Page 1 - 1965-01
P. 1
] B'Moteca Cer* * „
R*0<ona/i
n PROLETARI DIN TOATE ŢĂR ILE. V N JŢI-VA )
Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine
D E C R E T
mimmsss Pentru fixarea datei alegerii deputaţilor în Marea Adunare
Naţională şi în Sfaturile Populare
A V lN D l \ v e d e r e c A m a n d a t u l m a r i i a d u n ă r i n a ţ i o n a l e
POPULARE E XP IR Ă LA 5 M A R T IE 19fi5 :
FAŢĂ DE D IS P O ZIŢIILE ART. 28 ŞI 52 D IN CONSTITUŢIE. ş i a l s f a t u r i l o r
C O N SILIU L DE STAT A L R E P U B LIC II POPULARE R O M lNE
d e c r e t e a z ă :
ART. UNIC. — A LEG E R ILE DE D EPU TAT! PENTRU M AR EA ADUNARE N A Ţ IO N A LĂ . PRECUM
ŞI PENTRU TO ATE S FA TU R ILE POPULARE, VOR A VE A LOC LA D A T A DE 7 M A R TIE 1965.
Bucureşti, 2 ianuarie 1965.
Preşedintele Consiliului de Stat
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI PANOUL
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ EVIDENŢIAŢILOR Sărbătorirea revelionului
ROSTITA LA POSTURILE DE RADIO in regiunea noastră
51 TB EV1Z1UNE CU PRILEJUL ANULUI NIU Hunedoara venirea lui ’9G5. La Viscoza te x tiliş tii pe care o trăiesc azi. Pentru eî, briga
festat veselia, bucuria vie ţii fericite
au pornit jocul, in tim p ce sus, în
Pe agenda anului 1964 au ost înscrisnoi suc inim a m unţilor, la cabana Straja, as da artistică de agitaţie, a casei de
Dragi tovarăşi şi prieteni, cunsă in desişul brazilor, so fac ul cultura din localitate a prezentat un
Peste citeva clipe vom rupe ultima filă din calen cese ale forţelor socialismuluişi păcii diţntreaga Oraşul a cunoscut şi în noaptea de timele pregătiri pentru ca noul an frumos program artistic.
lume, Creşte rolul şi influent sistemuliimondial revelion aceeaşi atmosferă de m un
darul anului 1964. socialist in toate problemele majore olerontem- că, entuziastă. M iile de siderurgişti să fie p rim it, conform tradiţiei, cu Pentru munca depusă in anul 1964
Marcind hotarul a două decenii de la eliberarea din schimbul dc noapte au întîm pi- paharele pline. şi succesele frumoase pe care Jc-au
ţarii — anul de la care ne luam acum râmas bun poroneităţii. în întreaga dezvdare a socieţii ome nat noul an, 19G5, în preajma agre Miezul nopţii. Ceasul bate de obţinut în activitatea lor, tin e rii au
a dat roade bogate în înfăptuirea măreţelor obiec neşti. Alături de celelalte ţci socialiste.’omînia gatelor cu foc veşnic. In toate sec douăsprezece ori. După a 12-a bă fost călduros fe licita ţi de către tov.
taie tim pul parcă s-a o p rit in loc.
tive stabilite de partid, a înscris noi succese ale s-a manifestat ca un factor ctiv al vieţiî^terna- ţiile s-a desfăşurat o activitate rod pentru ca cei doi ani care s-au in- D um itru Ţogoe, prim -secretar al Co
m itetului raional llia al I\M .R .
