Page 14 - 1965-01

Dramul socialismului ^ 3,17

n jjifp a
DISCUŢII LA MASA > GT UZINA „3 0 DECEMBRIE** CUGIR
ROTUNDA |

A N G A J E A Z A :
Dezvoltarea sectorului zootehnic şi a rtificial. El a am intit că la baza Bineînţeles că aceasta este o raţie care o vechime de peste 3 ani. In vom urm ări să realizăm o furajare
creşterea producţiei animaliere con­ selecţiei stă întotdeauna o evidenţă medie. In cadrul loturilor, în g riji­ perioada de vară. pentru fiecare li­ constantă pe lot tim pul anului, ast­ — strungari gu şcoală profesională;
stituie una din sarcinile importan­ clară a producţiei de laple pe fie­ torii-m ulgători îşi întocmesc ra ţii tru de lapte, ei sînt re trib u iţi cu cîte fel ca zilnic să-i putem asigura fie­
te puse in fata oamenilor muncii din care cap de vacă furajată. în raport cu greutatea şi producţia H/-»puncte, iar în perioada dc sta- cărei vaci cîte .9—10 unităţi n u tri­ — electricieni cu şcoală profesională;
agricultură de către Congresul al — Noi am inti'odus această evi­ fiecărei vaci. Practica a dovedit că bulaţie cu cite 2 puncte. tive. Acest lucru va perm ite să exis­
lll-lea al partidului. Aşa după cum denţă încă din am il 1060. Acum, pen­ este necesar să asigurăm şi pentru te si r> producţie constantă ele lapte. - tehnicieni în maşini unelte;
s-a subliniat şi In cadrul lucrărilor tru a înlătura orice form alism , con­ vacile gestante aceleaşi ra ţii ca şî Din practica fiecărui an de Pe de altă parte, prin tr-o furajare
recentei sesiuni a Marii Adunări tro lu l producţiei ele lapte se face vacilor aflate in laclaţie. Aceasta, muncă trageţi anumite con­ constantă urm ărim să forţăm in tra ­
Naţionale, acum, ciud am intrat in zilnic pe fiecare lot de vaci, iar la pentru ca pe tim pul gestaţiei vacile cluzii, iar ceea ce este bun rea în producţie a tineretului femei. - tehnicieni în construcţii de m aşini;
ultimul an al şesenalnlui, trebuie ca sfinţitul lu nii şi al anului se poate să se poată reface şi să obţinem dc
şl in agricultură, pentru realizarea trage o concluzie cît mai justă asu­ la ele produşi viguroşi. Este un ele­ şi folositor căutaţi să gene- ☆ — economişti cu studii superioare;
cu succes a tuturor sarcinilor, să se pra potenţialului productiv al vaci­ ment nou, o necesitate dovedită de 8 ralizaţi. Pentru viitor ce v-aţi fn cadrul discuţiilor au mai luat
depună o muncă mai susţinută în lo r aflate in larlaţic. practică şi pe care o vom aplica propus să faceţi în scopul cuvintul şi în g rijito rii-m u lg ă to ri loan - ingineri mecanici.
vederea generalizării a tot ce este P rin munca politico-educativă şi în viitor. Cuteanu, Gheorghe Bărbuş şi a lţii,
nou şi valoros. desfăşurata de câlre organizaţia de. Gospodărirea furajelor eonstiluîe creşterii continue a produc­ care au făcut propuneri preţioase
In decursul anilor de activitate, partid c it si prin aplicarea cu con­ o preocupare de căpetenie pentru ţiei de lapte? pentru activitatea dc viito r. P rintre Se asigură cazarea necesară fn oraşul Cugir.
cooperativa agricolă de producţie secvenţă a retribuţiei clapă pixjduc- toţi cei ce lucrează in sectorul zoo­ altele, reţinem propunerile cu p riv i­
din C linic, raionul Sebeş, a acu­ ţie, îng rijito rii-m u lg ă to ri au început tehnic. La noi furajele sînt date — La baza activităţii noastre v ii­ re la hrănirca cu mai m ultă atenţie Cei interesa}: se vor adresa Uzinei „3 0 De­
mulat o bogată experienţă in creş­ să manifeste un mare interes pen­ în prim ire în g rijilo rilo r-m u lg ă to ri pc toare — spunea Iov. Gheorglie a tineretului fcnicl, la o mai strictă
terea animalelor şi îndeosebi a pro­ tru selecţie. In prezent ei sînt aceia bază de proces verbal încă de la Krampultz, tehnician veterinar — evidentă a consumului dc furaje etc. cem brie" Cugir,— serviciul personal şi învă|ămînf.
