Page 99 - 1964-12
P. 99
Pag. 3
*
Nr. 3111 Dramul socialismului
IM UHTĂŢ1LE « M IE AGENDA
Experienţa înaintată — 29 DECEMBRIE 1964 W a
MARŢI
CINEMA I
DEVA: 30 de ani de veselie —
cinematograful „P a tria "; Ioana în " 'CE/ZBfVE ÂAU/ll//A/OIZ ■ sf
Pentru sporirea producţiilor de atac — cinem atograful „A rio - ;
Cum obţmem lapte, pe Ungă asigurarea nutre ţu ri liţie — cinem atograful „R epubli /RG/A/ERH TERAC/C/EA/// ŞA Fi/A/Cp'OA/AB/A
PETROŞANI: S-a întîm plat la m i
lor. a apei, a cond iţiilo r de adăpos-
tire un rol de seamă are şi în g riji ca- ; Accatone — cinem atograful n P lO A TÂR//, PEN TRU QEM/ZARPAJNUZU/\j
rea. lală de ce în centrul preocupă „7 N oiem brie- ; LU P E N I: Păşesc !■ t
cinematograful
—
producţia rilo r consiliului de conducere a stat prin Moscova A L B A IU L IA : Fata DE PRODUCT/f PE ANUl M6A, DOR/A'ODIE
„C u ltu ra l";
permanent problema respectării cu
stricteţe a program ului de în g rijire din casa roşie — cinem atograful [
a animalelor. Z iln ic m em brii consi „V ic to ria "; C ertificatul de naştere SPOR IA MUNCA Ş A 'J O avcfu U clt y
sporite de fapte liu lu i de conducere trec pe la fer — cinematograful „23 August" ;
SEBES: Kaloian — cinem atograful
mele de animale şi verifică felul in
care se desfăşoară activitatea în „Progresul- ; Drama ciooîrliei —
sectorul zootehnic. cinematograful „Sebeşul"; ORÂŞ-
5 podăria colectivă din Pricaz. Dar, in vederea obţinerii unor T IE : Feriga de aur — cinematogra
rniv Oi'âştie, a dobîndit o expe- producţii sporite de lapte, pe lîngă fu l „Flacăra- ; H AŢEG : Parasutiş-
i‘ie' bună in ce priveşte creşterea preocupările am intite, am conside tii — cinematograful „P opular- ;
anin a01-. An de an consiliu) de rat ca deosebit de im portant să BRAD: Drama ciocîrliei — cine
conclnyre a| gospodăriei a u rm ă rit permanentizăm şi să cointeresăm în- m atograful „St. roşie- ; SIM E R IA :
sporir<^ efectivelor de animale. Ca g rijito rii-n u ilg ă lo ri în obţinerea u- Popasul — cinem atograful „M u re
urmare a preocupărilor manifestate nor rezultate tot mai bune. în acest şul".
in acesta direcţie. acum gospodăria scop, aplicăm retribuţia după pro A
deţine :t77 de bovine, din care 1.15 RADIO
vn(>' de lapte. Raportînd aceste e- ducţia realizată de către fiecare în / tA A A J J U J J J
&rtive la suprafaţa u n ită ţii noastre, g rijito r de la lotul său de vaci. A- PHO CRAM UL I : 5.30 Lecţia de
la fiecare 100 de hectare de teren ceastă form ă a dat rezultate bune. gimnastică; 5,40 Jocuri populare;
Faţă de anul trecut cînd nu aplicam
agricol revin cîte 54 de bovine, din
retribuţia suplimentară, producţia 6,20 Emisiunea pentru sale: Orga
care 10 vaci de lapte. Am obţinut de lapte a sporit sim ţitor. Am reu nizarea a ctiv ită ţii la casele labo
deci succese de seamă pe linia mă şit în acelaşi tim p să realizăm prin rator; 7,06 Muzică uşoară inte r
