Page 11 - 1965-01

Nr. 31 Dramul aocl fag. 1

Conferinţa organizaţiei U im F | | q Dl ] U y
K . Pi

raionale de partid

Recent au avut loc lucrările Conferinţei organiza­ prezent. Darea de seamă a fost prezentată de către
ţiei raionale de partid Jlia pentru darea de seamă tov. D um itru Ţogoe, prim-senretar al Comitetului ra­ CFRE SI FAPTE
şi alegeri. La lucrările conferinţei au participat re­ ional Jlia al P.M.R. Numărul mare de delegaţi şi
prezentanţii comuniştilor din toate organizaţiile de invitaţi care au luat cuvîntul la discuţii au scos in
Q Unul dintre sectoarele a-
bază de pe raza raionului, precum şi un mare nu­ evidenţă succesele obţinute in toate sectoarele de
măr de invitaţi. A luat parte de asemenea tovarăşul activitate din raion pe linia traducerii in viaţă a ho- ducâtoare de meri venituri, zo-
olehnla, cunoaşte şl în coope­
Gheorghe Vuşden. secretar al Comitetului regional tăririlor Congresului al lll-lca al P.M.R. In cadrul
rativele agricole din raionul
Hunedoara al P.M R. lucrărilor s-au făcut propuneri preţioase. Conferinţa a lila, o continuă dezvoltare. In
Conferinţa a dezbătut activitatea organizaţiei ra­ ales noul Comitet raional Iha al P.M.R., comisia de prezent, acest sector numără
ionale de partid de la ultimele alegeri şi ptnă in revizie şi delegaţii la conferinţa regională de partid. 6775 capete bovine din czrc
2.000 sint vaci şi jnninci, 2.C00
capete porcine, 14.G80 ovine şi
9 640 păsări.
E NOI S U C C E S E tare este pomicultura. Numai
O O ramură in plină dezvol­
au
In primăvara anului
1964
lost plantate 59 <le ha cu pomi
Conferinţa a apreciat că în anii nivel calitativ corespunzător. De a- condiţiile locale ale fiecărei unităţi. fructiferi ca: meri, peri şi
care au trecut de la încheierea coo­ ceea şl recoltele au fost sub posibili­ Totodată este necesar să fie mai bine pruni
perativizării agriculturii, unităţile a- tăţi. Numai aşa se explică de ce puse în valoare toate resursele dc
gricole socialiste din raionul Ilia au unităţi agricole vecine. în condiţii de asigurare a bazei furajele. © In anul 19G4, prin unităţile
obţinut im portante succese în creşte­ clim ă şi sol asemănătoare, obţin re­ In obţinerea unor producţii spo­ cooperativelor de consum din
rea producţiei vegetale şi anim alie­ zultate diferite. Astfel, cooperativa rite, un rol de mare im portanţă 11 raion s-au d'cslăcut mărfuri în
re. ceea ce a determ inat mărirea a- agricolă de producţie din Dobra a are consiliul agricol raional. Cei a- valoare de peste OG 000.000 lei
verii obşteşti şi ridicarea nivelului realizat In 19G4 cu 1.186 kg. mai proape trei ani care nu trecut de la © Propaganda prin conferin­
de trai al ţărănim ii. Cooperati­ m ult porum b la hectar decît cea din constituirea lui au arătat eficienţa ţe cuprinde în prezent mase tot
vele agricole de producţie au reali­ Gurasada. a ctivită ţii sale. Numeroasele acţiuni mai largi dc oameni al muncii.