poporului nostru în toate domeniile construcţiei so ţîonale. militind cu persevernţă pentru ftmova- nică. pentru ca noul an să fie întîm - tiln it o clipă doar să-şi poală da M l HON Ţ fC
cialiste. Lucrările recentei Sesiuni a Marii Adunări rea principiilor coexistenţei -aşnice intreârî cu pinat aşa cum este tradiţia hunedo- bineţe. Oamenii îşi strîng inim ile, se corespondent
Naţionale au înfăţişat tabloul acestor realizări. A orînduiri sociale diferite, petru instaurai unui reună: cu revărsarea prim elor tone îmbrăţişează şi îşi urează pentru a-
de metal, din anul abia sosit. Prima
continuat să se dezvolte armorios şi în ritm susţi climat de înţelegere, prietere şi colabora. între şarjă a fost elaborata ]a cuptorul 3, nul 1965 numai bucurii şi succese. B o z
nut întreaga economie naţionaă, prin munca en popoare. de' la noua oţelărie, la ora 1,55. La E momentul in care toţi îşi unesc
tuziastă şi perseverentă o muncitorilor, inginerilor, Republica Populară Romîn şi-a lărgit cqinuu pufin tim p, mai precis ,1a 2,15, to glasurile in tr-u n u i singur, cînd clin Cu m ultă veselie au sărbătorit re
tehnicienilor, prevederile planubi de stat pe anul relaţiile internaţionale, bucundu-se de prienia JURCA EMIL p ito rii din echipa lu i.Io a n Prodan, toate piepturile porneşte tradiţionala velionul şi colectiviştii din Boz, ra
1964 au fost îndeplinite şi depâite. Harta ţării s-a şi simpatia popoarelor iubitare de pace şpro- sudor la Depoul C.F.R. Teiuş de' la cuptorul 1, elaborau cea de a u ra re : „La m ulţi a n i!". Începe un ionul llia . Au fost prezenţi colecti
nou an. G îndurile oamenilor, ale mi
îmbogăţit cu noi obiective indutriole prin intrarea gres. doua şarjă. nerului Petre Constantin, sau ale e- vişti harnici ca Aclam Negrilă,
producţie a numeroase întnprinderi dotate cu Dragi prieteni şi tovarăş Pe o mare întindere, acolo unde se Jeetricianului Gheorghe Petrică, ale Gheorghe .luşra, M iron Tamaş,
h, a modernă, alte întreprinari şi combinate se Acum. cînd trecem în restă realizările ojlui află m arile hale şi, furnale ale com textil işti lor Adela litiu . M ihai Drăieţ, A vram Manea şi a lţii. Cu acest p ri
părea
binatului. cerul Hunedoarei
i construcţie, urmînd să fi- date în funcţiune care se încheie, permiteţî-mca în numele Gni- i cuprins de un foc uriaş, semn că la Eva Bartha. gîndurile tu tu ro r sînt lej. tov. Tovicâ Manea, preşedintele
ii 1965 şi 1966. tetului Central al Partidului luncitoresc Romi» al cuptoarele b a teriilor de cocs, la oţc- îndreptate spre v iilo r: „spor la gospodăriei colective, a fe licita t pe
colectivişti pentru rezultatele ob ţi
muncă în noul an !* îşi spun oamen\i
jte ramurile agriculturii a continuat să se Consiliului de Stat şi al uvernului Repubcii ' lă rii. la fa bricile de aglomerare, ca stringîndu-şi m iinile. nute în anul care a trecut urindu-le
>lte, statul clocind în acest cop însemnate re- Populare Romine, să odresecele mai căldurose şi la furnale, se făceau primele des m ultă sănătate, şi noi succese în
materiole, ţărănimea murritoare. lucrătorii urări de fericire, muncă spoică şi sănătate mn- cărcări înscrise pe fişele de produc In zori. pe stradă, s-au in tîln it in munca în frăţită pe ogoarele colec
gospodăriile agricole de stt şi staţiunile de citorilor. ţăranilor, intelitualilor. activiştbr ţie ale anului 19G5 — cel mai cald drum spre casă. Duceau cu ei încre tivizate.