r ir ii efectivelor de animale. Conco livrarea unor cantităţi sporite de D E V A : Vedere panoramică din avion. pretată de form aţii vocale şi ins
m itent cu aceasta am urm ărit însă trum entale; 7,30 Sfatul medicu
lapte la I.C.I.L. mai bine de 35.000
şi sporirea continuă a producţiilor lei peste prevederile planului de lui: Sportul în tim pul ie rn ii; 9,26
animaliere. Atenţia cea mai mare producţie. Din această sumă 50 la M elodii distractive; 10,28 Muzică
ne-a fost îndreptată in prim ul rînd sută am d istribuit-o în g rijito rilo r in populară din ţă ri socialiste; 10,50
spre obţinerea unor producţii rid i raport cu cantitatea de lapte muls Scrisori din gospodăriile Pagini din creaţia romînească de ÎNTREGUL SĂU (OlICTtV Dt MDN\
cate de lapte. Spre îndeplinirea a- de către fiecare. Cu această ocazie operetă; 11,30 Radio P rich in d e l;
cestui obiectiv şi-au concentrat efor evidenţiem rezultatele bune obţinu 11,45 Sîntem a ţă rii prim ăvară :
tu rile toţi colectiviştii care lucrează te de către V ictoria Davidescu care cîntcee pioniereşti; 12,03 Cîntcce CÂ PENT9U SUCCtSm OBŢINUTE \W ANUL \%l ţji \\ IMA\
la ferma de vaci. Şi, rezultatele în a p rim it ca retribuţie suplimentară si jocuri populare; 12,30 Oaspeţi
re g is tra te slut bune. Pînă la 1 de pînă la I decembrie 1792 lei. Sofica agricole colective străini despre R.P.R.; 13.00 M uzi UA (A ÎN ANUL li®,8iTiMlLANAl S.fSîWAUllUS,
cembrie a.c. am obţinut 1801 litri de Stanca 1680 lei, Elisabeta Cibian că de balet; 14.30 Radioracheta
pionierilor; 15,30 M elodii populare
lapte de In fiecare vacă furajată, 1537 lei, M anoiiă Gogoaşă 1547 lei de pe pla iu ri olteneşti; 17,15 Scri \sm\m MzuiiAH s,i mai iNiNMiM m w t
fată de 1650 litri c it s-a prevăzut a etc. S p e r i i i p i m a s * ! d l© §MMoaflEEsfb sori din ţară; 18.15 Universitatea 3 B B V TnmHTr tfar
se1 obţine în decursul întregului an. In urma muncii depuse de către tehnică radio; 18.30 Program mu
Acest lucru ne-a permis să livrăm în g rijito rii de la ferma de vaci am
)?. I.C.Î.L. din Simeria 200 hl. lapte obţinut unele succese ele seamă şi In acest an, gospodăria noastră co nă o depăşire medie a producţiei pla zical In cererea a scu ltă to rilo r;
peste prevederile contractuale. pe linia sporirii producţiei de lap lectivă a cultivat cu porumb o .su nificate de 2.350 kg porumb boabe ia 20.30 Noapte bună, copii: „P ă / } J * i , . / •• i
durea de a rg in t- ; 20,40 Muzică dc
prafaţă de 200 ha. Problema care
v In cele ce urmează oş vrea să a- te. Cu toate acestea trebuie să arăt ne-a preocupat de la bun început a ha. Realizarea acestor producţii ne-a dans: 21,15 Ediţie radiofonică Ion
pemus să repartizăm m em brilor co
iă t felul cum am muncit pentru ob <‘ă avem încă rezerve însemnate pe fost aceea a obţinerii de producţii lectivişti re trib u ţii suplim entare în Creangă (X).
