Page 15 - 1965-01

Nr. 3117 fag. S
Dramul socialismului

A
AURE® UE33STE!
A
T r e i ic

PRINDE VIATA

în adunarea pentru dare de sea­ tului, subliniind că g rija pentru ca­ ia © întreb
mă şi alegerea noului birou al or­ litatea cărbunelui trim is la zi tre­
ganizaţiei de bază P.M.R., de la sec­ buie să o manifeste fiecare m iner
torul 1 B al E. M. Lupeni, comu­ din brigadă. A rătind că fiecare m i­
n iş tii înscrişi In tr-u n mare num ăr ner trebuie să fie si un bun contro­
la cuvînt, au dezbătut pe larg pro­ lor de calitate, com uniştii din aces­ Din calendar au căzut şî u lti­ în tim p, produsele ee intră în fa­ Do «altfel, zi de zi, «am realizat in
blemele producţiei. M ajoritatea vor­ te brigăzi au reuşit să mobilizeze mele file ale anului 1964. Momen­ bricaţie se schimbă. Eu ni-am in ­ medic aceeaşi proporţie dc înde­
b ito rilo r s-au oprit asupra unui o- pe toţi m inerii din sector la o m un­ tul in sine a coincis cu încheierea teresat întotdeauna, cu cel puţin o p lin ire şi depăşire a planului.
bieetiv principal al întrecerii socia­ că de calitate, să cultive în rîndul unui adevărat concurs al hărniciei zi înainte, de aceste schimbări şi. In întrecerea care sc desfăşoară
liste : calitatea cărbunelui. Dacă în lor răspunderea personală pentru şi priceperii, cu încheierea celei dc în funcţie de ele, mi-am procurat in secţi.a noastră, un marc accent
ceea ce priveşte îndeplinirea planu­ îndeplinirea acestui im portant in ­ a X ll-a clape a întrecerii socialis­ dc la magazie tipare, cuţite şi ma­ sc pune pe realizarea unor cit mai
lu i de producţie s-au obţinut rezul­ dicator al planului de producţie. te pc 19G4. Oare cîţi dintre m iile terialele necesare. m ari economii do materiale. Şi în
tate bune, nu acelaşi lucru se poa­ Totodată, biroul organizaţiei de dc com petitori din întreprinderile In 19C4 m-am numărat printre această p rivin ţă am reuşit să ob­
te spune despre calitatea cărbune­ bază a îndrum at grupele sindicale regiunii au ieşit învingători, eta­ muncitoarele care au realizat eco­ ţin rezultate m eritorii. Ştanţtnd
lui. Spre exemplu în luna noiem­ să dezbată în adunările lor cauze­ pă cu etapă, la finişul m arii com­ nomii însemnate : 14.4G4 drn p. pie­ talpa după metoda combinată, fo­
brie a anului trecut, cînd a avut le care concură la slaba calitate a p e tiţii ? Desigur, m ulţi, foarte le. Cum am reuşii ? Urlu croire losind concomitent cuţite m ari şl
loc şi adunarea de alegerii sectorul cărbunelui, să se facă opinie de ma­ m ulţi. Acum, la începutul noului combinată, folosind tipare cu nu­ m ici. prin ir-o aşezare cit mai ra­
a fost penalizat, pentru şist vizibil, să îm potriva acelora care în goa­ an 1905, am «stat dc vorbă doar cu mere m ari şi tipare cu numere ţională pc suprafaţa tălpii, ani reu­
cu aproape 2.400 tone cărbune. nă după cantitate, neglijează cali­ 3 dintre ci. Sînt dc la Fabrica de mici. In tim pul croiului îm bin şit să evit dcşcurilr şi c«a urmare
Analiza făcută de comunişti a tatea. încălţăm inte „A rdeleana" din Alba cele două tip u ri dc tipare cît se să obţin GG0 kg talpa economii pc
scos în evidenţă faptul că la locu­ Tim pul relativ scurt cate a tre­ lu lia şi sc numesc Uarasehiva poate mai bine pc suprafaţa pielii 19C4.
