Page 13 - 1965-01

C IT IŢ I Bilanţul unei rodnice
IN N U M Ă R U L
*
D E AZI
activităţi obşteşti
Q D iscuţii la masa rotunda
despre: Creşterea producţiei 9 9 9
de lapte
$ Pe urmele unei scrisori...
Cînd nu există suficient In anul care a tre­ pliţa, oraşul regio­
interes cut oamenii m un­ SABIN BO TIC IU nal Hunedoara,
(pas. --a) cii din teglunca vicepreşedinte al Com itetului Bueureşci, raionul
® Hotărîrea com uniştilor noastră au m uncit executiv al Sfatului popular Brad. lirânişca,
prinde viaţă; cu deosebită însu­ regional Hunedoara raionul Mia, Te-
^ Trei răspunsuri la o în­ fle ţire pentru tra­ iuş. raionul Alba,
trebare; ducerea in viaţă a angajam entelor Miercurea, raionul Sebeş, Silvaş, ra­
luate in întrecerea socialistă. Dato­ ionul Haţeg. Rapoltu Mare. oraşul
$ D in lumea ştiinţei şi rită acestui fapt, în perioada am in­ regional Deva. Beriu. raionul Oră-
■tehnicii tită s-au obţinut rezultate remarca­ ştie au obţinut rezultate cu care pe
(pag. 3-a)
bile. U nităţile industriale din regiu­ bună dreptate se pot m îndri. Valoa­
Q De peste hotare nea noastră au raportat îndeplinirea rea lu cră rilo r executate de cetăţenii
(pag. 4-a) sarcinilor de plan înainte de termen. din comuna Topi iţa in anul 1964,
Un entuziasm demn de scos in c- spre exemplu, se ridică la peste
videnţă a existat şi in ce priveşte 393.000 lei. In satele acestei comune
gospodărirea şi înfrumuseţarea ora­ nu fost construite un local pentru
CONFIRMAREA
şcoala de 4 ani. două localuri
de
şelor şi satelor regiunii noastre. Zeci
AGENDA DE ÎNTRECERE 1965 COMISIILOR ELECTORALE REGIONALE dc m ii de oameni wai munc ii de pe cămine culturale, s-a extins electri­
ficarea pe încă 3.000 m, au fost re­
tot cuprinsul le g iunii au lost antre­
paraţi si în tre ţin u ţi 40 km drum uri
naţi în întrecerea patriotică execn-
tind o serie de lucrări gospodăreşti
SI ALE ORAŞELOR BUCUREŞTI Şl CONSTANTA de mare insemnătate. S faturile popu­ şi altele. Valoarea lu c ră rilo r execu­
tate de cetăţenii comunei Brănişoa
lare din regiunea noastră. îndrum ate însumează peste 410.000 lei. P rintre
C onsiliul de Stat a confirm at prin De asemenea, p rin tr-u n Decret al de organizaţiile de partid, avînd la altele, aici au fost executate trei
I n s g » r s | S n u l Decret com isiile electorale regionale C onsiliului de Stat a fost sta bilit nu­ bază experienţa anilor trecuţi au localuri de şcoli (la lirânişca, T ir-
şi ale oraşelor Bucureşti şi Constan­ mărul circum scripţiilor electorale depus mai m ulte eforturi în gospo­ nava şi Tirnâviţa). a fost construit
ş a n t i e r e l o r ţa. pentru alegerile de deputaţi în pentru alegerile de deputaţi in sfa­ dărirea şi înfrumuseţarea oraşelor un drum în lungime de 5 km etc.
