Page 100 - 1965-01
P. 100
dramul socialismului Nr. 3)38
Pag: T '
în c e ta r e a din v ia tă
ESTE HOTARE M O S C O V A 30 (Agerpres). — asemenea, fu n c ţia de p rim -v ic e p re -
a lui F. K o z lo v
A genţia TA S S anunţă că la 30 ia
U .R S S . şi a fost m em bru al P re
nuarie, după o boală îndelungată, a şedinte al C o n s iliu lu i de M in iş tri al
încetat d in v ia ţă la Moscova, F ro l z id iu lu i S o v ie tu lu i S uprem , al
K ozlov, cunoscut m ilita n t a l P a rti U.R.S.S. P e n tru a ctivita te a sa, F ro l
K ozlov a fost d istin s cu titlu l de
d u lu i C om unist a l U n iu n ii Sovie E rou al M u n c ii S ocialiste şi cu alte
tice.
Vizita îi India 0 nouă amînare PLAN D E REGLEMENTARE a în d e p lin it, d in 1940. d ife rite sar decoraţii.
N ăscut în a n u l 1900, F ro l K o zlo v
C.C. al P.C.U.S. şi C o n siliu l de M i
a lucrărilor Q.N.U.? A PROBLEMEI CONGOLEZE c in i pe lin ie de p a rtid , ia r la C on n iş tri al U.R.S.S. au h o tâ rît ca F ro l
tovarăşului (Hihail Florescu a fost ales m em b ru al C. C. al K ozlov să fie în m o rm in ta t lingă z i
gresul al X lX -le a al P.C.U.S. (1952).
N E W Y O R K 30 (Agerpres). — A L G E R 30 (Agerpres). — P.C.U.S. U lte rio r el a fost ales m em d u l K re m lin u lu i. P e n tru organizarea
D E L III. 30 (Agerpres). — ved eri au p a rtic ip a t A u re l A rde le a- A g e n ţiile de presă occidentale re In ca d ru i uriei co n fe rin ţe de p re S ecuritate din 21 fe b ru a rie 1961 şi a b ru a l P re z id iu lu i şi apoi secretar fu n e ra liilo r a fost co n s titu ită o co
In cursul v iz ite i sale în Ind ia, M i- nu, am basadorul R.P. Rom îne la D e l- latează despre te n d in ţa unor dele să ţin u te v in e ri seara Ja A lg e r, Ct is- C om isiei de anchetă a O.N.U,, p ri al C.C. a l P.C.U.S. El a d e ţin u t, de m isie guvernam entală.
h a il Fiorescu, m in is tru l in d u s trie i hi, precum şi o serie de specialişti g a ţii de a propune am înarea d in v in d sancţionarea a sa sin ilo r lu i Pa-
p e tro lu lu i şi c h im ie i al R.P. Rom îne. ro m in i. nou, d in cauza n e re zo lvâ rii crize i fi- tophe Gbenye, şeful g u v e rn u lu i re vo tric e Lu m um b a, M a u rice M polo, Jo-
a avu t în tre ve d e ri cu o serie de per La recepţia o fe rită de am basadoi-ul lu ţio n a r congolez, a prezen-tat un seph O k ito şi a c e lo rla lţi con du cători Popoarele Africii se pronunţă împotriva F.N.M,
so n a lită ţi ale g u ve rn u lu i in d ia n , cu R.P. Rom îne au p a rtic ip a t H u m ayu n nacîare, a lu c ră rilo r A d u n ă rii Gene plan de reglem entare a pro blem ei
care a discutat pi*>bleme p riv in d co K a b ir, m in is tru l p e tro lu lu i şi ch im ie i rale a O.N.U., pe term en de o lună congoleze. P rogram ul prezentat cu congolezi ; lă rg ire a g u v e rn u lu i revo B R A Z Z A V IL L E 30 (Agerpres). — vin în c o n tra d ic ţie .c u a s p ira ţiile ^ 3-
laborarea dinti-e cele două ţâ ri. al In d ie i, B a c lu tta r S in gli Bawa, p ri sau c h ia r pînă în toamnă. In legă lu ţio n a r cu noi persoane care se bu Popoarele A fr ic ii se p ro n u n ţă cu p o are lor şi sta te lo r iu b ito a re de puce