ducţiei de lapte. In scopul transmi­ care urmăresc zilnic pioducţia de recoltare. D istribuirea lo r se face vor sta în continuare asigurarea D iscuţiile au scos la iveală lio tă ri-
terii acestei experienţe si altor uni- lapte, precum şi evoluţia tineretu­ zilnic numai pe bază de cin ţări re şi unei baze furajere corespunzătoare, rea ţăranilor cooperatori din C ilnic
>\iţl agricole ale regiunii, redacţia lui lcm el. Toate acestea sînt înso­ o mai bună organizare a m uncii şi de a nu dezminţi prestigiul de care
ziarului nostru a invitat zilele tre­ ţite şi de o strictă evidenţă in re­ in raport cu ra ţiile stabilite. In fe­ aplicarea selecţiei. O mare atenţie se bucură în domeniul creşterii pro­ ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII FORESTIERE
cute la o discuţie, in jurul mesei gistrul genealogic pe care l-am in ­ lul acesta, evităm orice risipă de se va acorda ca lifică rii oamenilor ducţiei anim alelor şî dc lapte. Dc
rotunde, o parte din membrii con­ trodus în practica muncii noastre furaje. care lucrează în sectorul zootehnic. asemenea, a reieşit perseverenţa cu DEVA, slr. Dorobanţilor nr. 24, fel. 2013,1589,1397
siliului de conducere, specialiştii şi cu peste patru ani in urmă. In el La toate succesele am intite mal In acest sens toţi îngn jito rii-m u lg ă - care se munceşte Ia această uni­
unii ingrijitori-mulgulori jruntaşi. sînt trecute anumite date privin d sus a con trib u it şi modul în care sînt tori sînt încadraţi In învăţăm m tul tate agricolă, ca prin selecţie să se A NG A J E
g Pentru început, participan­ originea fiecărei vaci, producţia ele re trib u iţi în g rijito rii-m u lg ă to ri. T oţi agrozootehnic de masă, ia r pe lingă formeze un nucleu valoros dc vaci
ţii la discuţii au fost solici­ laple şi procluşii rezultaţi etc. Aşa cci ce lucrează în sectorul zooteh­ studiul pe care-1 fac aici, citesc şi de mare productivitate. •— ingineri constructori sau silvici;
am ajuns ca în prezent să ne creăm
taţi să vorbească despre rea­ un efectiv matcă numai din rasa nic sînt perm anentizaţi, avind fie­ cărţi de specialitate. De asemenea IOAN MANEA — maiştri şi normafori penfru centrală şi şantiere.
lizările din anul 1964 in ce Bâlţală Homînească. 50 la sută din Cei interesaţi se vor adresa la sediul centra­
vacile aflate acum în producţie sînt
priveşte creşterea producţiei lei întreprinderii.
numai din prăsilă proprie, ia r pro­
de lapte. centul va creşte şi mai m ult de­
— A ici cred cil ccl mai nim erit oarece avem încă 40 de vaci tot din
e să apelăm la cifre — spunea tov. prăsilă proprie, care se află la prim a
Vasile Bărbuş, preşedintele coope­ gestaţie. De asemenea, din prăsilă
rativei agricole de producţie In pre­ proprie mai avem si 70 capete t i­
neret femei de ia unu la trei ani.
zent noi dispunem de 133 vaci de
la care, in anul trecut, am obţinut Avantajele aplicării unei selecţii
o producţie loială de peste 3.700 IU. riguroase s-au văzut în practică.