rile de muncă nu sc acordă toată cut de la adunarea de alegeri, de­ Şchiau, loan Drăghici şi Vasilc T ri- Şi astfel rezultă cit mai puţine de­ Aş vrea să mal amintesc şi un
atenţia alegerii şistului vizib il, că sofii monstrează că hotărîiea com unişti­ fan. Nc-a interesat în mod deo­ şeuri... alt aspect care a mai contribuit
de schim buri şi de brigăzi n-au fost lor de a îm bunătăţi calitatea căr­ sebit cum au muncit, cum au reu­ C onlinuîndu-nc vizita, am Intrat la obţinerea unor rezultate bune
îndrum aţi suficient să desfăşoare o bunelui extras, prinde viaţă. Dacă şit să sc menţinu evidenţiaţi lună Ia secţia ştanţă. Pc la numeroase lună de lună. Este vorba dc între­
susţinută muncă politică în rîndul pină la 1 decembrie 1964 sectorul dc lună în întrecerea socialistă. locuri dc muncă, drapelele dc evi­ ţinerea maşinii in cele mai bune
celorlalţi m ineri. Com uniştii au ce­ nostru era penalizat în medie pe Însoţiţi dc tovarăşul loan Dra­ denţiat în întrecerea socialistă a- condiţii dc funcţionare. Trebuie «să
ru t noului birckt să acorde mai m ul­ lună cu peste 130 tone cărbune pen­ go», secretarul com itetului dc testau hărnicia m ultora dintre ei. spun că înainte de începerea zi­
tă g rijă analizării cauzelor care de­ tru şist vizib il, în luna decembrie partid, am pornit pc flu xu l teh­ Tov loan Drăghici ne-a fost pre­ lei dc muncă mă ocup dc gresarea
term inau trim iterea la zi a cărbune­ penalizările au fost reduse la 5 tone. nologic, prin secţiile fabricii. Trim a zentat ca unul dintre cel mai har­ şi dc curăţarea ei. M ic nu m i s-a
lu i cu şist vizib il, să încredinţeze M anîfestind aceeaşi atenţie faţă oprîic am făcut-o in secţia croi. nici m uncitori din secţie. Argum en­ întim plat niciodată ca in tim pul
m em brilor şi candidaţilor de partid de îndeplinirea ritm ică a sarcinilor Interlocutoare : tovarăşa Paraschi- tul ccl mai convingător : deţinerea orelor dc program să mă „lase",
sarcini concrete privin d îm bunătă­ de plnn, faţă de creşterea producti­ va Şchiau. drapelului dc evidenţiat dc 12 luni cum sc spune, maşina...
ţirea ca lită ţii cărbunelui. vită ţii m uncii la 2.1G7 tone pe post — Ni s-a spus că de 12 luni, consecutiv, I-am adresat şi tova­ In secţia tras-term inat, în faţa
In liolărîrea adoptată de aduna­ şi reducerea preţului de cost pe drapelul dc evidenţiată în între­ răşului loan Drăghici aceeaşi în ­ unei maşini dc cusut, l-am găsit
rea generală se prevede ca prin ci­ tona de cărbune, vom avea în cen­ cere n-a mai părăsit bancul dum­ trebare, p rivin d reuşita în această şi pc tovarăşul Vasilc T rifu ti, unul
palul obiectiv al muncii politice de tru l atenţiei noastre şi continua îm ­ neavoastră de lucru Cum aţi reu­ lungă, dar plină de satisfacţie, din cei citi va evidenţiaţi consecu­
masă în rîndul m inerilor să-l consti­ bunătăţire a ca lită ţii cărbunelui. In şit ? competiţie o muncii. Nc-a răspuns: tiv i de la începutul anului.
