Page 10 - 1965-01
P. 10
fog: 1 Nr. 311<
Drămui Socialismului
i menmi AGENDA
■ ţ ^ m
A N U N Ţ
— Ce le expuneţi ţăranilor coo
peratori ? MIERCURI 6 IANUARIE 1965
I® i k J r k j a a a — Poftim !
Şi directoarea căm inului cul- I.R.T.A. HUNEDOARA-DEVA ADUCE LA CUNOŞTINŢA CELOR
turul ne întinse planul de muncă CINEMA INTERESAŢI CA INTRE 21 IANUARIE — 15 MARTIE 1965 SE VA ŢINE
unde erau prevăzute mai multe
Oamenii din brigadă s-au îm păr teme. Apoi nc arălă un teanc dc DEVA: Doi în stepă — cinema EXAMENUL PENTRU ÎNCADRAREA IN CLASELE DE CALIEICARE SU
ţit în trei grupe, luind fiecare un conferinţe prim ite de la C om itetul tograful „P atria"; Dragoste şi pă PERIOARA A ŞOEERILOR.
anum it traseu. Prima grupă a luat de Stat pentru C ultură şi Artă. Ne lăvrăgeli — cinem atograful „A rta ";
direcţia Scbcş-Săsciori; a doua uităm mai bine. Erau conferinţe PETROŞANI: In viitoare — cine INSTRUCŢIUNILE Şl MATERIALUL CE TREBUIE CUNOSCUT SINT
Sebcs-Micrcurca-Apold si a treia, din anii 19G1-I9G2. m atograful „R epublica" ; Veselie la
spre Ungurci. Această îm părţire — Cum, pe acestea Ic expuneţi ? Acapulco — cinem atograful „7 No AFIŞATE LA EIECARE AUTOBAZA DE TRANSPORTURI AUTO,
s-a făcut pentru a se putea cu întrebăm m iraţi. iem brie" ; LU PEN I : Rezervat pen
prinde mai bine raionul si pen — Da î din acestea am expus tru moarte — cinem atograful „C ul EXAMENELE SINT PLANIE1CATE DUPĂ CUM URMEAZĂ:
tru a fi îndrumate cit niai m ulte şi pînă acum. tural" ; SJMER1A : Drama ciocîr-
unităţi culturale. I.a întoarcere, — Sînt vechi, ii spunem direc liei — cinem atograful „M ureşul" ; — AUTOBAZA DEVA, INTRE 21 — 31 IANUARIE 1965: SE PRE
fiecare membru al brigăzii a po toarei. A LD A IU L IA : Ko/.ai a — cinema ZINTĂ CONDUCĂTORII AUTO DIN ORAŞUL REGIONAL DEVA Şl
vestit celorlalţi aspectele in liln itc , — Altele n-am. tograful „V ictoria " ; Aşa a fost —
problemele care s-au ridicat s* fe — De cind ? — cinem atograful „23 August" ; RAIONUL ILIA;
lu l cum au fost rezolvate Cele mai — Din 19G2. SEBEŞ : T înărul dc pe vasul Co-
m ulte aspecte au fost îm bucură ~ Nu se poate ! lum b — cinem atograful „Progre __ AUTOBAZA ALBA IULIA, 1 -6 FEBRUARIE 1965. SE PREZINTĂ
toare. Brigada era alcătuită din ac — Ha se poate !... sul ; Un surîs în plină vară — ci CONDUCĂTORII AUTO DIN RAIONUL ALBA;
tiv iş ti ai C om itetului regional pen Am mers împreună la oficiul nematograful „Sebeşul" ; ORÂŞ-
tru cultură si arlă şi o parte din poştal să nc edificăm. T IE : P rim ul trolcibus — cinema — AUTOBAZA PETROŞANI, 23 FEBRUARIE — 5 MARTIE 1965. SE
activiştii cultu ra li de la raion. — Cum nu. au sosii, nc-au răs tograful „Flacăra" ; HAŢEG : N ori
Cei care au mers pe ruta Sebeş- puns tovarăşii de aici. Noi le-am albi — cinem atograful „P opular"; PREZINTĂ CONDUCĂTORII AUTO DIN ORAŞUL REGIONAL PETRO
Cngurci, Ia întonrccrc s-nu ară expediat BRAD : Ioana in atac — cinema ŞANI Şl RAIONUL HAŢEG.