Z ile le trecute el a c o n fe rit cu m i m aru l oraşului D elhi, N. Sen. secre p rin d e urm ătoarele puncte : e lib e ra cură de încrederea p o p o ru lu i congo ho tă rîre îm p o triv a fo rţe lo r nuclea care năzuiesc spre consolidarea păcii
ta ru l general în M in is te ru l P e tro lu tu ră cu aceasta, secretarul general
n is tru l in d u s trie i grele al Ind iei, rea im e dia tă a lu i A n to in e Gizenga, re m u ltila te ra le ale N.A.T.O ., a de în întreaga lum e, lich id a re a p e ric o lu
lu i şi C h im ie i, a lte persoane oficiale , al O.N U., U T han t, adresîndu-se v i lez şi care se m ai a flă incă în re c la ra t C laude N d alla, redactor-şef al lu i -do iz b u c n iră a un ui c o n flic t n u
S ingli, şi a avu t o întreve dere cu şefi ai m isiuni,lor diplom atice, zia n e ri seara corespondenţilor de presă Louis Lu m u m b a şi a a lto r p riz o n ie ri g iu n ile co n tro la te de gu ve rn u l de la să p tâ m in a lu lu i „D ip a n d a ", care apa
pro f. H um ayu n K a b ir, m in is tru l pe riş ti. Recepţia s-a desfăşurat In tr-o politică înch işi de re g im u l de la Leo- cle ar m ondial, realizarea d e za rm ă rii
şi-a e x p rim a t opoziţia faţă de orice L e o p o ld ville . re la B razzaville. generale şi totale, precum şi co n sti
tro lu lu i şi ch im ie i. L a am bele în tre Atm osferă cord ia lă. p o ld v iile ; îndepărtarea im e dia tă a O p in ia p u b lică africană, a spus
am îna re a lu c ră rilo r sesiunii. El a P rog ram u l prevede, de asemenea, tu ire a de zone denuolearizate in d i
tu tu ro r m e rce n a rilo r şi a tu tu ro r fo r N d alla, îşi dă seama de fa p tu l că
m en ţion at că, de fap t, n ici o dele ţe lo r arm ate străin e din Congo ; con an gajam entul g u v e rn u lu i re v o lu ţio aceste p la n u ri nucleare ale N.A.T.O . fe rite re g iu n i ale glo b u lu i.
Delegaţia sfaturilor populare din gaţie nu a sugerat fo rm a l ca sesiu stitu ire a unei com isii care să pună n a r de a organiza, în term en de şase
nea să fie am înală. în practică h o tâ rîrile C o n s iliu lu i de lu n i de la form are a sa, alegerile ge Funeraliile lui Winston Ghurchill
R.P. Roinînă şi-a încheiat vizita în Anglia nerale şi in v ita re a cu titlu l de „o b
serva to r" a unei com isii a O .U.A. L O N D R A 30 (Agerpres). — C o rte g iu l şi-a co n tin u a t apoi d ru m u l
L O N D R A 30 C orespondentul A - Cu p rile ju l în c h e ie rii v iz ite i dele In cursul co n fe rin ţe i de presă, S îm bătă au a vu t loc fu n e ra liile spre T u rn u l L o n d re i pe m a lu l T a -
gei pres, L. Rodescu, tra n sm ite : gaţiei s fa tu rilo r populare, A le x a n Comisia O.U.A. pentru Congo G benye a adus v ii c ritic i fo stu lu i fo s tu lu i p rim -m in îs tru al A n g lie i, mîsei. S ic riu l a fost îm barca t pe ve
M in is te ru l de E xtern e a l M a rii dru Lâzăreanu, am basadorul R.P. Ro p re m ie r A d o u la pe care l-a în v in u it W inston C h u rc h ill. C o rte g iu l fu n e deta „H a ven gore ". La prînz, v a p o ru l