ţinerea rezultatelor am intite. Pen care sintem hotărîţi să le punem în sporite. In cadru) adunării generale
tru realizarea unor producţii spori valoare în scopul obţinerii unor pro in care colectiviştii au dezbătut sar cantităţi ce variază intre 300—600 kg. PRO GRAM UL 11: 8.25 Muzică
te. atenţia consiliului de conducere ducţii tot mai ridicate. Pentru acea cinile din planul de producţie, a re NI COLAC DEU de estradă; 9,03 M elodii populare;
10,03 A rii din operete; 10,30 Piese
a fost îndreptată spre asigurarea u- sta însă va trebui să acordăm mai ieşit că producţia planificată este pe secretar al com itetului de partid interpretate de fanfară; 11,03 So
ION K IR
nor condiţii bune de hrănire a ani mare atenţie fu ra jă rii diferenţiate a deplin realizabilă. C olectiviştii au lişti şi form a ţii de am atori — m u
m alelor. Datorită preocupării m ani vacilor de lapte în funcţie de poten arătat însă că numai prin efectuarea preşedintele G.A.C. zică uşoară; 11,18 Orchestre de
festate in această privinţă, am reu ţialul productiv al fiecăreia. In sco întregului complex de lucrări stabi (din postul de corespondenţi m andoline; 12,45 A rii din opere ;
şit să asigurăm furaje în cantităţi pul realizării acestui obiectiv este lit, se va putea realiza sarcina pro voluntari al G.A.C. 13,00 Prelucrări de folclor de Sa F E L IC IT A C U O C A U A
îndestulătoare, din sortim ente va necesar sa lotizăm vacile de lapte pusă. Acum, la sfîrşitul anului, pu Apoldu) de Sus) bin Drăgoî; 13,30 Muzică uşoară t e c »
riate şi de bună calitate. Acum mai după producţia pe rare o dau. să tem să apreciem cum se cuvine stră romînească; 14,30 Interpreţi ai mu ANULUI NOU
deţinem în stoc 1G5 tone de fin u ri. adm inistrăm în hrana vacilor de dania colectiviştilor noştri. Înainte Venituri importante zicii de operetă; 15,05 Muzică popu
peste 280 tone de porum b ştiuleţî, lapte numai furaje în stare prepa de a evidenţia rezultatele obţinute, lară; 15,30 Piese vocale şi instru C O L E C T IV U L D E MUNCI TQQt,
trebuie să scoatem în evidenţă faptul
450 tone de siloz, 150 tone sfeclă fu rată. Spun aceasta deoarece pînă că buna organizare a muncii, exem din cultura tutunului mentale de compozitori rom îni ; T E H N IC IE N I Ş l F U N C Ţ IO N A R I p e n t r u
rajeră. 350 tone coceni etc. In acea acum o parte din cocenii ce-i adm i 16.30 Pagini din opera „Pădurea
stă perioadă fiecărei vaci îi adm i nistram în raţii nu-i preparam. Z i plul personal al m em brilor şi can v u ltu rilo r- de Tudor Jarda; 18.00 R E Z U L T A T E L E O B Ţ IN M U N C A
nistrăm in medie zilnic cîte 6 kg de lele acestea insă ne vom ocupa în d id a ţilo r de partid, au constituit Tutunul este una din plantele teh Cîntece de dragoste şi jocuri popu
♦ •- ' a* de coceni şi aproape 30 mai mare măsură de rezolvarea a- factori im portanţi în activitatea noa nice care se cultivă dc m ult in gos lare: 18,30 Actualitatea literară in S I L E U Q E A Z A N O I
»z. Pină acum nu am dat în cestei probleme astfel incit să dăm stră. Participînd în mare număr la podăria colectivă din Ohaba, raio ziarele şi revistele noastre; 19,30
cilor concentrate Incepînd vacilor numai nutreţuri preparate. muncă, colectiviştii au executat lu nul Sebeş, şi a ocupat in acest ao Tribuna radio; 20,00 Cîntece şt
» zile am sta b ilit să Intro- In afara rezervelor am intite există crările de întreţinere la tim p. efec- o suprafaţă de 30 ha. jocuri populare; 20,25 A rii şi co
raţia fiecărei vaci şi cile încă şi altele. De aceea, ne vom luînd cîte trei prăşite mecanice şi Repartizată pe brigăz.i şi echipe, ru ri celebre din opere; 23,15 Sul ______________________________
de concentrate, strădui să le descoperim şi să le fo tot atîtea manuale. De asemenea, am întreaga suprafaţă a fost lucrată in ta a llî-a „Săteasca" de George U ~ ~ - - i r
litent cu asigurarea eondi- losim cu chibzuinţă, astfel ca şi in aplicat şi o cantitate dc 17 tone azo bune condiţiuni, reuşindu-se în acest Enescu.