lapte, ceea ce înseamnă că de la Astfel, aşa după cum spunea şi to­
fiecare vacă furajată s-au realizat varăşul preşedinte, multe din vacile
în medie cile 2.786 litri. Acest lu ­ rccordiste ca Hefi. Fraia şi altele, dc
cru ne-a perm is să livrăm statului la care în anul trecut s-au obţinut
pe bază de contract 2 480 hl. lapte cîte peste .4.000 litri lapte, provin din
cu un procent de grăsime de 3,7 la prăsilă proprie. Această problemă
sută, aducînd astfel ţăra n ilo r noştri va sta şi in viito r in centrul preo­
cooperatori însemnate venituri bă­ cupării noastre deoarece, din prac­ CAUTIND SA SATISFACĂ CIT MAI MULT DORINŢELE TURIŞT1-
neşti. Im portant de a m in tit că avem tică, nc-am convins că şi de a p li­ | LOR ROMINI. CARE VOR SA CALATOREASCA $1 SA ADMIRE FRU­
in g rijito ri-m u lg ă to ri ca Simion Us­ carea unei selecţii riguroase depin­
cat, Gheorghe Bărbuş. Vasile G hi- de realizarea unor producţii sporite MUSEŢILE TARILOR PRIETENE IN PERIOADA DE IARNA, O.N.T. PRI­
bescu şi a lţii care. în anul trcctiţ de lapte. MEŞTE ÎNSCRIERI LA AGENŢIILE Şl FILIALELE DIN TOATA ŢARA PEN-
au obţinut între 3.)20 şi 3 865 litri
lapte de la fiecare dintre vacile Mulţi îngrijitori-mulgâto/i TRU URMĂTOARELE EXCURSII DIN LUNA FEBRUARIE:
existente în lotu rile lor. Dc la vaci cu experienţă spun că se­ — BUCUREŞTI — PRAGA — BUDAPESTA; PLECĂRI IN 11, 18
ca Stinca, Ura ia. Delta. Hefi clc.. cretul obţinerii unor produc­
a rezultat o producţie de lapte cu­ ţii sporite de lapte se află Şl 23 — CU TRENUL, DURATA 3 ZILE.
prinsă intre 4 000—5.000 litri. in furajarea şi îngrijirea va­ IN „ORAŞUL DE AUR" — PRAGA — TURIŞTII POT VIZITA PA-
Aşadar, bilanţul producţiei de
lapte pe 1964 la cooperativa agricolă cilor. Ce s-a făcut în acest LATUL HRADCIANI. CATEDRALA SF. VIT., BIBLIOTECA STRAHOV,
de producţie clin Cilnic, este deo­ scop la cooperativa agricolă TEZAURUL DE LA LORETA ETC.
sebit de rodnic, de producţie din Cilnic? — BUCUREŞTI — BUDAPESTA; PLECĂRI IN 15 Şl 25, CU TRE­
După cum se ştie, o con­ — Desigur, dezvoltarea sectorului NUL. DURATA 6 ZILE Şl EXCURSII CU AUTOCARUL PE ITINERA­
zootehnic şi creşterea producţiei ani­
diţie importantă pentru creş­ RUL ORADEA — BUDAPESTA; PLECAREA IN 26, DURATA 3 ZILE.
maliere sînt condiţionate în prim ul
!! terea producţiei de lapte este rind de asigurarea bazei furajere TRECIND PRIN BUDAPESTA, VIZITATORII VOR AVEA PRILEJUL
şi de modul de hrăni re al anim ale­
şi asigurarea unui valoros e- SA VA DA STADIONUL POPULAR, PIAŢA MILENARILOR, INTERE­
lor — spunea îngrijito ru l-m u lg ă to r
foctiv de vaci matcă, îndeo­ Simion Uscat. In acest sens vreau SANTA CONSTRUCŢIE A PODULUI CU LANŢURI, INSULA MARGA­
sebi prin aplicarea cu con­ să menţionez dc la început preocu­ RETA, BASTIONUL PESCARILOR, MONUMENTUL ELIBERĂRII DE PE
parea consiliului de conducere pen­
secvenţă a selecţiei. Ce s-a tru a valorifica toate resursele de MUNTELE GHELERT ETC.
făcut pinâ acum în acest furaje. Acum avem suficiente nu­ — BUCUREŞTI — CHIŞINĂU — ODESA; PLECĂRI IN 15 Şl 25
treţuri pentru ca fiecărei vaci să-i
sens? CU TRENUL, DURATA 8 ZILE.