derea că noul an, 1965, va fj maî
ni şi tractoare ou făcut ca şiîn acest an ogoa- de partid şî de stat, boaţi şi femei, vîr> şi original omagiu adus noului an. bogat în bucurii, mai rodnic decit
să dea rod bogat, un marenumăr de gospo- nici şi tineri, oameni ai muiii de toate naţiona- * anul de care s-au despărţit. A p o l d u l d e S u s
de stat şi cooperative agnole de producţie toţile — tuturor acelora carau-şi precupeţesc fe La clubul nou din oraşul m uncito E. POPA
ncheiat anul cu realizări renrorcabile. S-au ob- ţele şi energia pe vastul ptier al ţării noast* resc, în ju ru l meselor îmbelşugate, corespondent U ltim ele ore ale anului 1964 i-au
noi progrese în lidicarea bunăstării oamenilor în plin avînt. intr-o atmosferă veselă, sărbătoreas găsit pe colectiviştii din A poldul de
,cii — obiectiv fundomentol al politicii parti- Privim înainte cu optimisrşi încredere, convinş siderurgişti, împreună cu fa m iliile lor. Gurabarza Sus in plină sărbătoare. D in cele pa
că, au întîm pinnt noul an peste 800
tru părţi ale comunei, sosiseră la se
ji şi statului nostru. Ao fostiuote măsuri de că noul an va aduce popolui nostru noi victorii diul colectivei cete de copii cu plu-
rire o salariilor, construire delocuinţe, lărgirea în lupta pentru înflorirea prosperitatea patrie A m revăzut aici pe Ştefan Tripşa, guşorul vestind că în curind va în
-lei de invăţămint şi sănătate, dezvoltare a şti- noastre socialiste, iar pe an internaţional noi Erou al M uncii Socialiste, maistrul Spre sala cinem atografului din Gu- cepe A nul nou. In ju ru l televizorului
ii, artei şi culturii. La capătl acestui an de Aurel Stanciu, fu rn a liştii Alexandnt rabar/a, se îndreptau grupuri de oa a lia t la club se adunaseră peste 60
meni veseli, pregătiţi de petrecere.
Comşa şi Petru Lipsa, lam inatorul
ncă, patria noastră se înfăţîşeaă mai frumoasă, succese ale forţelor socialîiului, democraţiei şi Ioan Sfetcu, corsarul Sălăjan Solo- Erau fa m ilii ale harnicilor m ineri de colectivişti prin tre care Nicolae
,i bogata, iar în această minuată imagine pe păcii, destindere în relaţiileiternaţionale, dezvol MIRCEA MOLDOVAN mon şi m ulţi alţii. de la E.M. Barza şi ale altor oameni Toader, Ioan K in \ N istor Rădoi şi
cure ne-o oferă, este întruchipate munca fiecăruia tarea colaborării paşnice <tre toate ţările. elecrician la Depoul C.F.R. Teiuş In prim ele momente ale sosirii ai muncii din întreprinderile şi in alţii. Ei au toastat pentru succesele
dintre noi. Frumos şi minunat este :orul care stă în faţa noului an. tov. Ştefan Şoimoşi, pre stitu ţiile din localitate. S-au inLÎI- dobîndile în anul 1964, pentru bilan
ţul bogat al muncii lor unite. In el
Toate acestea sînt mărturii alt justeţei politicii ţării şî a poporului nostru, ntru înfăptuirea aces şedintele com itetului sindicatului clin n it in sala cinem atografului unde sînt consemnate fapte deosebite :
partidului, căreia cetăţenii ţării nastre ii dau viaţă C.S.If., i-a felicitat pe cei prezenţi şi au petrecut noaptea de revelion. Cei obţinerea a cîte 5.200 kg porumb
prezenţi prin tre care m ulţi fruntaşi
cu entuziasmul propriu acelora o se simt stăpînî tui viitor vă invit să ridicăpaharul şi vă adresez întregul colectiv de siderurgişti pen şi evidenţiaţi în producţie, au cioc boabe la hec tar, realizarea unei pro
deplini pe soarta şi pe roadele rrjncii lor. tradiţionala urare La Mulţhi. tru succesele obţinute în amil care nit paharele, urîndu-şi noi suc ducţii de 2.700 litri lapte de la fie
'a trecut si le-a urat pentru noul an care vacă furajată, creşterea fondu
fericire, noi succese in muncă şi în cese, au dansat şi s-au veselit pînă lui de bază la peste 4 milioane lei
viaţă. în zorii zilei.
etc.
