  şi  exploatare  mai  raţională,  s-au   p lin irii  planului   ele  investiţii,  a  li­  puterii  de  stat.  ale  căror  cheltuieli   fabricarea  oţelului,  oamenii  muncii   similare.  tinuă  a  stării  de  sănătate  a
        lor  constructoare  de  maşini  din  Cu-   obţinut  Indici  de  utilizare  superiori,   vrării  la  termenele  contractuale  si   vor  însuma  16.150.9  milioane  lei.  ce   din  oraşul  regional  Petroşani  au  în­  laţiei.
                                                                                                               vor  fi  acoperite  din  veniturile  pro­
                                                                                                                                                                                     Cuncscînd  faptul  că  o  parte  din
        gir,  se  bucură  de  o  bună   apreciere   care  se  ridică  la  nivelul  realizărilor   la  un  nivel  calitativ  superior  a  tu­  p rii  ale  sfaturilor  populare,  din  co­  treprins  sistematic  acţiuni  de  mun­  boli  sînt  comune  omului  si  anim ale­
                                                                                                                                                 că  patriotică  si  au  colectat  şi  predat
        a tit  pe  piaţa  internă  cit  şi  la  export.  pe  plan  mondial,  iar  consumul  spe­  turor  produselor  destinate  exportu­  tele  defalcate  din  impozitele  şi  ve­  la  I.C.M.  cantitatea  de  8 776  tone   ing.  M lTR O FA N   D R ÎM D AR I
         Cu  toate  aceste  rezultate  pozitive,   cific  de  cocs  pe  tona  de  fontă  în  luna   lui.  însufleţirea   cu  care   oamenii   n iturile  republicane,  precum  şi  din   fier  vechi,  care  a  luat  drum ul  oţelă-   lor.  in  urma  unei  decizii  a  sfatului   vicepreşedinte  al  Comitelu.
        în  domeniul  ca lită ţii  s-au  manifestat   decembrie  a  fost  redus  cu  peste  230   muncii  din  regiune  participă  la  a-   atorărite  de  In  bugetul  republican.  riilo r.  De  la  începutul  anului  şî  pînă   popular  s-au  întreprins  două  acţiuni   executiv  al  Sfatului  popul
                                                                                                                Tovarăşi  deputaţi.              acum  s-au  mai  colectat  şi  predat  la   în  vederea  depistării  focarelor  pen­  raional  Alba
        si  unele  deficienţe,  care  se  dalore.se   kg  faţă  de  plan.   cesie  dezbateri,  propunerile  şi  an­  Pentru  executarea  cu  succes  a  bu­  I.C.M.  598  tone  de  fontă  şi  258  tone
        abaterilor  de  Ja  disciplina  tehnolo­  Un  volum  im portant  din  fondurile   gajamentele  luate  sînt  o  garanţie   getului  de  stat  pe  anul  1965.  trebuie   de  metale  nefieroa.se.  In  total  s-au
        gică,  slabei  exigenţe  manifestate  de   de  investiţii  alocate  regiunii  Hune­  că  planul  pe  1965  va  fi  realizat  şi   acordată  în  continuare  atenţie  creş­  colectat  peste  963  vagoane  a  cile  10   4
        serviciile  controlului  tehnic  de  ca­  doara  a  revenit  construcţiilor  social-,   depăşit        terii  productivităţii  muncii,  precum   tone  metal  fiecare.      în  probă  de  funcţionare—primul  grup
        litate,  de  conducerile  întreprinderi­  culturale.  Jn  acest  an  vor  fi  dale  în   Proiectul  de  buget  expus  în  faţa   şi  reducerii  preţului  de  cost.  conco­  Cele  mai  mari  cantităţi  de  deşeuri
                                                                                                               m itent  cu  îm bunătăţirea  continuă  a   metalice  au  fost  colectate  de  către
        lor.  Aceste  probleme  au  fost   larg   folosinţă,  ca  urmare  a   înde plinirii   M arii  Adunări  Naţionale   reflectă
                                                                                                               ca lităţii  produselor  —  sarcină  c entra­  colectivele  de  muncă  de  la  E.  M.  al  hidrocentralei  de  la  Buhuşi
        dezbătute  şi  analizate  cu  colectivele   planului  construcţiilor  ele   locuinţe,   cerinţele  dezvoltării  mai  departe  a   lă  cu  caracter  permanent  a  întregii   Petrila.  E.  M  Lupeni,  Preparaţiile
        du  cadre  tehnice  şi  de  m uncitori,  s-au   apioape  4 000  de  apartamente.   De   economiei  naţionale,  corespunde  in ­  noastre  economii.  de  cărbuni  Petrila  şi  Lupeni,  Ter­  BACAU  28  (coresp.  Agerpres).  —   cadă",  pe  acelaşi  canal  cu  al
                                                                                                                Este  necesar  ca  ministerele,  cele­
        sta bilit  măsuri  concrete  de  perfec­  asemenea,  s-au  construit  staţia  de   ii u to tu l  intereselor  poporului  nos­  lalte  in stitu ţii  centrale,  comitetele  e-   mocentrala  Paroşeni,  Viscoza   L u ­  Energia  apelor  B istriţei  pune  in   centrale,  cure  folosesc  debitu
        ţionare  a  proceselor  tehnologice,  de   televiziune,  clubul  muncitoresc  clin   tru  muncitor.  De  aceea  îl  voi  vota   xecutive  ale  sfaturilor  populare,  în­  peni  si  altele.  mişcare  noi  turbine'  la  hidrocentra­  apa  din  lacul  dc  acumulare  c
                                                                                                                                                         CONSTANTIN  B ADU ŢA
        îm bunătăţire  a  norm elor  de  execu­  Gurabarza,  cinematograful  din  Lu-   cu  deplină  încredere  şi  mă  angajez   treprinderile  şi  organizaţiile   econo­  m uncitor  lele  construite  intre  Bicaz  şi  Bacău.   Piatra  Neamţ.