putem asigura zilnic o raţie me­
La aceaslă înlrebaix? h răspuns die care cuprinde 6 kg trifoi, 18 kg IN ACEASTA EXCURSIE VIZITATORII VOR ADMIRA PORTUL ODE­
tov. Nicolac Cuteanu, insăinînţător siloz, 4 kg tărîte şi 5 kg grosiere. SA, MUZEUL APARARII ORAŞULUI, IAR LA CHIŞINĂU VOR VIZITA
ORAŞUL;
— BUCUREŞTI — PRAGA — BERLIN — LEIPZIG — DRE2DA —
Pe urmele unei ... I f M i mat KitM BUDAPESTA; PLECAREA IN 16, CU TRENUL, DURATA 15 ZILE Şl ITINE­
llV RAR; BUCUREŞTI — PRAGA - LEIPZIG — DRESDA — BUDAPES­
TA (TIRG); PLECARE IN 27 Şl 28 CU TRENUL, DURATA 13 ZILE.
w ffF m IN ACEASTA EXCURSIE VOR FI VIZITATE IMPORTANTE OBIEC­
s t a m| £ . « m P f g f e i TIVE CA: MUZEUL PEROGAMON LA BERLIN: MONUMENTUL LUP­
TEI POPOARELOR Şl STADIONUL DIN ORAŞUL LEIPZIG, IAR LA
r a z a — — i — n
V 5'' W DRESDA SWINGER, GALERIILE NAŢIONALE DE ARTA Şl ALTELE.
Zilele trecute, pc adresa re­ m uncitori în faţa televizorului. Mai Aceasta a dus uneori şi la plata cu — BUCUREŞTI — CERNĂUŢI — VARŞOVIA; PLECĂRI IN 20 Şl
dacţiei a sosit o scrisoare prin erau cîtcva minute PÎnă la începe­ întîrziorc a salariilor personalului V W 1,1 - t .1 1 -.o» • jfl ~ i f f e M 1 27 CU TRENUL, DURATA 7 ZILE.
' ,.fY elf1' *
care eram inform aţi a ctivită ţii rea emisiunii, cinem atografului. Dar de ce nu s-a •■€£$.'A ^ r Wy: ' - g l *.î PE ACEST ITINERAR TURIŞTII VOR VIZITA: LA VARŞOVIA MO­
despre
realizat planul ?
— M ira, de ee nu apare mira ? —
unele lipsuri ale
B se întrebau neliniştiţi şi nerăbdă­ graful sindicul vin lilm e mai vechi, \ \ ' 4 | CUL LAZINSCHI. IAR LA CERNĂUŢI MUZEUL ORAŞULUI Şl UNI-
NUMENTALUL PALAT AL CULTURII Şl ŞTIINŢEI, ORAŞUL VECHI, PAR-
cui tu ral-sportive dc Iu Fabrica
Pe lingă faptul că la cinemato­
„H îtlla *4 din Pctrcştl. Nc-nm
tori spectatorii. M inutele au trocul

deplasat la faţa locului pen­
puţin solicitate de spectatori, pro­
! tru a verifica justeţea dale­ greu si... m ira nu a apărut. S-au iecţia se face intr-o sală necores­ v*.’ ‘. u'T + * - ++yWttf rJ’.'f U j VERSITATEA.
încercat tonte canalele, antena a
— BUCUREŞTI — PIEVNA — SOFIA — TIRNOVO; PLECAREA
fost aranjată în toate direcţiile po­
punzătoare. aşezată într-o extrem i­
lor şl am constatat că m ajo­
ritatea lor sînt adevărate. sibile, dar zadarnic. S-a încercai şi tate a satului. Oamenii care vin din ! IN 26 CU AUTOCARUL, DURATA 3 ZILE.
a doua zi, şi a treia zi. tot nimic. cealaltă margine de sat pentru o
Televizorul a plecat înapoi la vedea un film . trebuie să parcurgă LA SUD DE DUNĂRE, IN R.P. BULGARIA; VIZITATORII VOR
Staţia de radioficare Sebeş, de data aceasta la atelierul o distanţă de aproape trei kilom etri Iarna, pentru care copiii şi-au pregătit săniuţele şl patinele, s-a | PUTEA PRIVI PEISAJUL ORAŞULUI MEDIEVAL TIRNOVO. GALERIILE
de reparaţii. A trebuit ca aparatul şi preferă — in schimb — să par­ cam lăsat aşteptată. In schimb, orăşelul copiilor din Petroşani, Ic asi-
nu funcţionează să ajungă nici pentru cn să se gă­ curgă aceeaşi distanţă cu maşina gură o marc varietate dc distracţii. ! NAŢIONALE DE LA SOFIA, MAUSOLEUL DE LA GRIVIŢA Şl PANO­
I.G.O la Sebeş, unde pot vedea un
RAMA ORAŞULUI SOFIA — VĂZUTĂ DE PE MUNTELE VITOŞA;
sească cineva care să rilească indi­
In fotografiile de mai sus prezentăm cîtcva aspecte din oraşul co­
caţia de pe spate: „N um ai pentru film în condiţii mai bune. p iilo r din Petroşani.