B rita n ii a o fe rit o recepţie în cinstea mîne la Lo nd ra, a o fe rit un cocteil şi-a încheiat lucrările b ru a parcurs stră zile L o n d re i, o- a acostat în aprop iere de F e stiva l
delegaţiei s fa tu rilo r populare d in R.P. „de a fi început re p re siu n ile îm po prind u-se la catedrala S aint Paul, Ila ll. De aici, pe un car fu n e b ru , s i
la care au p a rtic ip a t rep reze ntan ţi
Rom ină. A u lu a t parte, p rin tre a lţii, triv a p a trio ţilo r congolezi" şi de a fi unde, in prezenţa reginei A n g lie i, a c riu l a fost dus pînă la gara W a-
H.T.F. S m ith, şeful D e pa rta m entu ai org an elo r locale d in L o n d ra şi alte N A IR O B I 30 (Agerpres). — ral a) O .U .A. pe ntru a cerceta la faţa refuza t organizarea unei anchete m e m b rilo r g u ve rn u lu i şi P arlam e n te rlo o şi apoi, cu un tren special, in
lu i n o rd ic d in Foreign O ffice, p ri oraşe, m em b ri ai C am erei C om une Com isia O rg a n iza ţie i U n ită ţii A f r i lo c u lu i c o n d iţiile care c o n trib u ie la p riv in d m oartea lu i Patnice L u tu lu i b rita n ic , precum şi a reprezen lo calitatea B ladon, unde a a v u t loc
m a ri ai u n o r d is tric te ale M u n ic ip iu lo r, zia rişti. cane p e n tru Congo şi-a încheiat sîm - încordarea d in Congo. ta n ţilo r d in d ife rite ţă ri ale lu m ii, înhum area în prezenţa m e m b rilo r
lu i L o n d re i şi re p reze ntan ţi ai orga bâtă lu c ră rile la N a iro b i. In tr-u n C o m un icatul precizează totodată m um ba. a fost o ficia tă o slu jbă religioasă. fa m ilie i sale.
n e lo r locale d in alte oraşe, deputaţi, D elegaţia rom înâ a p ă răsit L o n d ra com u nicat dat p u b lic ită ţii în aceeaşi că urm ătoarea şedinţă a C om isiei
zia rişti. p ie rin d spre ţară, zi; se ara tă că un subcom itet a lcă O .U.A. pe ntru Congo va avea loc la
tu it d in re p re ze n ta n ţii Ghanei, G u i 23 fe b ru a rie pe n tru a în to cm i un ra i ' ri ii it r ii
In l e g ă t u r ă c u pr o b le m a neei şi N ig e rie i va face o v iz ită la po rt ce va fi prezentat C o n s iliu lu i
M in is te ria l al O .U .A. care urmează
L e o p o ld ville , B ra zza ville şi B u ju m - să se reunească la 26 fe b ru a rie la
UNIFICĂRII GERMANIEI bura, îm preună cu secre ta rul gene N a irob i.
B O N N 30 (Agerpres). — ficarea G erm aniei fă ră pa rticip area ■ r W fî n
L u în d cu v in u l la F ra n lcfu rt pe R.D. G erm ane. De aceea, prem isa re -
M ain, Lorenz Knon*. m em bru al D i u n ific ă rii trebu ie să o co n stitu ie n o r Pentru prelungirea termenului
re c to ra tu lu i p a rtid u lu i vest-germ an m alizarea re la ţiilo r d in tre cele două
U n iun ea germ ană a păcii, a declarat state germane.
că pro blem a germ ană nu poate fi re După cum a spus K n o rr, o b ie cti de prescripţie a crimelor de război
zolvată p rin p o litic a în a rm ă rii. El a vele p rin c ip a le ale U n iu n ii germ ane
a păcii în ca d ru l p re g ă tirilo r in ve
s u b lin ia t, de asemenea, că este a b - ' G E N E V A 30 (Agerpres). — dosarele c rim in a lilo r de război râ
derea a p ro p ia te lo r alegeri p e ntru
surdă te n d in ţa de a se reaJiza re u n i- Z ia ru l „L a T rib u n e de Geneve" a maşi încă nepedepsiţi.