zat in 1964, fată de 19G3, o pro­ Sporirea v e n itu rilo r băneşti este întreprinse de consiliul agricol au In anul care a trecui, peste
ducţie mai mare cu 1.000 tone de hotărîtâ in mare măsură şi de dus la obţinerea unor rezultate bune : 37.000 cetăţeni au audiat aproa­
porum b De asemenea, sînt u n ităţi dezvoltarea sectorului zootehnic. cu p rivire la introducerea In practică pe 300 dc conferinţe pc teme
ca acelea dm Lâpuşnie. Leşnic, Do- In 1964 cooperativele agrico­ n metodelor agrotehnice înaintate. ce: „V iata nouă a satului hu-
bra şi altele unde producţia de griu le de producţie din raion au Totuşi şî în activitatea consiliului a- ncdorcan", „Rominia pc glob,
a fost în medie de peste 1.500 kg la sporit sim ţito r efectivele de a- gricol s-au manifestat unele neajun­ Exploatarea miniera Muneel este o unitate economică apărută recent pe harta raionului Ilia Comuni­ Ieri şi azi", „Industria sociali­
ha. In acelaşi tim p a avut loc şi o nimale. C onsiliul agricol raio­ suri. Este vorba în prim ul rînd de o ştii de aici se situează în fruntea întrecerii pentru a extrage cit mal mult minereu şi dc bună calitate, Iii anul stă în sprijinul agriculturii*'
creştere sim ţitoare a efectivelor de nal, la indicaţia com itetului ra­ insuficientă preocupare pentru în­ trecut producţia marfă şi globală a fost realizată în proporţie de 103,58 şi respectiv 103,5 la sută. ele.
anim ale proprietate obştească pre­ ional de partid a urm ărit într-o mai drumarea mai operativă a coopera­ IN FOTOGRAFIE: Vedere parţială a acestei exploatări.
cum şi a p rod u cţiilor de origină ani­ mare măsură problema am eliorării tivelor agricole de producţie. De n-
malieră. Ca urmare. în anul 1964, raselor locale, ia r prin cum părări au semenea, in unele cazuri, în a ctivi­
cooperativele agricole de producţie fost aduse în unităţi un mare nu­ tatea consiliului a existat form alism ,
din raion au liv ra t statului pe bază m ăr de viţele, oi etc. din rase cu îndrum are şi control pe care trebuia O PREOCUPARE MÂI SUSŢINUTA
ceea ce a îngreunat activitatea de
de contract aproape 9 000 hl lapte o valoare zootehnică ridicată. In con­
şi peste G.790 porci graşi, bovine a- ferinţă s-a arătat că dacă cooperati­ să o desfăşoare. C onferinţa a cerut
dulle, tineret bovin şi miei. La gos­ vele agricole de producţie din Boz, com itetului raional să îndrum e cu
podăria agricolă de stat din M intia Bretea. Lăpuşnic şi altele au obţi­ col Sn ceea ce priveşte organizarea FAŢĂ DE ÎNTĂRIREA RÎNDURILOR PARTÎDULUI
mai multă exigenţă consiliul agri­
producţia de lapte pe cap de vacă nut rezultate bune in creşterea ani­
fu ra ja tă a fost in anul trecut de malelor. lucrul acesta se datoreşte producţiei în unităţile rămase in ur­
3.300 litri. Această gospodărie a li­ faptului că aici organizaţiile de mă şi extinderea experienţei bune Delegaţii la conferinţa raională de de educaţie în rîn d u rile lui. După vitate susţinută p liv in d sporirea pro­ rindul celorlalţi ţărani cooperatori.
vra t statului 123 tone carne de pa­ partid se ocupă cu g rijă de buna or­ dobîndită de cooperativele agricole partid au arătat că succesele obţi­ cuprinderea celor mai buni ţărani co­ ducţiei agricole. Acest lucru este ilustrat şi de fap­
săre. Rezultatele enunţate scot în ganizare a muncii la ferme, de per­ fruntaşe. A reieşit că biroul comite­ nute se dalorese faptului că orga­ operatori in activul fără de partid, Aşa cum se sublinia în darea de tul că în unităţile respective s-au
evidenţă rezervele însemnate de manentizarea în g rijito rilo r mulgători tului raional, deşi a făcut analize nizaţiile de partid conduc cu com­ com uniştii cu mai m ultă experienţă scamă si in discuţiile purtate, în obţinut rezultate nesatisfăcăloare la
care dispune agricultura raionului şi retribuirea acestora în raport cu economice în cooperativele agricole petenţă activitatea economică, iar au p rim it sarcina să se ocupe de ceea ce priveşte întărirea iin d u ii­ cultura dc cereale păioase.