tat cam supăraţi. De ce? Pentru — Cui ? tograful „Steaua Roşie".
a afla, sâ-i lăsăm pe tovarăşii din — Să mergem pe fir... Şi-am — AUTOBAZA BRAD, 12—22 FEBRUARIE 1965. SE PREZINTĂ
brigadă să povestească singuri. mers pe fir. La căm inul cu l RADIO
— „A m vizitat, la capătul rutei, tural, intr-adevăr, n-am găsit nici CONDUCĂTORII AUTO DIN RAIONUL BRAD;
localul căm inului cultural din Un o conferinţă din cele trim ise de Programul 1 : 5,00 Jocuri popu
gurci Aspectul lui este neplăcut. Com itetul dc Stat pentru C ultură lare; 5,40 Cîntece patriotice ; C, 10 — AUTOBAZA SEBEŞ, 7—12 FEBRUARIE 1965. SE PREZINTĂ
Soba ncmontntă. Com bustibilul... în şi A rlă in anii 19G3—I9GI Muzică interpretată la muzicuţă ; CONDUCĂTORII AUTO DIN RAIOANELE SEBEŞ Şl ORAŞTIE;
pădure sau la I.F. Sebeş. Se simte — l :ndc să fie ? — nc întrebăm. 6.30 Piese de estradă; 7,OG Dansuri
lipsa unei m iiiti de buni gospodari, — Să mergem pe fir... — spuse de estradă ; 7,30 Sfatul m edicului : — AUTOBAZA HUNEDOARA, 6—15 MARTIE 1965. SE PREZINTĂ
(N.K. N'c-am adus am inte de ple ră tovarăşii dc la postă. Tratam entul am bulatoriu aţ bolna
nara C om itetului pentru cultură şi — Să mergem î am susţinut idcca. v ilo r T B C. ; 8,OG M elodii popu CONDUCĂTORII AUTO DIN ORAŞUL REGIONAL HUNEDOARA.
artă al raionului Sebeş la care a — Dar unde ? lare ; 8,30 U verturi la operete ; 9,30
participat si preşedintele com ite — La factorul poştal. Cîntece şi jocuri populare din dife PINA CEL TIRZIU LA 20 IANUARIE 1965, ÎNTREPRINDERILE SINT
tului executiv al S fatului popular — Haideţi ! Şi-am pornit cu fac D IN FRU M U SEŢILE P A T R IE I: Vedere de pe Valea Lim băşclului, rite regiuni ale ţă r ii; 11,30 Muzică OBLIGATE A DEPUNE LA AUTOBAZELE RESPECTIVE TABEL CU SALA
din Ungurei dar caic, atunci n-a torul poştal în căutarea conferin din îm prejurim ile! lo ca lită ţii Azuga, uşoară ; 12,47 M elodii populare in
spus nim ic, lăsind să se inţclcagă ţelor. Omul ştia ce-n făcut cu ele, Folo: V. ONOIU terpretate la acordeon de Constan RIAŢII CARE URMEAZĂ SA FIE EXAMINAŢI,
că lo tu l este pus Ia punct). la cine le-a dat... Şi unde credeţi tin Bordeianu ; 12,00 Concert de
că le-am găsit ? In tr-u n dulap la
...D anul de activitate al cămi prînz ; 14,10 P otpuriuri de estradă;
nului, foarte bogat. In el sini cu Scoală. Cine Ic pusese acolo ? D i IER 14.30 Roza v in tu rilo r; 15,00 Din fo l
prinse m ulte probleme interesante. rectorul şcolii. clorul muzical al popoarelor; 1G, 10
Se parc însă că este făcut doar — O, mai ani şi acasă, nc-a F orm aţii artistice studenţeşti; 1G,30
pentru a fi la dosar. Form alism spus cu o sinceritate, purc-se, ne „M elodia şi interpretul preferat"
Dovezi ? Pentru al treilea an se vinovată, directorul. — muzică uşoară rominească; 17,00 O NOUA SERIE DE
— Dar cum, cu cc scop Ic-aţi
prevede un responsabil cu echipa oprit aici ? A rii din opere interpretate de M nria