Fabrica ele hîrtie din Pelieşti po­ regiunea Bucuroşii. Canalele doi. Accesul la sală se face pc o şo­ 1. Să ne aşteptăm cum inţi rindul... 2. C ăluţul oare, nu e nărăvaş î?
sedă o staţie de radioficare în bună sase. unsprezece". Televizorul a fost sea desfundată care deşi a lo ri a- 3. Nu, nu nc c frică !
stare de funcţionare. In secţii sînt fabricat pentru a fi folosit in legiu­ menajală anul trecut prin muncă Text şi foto :
montate difuzoare dar acestea nu nea Bucureşti. Ce să Iară cu el to­ voluntară, s-a stricat din nou dato­ I. ItERTO TI, — tehnolog şi EXPLOATAREA_MINIERÂ MUNCELUL MIC
merg aproape niciodată. Doar în n- varăşii din Petreşti, etnd televizo­ rită circulaţiei intense a m aşinilor A D U I.A — ing. proiectant
nHmite ocazii, staţia este pusă in rul nu are decît canalele doi. şase. care transport» lemnul la fabrică (Din postul dc corespondenţi volun­ A N G A J E A Z A :
funcţiune şl aceasta mai m ult pen­ unsprezece, iar in regiunea Hunedoa­ Se pune întrebarea de ce cinema­ tari dc la U.R.U.M. Petroşani)
tru comunicări de producţie sau con­ ra emisiunile sînt transmise pe ca­ tograful sindical e aşezat in m argi­
ferinţe. nalul 12 ? nea extremă a salului şi nu undeva — artificieri; — vagonetari;
M u ncitorii ar ciori ca prin staţie — Cum e, cum nu o. acum e al in centru.
să se transm ită programe muzicale nostru, trebuie să facem ceva cu el! Nu există spaţiu ! — s-a răspuns — mineri; — strungari;
şi diferite emisiuni distractive, dar — îşi spuseră tovarăşii din Petreşti. în repetate rind uri. Doar căminul
conducerea fabricii preferă să ţină In (ele din urmă. tovarăşii de la cultural din localitate posedă două — ajutori mineri; — muncitori
staţia închisă şi nefolosită. O cauză atelierul de reparaţii din Sebeş s-au săli spaţioase. Una e folosită pen­
a r fi faptul că pe tim p ploios re­ gindit să adapteze unul din cana­ tru conferinţe, spectacole, film e — necalificaţi.
ţeaua staţiei, amplasată necorespun­ lele existente pentru canalul 12. S-a căci şi căminul cultural dispune de
zător în imedinia apropiere a reţe­ ..adaptat", s-a făcut proba şi a mers un cinematograf, dar pe bandă în­ Lămuriri suplimentare se vor da la sediul ex­
lei telefonice, nr perturba convor­ Buruixişi. cei din Sebeş s-au gindit gustă, care nici el nu-şi îndepli­
b irile telefonice. Dar staţia nu e să-l expedieze, dar un pocnet dis­ neşte planul — ia r cealaltă e re­ ploatării, telefon: Brăniţca nr. 13.