tuie calitatea cărbunelui. Luînd mă­ acest scop. pe lingă munca politică — Am pus accentul îndeosebi pc “ După cum sc vede, în ju ru l — Eu, în tim p u l anului trecut,
suri pentru traducerea în fapte a susţinută ce se va desfăşura în sec­ calitate şi economii. De fapt, noi. maşinii am materiale de diverse mi-am îndreptat atenţia în special
prevederilor h o tă iirii, biroul orga­ tor. vom urm ări felul în care condu­ m uncitorii din secţia croi dăm to­ dimensiuni. întotdeauna cînd le înspre îm bunătăţirea ca lită ţii pro­
nizaţiei de bază a m obilizat pe toţi nul la calitate. De aceea, eu am primesc dc la magazie, le sortez, duselor. In secţie se lucrează la
m em brii şi candidaţii de partid sa cerea tehnică a sectorului creează Mezelorul Dorin Dolosin lucrează căutat să introduc în operă numai pentru ca în tim pul m uncii să nu bandă rulantă şi, tocmai dc acccn,
vorbească m in e rilor despre însem­ cele mai bune condiţii de descăr­ la combinatul de industrializare a piele corespunzătoare, fără defecte întîm pin greutăţi. Aşezate pc sor­ ccca ce fac trebuie să-mi placă
nătatea îm bu n ătăţirii calităţii căr­ care a şistului vizib il, o mai bună cărnii din Haţeg. Supraveghind cu dc fabricaţie. Apoi, toată atenţia tu ri, materialele )c aduc cît se în prim ul rînd mic... Asupra că­
bunelui. Şefii de brigăzi Gheorghe depozitare şi evacuare a lui din atenţie amestecul compoziţiei meze­ Campionatul mi-am îndreptat-o spre croirea poate de aproape de maşină şi le ror operaţiuni mi-am îndreptat a-
exactă a feţei pantofului. Folosind pun la îndcmînă. In felul acesta
Dumbravă, Dănilâ Sălăjan, M ihai abataje. lurilor la malaxor cl contribuie la tipare bune, am reuşit să nu in ­ reuşesc întotdeauna să nu creez tenţiu ? In mod special am lucrat
Doroftei şi m ulţi a lţii au organizat I <.ADJSI.AU c o ş obţinerea unor preparotc dc bună orăşenesc de şah tru cu cuţitul sub model şi astfel tim pi m orţi in lucru, evit o seric cu foarte m ultă atenţie la fixarea
tă lp ii interioare. Dc aceasta de­
dem onstraţii practice asupra felului secretar ai organizaţiei de bază calitate. am evitat croirea la dimensiuni de deplasări in u tile după cele tre­ pinde in cea m.ai marc măsură ca­
cum procedează ei la alegerea şis­ P.M.K. sectorul I B E M. Lupeni Foto: V. ONOIU Campionatul orăşenesc de şah, e- mai m ici decît sc cere. buincioase. litatea cusăturii. U rm ărind perma­
diţia 19G3— 19G4 a p rile ju it întreceri denţiată lună dc lună şi datorită A ni reuşit să mă m enţin eviden­ nent să rezolv problemele am in­
Am reuşit sâ mă menţin evi­
pasionante la care şi-au adus con­
Hă ateniie «ifiîiîîntuiui agrozootehnici trib u ţia componenţii echipelor Sa­ folosirii depline, cu m axim um dc ţia t lună dc lună şi datorită res­ tite, cn «am reuşit ca, in afara de­
pectării disciplinei de
producţie.
păşirii regulate a sarcinii dc plan,
nitarul. Mureşul, Electrica, M inerul
randament, a celor 480 minute dc
Mă refer îndeosebi la evitarea ab­
şi altele. După disputarea ) undelor
litate sta bilit 40—50 perechi dc în­
programate, echipa Sanitarul a fost lucru. Am căutat tot tim pul ca senţelor, a in tîrzie rilo i’ şi la înde­ să dau zilnic peste indicele de ca­
înainte dc începerea zilei dc m un­
plinirea zilnică a sarcinilor de pro­
{Ui mai e din pag l) din numărul conferinţelor prevă­ rectorii căminelor culturale respec­ declarată campioana oraşului Deva că să mă aprovizionez cu mode­
zute. Faptul că în localităţile am in­ tive manifestă neglijenţă in înde­ pe anul 19G4. ducţie. Am căutat să nu am nicio­ călţăm inte dc calitatea I.