de dansuri dar aceasta nu există in prima zi, În se n in a te Voloşescu ; 18,05 Cîntece ; 18.30 Pro
nici acum. D in 8 noiembrie I9G4, _ — Am crezut că sînt pentru şcoa gram muzical pentru fruntaşi şi
in registrul de evidenţă nu fig u lă, nc spuse acesta. Ceferiştii din com plexul Petroşani trenurile au plecat conform graficu evidenţiaţi in întrecerea socialistă; CĂLĂTORII INTERESANTE
rează nici o manifestare culturală. — Totuşi, nu le-aţi folosit, silit au petrecut revelionul la cabanele lui de circulaţie, a fost expediată 20.30 Noapte bună, copii : „D arul
Să credem că au fost ? N-a încer nctăiatc filele. din m unţi, la restaurantele din oraş prim a marşrută de cărbune din Va spiriduşilor"; 20,40 Muzică din ope
cat nim eni să ne convingă. A lte — Da, c adevărat ! sau în fam ilie. Cei de serviciu au lea Jiu lu i cu destinaţia Hunedoara şi reta „Voevodul ţig an ilo r" de Jo- PESTE HOTARE
dovezi: în plan este trecută si o — A tunci ? intim pinat noul an muncind. La de au fost îm bunătăţiţi toţi in d icii de hann Strauss; 22.15 Vechi m elodii
scară tematică. — Atunci... asla-i, cc să fac ?“ pou, în staţie, la revizia de vagoane, calitate de muzică uşoară interpretate de
..G îndiţi-vu, ne spuseră tovarăşii
— Cum se organizează, ce se caic sc întoarseră din brigadă, să la regulatorul de circulaţie, în tria j La obţinerea acestor rezultate şi-au C ristian Vasile; 22,30 Muzică de CAUTIND SA SATISFACĂ CIT MAI MULT DORINŢELE TURIŞTI
dezbate ? — întrebăm pe tov. B or nu te superi cînd dai peste aseme si la telefoane, colectivele de m unci adus contribuţia colectivele din tu dans.
Programul I I : 7.35 Piese instru
nele Paraschiva, directoarea că nea oameni ? Şi, unde mai puneţi tori au lucrat cu deosebit entuziasm rele conduse de Sabin Enăşescu. din mentale; 7.45 Muzică uşoară; 8.05 LOR ROMINÎ. CARE VOR SA CĂLĂTOREASCĂ Şl SA ADMIRE FRU
m inului cultural. Ca răspuns am că atit directorul căm inului cu l pentru obţinerea unor rezultate cit staţia Petroşani, D um itru Hcra, de Scene din opere; 8,30 Recomandări MUSEŢILE ŢARILOR PRIETENE IN PERIOADA DE IARNA, O.N.T. PRI
mai frumoase, demne de
centimele
tural cît şi directorul şcolii lucrea )a depou. Mocuţa Gheorghe de la
p rim it un semn din umeri. ce si l-au creat m uncitorii ceferişti. revizia de vagoane şi Nicolae Dorea din program; 8.35 Muzică interpre MEŞTE ÎNSCRIERI LA AGENŢIILE Şl FILIALELE DIN TOATA ŢARA PEN
ză zilnic împreună la şcoală şi lo
...Am trecut la alic probleme : cuiesc ca vecini, toi la şcoală... Angajam entul tuturora este ta in dc la regulatorul de circulaţie. tată de fanfară; 9.03 Cîntece şi jo TRU URMĂTOARELE EXCURSII DIN LUNA FEBRUARIE:
la ciclul de conferinţe agrozooteh Ba să te superi foc !“ . acest an să obţină succese şi mai de I. CHIŞAN curi populare; 10.00 Muzică uşoară — BUCUREŞTI — PRAGA — BUDAPESTA; PLECĂRI IN 11, 18
de compozitori din ţări socialiste;
nice. ION CIOBOTA seamă decit în 19G4. operator R. C.