pusă în funcţiune nici iu zilele cu cret le-a atras atenţia : se arsese o zervată exclusiv pentru baluri şi CINEMA muzică uşoară ; 15,30 Cînlece şi
tim p frumos. lampă. S-a înlocuit lampa şi pe nunţi, m anifestări cu totul ocazio­ jocuri populare ; 16,30 Muzică u-
Se mai spune apoi că in unei*.' ecran a apărut din nou emisiunea. nale. Oare fn această sală nu se DEVA : Can-Can — cinomato- şoară interpretată de Cristiana
secţii, muzica ar deranja pe m un­ Cînd s-a închis aparatul s-a mai poale amenaja o cabină de proiec­ graful „P atria" ; Locotenent Cris- Pongralz şi sextetul „V icto ria " ;
cito ri şl le-ar distrage atenţia (dosi ars încă o lampă. ţie pentru un cinem atograf cu ban­ tina — cinem atograful „A rta " ; 16,45 Pagini alese din opere ; 17,15
reţeaua este prevăzută cu în tre ­ T devizorul a fost înapoiat Fabricii dă normală, care să deservească şi PETROŞANI : Vara in nordul săl­ Scrisori din ţară : 17,35 Antologie
rupătoare pe secţii şi fn srvtiîle ivs- do hîrlîe Petreşti. cu explicaţia : m uncitorii cliu fabrică şi pe cetăţenii batec — cinem atograful „R epubli­ poetică; 18,15 Universitatea tehni­
pective difuzoarele pot fi decupla­ „K bun. merge dar nu poale fi in­ din comună 7 ca" ; Veselie la Acapulco — .cine­ că radio : 18,30 Seară pentru tin e ­
te). dar ne întrebăm atunci de ce clus. Să-l ţineţi în permanenţă des­ matograful „7 Noiem brie" ; LU- ret ; 20,30 Noapte bună, c opii :
nu se dă drum ul In staţie în tim ­ chis4*. Lucru ce nu s-a putut rea­ PENI : Rezervat pentru moarte — „Înţeleptul de zăpadă" ; 20,40 M ii-
pul pauzelor pentru masă? Pentru liza şi... s-a mai ars o lampă Şi ast­ cinematograful „C u ltu ra l" ; A L B A •ziră ele dans ; 21,30 M elodii lirice ;
aceasta nu. e necesar un om plătit fel. dacă m uncitorii din Petreşti IU L IA : Păşesc prin Moscova — 22,15 Muzică de dans ; 23,15 A rtln ir
— cum se susţine —, în acest tim p vor să vizioneze o emisiune la te­ cinem atograful „V icto ria " ; F raţii Rubinştein. interpret al m azurcilor
muzica nu poate deranja pe nimeni levizor trebuie să sacrifice de fie­ .coi sica ni — cinematograful „23 lui Chopin.
ci. dim potrivă, poate contribui la care dală cile o lampă Cu cit va tim p în urmă, pe poarta August" ; SEBIuŞ : încurcătură Buletine dc ştiri şi radiojurnale:
destinderea m uncitorilor. In prezent, televizorul stă de peste Fabricii „H îrlia " din Petreşti a fost blestemată — cinem atograful „P ro­ 5.00; 6,00: 7,00: 10.00; 12,00;
lip it un afiş prin care cei dornic i
lată deci că nerezolvarea probV- sase luni intr-un birou, acoperit cu de a juca popice erau anunţaţi că gresul" ; Totul despre Eva — ci­ 14,00 ; 16.00 ; 20,00 ; 22,00 ; 23,52
mei de mai sus nu e impusă de o linsă de protecţie de care este nu acces la popjcăric in schimbul nematograful „Sebeşul" ; ORÂ$- (programul 1) ; 7,36 ; 9,00 ; 11,00 ;
cauze „obiective" ci mai dourabă prins anunţul : „defect". Cît va mai taxei de in tra re : 8 lei ( ! 7). T IE : Cele trei lum i ale lui G uli- 13.00; 15,00; 17,00; 19,00; 23,00;
e rezultatul unei a titu d in i superfi­ sta ? Cum se va rezolva problema O rganizatorii au aşteptat, au aş­ ver — cinem atograful „Flacăra" : 0,52 (program ul II).
ciale. lui ? teptat dar... n-a venit nimeni $i e HAŢEG : Sehervzada — cinemato­
C.L.S. Sebeş a promis fabricii un graful „P o p u la r": B R A D : Ha tari TELEVIZIUNE
nou televizor. M uncitorii sînt nerăb­ normal. Nim eni nu e dispus să joa­ — seriile 1 şi II — cinematograful
Trista powesta dători.. numai să nu tio construit ce contra unei asemenea sumo. „St roşie"; S IM B R IA : M oral *63 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
pentru... legiunea Suceava. In realitate afişul a fost întocm it — cinem atograful „M ureşul". Echipajul V a l-V îrle j primeşte oas­
a unui televizor cu cea mai mare neglijenţă. Taxa peţi ; 20,10 Meşteşug M ilenar ;
de intrare este intr-adevăr 8 lei,
popică rin avind pistă dublă şi fiind RADIO 20,30 Dragoste neîm plinită ; Tn în­
E un televizor obişnuit. S-a năs­ declarată bază sportivă. Dar taxa cheiere : buletin dc ş tiri şi bule­
cut. cu aproape un an în urmă, pc Ţinînd seama de dorinţa munci­ se aplică în colectiv, pentru o oră Programul 1 : 5,06 M elodii popu­ tin meteorologic.