sfaturile populare, care vor avea loc tu rile populare regionale şi ale ora­ si satelor. Ele au sta bilit cu multă Exemple dc acest fel se pot da încă
la 7 m artie 1965 şelor Bucureşti şi Constanţa. competenţă obiectivele ce urm au a din multe comune ale regiunii noa­
d e c o n s t r a i c t î â fi executate, au asigurat materialele stre. Pentru a obţine asemenea re­
zultate, comitetele executive ale sfa­
Constituirea birourilor F .O.P. ale oraşelor necesare, au folosit cu mai multă c- tu rilo r populare au pus în practică
de
licienţă form ele organizatorice
In A telierul de confecţii metalice masă în antrenarea cetăţenilor ]a o serie de metode eficiente. Iată doar
al I CS. Hunedoara se executa o de subordonare raională si comunale realizarea lucrărilor. D rept urmare, cîte\ a:
seama de lucrări deosebit de im por­ în anul trecut oamenii m uncii de la Din munca organizatorică desfă­
tante pentru şantierele Întreprinde­ prezentanţi ai organizaţiilor de par­ oraşe si sate. m obilizau de sfaturile şurată de staturile populare pentru
In întreaga regiune au continuat In
rii. De calitatea şi operativitatea cu aceste zile să se ţină adunări ale re­ tid. de sindicat, tineret şi femei, ai populare au executat p rin tre altele gospodărirea şi înfrumuseţarea ora­
care sini confecţionate diferitele in ­ prezentanţilor oam enilor m uncii cu cooperaţiei, membri ai cooperative­ 81.940 m.p. construcţii de străzi, şelor şi comunelor morîtă să eviden­
stalaţii şi construcţii metalice depin­ lo r agricole dc produc Ţie. lucrători 23 939 m.p. construcţii de troluare. ţiem faptul (â întrecerea patriotică
de in bună măsură predarea la tim p p rile ju l cărora s-au constituit birou­ din sectorul agricol socialist de stat, 315.200 m p. reparaţii de străzi şi s-a desfăşurat pe baza unor obiec­
a obiectivelor industriale în lu m i. rile F.D.P. ale oraşelor de subordo­ intelectuali şi alţi oameni ai muncii. trotuare, 87 km construcţii drum uri. tive concrete, stabilite cu participa­
De aceea, la îndem nul organizaţiei do nare raională şi comunale. Pînă în 1 ii raionul Mia, de pildă, din cele 956 km reparaţii şi întreţineri de rea activă a cetăţenilor, întocm in-
prezent s-au constituit toate cele 12
partid, m uncitorii, ingine rii şi tehni­ birouri F.D.P. ale oraşelor de subordo­ 23 birouri comunale ale F.D.P. fnc drum uri, au fost plantaţi peste du-so pentru fiecare lucrare docu­
cienii dc aici sc străduiesc să-si or­ nare raională din regiune. De aseme­ parte ICI membri, la Haţeg din cele 240.000 pomi şi arbori ornam entali mentaţia tehnică necesară, cu o e-
ganizeze d t mai bine munca, să facă nea. s-a term inat constituirea birou­ 19 birouri comunale F.D.P. fac parte etc. videnţâ precisă a realizărilor. De a-
drum tot mai larg in iţia tiv e lo r valo­ 189 membri, iar la Brad cele 15 b i­ In întrecerea patnplică au fost an­ semenea. sfaturile populare au an­
roase şi tehnicii avansate. Urm înd rilo r F.D.P. în toate cele 142 comu­ rouri F.D.P. cuprind 193 membri. trenat în conducerea lu c ră rilo r cca
această calc. în anul care s-a scurs, ne. Din birourile l'.D.P. fac parte re- trenate toate oraşele raionale şi co­ mai mare parte a deputaţilor con­