.. . Ca, în.,fiecare an, aproape 400 de
Primirea ue lătra tovarăşul Ghsorghs Ghtrghiu-Dej pe şantierele Hunedoarei au petre Haţeg Ş c o a l a m e d ie
m uncitori, ingineri şi tehnicieni de
cut revelionul la clubul lor clin ora Ca si în a lţi ani, oamenii muncii
a şefilor misiuniloi diplomatice acreditaţi în!.P. Romînă şul tineretului. din oraşul Haţeg şi-au petrecut re , , D e c e b a l “
O
parte din tin e rii cate muncesc
in secţiile com binatului au întim - velionul în incinta întreprinderii sau
instituţiei unde lucrează. Astfel de
pinat noul an împreună, in sala fes Cadrele didactice din şcolile ora
Preşedintele C onsiliulu de Stat al Şefii m isiunilor diplomatice au TrcşcdiutcConsiliului dc Stat al tivă a grupului şcolar profesional. petreceri în colectiv au fost organi şului Deva au sărbătorit revelionul
!U.P. Romîne. Gheorghe Ghcorghiu- prezentat felicitări C onsiliului dc R.P. Romiiu felicitat pc şefii m i Aici, ca şi la celelalte cluburi, ar zate Ia sfatul popular raional, în sala festivă a şcolii medii „Dece-
Dej, împreună cu preşcdntelc Con- Stat Şi guvernului, tovarăşului Gheor siunilor dipiaticc, urindu-lc pros tiştii am atori au prezentat trad iţio U.R.C.C., şcoala medie m ixtă, I.H.I.L. bal“. Tot aici au fost in vita ţi să săr
iiliu lu i dc M in iştri, lo r Gheorghe ghe G hcorghiu-D cj, personal, cu p ri peritate pen popoarele ţă rilo r lor nalul „Plugiişor*, etc. Intr-o atmosferă dc bună dis bătorească revelionul împreună cu
Vlaurcr, şi preşedintele la rii Adu lejul A nului nou, şi urări dc pros şi a toastalentru prietenie, cola MIRCEA NEAGU poziţie participanţii au petrecut pînă cadrele didactice şi elevii anului al
lări Naţionale. Ştefan Vo:cc, au p li peritate poporului romîn. borare inteţională şi pace. în zori. V l-lea a! Şcolii pedagogice din Deva.
n it jo i la amiază Ia Platul Con- Tovarăşii G heorţlic Ghcorghiu- In numcieorpului diplom atic a A lţi cetăţeni din acest oraş şi-au La aceeaşi şcoală, în sala de gim
•liului dc Stat, pe şefii misiunilor Dcj, Ion Gheorghe Maurei* şi Ştefan NICOLAE CALEF Lupeni petrecut revelionul la cabanele Pie nastică. au sărbătorit revelionul şi
Jiplomaticc acrcdilaţi îi R.P. Ro Voitcc au m ulţum it pentru fclicită- răspuns ansadorul R.S.F. Iugo lăcătuş nontor la Depoul C.F.R. trele şi Baleia clin m unţii Retezat, elevii din şcolile oraşului.
mînă. vilc şi urările exprim ate şi s-au în- slavia, A rşdilatovici. Teiuş unde alături de numeroşi siderur Cîteva amănunte despre revelion.
Au participat Grigorc Gcamânu, (Agcrprcs) U ltim ele tone de cărbune ale anu gişti din Hunedoara au toastat în P rincipalul : toată lumea s-a sim ţit
ecretanii Consiliului c Sfat, şi Irclinut, într-o atmosferă cordială, lui 1964 au intrat în silozurile pre- cinstea noului an, au cîntat şi au bine. Muzica — bună, tinerească. In
leorgc Macovcscu. adjuct al mi- prietenească, cu şefii m isiunilor d i paraţiei din Lupeni. In tria ju l m i dansat. pauze s-a urm ă rit emisiunea la te
Prim zi din noul ai — după un an de dute-vino permanent, corespondent elevilor un grup de şcolari au urat
Istrului afacerilor extme. plomatice. nei. vagonetele se odihnesc pairă N. SBUCHKA levizorul instalat in sală. In numele
in care au scos din adîncurile pă- llia cadrelor didactice un nou an de
prime succese m întului rodul bogat al muncii m i muncă rodnică, sănătate şi fericire.
Aceleaşi urări au fost făcute elevi
Minenuri fieroase - doar ciţiva oameni — personalul de Peste 150 de tineri din raionul Jlia lor din partea cadrelor didactice. Şi
nerilor. In exploatare
au
rămas
încă un amănunt : in noaptea de re
flă că rilo r
partid, înc, din 1964 pentru a asi
oraşul
In Hunedo,
nestinse, c Icul munc ii nu conte gura cele lai bune condiţiuni fun supraveghere. C eilalţi, m iile de m i au sărbătorit revelionul împreună. velion un grup de absolvenţi din ul
neri, maiştri, tehnicieni, ingineri, lă
tim ii doi ani ai şcolii medii „ Dece-
Jn .sala casei de cultură, amenajată
în cartităţi sporite neşte o clipâie zi, fie noapte, săr cţionării doline a agregatelor, şi cătuşi, mecnnici, funcţionari şi-au sărbătoreşte, unde « avut loc sărbă bal" au ţin u t să felicite pe foştii lor
bătoare. sauii obişnuită, şuvoaiele
mai m ult (Irit orice, ho ţări rea m ii
dat tn tiln ire în diferite puncte ale
torirea noului an, tin e rii si-au mani-
continuă
de metal inclescent îşi
nestingheritci acelaşi ritm m ol lo r de furrriişti, corsari, oţelari, la- oraşului pentru a întîm pina noul an. profesori cu ocazia A n ulu i nou.