Bundestag le con stituie lu p ta pe n tru p u b lic a t la 29 ia n u a rie un a rtico l,
★
reducerea c h e ltu ie lilo r m ilita re şi a- sem nat de red actoru l şef al acestui B O N N 30 (Agerpres). —
sigurarea unei dezarm ări con tro la te ziar, în care acesta propune ca ter L a 29 ianuarie, d ire cto ru l C e ntru
m enul de 20 de ani de prescriere a
lu i de docum entare din Viena, Sim on
„Cosmos4 3 “ în Europa centrală. c rim e lo r de război fasciste să fie W iesenthal, a în m în a t m in is tru lu i
U niunea germ ană a pă cii ia a ti
lu a t în considerare nu d in 1945, ci
tud ine îm p o triv a p la n u rilo r de in s ti începînd din 1955, eînd R.F. G erm a Ju stiţie i R.F. G erm ane. E. Bucker,
scriso rile a 360 de p e rso n a lită ţi din
M O S C O V A 30 (Agerpres). — tu ire a „le g isla ţie i exce p ţio n a le ' în nă a o b ţin u t suveranitatea de plină lumea întreagă din do m en iul ş tiin
La 30 ia n u a rie 1965 in U niunea So R.K. G erm ană şi cere adoptarea u n o r în do m en iul ju rid ic . Această soluţie ţei, d re p tu lu i, a rte i şi z ia ris tic ii in
vie tică a fast lansat sa te litu l a r tifi m ăsuri energice pentru a se s tă v ili — scrie a u to ru l — ar pre lu n g i acest care aceştia cer sâ fie p re lu n g it te r
cia l al P ă m în tu lu i „Casmos-53". term en de p re scrip ţie pînă în 1975, m enul de pre scrip ţie a c rim e lo r de
creşterea perm anentă a p re ţu rilo r. perioadă in care ar putea fi studiate
La bo rdu l s a te litu lu i este in sta la război.
tă ap ara tu ra ş tiin ţific ă destinata După cum se ştie, Bundestagul
c o n tin u ă rii e x p lo ră rii s p a ţiu lu i cos vest-germ an urm ează sâ ia în dis
de agenţia TASS la 16 m a rtie 1962. SESIUNEA COMITETULUI pre lu ngirea acestui term en după data
m ic in ca d ru l p ro g ra m u lu i an u n ţa t cuţie la 10 m a rtie o m oţiune p riv in d
S a te litu l s-a plasat pe o o rb ită cu de 9 m ai 1965.
ţia lă de re v o lu ţie — 98,7 m in u te ; CONSULTATIV AL A.E.LS. cut-o m in is tru lu i J u s tiţie i ai R. F.
u rm ă to rii p a ra m e tri: perioada in i
Cu p rile ju l v iz ite i pe care i-a fâ-
ANGLIA. — In fotografie: As
distanţa m axim ă de la sup rafaţa Pă- G erm ane, Sim on W iesenthal i-a re pect de la o demonstraţie reven
m în tu lu i (la apogeu) — 1.192 km ; G E N E V A 30 (Agerpres). — ve rn u lu i b rita n ic la sesiunea din mis, totodată, acestuia „J u rn a lu l de ASPECTE ALE PROBLEMEI ACOPERIRII
dista nţa m in im ă de la suprafaţa Pă- Corespondentul agenţiei D.P.A. re n o ie m b rie a C o n s iliu lu i m in iste ria l război" al d iv iz ie i S S '„D a s Relch", dicativă a muncitorilor din indus
m în tu lu i (la perigeu) — 227 km ; un latează că la sesiunea co m ite tu lu i al A .E .L S . P a rte n e rii M a rii B rita n ii despre care ju s tiţia vest-germ anâ a tria aeronautică britanică, desfăşu-
co n su lta tiv al A sociaţiei europene a au mers a tît de departe in c it au ce ru t declarat că „n u are cunoştinţă".
g h iu l de în c lin a ţie al o rb ite i fa lă de rată zilele trecute la Londra.