remediate. Pentru înlăturarea lipsu­ tite s-a rămas în urmă cu expune­ plinirea tuturor sarcinilor ce le Recent au fost programate ru n ­ lele şl pielea necesară. D in tim p dată restanţe dc pc o zi pe alta. A. OARGA
rilo r semnalate trebuie luate măsuri rea conferinţelor dovedeşte cu d i­ revin. dele din campionatul orăşenesc pe
ca si în Ui ţa cursanţilor care nu au anul 19G3. lată program ul: Iiunda
participat la lecţiile predate să se
l, 7 ianuarie 196o; M inem l-P ro-
expună temele respective. Din raidul efectuat a reieşit că în m ajoritatea cooperativelor grcsul F. D.; C F II. Sim eria-Justiţia;
agricole dc producţie unde conducerile, îndrum ate şi sp rijin ite S anitarul-C onstructorul; Voinţo-M u-
Este vorba doar dc către organizaţiile dc partid, sc preocupă îndeaproape dc reşul. Runda a ll-a, 10 ianuarie 19G3:
buna desfăşurare a invăţă m intului agrozootehnic, lecţiile sc pre­
Progresul F. D -M ureşul;
Construo-
dau la un nivel corespunzător, pe înţelesul cursanţilor. Folosi­ torul-V oinţa; Justiţia-S anitarul; M i-
de neglijenţă rea m aterialului didactic şt efectuarea unor aplicaţii practice ii ncml-C.F.U. Simeria. Runda a lll-a,
ajută pe cu)sânţi să-şi însuşească în bune condiţii metodele agro­ 14 ianuarie 1965: C.F.R. Slmei’îa-Pro-
Cu m em brii cooperativelor agri­ zootehnice înaintate, fapt ce sc va reflecta pozitiv în rezultatele gresul F D ; S anitarul-M Ineru!; Vo­
cole de producţie necuprinşi la în- economice pe rare Ic vor obţine in acest an unităţile agricole. inţa-Justiţia; Mu rcşul-Const m otorul.
văţăm întul agrozootehnic s-a stabi­ .Sînt însă şi cercuri la care sc înregistrează o frecvenţă slabă, Runda a IV-a, 17 -ianuarie 1905: Pro­
lit să se ţină 93 cicluri de confe­ unde lecţiile nu sc ţin la datele sfahilitc, iar conţinutul lor nu gresul F. B .-C onstructorul; Jusliţia-
rinţe. Din situaţia existentă la comi­ este adaptat la specificul fiecărei unităţi. Dc asemenea, confe­ Mureşul: M inerul-V oinţa; C.F.R. Si-
tetul raional pentru cultură şi artă rinţele prevăzute nu sc ţin cu regularitate, iar în uncie locali­ meria-Snnitnrul. Runda a V-a, 21 ia­
se constaiă că în localităţile unde tăţi se semnalează greutăţi în ceea ce priveşte vizionarea film e ­ nuarie 1903: Sâni tarul-Progresul F.D.;
există preocupare susţinută pentru lor cu coractcr agricol. P entru înlăturarea acestor neajunsuri, Voinţa-C.F.R. Sim eria; M nrosul-M i-
ridicarea nivelului de cunoştinţe a- organizaţiile dc partid din fiecare cooperativă agricolă dc produc­ neru); C onstm ctom l-Justiţia. Runda
gricole al m em brilor cooperativelor ţie nu datoria să analizeze m odul cum îşi desfăşoară activitatea a Vl-a, 24 ianuarie 1903: Pi*ogresul-
agricole de producţie, conferinţele cercurile, să îndrume conducerile cooperativelor agcicoţc să ia Justiţin; M inerul - Constructorul;
,£.tsl?iljte, se ţin cu regularitate, ele măsuri pentru mobilizarea cursanţilor la şedinţele de cerc şi să
sînt adaptate la specificul fiecărei asigure predarea unor lecţii interesante şi atractive. C.F.R. Sim ei'ia-M ureşul; Sanitnrul-
unităţi. Astfel, la Calda. Oiejdea, De asemenea. consiliul agricol raional trebuie să urmărească Voinţa. Runda a Vll-a, 28 ianuarie
V jnţ. Oarda de Jos. Mesentea ş.a., îndeaproape generalizarea experienţei pozitive a cercurilor cu 1953: Voinţa-Piogresul F. D.; Mure-
s-au expus cîte 0—8 conferinţe. activitate rodnică, să îndrume şi să controleze cu mai m ultă răs­ şul-S anitnm l; Constructorul-C.F.n.
pundere munco desfăşurată de către lectori, (n acest fel, mem­
In alte localităţi însă. ca de pildă b rii cooperativelor agricole de producţie îşi vor îmbogăţi continuu Simeria; M inerul-Justiţia.