m inatori şi glomei atorişti de a tra
Aproape 70 milioane I investiţi noi succese pe graficele producţiei com, drumue jgheaburile furna duce in viaţi cu succes angajamen Se cuvine ca, după ce un an întreg
pentru u tilaje îndependSe numai şi productivităţii muncii cu eforturi lelor, pe rin cuptoarelor M artin tele ce şi le-au luat in faţa celui ai muncit cu ortacul alături, şi acum
>n perioada anilor 1958— 64, extra- fizice reduse. şi pe căile ciole ale laminoarelor. de-al 111-leaCongres al P.M.R. cînd întîm pini A nul nou, bucuria ta
erea in 1964 a unei cantiţi de mi- De curind la exploatările miniere ia r munca avată a oamenilor, stră să fie şî a ortacului tău. MAJORATUL
•ereu de circa 0 ori mai ?are decît Glielar si Teliue a avut loc dezba dania lo r pai a stoaive fiecărui ★ In sala clubului sindicatului de la
vea extrasă In întreaga Rqfnie bur- terea cifrelor de plan pe 19G3. Ele agregat azi i m ult metal decît Nu-şi dezrr.nt hărnicia şi elanul mină, Petre Constantin. Băcanii Sa-
ghezo-moşierească in anul 938 — prevăd pentru cele două colective de ieri. face ca* graficele întrecerii nici furnalîşt. din Căi an. Teodor va. lo sif M olnar şi m ulţi a lţi şefi de
iată doar două cifre care >rbesc cu muncă sarcini mobilizatoare. In a- socialiste, sale realizărilor să Cosciuc, Ghecghe Ancuţa, Nicolae M ajoral 1964. Cei <We au săr riozitatc — nc-a declarat tovaraja Ta-
prisosinţă despre atenţia » o acor brigadă au venit în „form aţie de lu bătorit majoratul se poale spune tam Maria, muncitoare ia fabrica
nul 1065 producţia de m inereuri urce mereu. Danciu. lonaşu Munteanu şi toţi
dă partidul şi statul nost dezvol fieroase va creşte cu 30 la sută faţă Aşa a fost 1964. O spun rezulta ceilalţi, care n prim a zi a noului cru”, numai că aceste originale „b ri că sînt dc o vîrstă cu Republica... Cc „Sebeşul".
tă rii industriei extracţieile mine- de anul 1964. Productivitatea muncii tele. Şi aşa v în 1965. O spun su an s-au aflat lngă agregate, s-au în găzi" sînt m ult mai numeroase. Cu copilărie şi adolescenţă fericite! Cîtc M-am străduit la locul de muncă să
iv u ri fieroase în regiunealunedoa- va creşte şi ea cir 18.5 la sută. tele de tone duse peste plan din g rijit să înscrii pe graficul întrecerii toţii s-au adunat pentru a prim i cu visuri încununate de succes ! Ce mi obţin rezultate bune, rcspectînd toate
1 ,.. Adăugind la acestea «faptul că Pentru obţinerea acestor obiective prim a zi : llin e fontă la secţia I prim ul succes :57,4 tone fontă peste nunate perspective le stau în faţă ! normele ce sc impun în acest sens :
în 1964 la cele două expitări mi- furnale, 75 t fontă la secţia a plan Este o on firm a re a dorinţei bucurie -un oasp.ete care-şi iuţeşte Emoţia acestui eveniment o încearcă disciplina la locul de muncă, punctua
plere, T cliuc şi G lielar, a extras o scamă de măsuri tehnice şi orga doua furnale,! tone fontă la sec colectivului dea produce in 1965 paşii pentru ca la miezul nopţii să fiecare tînăr care a crescut în anii aceş litatea, simţul răspunderii. Am căutat
de circa 12 ori mai m ult nerej dc nizatorice au fost aplicate încă din ţia a treia laie, 168 tone aglo metal mai mul şi mai bun decît in ajungă la S n tiln ire : anul 19G5. In tia frumoşi, educatorul care s-a stră să-mi însuşesc meseria, căci m-am ca
fier decit în 1938. avem imagine cursul anului 1964. La exploatările merat la fab de aglomerare a 1964, o confirnare a eficienţei mă sala Palatului cu ltu rii s-a revărsat duit să sădească în sufletul tînărului lificat la locul dc munca.