munele din legiune. Analizînd re­
au obţinut rezultate valoroase. Pro- zultatele obţinute comisia regională tribuind la creşterea auto rită ţii lo r
cedînd in acelaşi fel. în prim ele 5 de întreceri a sta b ilii ordinea de în faţa maselor de alegători. R eali­
zile din 1965. au înregistrat şi p ri­ Şcoală nouă la clasificare a oraşelor raionale pe zările obţinute sint de nsc»mcnca o
mele succese: au executat 15 tone baza punctajelor prevăzute. Ca oraş consecinţă a faptului că la toate ac­
stelaje metalice pentru lam inorul de al sprijinului m u ltilate ra l acordai, raional fruntaş pe regiune se cla­ ţiunile de amploare s-au oiganizat
Micul Sat Slătinioara — aşezat acţiuni comune ale s fa tu rilo r popu­
800 mm al C.SH.. 7 tone tîm plărie pc Valea cu acelaşi nume, la poa­ a fost concretizat in ridicarea lo­ sează oraşul S im eiia care a realizat lare, organizaţiilor de tineret, sindi­
metalică pentru spitalul nou şi 4 lele Pariugului. in extremitatea de calului de şcoală In timpul record lucrări edilitare, gospodăreşti şi de cale şi de femei. Experienţa noastră
înfrumuseţare în valoare de peste un
tone grila je pentru scări şî balcoane, sud-est a oraşului regional Petroşani, dc trei luni, cu realizarea unei e- m ilion lei. Cetăţenii din Sîmerin. an­ n subliniat im portanţa com isiilor re­
a sărbătorit dc curind bucuria i- conomii de 40.000 lei fafă de valoa­
necesare construirii blocului J 1 din trenaţi de deputaţi, au participat cu gională. raionale si orăşeneşti de
naugurării unui local nou de şcoa­ rea devizului. întrecere patriotică in creşterea răs­
Hunedoara. lă, local pc care cci mai in virştă Despre toate aceste realizări s-a entuziasm la acţiunile patriotice în­ punderii sfaturilor populare faţă de
Cel mai bine au m uncit în primele n-au avut fericirea sâ-l aibă. vorbit la festivitatea inaugurării treprinse de com itelui executiv, e- problemele gospodăreşti.
şcolii. Cu această ocazie s-a votat xecutînd im portante lucrări. A ici au
zile de întrecere din noul an brigă­ Evenimentul acesta a marcat o o nouă sumă de bani pentru anul fost construite, reparate şi în tre ţi­ B ilanţul bogat al re alizărilor ob­
zile conduse dc m aiştrii Alexandru zlspcct din hain sccfiei a 3-a a l'abricii „Viscoza" din Lupcui. etapă nouă in dezvoltarea vieţii acesta din care să sc construiască nute străzi si trotuare pe o supra­ ţinute în întrecerea patriotică pen­
Şchiopu şi Gheorghe Alber. fo to ; N. M O LDO VEANU culturale în salul Slătinioara. Bu­ un gard in jurul şcolii, o fintină faţă de 87.471 m.p., amenajări si în­ tru gospodărirea şi înfrum useţarea
curia inaugurării şcolii, construită treţineri de parcuri şi zone verzi pe oraşelor si comunelor trebuie să con­
chiar in mijlocul satului, a fost ne­ cu apă potabilă şi extinderea ilu­ o suprafaţă de 3.000 nvp., lucrări de stituie un im bold in ridicarea pe o
minatului public piuă la şcoală. în­
spus dc marc. Erau prezenţi la a-
tnvăfînd din experienţa anului trecut ceastă festivitate elevii şcolii îm­ treaga adunare a cetăţenilor a a- demolare a unor construcţii vechi, treaptă mai înaltă a acestei a ctivi­
preună cu părinţii lor, invitaţi. sigurat înfăptuirea acestor obiec­ consolidări de m aluri, plantări de tăţi. Pentru aceasta este necesar ca