Luptînd pentru înfăptuirea lui, (din colectivul subredacţiei 10.30 Universitatea tehnică radio ; Şl 23 — CU TRENUL, DURATA 8 ZILE.
chiar din prim a zi a noului an s-au voluntare de la complexul 10,45 „In vacanţă" — emisiune de
obţinut realizări însemnate. Toate C.F1L Petroşani) cîntece pioniereşti; 11,03 Piese de IN „ORAŞUL DE AUR" — PRAGA — TURIŞTII POT VIZITA PA
Activitatea de cercetare ştiinţifică în estradă; 12.00 De toate pentru to ţi; LATUL HRADCIANI. CATEDRALA SF. VIT„ BIBLIOTECA STRAHOV,
uşoară;
13.30 M elodii de muzică
14.00 Concert de prînz; 14,30 Cîntă
sprijinul industriei constructoare de maşini Comună fruntaşă pe raion orchestra de muzică popul oră a te TEZAURUL DE LA LORETA ETC.
— BUCUREŞTI — BUDAPESTA; PLECĂRI IN 15 Şl 25, CU TRE
leviziunii ; J5.30 Muzică uşoară;
Succesele industriei noastre cons D intre cercetările efectuate in ul Cetăţenii comunei Silvas. îndru narea a 70.000 bucăţi cărăm izi ce vor 16.00 M elodii populare olteneşti; NUL. DURATA 6 ZILE Şl EXCURSII CU AUTOCARUL PE ITINERA
tructoare de maşini sînt sp rijin ite tim ii ani şi care au fost aplicate pe maţi şi s p rijin iţi permanent de or fi folosite la construcţia v iito ru lu i 16.30 Cintă orchestra simfonică a RUL ORADEA — BUDAPESTA; PLECAREA IN 26, DURATA 3 ZILE.
de o intensă activitate de cercetare scară industrială in producţie se ganele locale dc partid şi de stat, au cămin cultural. Tot prin muncă pa F ilarm onicii de stat din T irgu-M u- TRECIND PRIN BUDAPESTA, VIZITATORII VOR AVEA PRILEJUL
ştiin ţifică, care se dezvoltă de la un numără sui fixa rea pieselor şi scu reuşit ca în cursul anului 19G4 să triotică s-a construit un pod nou şi res. d irijo r Remus Georgescu; 17.35
an la altul. Astfel, num ărul temelor lelor supuse la uzură in vederea ocupe prim ul loc pe raion in acţiu s-a curăţat o însemnată suprafaţă de A nunţuri, reclame, muzică; 18,00 SA VADA STADIONUL POPULAR. PIAŢA MILENARILOR, INTERE
rezolvate in această ra m u ri a cres m ă ririi d u ra b ilită ţii lor. sudarea au nea de gospodărire şi înfrum useţa păşuni. Valoarea lucrărilor execuţiile „A m îndrăgit o melodie" — emisiu SANTA CONSTRUCŢIE A PODULUI CU LANŢURI. INSULA MARGA
cut de la 50 în 1050, la peste 100 in tomată şi semiautomată în mediu de re a comunelor. Un m erit însemnat prin muncă patriotică însumează ne de muzică uşoară rominească; RETA, BASTIONUL PESCARILOR, MONUMENTUL ELIBERĂRII DE PE
anul 1964. Tematica cercetărilor în bioxid de carbon a oţelurilor, exe in această privin ţă revine com itetu peste 173.000 lei. 19.05 Muzică populară la cererea as
treprinse este variată, ea axindu-se cuţia pieselor din pulberi metalice lui executiv al sfatului popular co n i c u .ş^ u p h e a cu ltă to rilo r; 20.15 Şcoala şi viaţa; MUNTELE GHELERT ETC. _
îndeosebi pe probleme legate de asi sintetizate, de o foarte mare rezis munal. ai cărui mem bri au fost me planificator. 20,35 Muzică uşoară; 21,15 Teatru — BUCUREŞTI — CHIŞINAU — ODESA; PLECĂRI IN 15 Şl 25
m ilarea produselor la nivelul teh tenţă şi altele. reu in m ijlocul cetăţenilor. Ei au (din colectivul subredacţiei la m icrofon : „H am let" : 23,15 Me
n icii celei mai înaintate, elaborarea In activitatea de cercetare din in organizat temeinic acţiunile între voluntare Haţeg) lodii lirice; 23,44 P reludii la opere; CU TRENUL, DURATA 3 ZILE.