lib e ru lu i schim b — A .E .L S . — care aplicarea a rtic o lu lu i 31 al a co rd u lu i MONETARE N TARILE OCCIDENTALE
p la n u l E cu a to ru lu i — 48,8 grade. se ţin e la Geneva, p a rte n e rii M a rii de la S tockholm , în cazul când M area
In afara a p a ra tu rii ş tiin ţific e , la B rita n ii „au lu a t d in nou sub foc" B rita n ie nu va lu a m ăsuri energice Intr-o recent apnrută tanii dc II ţari occiden
m ăsurile com erciale externe adoptate pe ntru rezolvarea p ro b le m e lo r e xis miliarde din angajamen
b o rd u l s a te litu lu i e x is tă : un e m iţă „Scrisoare economică" n tale. tele totale menţionate dc
de gu vern ul W ilson. Ei au c ritic a t tente. P o triv it acestui a rtico l, un Ruhy din nou examinat
to r ra d io care funcţionează pe fre c noile cred ite de e xp o rt acordate in m em bru al A.E.L.S. poate fi exclus lui „First N a t i o n a l Statele Unite, în ciu 27,5 miliarde dolari.
venţele 20,005 şi 90,022 M H Z ; un sis du striei b rita n ice şi au ce ru t gu din această asociaţie dacă nu îşi în City Bank" din New da scurgerii continue Presupunerea că gu
tem ra d io te h n ic p e n tru m ăsurarea ve rn u lu i la b u ris t sâ reducă sau să deplineşte angajam entele. D A L L A S 30 (Agerpres). — R uby la cererea p rim u lu i ap ără to r al York se face o expune dc aur, dispun încă dc vernele şi băncile centra
suprim e c it mai c u rin d taxa s u p li R eprezentantul in d u s trie i b rita n i re asupra situaţiei rezer circa două cincimi din le străine nu vor emite
precisă a elem entelor o rb ite i; un sis Jack R uby, condam nat la m oarte acestuia, avocatul M e lv in B e lii. N oul
m entară de 15 la sută adoptată la ce, în răspunsul său la aceste c ritic i pe n tru uciderea lu i Lee H a rvey Os- velor de aur existente în rezervele dc aur ale lu pretenţii „exagerate" de
tem ra d io te le m e ti’ic p e ntru tra n s m i slip situ l lu i octom brie anul trecut. In violente, a s u b lin ia t cara cte rul tem w ald, asasinul presupus al preşedin examen a a vu t loc Ja cererea no ului lumea occidentala şi a mii occidentale, faţa dc convertire a dolarilor lor
terea pe P ăm înt a da telo r re fe rito a re caz con tra r, au s u b lin ia t v o rb ito rii, telu i Kennedy, a fost e xa m in a t v in e ri, avocat al lu i Ruby, P h il Burleson. problemelor legate dc a- trei cincimi în urmă cu în aur pentru a menţi
recursul
La data de 10 m artie,
v iito ru l com ei*tului cu M area B rita - po ra r al m ă su rilo r b rita nice, d a r a
Ia fu n cţio n a re a d isp o zitive lo r şi a în a in ta t de R uby urm ează să fie ju ceasta. Autorii scrisorii zece ani. Trebuie men ne actualul sistem inter
nie se întrevede sub cele mai în g ri spus că d in m otive de p o litic ă co tim p de peste o oră, în celula sa din ţionat însă că rezervele
a p a ra tu rii ş tiin ţific e . jo rătoa re perspective. m ercială nu este po sib il să se sta b i închisoarea din D allas de către un decat de C urtea de A pel. A ge nţia pornesc dc la importan de aur ale S.U.A. rămîn naţional de devize, dc;t
France Presse precizează că avocaţii
A p a ra tu ra Instalată la bo rd u l sa P a rtic ip a n ţii la şedinţă au ară lească d in a in te term ene precise, de p sih ia tru , dr. West, profesor de m e acestuia au la dispo ziţie num ai 24 ţa pe care o prezintă au în prezent, mult în urma este rezonabilă, sc lo
tat insistent că Sc aşteaptă in pre rul ca rezerva interna veşte astfel de anumite
te litu lu i fun cţionează normat!. Cen oarece aceasta a r duce la blocarea d icin ă la U n iversita tea din O klah o- m in u te p e ntru a o b ţine o com utare ţională a monedei. Pen angajamentelor sale în interese speciale ale ţări
zent m ăsuri concrete din partea M a
tru l de coordonare şi calcul eiectu- ma. D r. W est îl m ai exam inase pe tru a-şi feri moneda dc lor respective. Situaţia
r ii B rita n ii şi anum e in tr-u n in com e rţu lu i. a pedepsei cu m oartea.