4 impletă a unui ritm vide (Tes miniere G lielar şi Teliue au fost m inereurilor l. 134 tone lam i su rilo r aplicate pentru asigurarea parcă toată tinereţea acestui vechi atîtea calităţi alese ; o încearcă mama Acum cînd am îm plinit 18 ani, răs
dc
deschise şi pregătite noi lin ii
tere a producţiei şi proctîv;tăţii abataje A ltele urmează să fie des- nate la lamin! de 750 mm ş.a.m.d.; depăşirii ritmice a planului în noul caic a crescut şi educat prin copilul punderea faţa dc faptele melc spo
muncii. oraş. S-au in tîln it aici m ineri şi său j>e noul cetăţean a( patriei. reşte. Angajamentul meu este angaja
( liise în lunile următoare. Exploa o spun măsu tehnico-organizato- an. a însuşirii ecperienţel înaintate,
In anii puterii popularexploată- tările vor fi dotate in continuare tu rice bine gîn. aplicate de side- acumulată în î(trecere — chezăşii te xtilişti, constructori, elevi, tineri mentul tuturor celor din generaţia
« î respective au fost dot; cu nu- noi maşini si utilaje : screpere. ma rurgişii, la iranul organiz.aţiei de sigure ale viitoţrclor realizări. din toate in stituţiile, pentru a cinsti Gînduri la 18 ani mea : să muncim cu spor pentru în
.ueroase maşini şi utilajetoderne, şini de încărcat şi transportat m i- florirea patriei, pentru viitorul ci din
■f» mare productivitate, a au fă- nerpul în abataje, locomotive elec ,,Am 18 ani — a spus tovarăşa Cre ce în ce mai luminos.
i munca m inerilor tot n uş>ară trice şi Diesel, foreze, autobasculante mene Ecatcrina, Sînt eleva la Şcoala Câ încerc o emoţie c firesc. In mo
mai spornică. In abat*, brul ş.a.m.d., care vor lace să crească medie din Sebeş în clasa a Xl-a. Vîrsta mentele importante ale vieţii, oamenii
ocului şi sapei l-au luahaşnile substanţial gradul lor de mecani majoratului mă surprinde în ultimul an sînt întotdeauna emoţionaţi. Şi acum,
încărcat şi screpcrele. anşior- zare. La Teliue va funcţiona o nouă dc Studiu. In timpul anilor de invăţă- ca şi altădată, îmi îndrept gîndurile
cu cai pe galerii a citi r it în uzină de preparare a m inereurilor. mînt am simţit din plin grija perma spre cei care au contribuit la tinereţea
egime. Acum. vagonet sînt Cu ajutorul ei conţinutul m inereului nentă a partidului prin condiţiile mi mea fericită, spic partidul nostru drag,
se de locomotivele Diessi dec- ce se va livra către furnalele din nunate de învăţătură cc nc-au fost cre spre patria socialistă, spre familie şi
e. P rin aplicarea metodele ex- Hunedoara va creşte sim ţitor. Se va ate. Dragostea tovarăşilor profesori, a şcoală. Toată forţa mea tinerească nu
" >re cu 1 îşii suprapusei nm - acorda o atenţie sporită extinderii părinţilor ne-au stat întotdeauna la în- o voi precupeţi spre a concretiza a-
• spaţiului excavat, in me metodelor de exploatate ce perm it o demînă, călăuzidu-nc paşii. ccstc m ulţum iri".