banda rulantă a în treprinderii „Elec­ to rilo r din Petreşti de a vedea f il­ de folosire şi numai echipelor stră i­ lare ; 5,40 Muzică uşoară ; 6,10 #
tronica" din Bucureşti. me pe ecran lat. C.L.S Sebeş a acor­ ne, sau acelor tovarăşi caic nu sînt Jocatri interpretate de fa n fa ră ; Buletin meteorologic
A ajuns — conform destinaţiei dat cinem atografului sindical al fa­ membri ai asociaţiei sportive a fa­ 6,30 Piese de estradă ; 7,06 Muzică
.sale speciale — la Consiliul Central bricii de hîrtie suma de 10 000 lei bricii. Astfel, de persoană ar reveni uşoară ; 7,30 Sfatul m edicului En­ P EN TliU 24 OUE
al Sindicatelor, dar, n-a stat multă pentru procurarea lentilelor specia­ 50 de bani sau cel m ult 1 leu (in torsele şi luxraţii!e articulare 8,06
vreme acolo fiindcă tovarăşii dc la le de proiecţie. M uncitorii au aştep­ funcţie de numărul celor care joacă). Cîntece inspirate din viaţa nouă a Vreme nestabilă, cu cerul mai
Bucureşti s-au eîndit să-1 facă ca­ tat m ultă vreme evenimentul, dar Aceste lucruri nu au fast însă salului : 8,30 M elodii populare din m ult noros. Local va cădea n in ­
dou C onsiliului regional al sindica­ nici pînă astăzi nu s-a putut rea­ specificate în afiş, nici m ărar fap­ Muntenia ; 9.30 Muzică din opere­ soare. Vîntu) va sufla moderat, cu
telor din Deva. liza o asemenea proiecţie fiindcă de tul că m em brii asociaţiei sportive te ; 10,03 Duete vocale de muzică Intensificări din sectorul nord. Tem­
După rîteva luni de depozitate fapt lentilele n-au putut fi cumpă­ a fabricii cu cotizaţia sportivă la zi uşoară ; 10,15 Ce d o riţi să ascul­ peratura staţionară; ziua va fi cu­
în magazin C H S. Hunedoara—Dovn, tate. (şi aceştia sînt majoritatea m unci­ taţi ? (lecturi literare la cererea prinsă intre —1 şi -j-3 grade iar
televizorul a fost repartizat C.L S Ele costă 14.000 Iei şi C L.S. Sebeş torilor), au accesul gratuit. ascultătorilor) : 10,30 Muzică popu­ noaptea între —2 şt —8 gixtdc.
Sebeş. La Sebeş el a avut o soartă n-a alocat diferenţa de preţ. Intre Scris cu alîta superficialitate, a- lară iiuccpreuuă de solişti şi for­ PENTRU URMĂTOARELE
ceva mai bună : n fost imediat re­ timp. cinem atograful norealizîmlu-si fisul a fost înţeles in sensul că taxa m aţii artistice de am atori : 11,30
partizat Fabricii „H îrlia " din Pe- planul de încasări a fost penalizat individuală a oricărui jucător c 8 însemnări de reporter ; 11,38 M u­ 3 ZILE
tresti. cu suma de peste 9.000 lei. deci Ici. $i atunci mai poate m ira faptul zică corală rominească ; 12,03 M u­ Vreme nestabilă, cu cerul noros
S-a procurat imediat antena, s-a banii destinaţi lentilelor s-an risi­ că n-a dorit nimeni să joace ? zică de estradă ; 14,10 Form aţii de şi temperatura în creştete uşoară.
făcut instalaţia necesară, şi iată-i pe p it din cauza nerealizării planului. T. ISTRATE