unor m ateriale dc calitate superi dustria constructoare de maşini sînt prinse şi au atras un larg activ de 24.00 Muzică de dans. IN ACEASTA EXCURSIE VIZITATORII VOR ADMIRA PORTUL ODE
oară care să asigure produselor o antrenaţi, în afară dc specialiştii cetăţeni la rezolvarea treburilo r
durabilitate mare si o greutate spe institutelor de cercetări si din uzi gospodăreşti ale comunei. 0 nouă asociaţie Ruletine de ştiri şi radiojurnale : SA, MUZEUL APARARII ORAŞULUI, IAR LA CHIŞINAU VOR VIZITA
cifică mică, stabilirea so lu ţiilo r ce nele acestei ram uri, şi numeroşi oa In anul care a trecut, cetăţenii co 5.00: G.00; 7.00; 10.00; 12.00: 14,00; ORAŞUL.
lo r mai eficiente, pentru valorifica meni de ştiinţă din institutele Aca munei Silvaş au efectuat 57.757 ore 1G.00; 18.00; 20.00: 22.00: 23,52 (pro — BUCUREŞTI — PRAGA — BERLIN — LEIPZIG — DREZDA —
rea deplină a m ateriilor prime şi a demici ÎL P. Homîne şi cele de în- de muncă patriotică la construcţia a sportivă gramul 1): 7.30; 9.00: 1 1,00; 13.00;
m aterialelor. văţăm înt tehnic superior. trei noi săli de clasă, la confecţio- 15,00; 17.00; 19.00; 21,00; 23,00; 0,52 BUDAPESTA; PLECAREA IN 16, CU TRENUL. DURATA 15 ZILE Şl ITINE
T in e rii din satu! Dupâpiatră, ra (programul II). RAR: BUCUREŞTI — PRAGA — LEIPZIG — DRESDA — BUDAPES
ionul Brad. au îndrăgit m ult spor
tul. Pentru a desfăşura o activitate Buletin meteorologic TA (TIRG); PLECARE IN 27 Şl 28 CU TRENUL, DURATA 13 ZILE.
organizată ei au hotărît să înfiinţeze IN ACEASTA EXCURSIE VOR FI VIZITATE IMPORTANTE OBIEC
A in satul lor o asociaţie sportivă. Râs- PENTRU 24 ORE TIVE CA: MUZEUL PEROGAMON LA BERLIN; MONUMENTUL LUP
% puaziiul acestei cerinţe. C onsiliul ra coperit ziua. Izolat vor cădea pre TEI POPOARELOR Şl STADIONUL DIN ORAŞUL LEIPZIG, IAR LA
Vreme nestabilă cu cerul mai a-
ional UC.F.S. Brad a constituit n-
III sociaţia „G ra n itu l" in care s-au în cip ita ţii slabe. V intul va sufla mo DRESDA SWINGER, GALERIILE NAŢIONALE DE ARTA Şl ALTELE.
scris G5 tineri şi tinere. Noua aso derat din sectoarele nord-vest şi
ciaţie sportivă dispune dc echipa nordic. Temperatura aerului în scă — BUCUREŞTI — CERNĂUŢI — VARŞOVIA; PLECĂRI IN 20 Şl
Recent, la Cu-
ra barza, raionul ment necesar practicării mai m ultor dere ziua va fi cuprinsă între — I 27 CU TRENUL, DURATA 7 ZILE.