ii. /.arca operaţiunilor dcuărra- mecanizare complexă a operaţiunilor Datorez celor 18 ani ai mei munca
şi rnmbleere, s-au o b ţt pro- in abataje. In total pentru utilaje, stăruitoare de a mă pregăti să devin un Cuvîntul unei mame
tîvitu.ţi medii în abatade 6,5 deschiderea şi pregătirea de noi lo constructor dc nădejde al socialismu
uâ la 7 lono pc post fade 3,3 curi de muncă se vor investi in anul lui. Datorez celor 18 ani copilăria fără „Sînt mama tînărului Zigmond Fran-
ă la 4.05 c il se obţineaiUuior. 1965, 121 milioane lei. umbră dc tristeţe a suferinţelor cauzate cisc. Copilul meu a îm plinit recent 18
Tinerii au posibilitatea ii per- Aceeaşi atenţie se va acorda creş de neajunsurile altor vremuri pc care ani. II privesc şi sînt mîndra dc cl. La
vionez.c necontenit măiest pro- terii în continuare a nivelului de părinţii noştri le-au cunoscut din plin. locul de muncă — întreprinderea „U -
ională. Pentru cei nccaluţi au trai al m inerilor. Pentru ei se vor M-am străduit zi de zi să-mi însu nirca" Sebeş — csic fruntaş. Acasă este
ost organizate pe lingă eoatări ridica noi construcţii socinl-cultura- şesc cunoştinţele predate, să răspund bucuria noastră, a familiei. Purtarea
•suri de calificare în totrarsc- le. blocuri cu numeroase apartamen prin aceasta vieţii fericite pe care parti lui frumoasă, dragostea şi stima care
,e. M u lţi dintre cei care obli- te. Pentru această categorie de in dul şi poporul nc-au asigurat-o. Dar nu ni Ic poartă, mă fac să fiu mîndră că
ît carnete de calificare :m*n- vestiţii se vor cheltui in anul 19G5 mă voi opri aici. Patria noastră arc ne efortul meu n-a fost zadarnic. M-am
iză cursurile de ridicare cajili- 12,9 milioane lei. voie dc oameni cu o înaltă pregătire, străduit să cresc în cl un om dc nă
• ii şi şcolilor de maiştrPeîtru Introducerea în subteran a noi dc aceea în viitorul meu stă drumul dejde care sa-şi iubească ţara în care
i au fost organizate curs }en- maşini şi utilaje, extinderea metode spre facultate. Astăzi Ic mulţumesc tu trăieşte liber, Să se simtă alături dc
i îmbogăţirea cunoştinţe |ro- lor moderne de exploatare, a meto turor celor cc au contribuit la forma inima fierbinte a partidului, cultivînd
rea mea ca om şi mă angajez ca în v ii
iionale. Prin diferite conhţţ şi delor noi de muncă şi a in iţia tive lo r tor sa le dovedesc că munca lor nu a la cl dragostea faţă dc popor, faţă de
valoroase. îm pletite cu munca entu realizările regimului nostru dcmccrat-
isfătuiri. schim buri de crjen- fost zadarnică".
ziastă a colectivelor de m uncitori, popular. Am căutat să-i formez şi să-i
. rganizate cu spri jinul o rjz iţii- ingineri şi tehnicieni. îndrum ate în cultiv sentimentul cinstei, onoarci, da
\o* de sindicat, ei au posititea deaproape de organizaţiile de partid, Atitudinea mea toriei, respectului faţă de colectivitate,
răspunderii faţă dc societate ; m-am
•şi perfecţioneze neconte me- vor face fără îndoială ca produc străduit să-l fac să înţeleagă sensul pro
dele de muncă, să înveţem să ţia de m inereuri fieroase să înscrie faţă de muncă fund al ideii de umanitate.
dosească mai deplin u tila ;şl să pe grafice o linie mereu ascendentă, „A lături dc mine în fabrica noastră Şi dacă copilul meu este azi un ce
>lice cu succes metodele insnte ing. APOSTOL GHEORGHE multe tinere au îm plinit în acest an tăţean de nădejde, meritul nu este nu
* exploatare. lp felul ac- rtu- directorul T rustului m inier Cite r.nt de admirat in „Orăşelul copiilor" din Devt. Fotoreporterul nostru a surprins mai mulţi vîrsta celor 18 primăveri, vîrsta care mai al meu".
•sc să înscrie de fiecare dnoi şi Deva copii în fajnui tablou din binecunoscutul basm al Scufiţei roşii. impune multă răspundere, multă sc- IO AN D A N ILA