Page 17 - 1965-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢl-VAl
Bif>li^ c a C e n u ş i
ACTUALITATEA

£ ALBA IU LIA (dc la co­
respondentul nostru N. GIUR­
GIU). Crealoril dc la Fabrica
de încălţăminte „Ardeleana*
din Alba lulia acordă o aten­
ţie sporită realizării unor mo­
dele dc încălţăminte care să
satisfacă tot mai mult gustul
şi exigenţele cumpărătorilor,
lncepînd cu noul an. in cadrul
fabricii au fost introduse fn fa­
bricaţie trei noi modele dc
pantofi pentru bărbaţi. Pantofii
— care Ia Expoziţia realizărilor
economici naţionale dc la Bu­
cureşti au întrunit o apreciere
unanimă — au o linie moder­
nă şi sînt execula|i la un înalt
nivel calilativ,
O In planul de muncă al co­
Ş i în a_cest an Citiţi în numărul de azi: lectivului clubului I.C.S Hune­
doara sînt stabilite numeroase
ac|luni interesante. De aseme­
® Pe teme şcolare: Im portan­ nea s-a prevăzut ca în fata
TOATÂ FONTA PESTE PLAN ile dc matematică (pag. a 2-a) constructorilor, periodic, să se
ţa calculului oral şi scris la lecţi­
ţină conferinţe şi inform ări po­
C) G rijă permanentă pentru litice. O informare interesantă
pe Ierna ultim elor evenimente
întărirea rîn d u rilo r partidului j internaţionale a tăcut Iov. Stoi­
I
Q Documentar: F ilip in e lc
ca Amos in faţa tine rilo r de
Cil COCS ECONOMISIT © De peste hotare (pag. _a_4-a) ) Studenţi de la I. M. Petroşani în tim pul liber. la Gazometru.
(pag. a 3-a) I
O Forma|ia de teatru a că­
minului cultural din Valea Bra­
dului, raionul Brad, se pregă­
In anul trecui colectivul de muncă al secţiei a 111-a de fontă. Cu cocsul economisit s-ar putea produce o COMISIA ELECTORALA REGIONALA Lucrări de îndiguire teşte intens pentru ccl dc-al
IV-lea festival bienal dc tealru
furnale de la C S. Hunedoara a cîştigat o experienţă va­ cantitate de fontă cu mult mal mare decît cea realizată „I. L. Caragialc*. In vederea
loroasă. A lături de celelalte colective de furnalişti din de secţia noastră în afara planului. Cit priveşte pro­ în Lunca Dunării perfecţionării spectacolului pen­
combinat, el s-a angajat să realizeze şi să depăşească centul de declasate înregistrat, acesta a fost cu mai C onsiliul de Stat al Republicii C om itetului regional al fe m e ilo r; tru fazele de întrecere, artiştii
angajamentul anual la lontă numai cu cocs economisit. bine de 10 Ia sută sub ccl admis. Populare Romîne a confirm at prin O laru Alexandru, m uncitor furna- In acest an se continuă lucrările amatori prezintă fn faţa cetăţe­
Prin urmare se poate spune că strădania colectivului Hst la Com binatul siderurgic H u­ de îndiguire şi amenajare de noi te­ nilor piesa „U ltim a noapte". La
Pentru a-1 putea traduce in viată cu succes, biroul orga­ decret Comisia electorală regională
ultim ul spectacol au participat
nizaţiei dc bază a îndrumat conducerea administrativă nostru dc muncă pentru a da patriei fontă mai multă, form ală din reprezentanţii propuşi nedoara; C hiriac Constantin, secre­ renuri în Lunca D unării. Prin te rm i­ peste 350 de cetăţeni dîn sat.
tar al C om itetului regional al U.T.M.;
narea lucrări lor începute anul tre­
ca, pe baza propunerilor tăcute de comunişti în adunările mai bună şi mal ieftină a dat roade. Angajamentul luat Dida Teodor, locotenent-colonel, se­
la începutul anului a fost fndeplinil şi depăşii. Printre de organizaţiile oam enilor m uncii. cut, ca şi prin deschiderea de noi In viitor sfnt programate spec­
generale, a propunerilor tăcute cu ocazia dezbaterii ci­ cretar al comisiei de partid a Co­ şantiere cum sînt cele de !a Borcea tacole şt pe scenele căminelor
cei care au vegheat cu mai multă sirguinţă ca procesul Comisia electorală regională are
frelor dc plan şl fu consfătuirile de producţie, în­ dc producţie să decurgă fn condiţiunl bune se numără următoarea componenţă: preşedinte. m isariatului m ilita r regional: M un­ dc Jos — com partim entul III — culturale din Zdrapţi, Crişan,
tocmească planuri de măsuri lehnico-organizalorice bine Potelu-Corabia. Bechet-Nedcea şi Mesteacăn, Luncoiul dc Jos ctc.