Urad, o fost eon- discipline. Primele întreceri spor si -j-3 grade iar noaptea intre —4 i PE ACEST ITINERAR TURIŞTII VOR VIZITA: LA VARŞOVIA MO
simit şi clat in fo tive an şî fost organizate dc către si — 10 grade. Ceaţă dim ineaţa şi
losinţă un nou club consiliul asociaţiei din satul Uupă- seara. NUMENTALUL PALAT AL CULTURII Şl ŞTIINŢEI, ORAŞUL VECHI, PAR
care asigură oa PENTRU URMĂTOARELE CUL LAZINSCHI, IAR LA CERNĂUŢI MUZEUL ORAŞULUI Şl UNI-
menilor muncii piatră. J VERSITATEA.
din localitate con N. ARDF.Lf 3 ZILE
diţii optime pen profesor Vreme relativ frumoasă dar rece. — BUCUREŞTI — PLEVNA — SOFIA — TIRNOVO; PLECAREA
tru desfăşurarea IN 26 CU AUTOCARUL, DURATA 3 ZILE.
unei susţinute ac
tivităţi cullural-or- LA SUD DE DUNĂRE, IN R.P. BULGARIA, VIZITATORII VOR
tistice. PUTEA PRIVI PEISAJUL ORAŞULUI MEDIEVAL TIRNOVO. GALERIILE
In fotografie: P i m m e d e v e c t o S m e p e m l r u m S e n e r a
vedere interioară NAŢIONALE DE LA SOFIA, MAUSOLEUL DE LA GRIVIŢA Şl PANO
a noului club din M inerii din întreaga ţară au p rim it Stoicnescu au p rim it intre 1.700 şi RAMA ORAŞULUI SOFIA — VĂZUTA DE PE MUNTELE VITOŞA.
Gurabarza. la sfirşitul anului trecut tradiţionale 3 500 lei. M u n cito rii şi cadrele teh
le prim e de vechime. M in e rilo r şi per nice din întreprinderile apnrţinînd
Foto: K1SS L.
sonalului ichnico-ingineresc din ex T rustului m inier M untenia regiunea
ploatările Sălajul, Braten. Voevozi Ploieşti, care au o vechime mai mare
si celelalte din regiunea Crisann în industria extractivă au p rim it
le-an fost a trib u ite aproape 7.000.000 prem ii in valoare de 4.500.000 lei, EXPLOATAREA MINIERĂ MUNCELUL MIC
utt sumă cc depăşeşte cu m ult pe cea
V V Ici. M in e rii Gh. Rodea, Ion Pcnciu, alocată cu un an înainte. A N G A J E A Z A :
Teodor Hoşian,
m aiştrii Constantin
Vâlcea nu. D um itru Manca, ing. Ion (Agerprcs)
— artificieri; -— vagonetari;
— mineri; — strungari;
E773 Cluj. Trebuie m enţionată înlocui
Sdiluca MERIDI T F \ □ H rea vechii serii de m ici albume in — ajutori mineri; — muncitori
titulate „Oraşe şi p rive lişti", eu o
□
nouă serie ce îsi propune să pre
zinte cu m ijloace mai adecvate şi necalificaţi.
Activitatea E d itu rii M eridiane în găsi în lib ră rii lucrări pe baza că leria naţională a Muzeului de artă şi o serie de caiclc-album , (Biserica la un nivel superior regiunile, ora Lămuriri suplimentare se vor da la sediul es- j
im ul 19G5. continuă realizările din rora să se poată schiţa peisajul ar al IM M t.", „Sculptura rominească", din Dcnsuş, Mănăstirea etc.). Pe Un şele şi zonele de interes turistic din
nnii trecuţi şi pregăteşte planurile tei noastre clasice si contemporane. „Scrisori despre artă" (de K. JI. gă lucrări ca „A rh ite ctu ra in lto- ţară, ca în lucrările : Rcg. Galaţi, pCoatării, telefon: Graniţe a nr. Î3.