In direcţia sporirii continue a pro­ producţia obţinută. In atenţia orga­ de producţie insuficient dezvoltate exemplul înaintat al com uniştilor 2-3 tovarăşi care fac parte din acest lor organizaţiilor dc partid din uni­ P articipanţii la discuţii, printre
ducţiei. niza ţiilo r de partid de aici stă in totuşi nu a urm ărit cu consecvenţă este urm at de tot mai m u lţi oameni activ. Periodic, in faţa lor au fost tăţile agricole se putea face mai care am intim pe tov'. Ioan Farcaş,
— O condiţie de cea mai mare im ­ permanenţă prublema îm bunătăţirii modul cum se traduc în viaţă măsu­ a: m uncii fără de partid. Manifes- expuse conferinţe cum sînt : „în a l­ m ult. Deşi la cooperativele agricole Teodor Vasiu. Ioan A lbu şi a lţii au
portanţă pentru întărirea economico- activităţii de partid în sectorul zoo­ rile luate. tînd g rijă pentru continua întărire tul titlu dc membru dc partid". „Co­ dc producţie Bretea Mureşană, F in ­ arătat că în viitor, com itelui raional
organizatoricâ a cooperativelor agri­ tehnic. creşterea rolului m em brilor M u lţi dintre vorbitori au arătat că a rîn d u rilo r organizaţiilor de bază m unistul. luptător activ pentru tra­ toag, Lăsău, Tisa, lucrează m u lţi ţă­ de partid va trebui să aibă în cen­
cole de producţie — spunea tov. Lu- si candidaţilor de partid in v a lo rifi­ la baza întregii activităţi a organi­ cu cei mai buni dintre cei mai buni ducerea in viaţă a p o liticii p a rti­ rani cooperatori buni, care luptă pen­ trul atenţiei îm bunătăţirea muncii
creţia Costa de la Lâpuşnie — este carea tu turor resurselor pentru spo­ za ţiilor de partid din raion trebuie ţărani cooperatori, m ulte organizaţii dul u iu etc. tru obţinerea unor recolte sporite, de p rim ire în partid.
sporirea continuă a producţiei la rirea efectivelor de animale şi a să stea întărirea economico-organi- de bază din cooperativele agricole de Este cunoscut faptul că organiza­ organizaţiile de bază de aici nu s-au O mare însemnătate pentru întă­
hectar. I'a p tu l că şi în 1964 noi producţiei acestora. zatorică a tuturor u n ită ţilo r agricole, producţie au crescut din punct de ţiile de bază rezolvă cu competenţă preocupat de atragerea lor în i în­ rirea rîn d u rilo r organizaţiilor de
am o bţinut în medie cîte 1.55G kg In conferinţă s-a criticat faptul că urm ărindu-se ca măsurile stabilite în vedere numeric şî calitativ. sarcinile de partid şi economice a- dur i I e partidului. Instructorii te ri­ bază o are continua îm bunătăţire
griu, 2.5C6 kg porumb. 9.700 kg car­ In unele unităţi între care se numără acest scop să fie duse la îndeplinire. Conferinţa a scos în evidenţă tunci cînd ele cuprind pc cei mai toriali din raza acestor comune nu a muncii de educare a candidaţi­
tofi şi 17.000 kg sfeclă dc zahăr la şi cele din Fintoag, Birsău, Veţel Comitetul raional de partid va tre­ preocupările organizaţiilor de partid înaintaţi oameni ai muncii. Un e- s-au în g rijit in permanenţă de în­ lor şi a noilor membri de partid.
hectar dovedeşte că şi în condiţii şi altele consiliile de conducere şi or­ bui să-şi îndrepte atenţia mai ales din cooperativele agricole Sălci va, xemplu concludent îl oferă. în drumarea şi sprijinirea organizaţii­ Secretarii organizaţiilor de bază
clim atice mai puţin favorabile uni­ ganizaţiile de partid nu au acordat spre unităţile insuficient dezvoltate, Veţel, S.M.T. Dobra, care au p rim it această privinţă, organizaţiile de lor de bază în munca de prim ire în şi ai com itetelor de partid care au
tăţile agricole din raion au posibili­ atenţie cuvenită sectorului zootehnic să le ajute in mod concret în orga­ în anul trecut cei mai m ulţi can­ partid. luat cuvîntul, au arătat că în cen­
tatea să realizeze producţii ridicate. •si ca urmare producţiile au fost mici, nizarea muncii şi mobilizarea tu ­ partid din cooperativele agricole L ă ­ Şi organizaţiile de bază din coope­ tru l atenţiei lor va sta buna orga­
Darea de seamă a arătat insă că Pentru că nu s-a introdus retribuţia turor forţelor pentru sporirea recol­ didaţi de partid. In aceste unităţi puşnic, Boz şi Dobra. unde. prin rativele agricole Brănişca. Bampo- nizare şi desfăşurare a anului de
nu peste tot organizaţiile de partid suplim entară aici există încă flu c ­ telor şi dezvoltarea dife ritelor ra­ s-a acordat o grijă deosebită lărgi­ înfăptuirea m ăsurilor care se iau loc, Hârău şi Ruduleşti. numără pu­ studiu în învăţăm întul de partid,
au îndrum at consiliile de conducere tuaţie in rindul în g rijito rilo r. Aşa m uri de producţie. rii activului fără de partid şi muncii ţin i membri şi candidaţi de partid.