tive. şi în anul 19C5 să se acorde toată
In tr-o scrisoare trim isă redacţiei, Lucrătorii din staţiile Lupeni şi im piegaţilor de mişcare din staţii să Cu cită nerăbdare şi însufleţire In încheierea festivităţii, elevii pomi ornam entali şi altele. Rezul­
corespondentul nostru din Petroşani, Vulcan acordă o atenţie deosebită le remorce un num ăr sporit de va­ au venit tofi aici pentru cinstirea şcolii din satul Slătinioara au pre­ tate asemănătoare au obţinut şi ce­ atenţia întrecerii patriotice. S faturile
loan Crisan, ne relatează: „M u n ci­ reducerii staţionării vagoanelor la goane. Ca urmare, au fost remorcate acestei inaugurări. zentat un program artistic alcătuit tăţenii din oraşele Haţeg. Călan, Cu- populare sint datoare să asigure o
to rii din cadrul com plexului RC.M. încârcare-descârcare. Experienţa a- în prim ele 3 zile ale anului 23 tre­ începutul lucrărilor s-a făcut în din recitări, cintece şi dansuri. Ce­ gir. Brad etc. asistenţă tehnică competentă precum
Petroşani au încheiat anul 1964 cu nului trecut le-a dovedit că la acest nuri cu un plus de 2518 tone faţă de ziua de 4 septembrie Cu mult en­ tăţenii satului şi-au exprimat do­
realizări deosebite. Aceasta pentru obiectiv se poate ajunge numai cola- sarcina planificată. Un succes rem ar­ tuziasm au participat la ridicarea rinţa de-a înfiinţa şi in satul lor O activitate susţinută au desfăşu­ şi condiţiile tehnico-m aterîale nece­
că, la îndem nul organizaţiei de borînd îndeaproape cu întreprinde­ cabil l-a înregistrat mecanicul Du­ construcţiei toţi cetăţenii satului: o formafic de fluieraşi Si o echipă rat şi comitetele executive ale sfa­ sare executării în bune condiţii a
partid, au m uncit cu rîvnâ şi au a- rile beneficiare. Aşa se face că, anul m itru lacobescu; el a remorcat un bărbafi. femei, tineri, care ou efec­ dc dansuri pentru a ridica iia(a tu rilo r populare comunale. A ntrenaţi lucrărilor. Este necesar de aseme­
plicat măsuri tehnico-organizatorice acesta, întreţin reiaţii mai strînsc cu tren, cu o singură locomotivă, res- tuat peste 2.000 ore de muncă pa­ culturală a satului. în întrecerea patriotică, cetăţenii din nea sa se întocmească o evidenţă
bine gindite. In anul acesta, eî şi-au exploatările m iniere şi celelalte u- peetînd întocmai tim pul de parcurs, triotică. H O C M A N CORNEL operativă a lu cră rilo r şi i*ea 1 îzăi i 1 oi*.
propus să obţină realizări si mai nîtăţi economice din localităţile res­ cu un supratonnj de 800 tone". Rezultatul eforturilor depuse şi profesor m ajoritatea satelor au depus efor­
frumoase. De aceea, şi-au îndreptat pective. turi susţinute pentru înfrumuseţarea Să muncim In aşa fel in c it fiecare
atenţia spre acele laturi ale activi­ Ca urmare a acestui fapt şi a m un­ localităţilor. In unele sate au existat oraş, comună şi sat din regiunea noa­
tă ţii unde anul trecut au existat la ­ cii lor avîntate au reuşit să obţină adevărate şantiere ale muncii patrio­ stră să devină un model de gospo­
cune. In p rim ul rînd ei şi-au pro­ o staţionare medie de numai 7. 8 ţiile respective. Printre aceştia sc tice. Cetăţenii din sale cum sînt To- dărire.