iernatice ale an ilor v iito ri, intr-un E xpoziţiile din ultim a perioadă au '/.ambaecian) cte. Colecţia „M aeştrii m înia". vor apare .si alte lucrări Braşov, Bucureşti, Iaşi, C luj, M un
sens mai larg, mai variat şi mai demonstrat existenţa unui mare nu artei rom ineşti", care urmăreşte să care înfăţişează noua arhitectură din ţii Apuseni.
cuprinzător, u im in d să ofere c itito măr de artisti talentaţi care e xp ri valorifice de pe o poziţie sliin ţific ă ţara noastră. Experienţa de pînă acum duce şi
ru lu i din ţară şi dc peste hotare o mă intr-o largă varietate de stilu ri moştenirea noastră artistică, va con In comparaţie cu anii trecuţi, au la îmbogăţirea concepţiei de edita
perspectivă complexă, m ultilaterală, realitatea nonslră contemporană. tinua cu lucrări dedicate lui Th. o pondere tot mai mare în planul re a g lo d u rilo r turistice. Pe lingă
în forme mai noi. mai originale şi Modul in (are a rtiştii din ţara noa Aman, C. Brinctrşi, N. Dărăscu. tematic pe 19G5, lucrările de tea editarea in condiţii superioare a
mai atractive. stră dau glas sentim entelor si i clei - Pe lingă lucrări de sh iclă specia tru si cinem atografie a lit prin nu unui nou volum Rcpublicn Populară
Fiecare grupă tematică din cadrul lor lor merită fără îndoială o deo litate (T ratatul dc sculptură voi. II, mărul cit si prin diversitatea titlu Romină, urmează să vadă lum ina
acestui plan este, în principiu, sen sebită atenţie din partea specialiş Anatomia artistică voi. IM, A rta a- rilo r incluse. Scria „F ig u ri dc scamă tip a ru lu i ghiduri închinate nu nu
sibil ameliorată faţă de anii lic tilor. A rtei contemporane, care asi puseană in sec. al X lX -lc a , Frescele ale teatrului roniincsc" continuă cu mai oraşelor, ci şi regiunilor sau
eu ţi. mai ales in ceea cc priveşte milează creator tra d iţiile noastre din Tassili, A rta E giptului antic), Noltarn, D avilla, A. Pm tcanu, Ilre- unor trasee şi ciixaiite turistice. La
organizarea colecţiilor si a seriilor. străvechi. Editura îi va consacra sînt prevăzute prezenlări-ghiduri ale zeanu, Ion Snva, î>. C. Ilraborcscu lărgirea acestei tem atici contribuie
Editura intenţionează să pună la o serie nouă de volume. unor muzee de arlă (Muzeul Zam- ele. V or apărea lucrări de in fo r si abordarea unui gen noii, concre
Indem ina citito rilo r, in tr-n măsură Pc de o parte, se va lărgi planul baccian, Muzeul llru ltcn th o l, G hi mare asupra teatrului rominexe sau tizat în titlu l „M onum ente din Bucu
mai mare decit a tăcu l-o piuă acum, dc publicare a unor studii de sin dul Galeriei naţionale n Muzeului universal (Scenografia rominească, reşti".
studii dc arlă valoroase, de liim lă teză referitoare )a pictura, .sculp dc artă al K.P.tL, Muzeul etnogra Oameni de teatru. D rum uri in tea M ulte din lucrările prezentate
ştiinţifică, cu reproduceri cit mai tura sj grafica contemporană, ini fic al Moldovei), precum şi cîtcva tru e le ) In noua serie „Biblioteca apar in lim b ile engleză, franceză,
fidele. Se va acorda un spaţiu mai pe dc altă parte se vor edita un nu lucrări de prestigiu, cum ar fi c in e filu lu i", vor apărea titlu ri ca germană, rusă, spaniolă etc.