si pe cooperatori să aplice cu consec­ cum arăta in cuvîntul său tov. ing. în adunările generale, repartizarea Din această cauză, ele nu pot re ­ îm bunătăţirea propagandei prin con­
venţă măsurile agrotehnice necesare. Albu Ioan, preşedintele consiliului m em brilor de partid Sn cele mai partiza în toate echipele şi brigăzile ferinţe şi atragerea fiecărui membru
In unele locuri pregătirea terenului, agricol raional, trebuie să se între­ Im portante locuri de muncă, orga­ un num ăr corespunzător de comu­ si candidat de partid la înfăptuirea
semănatul şi lucrările dc întreţinere prindă un stud'u pentru o reaşezare nizaţiile de partid reuşesc să mobi­ nişti care să desfăşoare o susţinută sarcinilor economice şi politice ce
nu au fost făcute la tim p şi la un a speciilor de animale in funcţie de Toate echipele lizeze pe toţi cooperatorii la o acti­ muncă politică şi organizatorică în stau în faţa organizaţiilor de partid.

//>7 p r o c e n te )
la nivelul celor 1

p o r u m b
Din lucrările conferinţei a reieşit multe echipe, brigăzi care s-au men­
faptul că în anul trecut E.M. Cer- ţin u t evidenţiate în întrecerea socia­
tcj. E.M. Muncelul M ic şî Cariera de listă. lună de lună, ca cele conduse
1K piatră Brănişca. şi-au depăşit pla­ de com uniştii losif Hang, Aron B râ­
nul la producţia globală şi marfă nca, A urel Stănculescu de la E.M.
i-ealizind economii la preţul de cost Certej. Traîan Vlădcscu, Andrei Fe-
în valoare de 3.654.000 lei. ketc şi Simion Teodorcscu de la
Aşa cum se arăta în dorea de E.M Muncelul Mic. Gheorghe Cazan
scamă prezentată la conferinţă şi în şi Moise Simoc de In I.F. Dobra. In
discuţiile purtate de comuniştii pica mică măsură a existat insă
Avram Filipaş, Păun Codrescu, preocupare pentru extinderea meto­
Gheorghe Soboa, Constantin Covaci, delor avansate folosite de aceste b ri­
Gheorghe Pană şi alţii, bilanţul rea­ găzi. O rganizaţiile de partid trebuie
liză rilo r putea fi si mai bogat dacă să urmărească cu mai multă regula­
la E.M. Certej, E.M. Muncelul Mic ritate felul în caic cei mai buni
.şi I.F. Dobra ar li existat o grijă mineri, membri şi candidaţi de
mai susţinută faţă dc ridicarea tu­ partid, desfăşoară munca politică în
turor echipelor şi brigăzilor la n i­ rindul tovarăşilor lor de muncă in
velul celor fruntaşe. La E.M. Cer- direcţia extinderii experienţei îna­
Icj din 51 dc echipe, 15 nu si-au intate. combaterea celor care absen­
realizat sarcinile dc plan. iac la tează dc la serviciu sau nu folosesc
E.M. Muncelul Mic. din 21 de b ri­ pe deplin tim pul de lucru.
găzi. 7 nu-şi îndeplinesc planul. — Printre factorii care au dus la
Cauza trebuie căutată în slaba a- nerealizarea in d icilo r de plan a unor
provizionare a unor locuri de mun­ echipe şi brigăzi de m ineri, arăta
că cu materialele necesare, în slaba tov. A vram Filipaş, secretar al Co­
asistenţa tehnied şî în absenţele nc- m itetului de partid de la E.M. Cer­
motivnte şi învoirile care în anul tej, sînt absentele nemotivate si în­
trecut, dc.şi au scăzut în comparaţie voirile. Cînd din tr-o echipă lipsesc Tn u llim il «mi sub îndrumarea organelor şl organizaţiilor de partid, oamenii muncii din raionul lila au
cu 3963. numărul lor este totuşi ri­ 1-2 m ineri, organizarea muncii nu înălţa! noi obiccllve soeial-culturalc.