adăpostire ne-am preocin- perioada de stobulaţic să obţinem tat de amoniu pe o suprafaţă de lei să se depăşească producţia me
140 ha.
i asigurarea apei necesare producţii sporite de lapte. die planificată la hectar cu 550 kg
e de animale. Din cele trei Acestea sint doar cîteva din lu Trebuie să menţionăm, că acest re TELEVIZIUNE
istente se poate face adă- V (O ltE L SAMOILESCU crările pe care le-am făcut şi caic zultat s-a datorat g rijii manifestate 0 1 1 /M M Q . 0 0 0 8 _ _
turor anim alelor într-un preşedinte al G.A.C. Pricaz alături de calitatea seminţelor, au de colectiviştii noştri pentru executa 18.30 Universitatea tehnică la
t. raionul Orăştie făcut ca gospodăria noastră să obţi- rea la tim p a tu tu ro r lu cră rilo r sta televiziune; 19,00 Jurnalul televi
bilite. Astfel, cu sp rijin u l mecani ziunii; 19,10 C întaţi cu noi !; 19,30
zatorilor. întreaga suprafaţă a fost Versuri închinate R epublicii; 19,50 / — f i L :
arată din toamnă, nplicindu-se în Ilustrate din Bueegi; 20,05 Romi- I— y i— toŞM— p
Editura Academiei R.P.R. au apărut: grăşăminte. Au fost asigurate răsa nia, orizont ’64; 21,15 Cu cîntecul ; 1 >” V: l
duri de bună calitate, viguroase şi
sănătoase. De asemenea, a fost asi şi jocul pe meleagurile patriei. In TF=
ISTORIE cetări juridice. I. Vînlu, M. Lopă* Studii şi cercetări de biologie — gurată o densitate normală, execu- încheiere: buletin de ş tiri şj bule m p
dătescu, I. Merlescu, M. Anghene, botanică 5/1964. tindu-se un număr de 4 praşile, iar tin meteorologic. _ —.-
x, însemnări despre ro- S faturile populare — organe locale recoltatul s-a făcut la tim pul po
nuserise inedite), Publicate ale puterii de stat în R.P.R., 1964, Studii şi cercetări de fizică 8/1964. triv it. xA ' f p --------------— ----------------------------------------------------------------------
;ctea şi S. Schwann, 1964, 25 X 17,50. 45J p„ broşat. 20 lei. Studii şi cercetări lingvistice Toate acesle lucrări, rare au fost Buletin meteorologic CALD Uf?05 HfTCECUL COLECTIV AL
5,25. 186 p. 4- 4 pl., legat 5/1964. de cea mai bună calitate, au con COMBINATULUI PENTRU REAU2ĂRILFDEOSEBITEOajmuTC
velopă, 16 lei. Studii şi cercetări de geologie, trib u it la obţinerea producţiei am in PENTRU 24 ORE
E T N O G R A FIE geofizică si geografie. — Scria geo tite mai sus. ceea ce ne-a permis să Vreme schimbătoare cu cerul a-
ZOOLOGIE fizică 1964. coperit. Vor cădea precipitaţii sub ÎN ANUL 1964-Ş U I UREAZĂ
Academia Republicii Populare Ro- Studii şi cercetări de biochimie realizăm 151.000 lei venituri peste A N - 1 9 6 5 , ULTIMUL ANAL SESENALULU)
ia R.P.R.. Fauna Itcpubli- mîne, Homulus Vuia, T ip u ri de păs 3/1964. suma planificată. P rintre colectiviş form ă de lapoviţă şi ninsoare. Vîn-
şi
tul va sufla p o triv it din vest
irc Romi ne — Pisces Os- torit Ia rom îni (sec. X IX — înce Revista de filozofie 5/1964. tii care au obţinut cele mai bune nord-vest. Temperatura în scădere, c j> n ■VYLiAZrft CLM As .