                                                                                                                                                                                    Luni  a  intra t  în  proba  de  funcţio­
                                                                                                                                                                                                                        Constructorii  de  pe  B istriţa
        ţie  şi  recepţie  pe  fiecare  produs,  de   peni,  numeroase  săli  de  clasă.  să  lupt  cu  toată  hotărîrea  şi  puterea   mice  să  ia  măsuri  eficiente  pentru   (din  postul  de  corespondenţi   nare  ccl  clintii  grup  al  hidrocentra­  tinuă  în  prezent  lucrările  la  Ir
        întărire  a  serviciilor  de  control  teh­  Oamenii  muncii  din  regiunea  noas­  de  muncă  pentru  realizarea  lui.  folosirea  deplină  a  cond iţiilo r  create  voluntari  de  la  Preparaţi a  de   lei  de  la  Buhuşi.  Centrala  electrică   centralele  de  la  Racova,  G îrleni,
                                                                                                                                                      cărbuni  Petrila)             de  la  Buhuşi  funcţionează  in  „cas­  duri,  Bacău  I,  şi  Bacău  II,
                                                                                                                                                   I  f f       R 6  M B !  (V
                                                                                                                                                           M  i  v  t i  f
                                                                                                                                                    w  •
                                                                                                                                                     O  muncă  grea,  aspră  si  uneori   rele  mai  harnice  D ru jb iş tii  Vizente   muncii.  Trebuie  am in tit  că  pe  1
                                                                                                                                                   primejdioasă,  lată  ce  caracteriza  în   Golesic  şi  Vnsile  Tăut,  lu n icu la ri-   luni  clin  acest  an  planul  product,
                                                                                                                                                   trecut  munca  forestierilor.  Cu  luate   xtul  M ii’on  Năftănuilu.  rorhănitorul   vita lii  munc ii  a  fost  îndeplinit  i
                                                                                                                                                   acestea  oamenii  luau  drum ul  pă­  Nuţu  Urda  şi  toţi  ceilalţi  înfruntă   proporţie  de  111.88  la  sulă.