dicat. se mai ponte face în bune condi- . IN FOTOGRAFIE vă prezentăm noul cămin cultural construi! anul trecut în satul Lunca despre al ca-
..i____________ __________ u r.iiM to c
organizaţiei raionalo
H icm ui ci tu rari m l ronferinlcl
Vorbind despre activitatea ce va ţiuni, iar calitatea m inereului este rui rol în educarea oamenilor muncii din localitate s-a discutat şî în cadrul conferinţei
trebui s-o desfăşoare în v iito r or­ influenţată negativ. Tată de ce, pen­ dc partid.
ganizaţiile de partid în această d i­ ii u viitor, în centrul muncii de
recţie. m u lţi dintre participanţii la partid va trebui să stea îm bunătă­ V
discuţii au arătat că este necesar să ţirea metodelor de educare comu­
1 9 6 4 se îmbunătăţească munca politică nistă a tuturor m uncitorilor mineri, i n p e r s p e c t
de masă in rindul m inerilor. Sînt punînd accent pe elim inarea absen­
ţelor nemotivate şi a învoirilor, iar
prin popularizarea mai largă a e vi­
Membrii Comitetului raional d e nţiaţilor şi fruntaşilor in întrece­ nale de partid Ilia a luat cuvîntul exigente. Cu aceeaşi perseverentă este care a m em brilor şi a candidaţilor
La baza muncii politice de edu­
La
Conferinţa organizaţiei raio­
rea socialistă, să facem ca a titu d i­
necesar să se desfăşoare si munca
nea înaintata să fie urmată de că­
tre toţi m inerii. tovarăşul Gheorghe Vuşdca, seci e- pentru creşterea conştiinţei oame­ de partid, trebuie să stea cunoaş­
terea temeinică a ho tă rîrilo r parti­
n ilo r muncii. Din cauză că pînă a-
tar al Com itetului regional Hune­
Şi la I.F. Dobra s-au o b ţinut in doara al P.M.R. cum această muncă nu a fost la înăl­ dului şi guvernului, precum şi „D e­
acest an realizări frumoaso. Dar. ţimea sarcinilor, la E.M. Certej există claraţia cir p rivire la poziţia I ’ M.R.
I. A lbii Ioan Mircca 46 Todoni Victoria 50 Vasiu Ioan aşa cum se sublinia în darea de — Oamenii muncii din raionul Ilia un num ăr mare de absenţe nemo- in problemele mişcării comuniste şi
2 Ancas D um itru V in tilă 47. Tomnţa Aurel 51. Vasiu Teodor seamă si în cuvîntul unor p a rtici­ — a spus vorbitorul — sub îndru­ livate, ceea ee a făcut ca planul să muncitoreşti internaţionale1'. Este
3 Bcnca Mircca 18. Ţogoe D um itru 52. Vlădcscu Traian panţi. ele nu sînt la nivelul posibi­ marea şl conducerea organizaţiilor nu se realizeze ritm ic. Aici, la sfîr- un lucru bun că pe linia învăţăm în-
4. Boroş IV!ihaj 49. Todca Ioan 53. Vrlnccanu Nicolae lită ţilo r. Planul de producţie la u ni­ de partid au obţinut im portante şitu 1 lunii, se dă „asaltul", fapt ce tului de partid s-au obţinut unele
5 Bolog Franci.sc tatea am intită n-a fost realizat rit­ succese pe linia traducerii în viaţă influenţează negativ asupra calităţii. succese. Astfel, biroul com itetului
6 Belea V irginia mic. La aceasta a contribuit şi slaba a hotărîrilor Congresului al Ill-le a La I.F. Dobra este necesar să se raional dc partid a dat o orientare
7 Covaci Constantin Membrii supleanţi ai comitetului raional de partid organizare a transportului. Cauza al partidului Întreprinderile din ra­ acorda mai multă atenţie v a lo rifi­ mai justă organizaţiilor de bază în
B C iuciii Vasile principală constă însă în modul de­ ion. ca cele din Certej. Muneel. B ră­ cării tu tu ro r resurselor materiale pe alegerea celor mai accesibile form e