ear.â prelucrarea In fo rm a ţiilo r recep te rva l de sâptâm îni şi nu de lu ni, primejdiile unei devalo sc complică şi prin fap
cum au declarat rep reze ntan ţii gu rizări, guvernele şi băn tul ca cererea particu
ţionate.
cile centrale sc strădu Notă lară dc aur s-a intensi
Breva docherilor americani continuă Mari inundaţii iesc să achiziţioneze aur. ficat în ţările occiden
In prezent, circa două tale şi, sub influenţa cri
în Oregon cincimi din rezervele de externă zei lirei sterline, in ul
N EW Y O R K 30 (Agerpres). — G reva d o ch e rilo r care a im o b ili devize constă din aur. timele luni ale anului
Un nou pas s-a re a liza t spre re zat 500 vase şi cup rin de 60.000 m un După mărimea acestor trecut tot aurul disponi
zolvarea c o n flic tu lu i dc m uncă d in c ito ri p o rtu a ri continuă, cu toate că P O R T L A N D 30 (Agerpres). — rezerve, S.U.A. sc afla bil din noua producţie
tre do che rii de pe coasta A tla n tic u noul contract de m uncă a fost a p ro A g e n ţiile am ericane de presă pe primul loc, urmate valoare dc 27,5 miliarde a fost acaparat de bănci
lu i şi d in G o lfu l M exic, cind g re bat pînă acum de o rg a n iza ţiile sin tra n s m it că in s ta tu l Oregon şt în dc Germania occidenta şi persoane particulare.
v iş tii d in N ew O rleans şi M ob ile , lă, Franţa, Elveţia şi dolari faţă de alte ţări
dicale d in New Y ork, Boston, N ew re g iu n ile învecinate, ca u rm a re a şi organizaţii financiare Un indiciu al seriozi
sta tu l A labam a, au acceptat con p lo ilo r care au to p it zăpezile a b u n Marca Britanic. tăţii cu care cercurile Ce
tra c tu l de m uncă propus de condu O rleans şi altele. G re v iş tii aplică po dente, apele r fu rilo r s-nu revărsat In scrisoarea lui „First internaţionale. Scrisoa răspundere din Statele
cerea A sociaţiei in te rn a ţio n a le a do litic a tra d iţio n a lă „u n p o rt în grevă, d in nou provocind m a ri in u n d a ţii. National City Bank" sc rea nu vede în aceasta Unite privesc această si
ch e rilo r. Acest con tra ct este s im ila r toate p o rtu rile in grevă" şi refuză sâ Se apreciază că s itu a ţia este „p e ri spune ca rezervele de un pericol deoarece con tuaţie este dc altfel o-
cu cel aprobat de către do che rii d in culoasă", d a r că nu ia p ro p o rţiile aur ale Marii Britanii sidera ca guvernele şi glindită şi in mesajul a-
N ew Y o rk, şi prevede m ărirea sala reia lu cru l pînă cind noul contract in u n d a ţiilo r care au a vu t loc în luna sînt fără îndoială prea băncile centrale străine imal economic prezentat
r iilo r cu 80 de cenţi pe oră şi alte în nu va fi aprobat de către toate sin decem brie an ul trecut, cin d 13 per mici pentru o ţară a că nu-şi vor converti do dc preşedintele Johnson
le sn iri. dicatele de ram u ră. soane au p ie rit şi s-au în re g istra t rei moneda este folosită larii în aur Acest opri Congresului S.U.A. la 23
mam nu parc însă jus
pagube in valoare de 244 m ilioa ne la finanţarea a circa unei tificat mai ales ţinînd ianuarie. Mesajul preco
d o la ri. Pînă ncum nu se an un ţă treimi din volumul co scama de acţiunea Fran nizează abandonarea par
Tulburări politice în Nigeria p ie rd e ri de v ie ţi om eneşti, dar ap ro merţului mondial, şi ale zervele dc dolari în aur, ţială a acoperirii în aur
ţei de a-şi converti re