putul sec. X X ), colecţia „S tudii de rezultate la cultura tutunului se e-
, (Peşti ganoizi şi osoşi), Studii şi cercetări de chim ie videntiază tovarăşii Şovin Mureşan. ziua va fi cuprinsă înlre 2 şi G
J964. 25 X 17,00. 972 p. etnografie 111“ , 1964, 25 X 17.50. 252 6—9/1964. grade, iar noaptea intre —4 şi 4-2
p., broşat, 13 lei. din brigada l. Nicolae Ştef şi Ton
Studii şi cercetări de energetică
legat pergamoid, anvelopă, Lucrarea este rezumată în limba şi electrotehnică 3/1964. M ihălţan. din brigada a ill-a şi Va- grade.
franceză. Studii şi cercetări dc mecanică a- sile Ştef, din brigada a Il-a. PENTRU URM ĂTO ARELE
P E R IO D IC E plicată 4/1964. îng. VIRGIN1A ŞOLEA 3 ZILE
TIINŢE JURIDICE
Studii şi cercetări matematice Studii si cercetări de chimie — (din postul de corespondenţi Vreme nestabilă, cu ceru] va-
ia R.P.R., Institutul de cer 8/1964. Cluj 2/1963. voluntari — G.A.C. Ohaba) I riabil şi temperatura staţionară. Cu PO/LE3UL 2 IL E I D E
3 0 DCCEM & BtC Ş l 4
ANULUI NOU 1 9 6 5
la alegerea re perto riilor cil şi la pre
IC gătirea programelor. Insăsi prezenţa
acestora la o repetiţie a form aţiei,
sau la spectacole, constituie un s ti
mulent pentru activitatea a ltis tu lu i
amator. Or. aşa cum spunea iov. « W W W
îa eultural-artistică a clu- pus accent şi pe organizarea unor re ridicate de activitatea economi merate. Dar. analiza biroului co Pîinişoară Titus. lâsînd coordonarea
ncitoieşti din Valea Jiu- acţiuni menite să contribuie la rid i că, m ilitînd pentru extinderea meto m itetului orăşenesc de partid, a scos a c tivită ţii eulturnl-artistice numai pe £>£ c o N s m m ju
titu it subiectul unei nm- carea nivelului de cultură generală delor de muncă avansate, creşterea în evidenţă îndeosebi lipsurile care seama conducerii cluburilor, s-a a-
: făcute recent de către şi a nivelului profesional al m un p roductivităţii muncii, îm bunătăţi au făcut ca activitatea cultura l-artis- juns la situaţia ca uncie comitete
lite tu lu i orăşenesc de citorilor. Pe lingă cluburi şi între rea ca lită ţii producţiei, întărirea dis tică să nu se r idice, la unele cluburi, ale sindicatelor, în special cele din j ........................... nmvtn,
Petroşani, la care au prinderi s-a organizat în acest scop, ciplinei, respectarea norm elor de la nivelul anilor precedenţi. Petroşani şi Vulcan, să nu simtă
pe lîngă a ctiviştii eultu- şi funcţionează, 20 dc lectorate de tehnică a securităţii etc. La concursurile pe ţară ale fo r răspunderea faţă de această latură
ari ai com itetelor de cultură generală şi 15 lectorate de m a ţiilo r artistice de amatori din Im portantă a muncii lor. De aseme
-edinţi ai com itetelor sin- cultură tehnică, precum şi două uni 0 activitate largă 1956, 1959, 1961, multe form aţii ale nea, a rtiş tii amatori care dovedesc * ’ TI .