pus să ridice procentul de regulari­ ore-vagon, ceea ce înseamnă o re­ afla deputaţii îosii Tudor din cir­
tate a circulaţiei tre n urilor. In a- ducere substanţială ia ţă de sarcina cumscripţia nr. 17, Ştefan Lazăr din
cest sens veghează cn graficele de planificată. circumscripţia nr. 74, Sora lancu din
circulaţie să fie respectate întocmai, Datorită faptului că vagoanele au circumscripţia 85 şi alţii. Cu aceste
reviziile să fie executate la tim p şi circulat mai repede, ru la ju l lor a ocazii cetăţenii din circum scripţiile
să evite întîr/.ierilc. Aşa se face că lost îm bunătăţit în aceste zile pe în- ($ La Aninoasa a avut loc ric au expus in şalele şi comunele ra­ respective au făcut propuneri pen­
în prim ele zi'le ale anului au înre­ tregul H.C.M. Petroşani cu 18.4 la curind „Sărbătoarea majoratului" ionului peste 800 de conferinţe. N u­ tru lucrările ce se vor executa în
gistrat un procent de regularitate a sută. Cci 46 lineri care au trecut pragul mai in lunile noiembrie şi decem­ anul 1965 prin muncă patriotică şi
circulaţiei de 98.7 la sulă. In centrul preocupărilor mecanici­ majoratului au audial expunerea brie s-a expus un ciclu dc 81 con­ care vor sta la baza planurilor de
Demn de rem arcat este faptul că lor şi fochiştilor de la Depoul dc lo­ Iov. Anca Dumitru, preşedintele co- ferinţe cu caracter educativ şt a- măsuri ce se vor întocmi dc comi­
In aceste zile toate trenurile de că­ comotive Petroşani stă si în anul □- m ilelului executiv al sfatului popu­ gricol dintre care amintim: „Chipul tetele executive ale sfaturilor popu­
lători şi marfă au fost expediate din ccsta remorcarea unui număr sporit lar, despre viaţa tinerilor în trecut moral al omului nou'*, „Cum să nc lare. (A. UNGHEREA — corespon­
staţiile de form are fără nici o in tir- de trenuri cu supratonnj. De aceea, şi azi.
ziere. încă din prim ele zile ei au solicitat comportăm in viaţa dc toate zi­ dentă).
A urmat apoi un concurs „Cine
şlic cîştiqâ", care a avut ca temă lele", „A l meu şi a! nostru", „Cum © Tov. EMIL CRETU nc infor­
P e d r u m u l r i t m i c i t ă ţ i i „D repturile si obligaţiile cetăţeni­ putem mări ferlilitalea solului", „în ­ mează că în staţia Simeria-calălori
lor majori din R P R grijirea şi .idăpostirea animalelor" s-a deschis un curs dc calificare dc
Anul trecut .mineri» din Certej au măsuri se referă la întărirea asisten­ O Propaganda prin conierinţc cu­ ele., (N. SBUCHEA — corespon­
lucrat cu m ult spor. Drept ■urmare, ţei tehnice, aprovizionarea .judicioa­ noaşte şi în raionul Ha|cq o lot dent), gradul 1 M, pentru funcţiile de a-
pe agenda întrecerii au înscris de- să a echipelor cu vagonete goale şi mai largă dezvoltare. Anul trecut © Zilele acestea, deputaţii dc pc cari, frînari şi manevranţi la care
păşiri im portante la p rincip a lii in­ materiale şi creştere?» gradului de spre exemplu, comisia pcnlru răs- raza oraşului regional Hunedoara participă 40 muncitori. După term i­
dicatori ai planului. Cu ocazia dezba­ mecanizare. Traducerea lor în viată, pindirea cunoştinţelor ştiinţifice a continuă să prezinte dări de seamă narea cursurilor, aceştia vor efectua
terii cifre lo r de plan pe 1965 ei şi-au îm pletită cu munca entuziastă a m i­ trimis >a sale un marc număr de
propus să muncească şi mai bine. nerilor. a lăcuit ca în prim ele zile conferenţiari. Cci peste 130 de inte­ in laţa alegătorilor. Numai în u lti­ o practică cîe 15 zile. Pină atunci ei
Şi. în acest scop. au aplicat din tim p ale noului an planul de producţie să lectuali de alierile profesii, care îac mele două zile, 14 deputaţi s-au in- primesc bursă lunară, manuale şi
măsuri pentru îndeplinirea ritm ică fie depăşit ritm ic. In perioada 1—5 parle din colectivul dc conferenţiari, tiln it cu alegătorii din circumscrip­ rechizite in mod graluit.
a planului, în fiecare zi. M ulte dintre ianuarie depăşirea este de 1.7 la sulă.