dc 25 la suta a monedei
x im a tiv 400 de persoane d in Salem
cărei angajamente
pe
(Oregon), şi-au părăsit locuin ţele termen scurt faţa dc alte fapt care a şi stîrnit a- americane pentru ca,
LA G O S 30 (A gerpres) — persoane, ia r alte 9 au fost rănite. inundate. In vestul s ta tu lu i W ashing guverne şi bănci centra larmă în cercurile gu prin eliberarea unei sume
Postul de rad io Lagos a a n u n ţa t N e m u lţu m irile p o litice din N igeria ton a fost ru p t un dig şl au fost le sînt considerabile. In vernamentale şi financia dc aproximativ 5 miliar
că in urm a tu lb u ră rilo r po-litice care sînt o urm are a a le g e rilo r p a rla m e n in u n d a ţi m ii de acri d in ferm ele re momentul de faţă nu re din Statele Unite. Dc de dolari aur, Statele
au avu t loc în re g iu n ile de est ale tare care au a vu t loc la s firş itu l a- g iu n ii W a lla W atla. In s p rijin u l s i sînt încă vizibile efecte p t acum, cererile orga Unite sa poată face faţă,
ţă rii au fost arestate 190 de per n u lu i tre cu t şi pe care co a liţia p o li n is tra ţilo r, a u to rită ţile au trim is le creditelor în valoare nizaţiilor financiare in cererilor dc convertire
sch io ri pe ntru a-i ap ro vizio n a cu a-
soane. In cursul c io c n irilo r care au tică M area a lia n ţă progresistă u n ită de 3 miliarde dolari, ternaţionale, afe guver din partea deţinătorilor
lirncnte, au fost, de asemenea, fo lo
a vu t loc in tre de m on stra nţi şi fo r (U.P.G.A.) le-a boicotat considerîn- puse în noiembrie 19i4 nelor şi băncilor centra dc dolari din străinătate.
site elicoptere p e n tru evacuarea ce
ţele po liţie ne şti au fost om orîte două du-le ilegale. lo r care şi-au p ie rd u t locuinţele. la dispoziţia Marii Bri le sc ridica la circa 17 A. B.
creştine şl Confederaţia sindicatelor ţară. Turcia va livra produse textile, ţiile studenţilor spanioli in favoarea mal mulţi aui, uu număr de 286 per
oamenilor muncii din comerţ — au
bumbac, lină, crom, medicamente,
soane.
exlinderil libertăţilor studenţeşti. Po
pe m it anun(at oficiat începutul Caslello prime pentru industrie, maşini, uti liţia spaniolă a operat noi arestări. săplămină fn lot cursul anului tre
peşte, citrice şi va importa materii
acestei
Agenţia subliniază că în fiecare
campanii.
Preşedintele
Agenţia France Presse relevă că
Branco va primi o delegaţie a mun
autorităţile franchiste intenţionează
citorilor. laje şi alte mărfuri. să ia împotriva reprezentanţilor sin cut a avui loc un p/occs. Cel mal
CAPE KENNEDY. — Muncitorii
mulţi dinlre condamnaţi sini mi
Guvernul brazilian aplică în pre constructori care au declarat grevă dicatelor studenţeşti o serie dc mă neri, muncitori industriali sau agri
zent o politică de „îngheţare" a sa joi la centrul de lansare a rachete suri represive mergînd pînă la ex coli. Acuzaţii sini învinuiţi, in mod
SOFIA. — La 29 ianuarie s-a în lariilor, cxplicind aceasta prin ne lor Crpe Kennedy au holărît să se cluderea lor din facultăţi. obişnuit, de „activităţi Împotriva st î-
cheiat Ia Sofia Conferin|a reprezen cesitatea luptei împotriva inflaţiei. înapoieze luni dimineaţa Ia lucru lulul, sabotaj ori propagandă sub
tanţilor Comisiilor naţionale pentru RIO DE JANEIRO. — După cum după ce au primit asigurări că do LONDRA. — Ziarul britanic „The versivă".