la Ighîti şi Câond. nu s-a ţinut nîcî
nivelul dc cunoştinţe profesionale, ccca ce va determina conso­ VASILE PREOTEASA
o conferinţă, iar la Pelelca, Denie lidarea permanentă din punct de vedere economic şi organizato­ preşedintele comisiei orăşeneşti
ş.a., au fost expuse abia jum ătate ric a fiecărei unităţi agricole. de şah Deva

DE CE AU DISPĂRUT Cercetări în domeniul

DINOZAURII?
maselor plastice

Acum 70 m ilioane de ani. între de înaltă energie (braţe spirale")
perioada mezozoică şi cea neo/oicâ, emise de nucleul galaxiei. P otrivit Cercetătorii firm ei britanice „Im ­ a tehnicienilor din transporturile c-
dinozaurii au dispărut. De ce anu­ ipotezei noastre, aceasta provoacă o perial Chemical Industries" lucrea­ lectricc. prof. M ihuilov a prezentat
me, aceasta a rămas pînu acum o creştete a radioactivităţii, o accele­ ză în prezent pentru realizarea u- nn elablu electric confecţionat in
enigmă a naturii. rare a vitezei de rotaţie a Pămin- nor motoare da autom obil in în tre­ întregim e din material plastic. Par­
Dinozaurii, aceste şopîrle mons­ tului. dezvoltarea proceselor orogeni- gime din material plastic. Pentru a- tea clin m ijloc a cablului este făcută
truoase. înalte cîl o rasă cu trei ce si uriaşe depuneri de cenuşă ccasta trebuie puse la punct mase d inir-o masă plastică bună condu­
etaje, şi-au făcut apariţia acum 200 radioactivă... Ultim a în lîln îre de a- plastice care să aibă o maro rezis­ cătoare de electricitate. învelită în-
m ilioane de ani. ( est gen cu „braţul spiral'1 s-a pro­ tenţă mecanică, o rigiditate perfec­ tr-o altă masă plastică cu proprie­
Oceanele erau populate de peşti dus aproxim ativ acum 70 milioane tă si să suporte tem peraturile in ­ tăţi i/olante. Acest cablu transportă
— şopîrle îngrozitoare. Erau mezo- de ani. terne ridicate ale unui motor de sarcini electrice de ordinul a 50
zaurîi şî ihtiozaurii, pe lingi» care Cu vi i în cl dovezi pentru confirm a­ automobil (între 200 şi 400 grade k\V la o tensiune de 13.000 volţi. Lucrări de măsurare la o baterie
rechinul actual paie un peştişor rea ipotezei noastre, am presupus, centigrade). indicatoare la o instalaţie dc pre­
inofensiv. Pteianodoniî, cu o deschi­ fără a cunoaşte „problem a dinozau­ Au şi fast descoperite mase plas­ C him islii am ericani lucrează de siune joasă. Aceasta revoluţionează
dere a a rip ilo r de 8 metri, zburau rilo r". că ■ o creştet e considerabilă a tice care rezistă la asemenea tempe­ mai m ult tim p pentru a pune la sistemul întrebuinţat pină in prezent
în aer ; ei semănau cu balauri: din radioactivităţii a dus probabil la raturi tim p de mai multe sule de punct vopsele sintetice menite să i t a e i i e i ă p e n f o u p a s a g e a * ! al tehnicii de dirijare fi reglare
basme. distrugerea in masă a anim alelor ore; dar această durată este insu­ înlocuiască vopselele folosit? în pic­ pneumatică. Invenţia R.D.G., recu­
Or, toate aceste specii au dispă­ existente pe atunci. In acest caz, ficientă. De asemenea, aceste mase tură. Vopseaua plastica osie tăcută Racheta cu un singur etaj. „Pe­ Motoarele rachetei „Pegas" vor noscută internaţional, sc foloseşte lu
ru t rapid, şi în locul lor s-au iv ii urmele de radioactivitate ridicată trebuie fasonate fără ca să-şi piar­ clin răşini acrilice şi vinilicc. A van­ gas", va transporun 260 de pasageri, consuma un amestec de hidrogen şi mod variat în străinătate.