m aiştrii Liviu Jucos, Gheorghe Ghidei, inginerii loan Popa Aron, rectorul In stitu tu lu i de tean Aurelia, membră a cooperati­ Suhaia-Zimnieea, va fi ferită de
gîndite şi să intervină operativ ori de cîte ori se con­ Interes deosebit la realizarea
ftâc?oi Şl Buzea Oancea mine din Petroşani; vicepreşedinte: vei agricole de producţie Sinlandrcî, inundaţii o suprafaţă totală de peste
stată deficiente. In telul acesta, s-a ajuns la creşterea piesei au dovedit artiştii ama­
Dezbaterea cifrelor de plan pentru anul In curs a con­ oraşul regional Deva; Dascăr Iosif, 100.000 ha. tori: M orarti Vasile, Crlştfu
Intensităţii de ardere şl îuncţionarea cu aer preincălzit M ihăilă Gheorghe, secretar al Con­ De asemenea, se vor executa lu­
stituit pentru colectivul de muncă din cadrul secţiei profesor la Şcoala medie „Decebal" Ioan, Montcanu Aurel, Lupea
la temperaturi fntre 000— 1000 grade Celsius. Procentul noastre prilejul unei analize minuţioase a rezervelor de s iliu lu i regional al sindicatelor; se­ crări de desecare pe o suprafaţă de Florifa, Fruja Elena, Litiu Ol-
de gez metan in acrul insuflat a crescut la 4,5 la sulă. cretar: Ciorobîtcă M ihai, preşedinte Deva; Foro Nicolae, vicepreşedinte aproape 179.000 ha.
care dispunem fn vederea obţinerii unor noi succese. ga, Bcxa Avram, Criştiu Nlco-
In plus, mai trebuie remarcat că presiunea la gura de Cu această ocazie muncitorii, inginerii şi tehnicienii au adjunct al T rib u n a lu lu i regional. al U.R.C.C.; Ghezan Ladislau, m i­ Lucrările de îndiguiri, desecări şl lâe, Iuga Ioan şi Dineş Mar-
încărcare a ajuns între 0,8— \ atmosferă. M em bri: Drăghîcl M ihai, activist al ner, şef de brigadă la E. M. Deva; defrişări se execută în întregim e cu chian.
făcut propuneri preţioase dc valorificare a lor. Printre mijloace mecanizate.
Bincîn|ctcs, pentru a se putea obţine aceşti parametri altele s-a arătat că există posibilitatea îm bunătăţirii C om itetului regional Huru'doara al V ictor Mureşan, inspector la Comi­
au fost necesare eforturi susţinute din partea întregului aprovizionării ritmice a secţiei cu aglomerat de calitate P.M.R.; Popa Nicolcta, secretară a tetul regional pentru cultură şi artă.
colectiv. Şi, fn această privinţă, un rol de scamă l-a corespunzătoare, că temperatura aerului cald mal poate
avut munca politică. Punînd fn discuţia adunărilor ge­ să crească, că poale să fie redusă durata opririlor acci­
nerale ale comuniştilor cele mai Importante probleme, dentale şi de mers redus ş.a.m d. Pe această bază s au T I N E R I I -
m llitind pentru întărirea răspunderii fiecărui membru angajat ca în 1965 să dea peste plan 5000 tone ionlă, îş i s p r if& n u l m u t ic ii d id a c tic e
şi candidat dc partid faţă de soarta produc|ici, s-a ajuns toată cu cocs economisit.
la asigurarea respectării întocmai a Instrucţiunilor teh­ tuă rii experienţelor demonstrative PARTICIPANŢI ACTIVI
In vederea realizării acestui angajament, pe baza pro­ Societatea* de ştiinţe fizice şi ch i­
nologice şi a disciplinei de producţie — factor de sca­
punerilor făcute de oameni şl a experienţei anului tre­ mice din R. P. Romînă prevede şi anul şi a- lu cră rilo r de laborator la fizică
mă al succeselor.