UNESCO din ţările balcanice, Con anunţă agenţia Tanjuq, Salvador leanţele lor vor fi examinate de o Guardian" publică un material in TOKIO. — Studenţii dc Ia univer
ferinţa, la care au participat şi re Allende, liderul Partidului socialist comisie a Ministerului Muncii. Cei care arată că autorităţile portugheze sitatea particulară ,,Keyo" din To
prezentanţi ai cinematografici din a- din Chile, a declarat că reprezen peste 2.000 de muncitori constructori au început o campanie d e arestări kio sc află in grevă de două zile
ceste ţări, a hotăril organizarea unor tanţii unor purtide de stingă din care lucrează aici revendică îmbună fără precedent in Mozambic. Printre protestfnd împotriva intenţiei ad
festivaluri anuale ale filmului. Pri Chile, Argentina ş( Uruguay s-au în- tăţirea sistemului de retribuire a persoanele arestate sc află membri ministraţiei de a majora taxele dc
mul Festival cinematografic balca lilnit recent la Montevideo. Cu acest muncii. ai partidului Frontul de Eliberare a fnvăţămînt. Un reprezentant al gre
nic va avea loc la Varna in august prilej el au adoptat o rezoluţie in Agenţia UPI reîatcaza că aceasta Mozambîcului (FRELIMO) ziarişti, viştilor a declarat că Sn cazul cind
1965. Celelalte urmează să se ţină care se cere „trimiterea de urgenţă este cea de-a cincea grevă care a poeţi, artişti plastici şi arhitecţi. administraţia nu va renunţa la in
astfel : în Turcia in anul 1960, în în Brazilia a unei delegaţii parla avut loc în mai puţin de un an Ia Ziarul relatează că numeroşi de tenţia de a majora taxele, studenţii
R.P. Romină in 19C7, în Grecia în Cape Kennedy. ţinuţi sint supuşi unui „tratament
mentare internaţionale, compuse din vor boicota sesiunea de examene
1968, in R.S.F. Iugoslavia in 1969 jurişti şi reprezentanţi al organiza BUENOS AIRES. — Poliţia atgen- forte" pentru „a oferi un exemplu din februarie şi vor declara grevă
tuturor celor care ar li tentaţi să
şt in R.P. Albania în 1970. ţiilor politice, sindicale şi universi tiniană a anunţat descoperirea unei sprijine lupta forţelor osiile quver- nelimitată.
tare. care să ceară eliberarea deţi organizaţii teroriste antisemite. Au
RFO DE JANFIRO — Oamenii nuţilor politici". fost confiscate arme şl .literatură cu nutui de la Lisabona".
muncii brazilieni au început o cam caracter nazist Poliţia a intrat in LISABONA. — După cum relatea
panie fn întreaga ţară In sprijinul ANKARA. — După cum anunţă posesia unor documente care dove ză agenţia de presă vest-germanâ
revendicării de mărire a salariilor radio Ankara, ta 29 ianuarie s-a sem desc că membrii organizaţiei tero D.P.A., citind surse oficiale, in cursul
cu 20 la sulă. Reprezentanţii organi nat protocolul cu privire la schim riste erau în legătură cu cercuri na anului 1964 tribunalele portugheze pe n i
R E P U B L I C A S U D - A F R I C A N A . — U n p eşte fie ră s tră u a fo st p e s cu it zaţiilor sindicale — Confederaţia na bul de mărfuri intre Turcia şi R P. ziste stabilite In Paraguay. au înscenat 49 procese politice con-
fu a p r o p ie r e d e D u r b a n , din A f r ic a d e s u d . El a re lu n g im e a de 13 p i ţională a oamenilor muncii din in Bulgaria pe anul 1965 care se ridică MADRID. — Vineri după-amiază damnind la închisoare pe diferite
c io a r e şi a fo st p r e d a t la o c v a r iu m u l d in D u r b a n . dustrie, Confederaţia sindicalelor la 6.500.000 dolari pentru fiecare au continuat la Madrid manifesta termene, variind între cîteva luni şi
In F O TO : Penele fierăstrău.
Redacţia şl administraţia zlarululi 6tr. Dr. Petru Groza or 25 letefon 15 88 12 75. 15 85, 20 78 Taxa plălilâ In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P T TR nr 2C3 328 din C noiembrie 1949. — Tlparuli întreprinderea Poligrafica Huoedoara Deva J 40.0*c |