Colectivul fa b ricii de nasturi
w A
aparţinînd în tre p rin d e rii oră­
R A I D şeneşti de industrie locală din
Deva depune e forturi susţinu­
A N C H E T Ă MAI MULTA ATENŢIE ÎNVĂŢĂMINTULUI AGROZOOTEHNIC j te pentru realizarea unor pro­
duse de calitate.
In fotografie: Tovarăşa Va-
Icria Ivam ov iuerînd la am­
In cadrul cooperativelor agricole de producţie din raionul de părţi din viţă cu dife rite carac­ caţii practice la fermele de animale. De pildă, cînd s-a vo rb it despre ren­ acum încă să nu poată deschide
Alba sint organizate peste 70 dc cercuri dc învăţăm înt agrozoo­ teristici etc. Lectorul cercului ne-a inform at că tabilitatea creşterii v iţe ilo r s-a ară­ cursul. Tot la această uniiate se balarea nasturilor;
tehnic în care sint cuprinşi mai m ult de 2 000 cursanţi. — Un accent deosebit se va pune de cu rînd s-a făcut lotizarea vacilor tat cu dacă şi la cooperativa agricolă constată şi un a lt neajuns. Cu loaie
Deschiderea învăţăm intului a avut loc cu apioapc două luni pe aplicaţiile practice — ne spunea de lapte şi s-au sta b ilit ra lii d ife ­ dc producţie din V inţ s-ar folosi că exisiâ un număr însemnat de
în urmă. In această perioadă, uncie cercuri şi-au desfăşurat acti­ iov. Nicolae Cotea. In acest scop se renţiate, în funcţie de producţiile? în hrana viţe ilo r laptele degresat, mem bri ai cooperativei agricole de
vitatea Ia un nivel corespunzător. In altele se întîlnesc insă o vor mai lace lecţii practice privind rare se realizează dc la acestea. O s-ar putea obţine anual în plus o producţie (în special în sectorul zoo­ SPRE OŢELĂRII
scrie dc neajunsuri In legătură cu aceasta, iată citcva constatări îngrijirea vinului, la pichetat tere­ altă aplicaţie practică s-a făcut cu cantitate de peste 200 hl. lapte. tehnic). neincadraţi la învăţăm întul
făcute cu p rile ju l unui raid-anchclă. nul si apoi la plantatul viţei dc vie. prile jul expunerii lecţiei referitoare D intre cursanţii care au o frec­ agrozootehnic, conducerea un ităţii
Ca exemplu pozitiv poate li dat la căile de sporire a producţiei dc venţă bună si se străduiesc să apli­ respective iui s-a în g rijit să în fiin ­ De la revizia de vagoane din Si-
şi cercul zootehnic anul III de la lapte. C ursanţilor li s-a arătat prac­ ce în practică cunoştinţele însuşite ţeze un nou cerc. m eria-triuj au plecat în primele zile
cercul viticol anul
III din cadrul
Cercuri cu activitate rodnică cooperativei agricole de producţie cooperativa agricolă de producţie tic cum trebuie făcut masajul uge­ am intim pe iov. loan Cîmpcanu, Ma- ale anului 1965 un vagon încărcat
din Bucerdea. condus de inginerul din Vinţ. O parte din cele 9 lecţii rulu i si tehnica mulsului. Unele lec­ ria Suciu, Elena Susan, Ştefan Care e adevărata cauză? cu 25.300 kg de fie r vechi şi un va­
La cercul pentru cultura plantelor Nicolae Colea. Pînă acum, aici lec­ predate aici au fost însoţite de a p li­ ţii sint însoţite de calcule economice. A lbu ş.a. gon de 15 tone înţărcat cu fontă ve­
de cîmp anul III, care funcţionează ţiile s-au ţin u t conform program ului che, pe care harnicii ceferişti de aici
in cadrul cooperativei agricole de stabilit. Lectorul adaptează temele — La cercul pentru cultura plan­ le-au colectat şi expediat spre oţe-
producţie din Teiuş, lector, îng. prevăzute la specificul u n ită ţii res­ La cercul pentru cu Itura plantelor de cimp anul III, de Motive nejustificate telor de cîmp pe caro-l conduc, am
V ictoria Hruşcă, a predat 7 lecţii. pective. Asa a procedat bunăoară, la cooperativa agricolă dc producţie din Căpud, pentru a predat 9 lecţii, ne-a inform at tov. lâ riile patriei.