treptat mamiferele... trebuia să se gusencă în fosilele n- dă clin calităţile lor. tajele sale faţă de vopseaua dc ulei eu o viteză de 27.000 km. pe oră. Ea oxigen lichid. Echipajul va fi alcă­
Incercînd să explice aceste feno­ nim alelor preistorice. In căutarea a- In tim p ce cercetătorii britanici sînt numeroase : ea poate fi diluată va fi gata în 1980. Acest lucru l-a tu it din doi oameni. D atorită unor UM
mene. omul de ştiinţă sovietic L. twKior urme, am ajuns la Muzeul îsî continuă lucrările pentru obţine­ în apă şi nu in esenţă de terepen- afirm at recent P. Bono, directorul dispozitive speciale pasagerii nu vor mu TIP
Saveliev scrie în cartea sa „U rm e pe paleontologic al Academiei dc Ş tiin­ rea de mase plastice refractare, un iinFi, nu are miros şi nici nu este .secţiei de rachete şi sisteme spaţiale resim ţi frinarea bruscă a retrorache-
pietre" : ţe a U.I1 S.S. Cu ajutorul cerecMăto grup de specialişti sovietici din L e ­ loxmă. Pe lingă aceasta, s? usucă a firm ei americano „Douglas A ir- telor, care perm it reintrarea în a t­
Perioada dintre crctacic (ultim a iilo r de la Institutul de fizică nu­ ningrad, sub conducerea prof. Ga- în câteva minute fără să-şi schimbe cr.aft Companv". mosferă. O călătorie C alifornia-Bom -
fază a mezozoicului) şi începutul pn- cleară al U niversităţii rlc Stat din vrii ?/Jihailov, au realizat o nv.isă culoarea. Odată usetilă. nu crapă. P otrivit in d ica ţiilo r date de Bono. bay va dura 39 de minute. Motoare­
leogenului, se pierde în neguri. Ea Moscova, am ve rifica i radioactivita­ plastică bună conducătoare de elec­ Tablouri executate cu acest nou „Pegas" va avea forma unui clopot le vor funcţiona nu m.ai tim p de şase Spre deosebire de alte maşini de
pare ca un teatru, in care s-a stins tea reziduală a unui mare număr de tricitate. Este o descoperire care îi produs nu fost supuse unor expe­ dc 33 m. înălţim e şi 10 m. diam etru minute. Racheta va atinge m axim um copiat, noua maşină „R ănii X erox
brusc lumina, apoi s-a reaprins, fosile vechi de aproape 400 m ilioa­ va interesa in mod deosebit pc con­ rienţe de laborator : ele poc fi ex­ la bază Coi pul rachetei va fi îm ­ 914“ ponte folosi orice lip de h lrtie
după eîieva minute, şi se vede din ne de ani. structorii dc radio şî televiziune. puse razelor solare tim p de 145 ele părţit în paliere, licoare oferind loc altitudinea de 200 km. şi traiectoria şi poate reproduce pe această h ir-
nou scena plină de personaje. „ A r ­ Verificarea a arătat că oasele si in cursul unei recente conferinţe ani, făiâ ea pictura sâ se decoloreze. pentru 43 de cn.şetc individuale. sa va avea forma unui arc de cerc. tie nu numai un anum it document,
tiş tii'' nu mai sînt însă aceiaşi, si alte fosile din anumite perioade ale ci şi imaginea unor obiecte nu prea
ci joacă o altă piesă care s-ar pu­ istoriei Păm întului prezintă o ra­ mari.