9 Cojan Dragom ir l. Grinda Aurel 7 Moisă Marin fectuos de organizare a muncii în nişca si altele, nu realizat economii care le oferă pădurile raionului Ilia. de studiu Va trebui însă ca pe v ii­
10 Codruţ Gheorghe 2. Certcjan Doina 8 Oncoş Viorel brigăzi. la preţul de cost în valoare de pes­ O rganizaţiile de partid din în tre p rin ­ tor să se acorde atenţie sporită pre­
11 Codrescu Păun 9. Fekete Andrei 9 Puşa Floare Fibi Organizaţia de partid de la I.F. te 3.650.000 lei. La exploatările m i­ derile economice au datoria să m i­ gătirii propagandiştilor pentru că,
12 Cizmaş Silvia 4. Gîj Solia H) Pasca losif Dobra a avut :n anul care a trecut niere din C eitej şi Muneel s-a acor­ liteze cu mai multă consecvenţă pen­ in mare parte, de ei depind şi re­
13 Crîşan Vcrghclia 5 Ghermnn Petru 11 Raliu Teodor o slabă preocupare faţă de în tă ri­ dat o mai mare atenţie folosirii fon­ tru folosirea judicioasă a utilajelor, zultatele. Incepînd de la com itetul
M Dudaş Ioan G. Mimtcanu M irou 12. Vinc/.i Ladislau rea rîn d u rilo r sale cu cei mai buni d u rilo r de investiţii pentru punerea introducerea tehnicii noi şi stim u­ raional şi pină la organizaţiile de
15. Dăian V alentin m uncitori. Astfel. în perioada la care în valoare a noi rezerve de m ine­ larea mişcării de inovaţii şi raţio­ bază. este necesar să se facă o in­
16 Doda Ioan I. Petru ne referim . în rîndurile candidaţilor reuri. Sub îndrumarea organizaţii­ nalizări Realizarea ritm ică a sar­ formare mai operativă a oam enilor
17. Diacon eseu Gheorghe Membrii comisiei de revizie de partid nu fost p rim iţi doar 8 to­ lor de partid, conducerile acestor cin ilo r de plan este condiţionată de muncii cu problemele politicii in­
18. Filipaş Avram varăşi. Din această cauză, atît mun­ unităţi s-au străduit să găsească cele munca politică ce trebuie să se des­ terne şi internaţionale.
19. Făeran fosit 1 Mărgineanu Ioan 4, Popa Teofil ca politică cit si munca rn ltu ra l- mai bune soluţii in vederea realiză­ făşoare pentru ridicarea tuturor e- In centrul activită ţii organizaţiilor
20. Farcaş Ioan 2 Moi să M irau rducativă în cadru! brigăzilor s-n rii sarcinilor de creştere a producti­ chipelor si brigăzilor la nivelul ce­ de partid de la sate trebuie să sica
21. Groza Gheorghe 3. Pelc Aurel (preşedinte) 5 Vlădescu Ioan desfăşurat sub posibilităţi Pe de vită ţii muncii şi de reducere a pre­ lor fruntaşe. Lichidarea absenţelor în această perioadă buna desfăşu­
22. Geara Petru altă parte, acest lucru a dus şi la ţului de cost. nemotivate, buna organizare a locu­ rare a învăţământului agrozootehnic
23. Iordan Nicolae o slabă îndrum are a a ctivităţii eco­ Succese de scamă au fost obţinute rilo r de muncă şi introducerea in de masă.
24 luga T îhcriu Membrii biroului comitetului raional ds partid nomice de către organizaţia de şi de către cooperativele agricole de procesul de producţie a metodei or Acum nc aflăm în preajma alege­
25. Kovacs Doininic partid. Numai aşa se explică faptul producţie din ra io n .. Faptul că nu­ avansate de lucru sînt probleme rilo r de deputaţi in Marea Adunare
26. Mctcş Nicolae că la această întreprindere, nici pla­ mai la porum b s-au obţinut cu caic vor trebui să stea în centrul
1. Ţogoe D um itru Naţională şi in sfaturile populare.