larg cercetătorilor. specialiştilor măr de plai bele dedicate celor mai „Pensula şi dalta" — selecţie repre Fîscnslein, Jean lîenoir. V itlo rio de
noştri, paralel cu traducerea celor talentaţi artişti de astăzi Plachetele zentativă din .scrierile despre artă Sica, Grcta Garbo, M aiicne Die- Editura M eridiane publică, de n-
mni valoroase studii apărute peste vor cuprinde 24—30 imagini. fiind ale lui T udor Arghczi. un album trich, F ilm ul japonez contemporan, semenea, în lim bi străine cărţi dc li
hotare. insolit'* de o prezentare semnată de Nicolae Tonilza, prezentat de C Baba menite să popularizeze personalităţi teratură. lucrări ştiin ţifice şi cu ca
Se caută forme variate de prezen nn crilie de artă sau de un nrlist ele. In slîrş il. trebuie subliniat că şi momente din istoria cinematogra racter docum entar din diverse sec
tare a artei rom inesti şi universale, de prestigiu. Editura se preocupă in colecţia A.P.T. vor apare lucrări fiei, snu unele din fazele ci. Istoria toare ale cu ltu rii rom ineşti Editura
clasice si contemporane V alo rifica ca prezentarea grafică a acestor pla de inform are pentru un public cît teo riilo r film u lu i. Din trecutul fil M eridiane colaborează şi cu multe
rea m oştenirii artistice, edil a rea unor chete să Iie atrăgătoare şi în ace m;-;i larg (L. Grigorestu, St. Duini- m ului romîucsc, sînt titlu ri ce se firm e străine, coeditind cu acestea
albume reprezentative ihishînd crea laşi tim p. să realizeze cu elocvenţă tresrti). înscriu pe linia aceleiaşi strădanii cărţi şi albume din diverse sectoare.
ţia clasicilor p ictu rii. sculpturii, trăsăturile proprii ale fiecărui crea In proiectul planului tematic a! a lă rg irii tematice in scopul satis P liv it com parativ, faţă dc anii
graficii rom inesti si universale, a tor. căruia îi este dedicată lucrarea. E d itu rii M eridiane pe anul 1965, ca facerii nevoilor crcscînde de in fo r J9G3 şi 196-1. num ărul titlu rilo r din
unor studii de critică si istoria a r Prim ele plachete se află intr-o fază pitolul de arhitectură şi monumen mare cinematografică ale publicu anumite grupe tematice creste sen
ici publicate în trecut, vor consti redacţională avansaţii. In (in su l n- te* istorice cuprinde, de asemenea, o lui cititor. sibil in 19G5. ceea ce corespunde şi
tui alte preocupări ele „M e rid ia (vslui an, vor apărea mai m ulle nouă colecţie „M ici îndreptare de Temele alese pentru volumele de cerinţei crescînde a maselor de ci
nelor". asemenea cărţi dcdicale a rtiş tilo r monumente istorice" închinată valo fotografii artistice sînt m ult mat tito ri din ţara noastră.
O pondere in.srmnaiă in e c liv în - contemporani. rii principalelor monumente dc a r variate si urmăresc să prezinte, în Bineînţeles, lărgirea tem aticii, a-
tea E diturii o vor avea albumele In noua .scrie „A rtiş ti rom inî con hitectură bisericească din ţara noa titlu ri separate, aspecte cit mai cu lKmlarca unor idei mai originale,
(’c artă rominească actuală, lucră tem porani", e.sle prevăzută, pentru stră (M oldoviţa, Cozia, Putna, Su- prinzătoare, ale frum useţilor ţă rii. tendinţa dc a acoperi, treptat sec
rile a rtiştilo r noştri plastici con început, lucrarea A. Jiguidi. Nu ceviţa etc.), în completarea serici Sini de semnalat, în sensul acesta, toare mai variate, toate acestea lasă
temporani din toată ţara. In anii lipsesc, de asemenea, lucrări im- „M onum entele patriei noastre" titlu ri ca : In îm părăţia lacurilor. deschise, in perspectiva anilor v ii
imediat urm ători, c itito rii vor putea porlante de sinteză, cum ar fi „G a (Adamclisi, D nibcla, Capidava ş.a.) Regiunea Oltenia, Bucureşti, Iaşi, tori, posibilităţi şi mai mari.