                                                                                                                                                   d u rilo r  îm pinşi  de  nevoia  de  n-şi   intem periile  naturii  trim iţln d   în-   Munca  forestierilor  este  din  pli
                                                                                                                                                   cîstiga  existenţa,  Rumineau  în  pă­  trepi inderilor  cantităţi  sporite   de   răsplătită  Oamenii  din  brigada  In
                                                                                                                                                   dure  cîteva  luni.  apoi  se  întorceau   lemn.  In  fiecare  lună,  brigada  îşi   Şofronici  de  pildă,  câştigă  in  medi
                                                                                                                                                   ia  casele  lor.  istoviţi  dc  trudă.  depăşeşte  sarcina  de  plan  cu  3— t   1.500— 1.600  lei  pc  lună.  Seara  s
                                                                                                                                                     Astăzi  ei  lucrează  în  cu  totul  alte   la  .suta  Succesele  pe  care  Ic  obţine   întorc  in  grup  la  cabană  unde  ai
                                                                                                                                                   condiţii  Faţă  de  trecut,  oamenii  nu   sînt  iodul  m u m ii  întregului  colec­  condiţii  bune  de  odihnă.  Cele  I
                                                                                                                                                   mai  stau  doar  câteva  luni,  nu  mai   tiv  de  aici,  co n diţiilo r  de  muncă  tot   cabane  in  care  locuiesc  fores'.ÎCiâ
                                                                                                                                                   sint  sezonieri.  Acum  ei  sînt  sala­  mai  bune  ce  îi  sînt  create.  Numai   sint  înzestrate  cu  paturi,  cearsa
                                                                                                                                                   riaţi  ai  unor  unităţi  socialiste,  ai   brigada  lui  Vasile  Ş oljonici  dispu­  fu ri,  cu  tot  confortul  necesar  pen
                                                                                                                                                   între prin d erilo r   forestiere.  La  În ­  ne  de  5  fierăstraie  mecanice.  2  fu-   tru  o  odihnă  corespunzătoare.  To
                                                                                                                                                   treprinderea  forestieră  din  Dobra   niculare.  7  atelaje.  Dar  si  celelalte   aici.  se  găsesc  aparate  de  radio
                                                                                                                                                   spre  exemplu,  îşi  desfăşoară  acti­  brigăzi  au  fost  înzestrate  cu  ma­  biblioteci  volante,  ziare  .şi  reviste
                                                                                                                                                   vitatea  peste  300  de  oameni.  Ma­  şini  si  utilaje.  Brigada  condusă  de   A lte  două  cabane  sînt  în  construc­
                                                                                                                                                   joritatea  sînt   permanenţi.   Dacă   Gheorghe  Radu  lucrează  în  parche­  ţie.  Oamenii  an  aici  tnl  ce  Ic  este
                                                                                                                                                   vrei  să  stai  de  vorbă  ru  ei  îi  voi   tul  Iazuri,  dincolo  de  comuna  Bă-   necesar.  Rulcle  le  sint  spălate   U
                                                                                                                                                   în lîln i  în  parchetele  de  pe  Valea   trînn,  cel  mai  îndepărtat  loc  de  se­  timp.  cooperaţia  de  consum  apro­
                                                                                                                                                   Casugului.  Valea   Ţiganului   sau   diu]  întreprinderii.  Şi  această  b ri­  vizionează  parchetele  cu  tot  felul
                                                                                                                                                   dincolo  de  comuna  Bătrîna.  in  in i­  gadă  se  numără  p rintre  cele  mai   de  produse  alimentare  şi  industria­
                                                                                                                                                   ma  m unţilor  Poiana  Rusca     harnice.  Şi  ?a  este  înzestrată  cu   le.  in  m unţi  func ţionee.ză  un  punct
                                                                                                                                                                                    maşini  moderne.  In  parchetele  a-
                                                                                                                                                     Brigada  lui  Vnsile  Şofronîci  cu­                             sanitar  etc.  Doar  Vasile  -Şolmnici
                                                                                                                                                   prinde  peste  40  de  oameni.  S-a  in ­  parţinînd  1 ntreprindei ii   forestiere   mai  dă  câte  o  fugă  prin  Jlia  Dac ă
                                                                                                                                                   stalat  de  multă  vreme  în  parc hetul   din  Dobra.  funcţionează  o  lunicti-   ii  întrebi  cu  ce  scop  a  coborât  din
                                                                                                                                                   Poiana  Răc hi Vel oi  unde  exploatea­  lare,  2-1  fierăstraie   mecanice,   6   m unţi  iţi  lâspunde:
                                                                                                                                                   ză  fagul.  Oamenii  sint  îm părţiţi  pe   tractoare.  2  instalaţii  de  încărcat,   —  Am   fost  pe  la  scoală  să  văd
                                                                                                                                                   echipe  si  execută  toate   lucrările,   cojitori  mecanice  şi  altele.  D atori­
                                                                                                                                                                                                                      cum  m:ii  merge  băiatul.
                                                                                                                                                   ineepîncl  de  la   fasonat  şi  term i-   tă  folosirii  pe  scară  largă  a  maşi­
                                                                                                                                                                                                                       Apoi  pleacă.  Este  m indru  eă  bă­
                                                                                                                                                   nind  cu  încărcatul.  Am   ales  anume   nilor,  munca   forestierilor  a  fost   iatul  lui,  elev  în  clasa  a  IX -a  la
                                                                                                                                                   această  brigadă  pentru  a  scrie  des­  m ult  uşurată  şi  a  permis  o  creşte­  Şcoala  medie  din  11 ia  învaţă  bine.
                                                                                                                                                   pre  ea  deoarece  se  numără  prin tre  re  substanţială  a   p ro d uctivită ţii     V.  A LBU
                                             in  timpul  lucrărilor  sesiunii  Marii  Adunări  Naţionale.
   93   94   95   96   97   98   99   100