Expunerile fiin d interesante, strîns rind a vorbit cursanţilor despre pla­ sc ajunge cu programul la zi, lectorul obişnuieşte să predea Cursanţii de la cercul pentru cul­ Ion Vicleanu de la cooperativa agri­ Ateste prim e cantităţi de fier şi
legate de specificul u n ită ţii agricole nificarea muncii şi ţinerea eviden­ mai multe lecţii in cadrul unei singure şedinţe dc cerc. tura plantelor de cîmp anul II. care colă de producţie din Berghin. fontă veche sînt un sp rijin tovără­
respective, au trezit un viu interes ţei producţiei pe brigăzi şi echipe. funcţionează la brigada din Petel- Acesta este un lucru bun. Hău şesc pe care ceferiştii îl acordă oţc-
în rîndut cursanţilor, fapt explicat Pentru înţelegerea lecţiilor respec­ ca, aparţinătoare cooperativei agri­ este insă că frecvenţa lasă foarte larilor. încă din prim ele zile ale
şi prin frecvenţa satisfăcătoare ce tive, s-au folosit exemple concrete cole de producţie din Căpud, se aflu m ult de dorit. Consultînd caietul noului an.
lectorului, se constată că la şedin­
se înregistrează la lecţii. Pentru buna din cadrul cooperativei agricole de doar la a 3-a lecţie. Lectorul cer­ ţele de cerc participă în medic mal
însuşire a le cţiilo r de către cuis-anţi, producţie. La alte lecţii, cum a fost cului, tov. Pompei Haţegan, a am i- puţin de 20 la sulă din num ărul E M IL CREŢU
la predare se folosesc planşe, dia- de pildă cea referitoare la sta b ili­ nat nejustificat deschiderea cursu­ cursanţilor. Instrucţiunile C onsiliu­ impiegat de mişcare
film e, precum şi unele produse de rea datei culesului strugurilor, lec­ lui de pe o zi pe alia, deşi în anul lui Superior al A g ric u ltu rii cu p ri­ (din colectivul subredactiei
la expoziţia cu caracter permanent torul a arătat cursanţilor cum şe de­ trecut a condus m ulţum itor a ctivita ­ vire. la organizarea şi desfăşurarea voluntare Sim eiia)
organizată in cadrul casei laborator. term ină coacerea cu ajutorul refrac- tea cercului respectiv. Pentru a ‘ re­ învăţăm intului agrozootehnic pre­
C ursanţilor li s-au asigurat ma­ tom etrului, insistînd îndeosebi asu­ cupera răm inerea in urmă. lectorul, văd că pcnlru a promova anul. fie ­
nuale şi li s-au creat condiţii bune pra însemnătăţii s ta b ilirii momen­ de comun acord cu cursanţii, va tre­ care cursant trebuie să participe la
pentru audierea şi însuşirea lecţii­ tului optim pentru recoltare. bui să stabilească expunerea le cţii­ ce! puţin 25 de lecţii. Pregătiri pentru
lor. De asigurarea unei bune frec­ Preocuparea susţinută a cursanţi­ lor nepredate în alte zile decîi cele In acest caz, sc pune fireşte în­
venţe se preocupă îndeaproape or­ lor pentru aplicarea in practică a prevăzute in iţia l în programă, ast­ trebarea : cum pot absolvi cursu­ al IV-lea festival
ganizaţia de partid, precum şi con­ cunoştinţelor acumulate la cerc »si fel îneît să asigure predarea şi în­ rile anului III cei pesie 40 cursanţi
ducerea cooperativei agricole de pro­ găseşte explicaţia in participarea lor suşirea lor .la un nivel corespunză­ care nu au participat pînă acum la bienal de teatru
ducţie. nem ijlocită )a executarea la tim p si tor. S ituaţii asemănătoare se întîl-
nici unn din cele 9 lecţii expuse ?