tea in titu la „dezvoltarea m am ifere­ dioactivitate ridicată. Or. unele oase diaţiile solare (pe care au denumi- Fonia de hîrtio sau obiectul de
lor". pe cînd cea precedentă — „T ri­ (mai ales oase de dinozauri şi de t-o reacţia „F"). Sub influenţa anu­ reprodus este pus pe o lamă de sti­
um ful dinozaurilor". dinoterium ) g/i.sîte în straturile de­ idlaee m itor reactivi, în serul sangvin sc clă sub cai c se «află un obiectiv. Im a­
De ce au dispărut dinozaurii ? pozitate între cietacic şi terţiar, a- obţine un precipitat protoinic flo- ginea este captată de obiectiv, care
Oare nu au suportat schimbările diră acum 60-70 milioane de ani. conos. o proiectează pe un tam bur acoperit
de climă şi au m urit in urma scă­ prezentau un grad foarte ridicat de Aidoma acului unei busole mag- cu seleniu, încărcat tu electricitate
derii tem peraturii ? Nu. clim a era radioact ivitatc. Pc la jumătatea secolului al Cijevski a reuşit să întocmească bacteriilor se sthim bă brusc. Este nctice, reacţia „F " îşi schimbă in ­ statică. Părţile albe nle Im aginii pro­
un minunat micron pa cat. fără pe­
caldă şi nu s-a înregistrat nici o Cum an prim it oasele dinozauri­ XVD-lea, s-a petrecut un eveniment un tabel cronologic cu cele mai mari stantaneu intensitatea în raport cu voacă dispersa ret» sarcinii electro­
scădere de temperatură, nici la sfîr- lor o doză atît de mare de radio­ senzaţional: Galilcu a descoperit pe­ epidemii de ciumă, începînd cu anul reche în lumea tehnicii ! poziţia Soarelui faţă do Orizont. La statice pc părţile corespunzătoare
Are oare influenţă Soarele asupra
şilu l crelaeicului. nici la începutul activitate ? tele solare.’ 420 îc n . pină la sîîrşitiil «inului reprezentanţilor superiori ai regnu­ G minute înainte de răsăritul Soare­ «ale lamei de sticlă : părţile obscure
erei terţiare. Este de presupus că o violentă ira­ De atunci, oamenii de ştiinţă nu 1339. Totodată el a elaborat şi un lui. ea creşte şi continuă să crească nu produc a cosi efect.
Oaie reptilele nu nu putut lupta dia ţie cosmică şi uriaşe aruncări dc au reuşii să explice esenţa acestui tabel analogic de activitate a Soa­ lui animal V Sîngele este adeseori pe măsură ce Soarele se deplasează Pe tambui- sc creează în felul
îm potriva m am iferelor, mai bine a- roci v ulcanice radioactive s au pro­ fenomen uim itor. Abia în u ltim ii ani relui pentru aceeaşi perioadă. S-a denumit „oglinda" organismului. $i spre Zenit. Apoi, la lei de legic, acosta o imagine latentă care cores­
daptate, şi au fost învinse de a- dus la lim ita crelneicului, conlam i- s-a făcut lumină in ce priveşte e- desfăşurat o muncă fantastică pem asta pe bună dreptate: orice «abate­ scade. pund? perfect velei originale. După
le de la normal sc oglindeşte apron-
ccsten ? Nu. M arile mamifere nu nu nînd solul si oceanele. Aceste două nigma petelor solare. S-a dovedit că tru analizarea statistică a muteVia- pe imediat asupra proprietăţilor sin- In u ltim ii ani, medicul sovietic aceasta, lama de sticlă este in mod
tră it în acelaşi tim p cu reptilele, ci cauze, catastrofele geologice şi ira­ apariţia lor (numărul petelor şi su­ iuluî adunat. Şi s-a descoperit că gol ui. Dar. nimeni, pînă la Cijevski, N. A. Sulţ a arătat că intensifica­ automat acoperită cu o pulbere cu
nu apărut cu m ilioane de ani mai dia ţiile foarte puternice au cauzai, prafaţa lor se schimbă continuu) activitatea maximă a Soarelui care nu a presupus că sîngele nostru reac­ rea a ctivită ţii solare duce la scăde­ sarcină negativă care aderă la im a­
tirzin. pnre-se. moartea dinozaurilor. 1 ra­ semnalizează o influenţă sporită n sc caracterizează p rin tt-o creştere ţionează la apariţia petelor solare, rea num ărului globulelor albe din gine. In sfîrşît. o loaic dc hînie. în­
Au pierit oare reptilele în urma Soarelui asupra regnului animal şi bruscă a num ărului petelor solare, sînge şi creşterea num ărului globu­
diaţiile au dus. de asemenea, in c la i'ă 'ă iitu l şi apusul zilnic al lu­ cărcată cu energie pozitivă, este a-