ai com itetelor executive versităţi muncitoreşti la Lupeni şi clu b u rilo r din Valea Jiu lu i, p rintre Interes şi pasiune nu sînt stim ulaţi ' FELICITA CĂLDUROS COLECTIVUL
or populare, şefi de in Petrila, cu peste 450 de cursanţi. 140 care cele de la Lupeni şi Aninoasa in mod corespunzător. OE MUNCI r o m , t e h n ic i e c? !,
şi in s titu ţii de pe raza de ingineri din industria m inieră de masă au participat cu succes la fazele
gional Petroşani. In re- participă la şedinţele lectoratului finale. Concursul a) V ll-le a , care Intelectualii - 3 j IN G IN E R I Ş l FU N C Ţ IO N A R I,
:entat de tov. Pîinişoară tehnic, organizat la Petroşani, in ca Se apreciază că în Valea Jiulu i, s-a desfăşurat în acest an, a dove-
?tar al C om itetului oră- drul căruia specialişti din M iniste munca cultural-arlistică la cluburi d it însă că nici în Valea Jiu lu i nu şi munca culturală PEN TRU SUCCESE/. E o b ţ i n u t £ În
artid Petroşani, şi în dis- rul M inelor si Energiei Electrice, de a mers în acest an pe un drum as s-a dar atenţia cuvenită fo rm a ţiilo r P R O D U C ŢIE i n A
ate, au fast dezbătute la I M P. şi C.C.V.J. ţin expuneri pe cendent. Aşa ar fi dacă s-ar trece în artistice, conţinutul re pertoriilor şi U Q E A rĂ
iportnnte ale muncii cul- problemele actuale ridicate de pro revistă octivitatea unor fo rm aţii ar nivelul artistic al in terpretării a fost Problema p a rticip ă rii intelectua
ive, fiind scoase în aee- gresul tehnic în m inerit. tistice de la cluburile din Uricani, sub posibilităţile de care dispun lilo r la viaţa culturală a V ăii J iu
iveolă deficienţele con- Lupeni, Petrila, Lonea etc. La U ri multe din aceste form aţii. Din m un lui a constituit un aspect larg dez- 5 a
r \ / v
n
a
Organizarea şi activizarea brigă bătut in analiza biroului Com itetu l i / 1 e iV / i I * J in
i f i
zilor artistice de agitaţie, a lecto- cani, de exemplu, unde cu ani în ca desfăşurată in cadrul concursu lui orăşenesc de partid din Petro i jiL 'M wwJLiiu M N # ?
rntelor pe diferite teme şi a altor urmă activitatea cultural-arlistică se lui, din rezultatele obţinute se pot şani. A ici s-a arătat că aportul in
forme legate de procesul de produc rezuma doar la un taraf, în eiapa trage concluzii care să fie ghid pen ginerilor. al m edicilor şi a) profe /
de problemele ţie, au făcut ca aportul acestora să a doua a celui de-al V ll-le a con- tru activitatea viitoare. sorilor Ia activitatea cu ltu ra l-a n is-
se simtă din plin în complexul de cui-s pe ţară au participat de aici 7 La Vulcan, munca cui tura I-artis tică nu este pe măsura p o sibilităţi
ei măsuri politice şi organizatorice lua form aţii cu 190 de, artişti am atori, tică nu a depăşit nivelul anilor pre lor. La Lupeni. în afară de cercul
te de organizaţiile de partid pentru dintre cai-e unele, cum e brigada ar cedenţi, iar în ce priveşte form aţia foto, la alte activităţi participă doar
tistică de agitaţie şi orchestra do mu
Jiului funcţionează Dclu* mobilizarea oamenilor muncii la în zică uşoară, au obţinut locuri fru n corală, accasin a dat înapoi. doi ingineri, trei medici şi un cadru
oreşti şj două ale eoopera- deplinirea sarcinilor de plan La taşe la diferitele faze de întrecere. O cauză principală a deficienţe d id a c tic ; la Lonea. în fornvtţîa co eu OCftliĂ AMUtUi N0U | KWfajJrtMu
ţureşii. Iri cadrul acestora E.M. Uricani. E.M. Lonca, E.M. A ni- Succesele de la Uricani au la bază lor este slaba continuitate a activi rală care numără 110 m em bri, doar
•maţii artistice de diferite noasa, unde realizările pe linie de colaboraj-ea dintre com itetul sindi tăţii culturale, munca in campanii trei sînt ingineri, iar cadre didactice,
atrag înspre cluburi tot producţie sînt bune, spre exemplu, catului, organizaţia U.T.M. şi com i (pentru concursuri sau dife rite ani în prezent nici una ; la Vulcan, nu
ameni ai muncii. Pentru brigăzile artistice de agitaţie au fast tetul de femei care, împreună, la versări şi evenimente). O altă caviză participă nici un medic, nici un in J^IA/EAAAX aăAa
.'ulturală desfăşurată la prezente ori de cile ori a fast ne indicaţia com itetului de partid, au este insuficienta preocupare a con- giner. Asemenea situaţii se in tîl-
e cit mai strîns legată de voie. C riticile repetate aduse de bri desfăşurat acţiuni comune pentru m isiilor muncii culturale, a condu r.ese şi în alte localităţi.