27. Mogoş Gheorghe C». Vasiu Teodor nul de producţie pe sortimente, nu 1.000 tone mai m ult decit în anul activită ţii de v iito r a organizaţiilor De aceea. întreaga muncă cultural -
28 Mica lu liu 2. Bcnca Mircca 7 Covaci Constantin se realizează ritm ic, lată de ce or­ 1963, dovedeşte că organizaţiile de de partid. In acest scop este nece­ educativă trebuie să reflecte pro­
29. Mica Asincfta 3. Farcaş Ioan 8. Filipaş Avram ganizaţia dc partid de la I.F. Dobra partid au m ilita t cu răspundere şi sar sA se desfăşoare o susţinută fundele transform ări survenite în
30. Mădăluţă Olga 4. Kovacs Doininic va trebui să acorde toată atenţia în­ consecvenţă pentru creşterea pro­ muncă politică de masă. viaţa oam enilor în anii de demo­
31. Magda Elisabcla 5 Albu Ioan Mircea 9 Popa Logliin tă ririi rîn d u rilo r sale cu cci mai^ ducţiei la heM nr tn această perioa­ In cooperativele agricole de pro­ craţie populară. Nu trebuie scăpată
32 Manca Tovică înaintaţi m uncitori, rare in cadruf dă s-a manifestat preocupare si faţă ducţie trebuie să se întreprindă stu­ din vedere nici munca pentru edu­
33. Nîşca Ionel Membrii supleanţi ai biroului comitetului brigăzilor luptă pentru realizarea de creşterea numerică şi calitativă dii pentru găsirea celor mai stim u­ carea tineretului, lichidarea medio­
34 Or vas Gheorghe ritm ică a sarcinilor de plan, îm bu­ a organizaţiilor de partid si a n i­ lative forme de retribuţie, care să crită ţii in şcoli şi pregătirea temei­
35. Podelcan Tunase raional de partid nătăţirea calităţii produselor şi rea­ velului de conştiinţă, prin îmbună­ ducă la creşterea continuă a produc­ nică a elevilor.
36. Poenar V alcnlin lizarea în întregime a planului la tăţirea muncii politico-educalive de ţiei vegetale şi animaliere. In faţa oamenilor muncii stau
37. Popa I.oghin export. masă. Aşa după cum sublinia vorbitorul, sarcini dc mare însemnătate. înde­
38. Radu A. Ioan 1. Codruţ Gheorghe 3 Ciuciu Vasile Faptul că toii delegaţii care au V orbitorul a apreciat însă. că re­ stilul şi metodele de muncă ale or­ plinirea acestora depinde în p ri­
39. Rus Gheorghe 2. Todoni Victoria 4. Diaconcscu Gheorghe luat cuvîntul la conferinţă s-au re­ zultatele pozitive puteau fi sî mai ganelor şi organizaţiilor de partid mul rînd de felul cum organele şi
40. Rad Octavian ferit la problema ridicări i echipe­ bune dacă organele şi organizaţiile s-an îm bunătăţit. Este necesar insă organizaţiile de partid vor şti să-şi
41 Snbca Gheorghe Secretarii Comitetului raional Ilia al P lor si brigăzilor la nivelul celor de partid dovedeau mai multă e xi­ să se acorde mai m ultă atenţie p ri­ îmbunătăţească stilul şi metodele de
42 Sicoe Romul fruntaşe, arată preocuparea lor pen­ genţă faţă de creşterea iY)luluî lor m irii în partid, să existe o justă muncă, de acţiunile politico-orga-
4.1 Semăn losif de conducător. Controlul şi în dru­
I Ţogoe D um itru — prim - 3. Farcaş (oan tru ca in acest an. realizările să .orientare a organizaţiei raionale nizalorice care vor fi organizate în
44 Sindco Elena secretar 4. Kovacs Domin ic fie mai mari. pe măsura posibilită­ marea din partea organizaţiilor dc spre întărirea organizaţiilor de bază scopul m obiliz.ăiii tutu ro r forţelor
45 Turc Floare 2. Benea Mircca 5. A lbu Ioan Mircea — secretari. ţilo r existente în fiecare întreprin­ partid asupra a ctivită ţii conduceri­ din cooperativele agricole şi exploa­ la realizarea sarcinilor trasate de
dere. lor a dm ini-li alive trebuie să fie mai tările forestiere. partid şi guvern.