m a rilo r tu lb ură ri geologice: cutre­ rapidă degenerare a puţinelor spe­ vegetal al Pămîntului. coincide cu cele mai puternice epi­ m inii. Dc fapt, nu este nimic mis­ lelor roşii. Să nu vă m iraţi, deci. p!ic«atâ pe lama de sticlă : hîr-
mure de pămînt. erupţii vulcanice cii de dinozauri care au supravie­ Oamenii de ştiinţă au observat de demii de ciumă. dacă în anii v iito ri, procodînd la a- tin atrage pulberea rămasă pe
terios in aceasta, dacă ne am intim
etc. ? Inlr-adevăt au avut loc tu l­ ţuit. M am iferele — mai mici — multă vreme dependenţa m ultor fe­ Era cumva o întîm plare ? Omul de că toate globulele sîngelui poartă la naliza sîngelui dv„ medicul va con­ lama de sticlă aşa Incit pe
burări form idabile in urma form ă­ rare trăiau pe atunci mai ales in nomene şi procese clin lumea încon­ ştiinţă a efectuat cercetări analogi­ suprafaţă o încărcătură electrică. sulta, asemenea unui astrolog me­ ca se reproduce exact imaginea o ri­
rii sistemelor muntoase în cietacic vizuini, au trecut cu bine prin a- jurătoare. In antichitate, această de­ ce cu epidem iile de holeră, clifterie, Cînd aceste încărcături sc mişcă, a- dieval... petele solare. ginală. înainte dc n ieşi din maşină,
şi mai ales la sfîrşiiui acestei peri­ eeastă încercare şi s-au răspindi: pendenţă era denumită „sim patic u- gripă, febră, recurentă. Io toate ca­ p.are un cîmp magnetic, care intră Dar soaiele acţionează asupra or­ funia de hlrtie este spălată Şi im a­
oade. D ai\ toate reptilele nu puteau ulterior pe pămînt. Anim alele acva­ niversnlă". Una clin aceste „sim patii" zurile, dependenţa epidem iilor dc in interacţiune cu cîmpul magnetic ganismului nostru şi în lr-un alt ginile se im prim ă pe luetic, devenind
dispare deodată şi în acelaşi tim p tice mai prim itive, dar mai bine era coincidenţa ciudată că epidem i­ „pulsul" Soarelui este vădită» Acest nl Păm întului. Acesta clin urmă de­ mod. încă în anii '30, un grup de astfel parte integrantă din ca.
de pe toate continentele chiar după apărate, de pildă broaştele ţestoase, ile care cuprindeau continente în ­ lucru înseamnă că «Soarele influen­ pinde în mod esenţial de „fu rtu n ile oameni de ştiinţă francezi au des­ In felul acest:), se pot obţine prac­
cele mai violente seisme. au putut şi ele supravieţui. tregi coincideau cu apariţia petelor ţează activitatea vitală a m icro­ magnetice" de pe Soare, a căror ma­ coperit că apariţia petelor solare pe tic un mare număr de copii de
Acum rîţiva ani. studiind structu­ solare. organismelor patogene de pe Pă­ nifestare externă sint petele solare. m eridianul central al Soarelui co­ bună calitate.
ra U niversului si formarea Pămin- Trebuie spus că deocamdată n- Acum 40 de anî. dc această pro­ mînt. Cijevski a început să studieze Este un lanţ lung, dai logic. incide cu creşterea bruscă a cazuri­ Maşini de acest tip sint închiriate,
tuluî. autorul acestui articol a emis proape tot ce am enunţat cs*e doar blemă s a interesai lînărul om de aşa-numitcle corincbacterii. S-a do­ Doi nind de la lucrările lui C ijev­ lor de infarct si de insult (accidente şi nu vândute, în felul acesta, firm a
următoarea ipoteză : în mişcarea sa o ipoteză. U rnim n stabili adevărul, ştiinţă Alexnndr Cijevski. El a .stu­ vedit că aceste fiinţe sînt deosebii ski, un grup de oameni do ştiinţă vasculnr-cci'ebrnle) înregistrate In constructoare este „acoperită" în e-
pe orbită în ju ru l centrului gala­ este necesar un număr m ult mai diat epidemiile de ciumă. A ales de sensibile la schimbarea „vre m ii" japonezi au descoperit în u ltim ii «ani locuitorii Păm întului. In u ltim ii ani. vcntualilatea unor noi progrese teh­
xiei noastre, sistemul s o la r.străbate marc de fapte. „moartea neagră" penii u că este una solare; cu 4-G zile înainte de apari­ în sîngele om ului o reacţie la Ra­ aceste concluzii au fo.st confirmate. nice.
în unele 2one flu x u ri de particule V. Uogoslovskî din cele mai frecvente boli. ţia petelor solare, culoarea corine-