producţiei, pentru ca ea gada artistică de agitaţie şi de pro mobilizarea tineretului, a intelectua ce rilo r clu b u rilo r pentru conţinutul, Faptul că inginerii, medicii, pro
\ cerinţelor economice, gramele „T elevizorului- de la mina lilo r şi a gospodinelor la activitatea varietatea re pertoriilor şi sfera de fesorii şi învăţătorii participă in
m ult în sp rijin u l inun- Aninoasa, privind rămînerea în urmă clubului. La fel stau lucrurile la cuprindere a oam enilor muncii. Une tr-un num ăr mic l.i activitatea clu * J J
\ colectivele de condu- a unui mare număr de brigăzi din le form aţii se prezintă )a concurs cu
Clubul sindicatului din Lupeni, unde b u rilo r constituie un exemplu ne
uburiîor, îndrum ate de sectorul rv şi slaba preocupate a unele form aţii artistice au, prin acti programe învechite, fac pica puţin gativ.
de partid, au pus accent acestui colectiv pentru calitatea căr vitatea lor, frumoase tra d iţii (exem pentru îmbogăţirea re p erto riilo r cu Ridicarea a ctivită ţii eultural-ar-
me de activitate a căror bunelui extras, au ajutat organiza ple : fanfara, cercul de artă plasti lucrări noi. de actualitate, cu un con listice de am atori din Valea Jiului f K U N S O O A R A .
r simte din plin. Astfel, ţia de boză şi conducerea sectorului că. echipa de dansuri), iar in acest ţinut ideologic şi artistic mal inalt. cere o colaborare permanentă între , -L. — Iii
numărul brigăzilor nr- in crearea unei opinii de masă pen an s-a ridicai m ult cercul de foto- Analiza biroului com itetului oră consiliul local al sindicatelor, com i
itaţie în sectoarele mari tru înlăturarea acestor deficiente. anratorî care a obfinut prem iul I pe şenesc de partid a reliefat că d e fi tetul orăşenesc U.T.M. şi celelalte
Lupeni, Aninoasa. Lo- Azi. colectivul sectorului IV de la ţară la concursul organizat in vara cienţele manifestate în munca cul organizaţii de masă. iO D esearj ccl de p e i /o t/iqi l ucqatoculcq.
po şantierul de con- mina Aninoasa se numără printre aceasta între cercurile de foto-ama- tural-artistică se datorese $5 faptu In urma analizei făcute a fost e- oin ttiousrutR oeP A nm apc
Petroşani şi în alte urn colectivele care îşi realizează cti tori ale clu b u rilo r muncitoreşti. La lui că unii secretari ai com itetelor Inborat un plan dc măsuri, pentru $• u do nes re .
ire Numărul brigăzilor succes sarcinile de plan la toţi in d i Petrila, colectiv» rl clubului. îndrvi- de partid şi ai organizaţiilor de bază, a cărui traducere în viaţă au fost noi succes! îh oc' l u .iccd sucea:toet
agitaţie in întreprinde- catorii. Exemple asemănătoare sînt ’inat de organizaţiile de partid locale, preşedinţi ai com itetelor sindicate chemate să răspundă toate organi saictxiLO O . o e v u r e z
lea Jiului a ajuns azi 14 H H R LV * Â N t !
multe. C onţinutul program elor b ri a reuşit să pună in scenă, la un n i lor, secretari ai com itetelor U.T.M. zaţiile de partid, conducerile între
găzilor artistice de agitaţie de la vel artistic corespunzător, opereta şi directori de întreprinderi şi insti p rin d e rilo r şi In stitu ţiilo r, comite
i înfiinţarea şl activiza- U ricani, Lupeni. Petrila, Aninoasa „V în t de libertate" de Dunaevslci. tu ţii, nu acordă îndrumarea şi spri tele sindicatelor din Valea Jiului.
forme, vii, operative, s-a a fost axat pe problemele arzătoa E xem ple po zitive m ai pot fi enu- jin u l necesar acestor form aţii, atît L U C IA L IC IU