— Eficacitatea a p lică rii în prac­ în bune condiţii a lucră rilor în viile nese şi la cercurile conduse de lec­ Se pare că lectorul cercului a scă­ „I. L. Caragiale“
tică n cunoştinţelor însuşite la cerc tinere şi in producţie, la pepiniera torii M aria Domşa. de la coopera­
s-a văzut din plin în anul trecut — în fiin ţată în anul trecut şi la în­ tiva agricolă de producţie din Sard, pat din vedere acest lucru. Dar.
ne spunea tov. V ictoria Hruşcă. A st­ fiinţarea unei noi plantaţii in acest O livia Guş (V int). Ana Vodă (D iîm - nici organizaţia de partid (secretar A L B A 1ULIA (de Ja coresponden­
fel. la cultura porum bului s-a de­ an. Drept rezultat, com parativ cu bnr). O vidiu Andrei (M ihalţ) sa. tov. Frankel Rudolf). n-a manifestat tul nostru N. GIURGIU).
păşit producţia planificată cu peste anul 1963. în anul trecut producţia Un caz cu totul aparte există la A rtiş tii amatori ai Casei raionale
200 kg boabe la ha, la sfecla de za­ de struguri a crescut cu 250 kg la brigada din Ighiel. aparţinătoare suficientă preocupare pentru a asi­
hăr cu 2.300 kg, la grîu cu aproape ha, iar dc la pepinieră. in afară de cooperativei agricole de producţie gura o bună m obilizare a cursanţi­ de cultură din Alba Iulia se pregă­
100 kg etc. U rm ărind asigurarea pre­ faptul că s-au depăşit prevederile din Ighiu. După cum ne inform a lec­ lor la şedinţele de cerc. De aseme­ tesc intens pentru cel dc-al JV-lca
dării la un nivel corespunzător a lec­ contractului cu Agrosemuî, s-a asi­ torul cercului zootehnic anul III. nea, nici consiliul de conducere al festival bienal de tcalru „1. L. Ca-
ţiilo r, legarea lor de specificul uni­ gurat în întregim e m aterialul sâdi- aici nu s-a ţin u t nici o lecţie. cooperativei agricole de producţie ragiale". La repetiţiile caro se lac
tă ţii noastre şi apoi aplicarea in tor necesar com pletării g olu rilor şi Faptul că s-a interesat singur de n-a analizat modul cum se desfă­ cu piesa „Fata cu pistrui", participă
practică a învăţăm intelor însuşite, în fiin ţă rii noii plantaţii. mobilizarea cursanţilor la şedinţele actriţa Ana Colda, A rtistă Emerită,
sîntem siguri că şi în acest an vom Pentru mai buna înţelegere a lec­ de cerc, fără a avea s p rijin u l orga­ şoară învăţăm iniul agrozootehnic de de la Teatrul de stat din Petroşani,
obţine rezultate tot mai bune pe li­ C U R SAN ŢII : nizaţiei de partid si al a ltor factori masă, fapt ee a făcut ca unele de­
nia sporirii continue a producţiei ţiilo r, lectorul s-â în g rijit de s tiîn - — Dc cc facem astăzi atîtca lecţii ?, chemaţi să asigure buna desfăşura­ ficienţe. deşi cunoscute, să nu fie care acordă un sprijin substanţial
agricole. gerea unor mostre de struguri din L E C T O R U L: re a învăţăm intului agrozootehnic, pentru realizarea unui spectacol de
Bine îşi desfăşoară activitatea şi diferite soiuri atacaţi de unele boli, — A ltfel cum am puica recupera răminerea în urm ă? l-a pus pe lector in situaţia ca pînă (Continuare în pag. a 3-a) calitate.