cui, au fost întocmite planuri de măsuri chibzuite. M ulte acesta o serie de acţiuni valoroase în şi la chim ie in şcoala medic", „Ro­
Un accent deosebit s-a pus pe întreţinerea fn cca mai dintre măsurile cuprinse in ele au prins deja viaţă. Re­ sp rijin u l muncii didactice şi pedago­ lul şî metodica rezolvării probleme­ LA MUNCA PATRIOTICA
bună stare de funcţionare a agregatelor. In acest scop paraţia şl revizia agregatelor se execută după grafice şi gice a profesorilor de specialitate.- lo r dc fizică şi chimie", „Pregătirea
Aşa, de pildă, sint în curs,, de orga­ metodică şi practică a studenţilor
au fost întocmite grafice judicioase de revizie şi repa­ de cea mai bună calitate. Temperatura acrului cald
raţie de la care nu s-a admis nici o abatere. Completat continuă să se menţină constantă şi cit mai ridicată. nizare simpozioanele „Energetica din facultăţile de fizică şi chim ie de Colectează fierul vechi
la institutele pedagogice" etc. Socie­
nucleară şi perspectivele ci-, „Cata-
cu executarea unor lucrări dc bună calitate, la care au Se respectă întocmai instrucţiunile tehnologice şi reţe­ liza.şi aplicaţiile ei in industrie şi la­ tatea de ştiinţe fizice şi chimice va
contribuit îndeosebi echipele de lăcătuşi conduse de tele de dozare, far rezultatele sînt pe măsura aşteptă­ borator*, unde. pe Ungă membri ai organiza de asemenea la Bucureşti In anul care s-a încheiat, Com itetul munele Teiuş şi Strem ţ şi tn multe
Francisc Blaj, M ihal Plocher, Bruno ICapelar şi cele de rilor. In primele trei zile din noul an, spre exemplu, au corpului didactic din invăţăm întul un curs pentru profesorii de fizică, raional U.T.M. A lba a desfăşurat o alte localităţi, tin e rii au efertuat a-
electricieni conduse de V ictor Scurtu şi Ioan Dălîndă, fost produse peste plan mai mult de 800 tone fontă. Con­ de cultură generala şi superior, vor iar la Tim işoara — un curs pentru muncă susţinută pentru mobilizarea devăratc raiduri pentru colectarea
acest lapt a condus la reducerea la minimum a staţionă­ sumul specific dc cocs înregistrat este cu mult sub cel participa şi specialişti de la diferite profesorii de chimie. o rg a n iza ţilo r şi com itetelor U.T.M. fie ru lu i vechi. Cu ocazia acestor ie­
rilo r şl obţinerea unui mers uniform al furnalului. planificat. O dovadă că şl in acest an angajamentele vor institute de cercetări ştiinţifice. Alte acţiuni se adresează elevilor : la organizarea unor largi acţiuni de şiri au fost depistate multe „izvoa­
muncă patriotică la care să pa rtici­
Mersul uniform al agregatelor, respectarea reţetelor fi înfăptuite cu succes. In rîndul m anifestărilor mai im ­ olim piadele de fizică şi chim ie pen­ pe to ţi tinerii. In baza unui plan de re* de fie r vechi nevalorificate. A st­
fel, din situaţia încheiată la sfîrşitul
de dozare, creşterea tem peraturii aerului cald şl toate NICOLAE MÂR CULES CU portante ce se vor desfăşura în tru cei din cJasele mai m ari ale şco­ muncă au fost organizate periodic in anului rezultă că tin e rii din raionul
cursul anului 1965, mai sînt înscrise lilo r medii, pedagogice, profesionale
celelalte au făcut ca pe graficul întrecerii socialiste dîn secretarul organizaţiei de bază consfătuirile, cu concursul cadrelor şl tehnice, precum şi o serie de în- întreprinderi, in s titu ţii şi comune ac­ Alba au strîns şi predat la I.C.M,
secţia noastră să se poată înscrie realizări din ce. în ce de la secţia a III-o furnale didactice din toate regiunile ţă rii, pe tîln iri în oraşele Bucureşti. Braşov ţiuni de muncă patriotică pentru mai m ult de 400 tone fie r vechi, fon­
mal frumoase. Planul anual de producţie pe 19C4 a lost a CS. Hunedoara lemele „Predarea prim elor noţiuni şi Craiova cu tinerii c itito ri ai Re­ strîngerea deşeurilor feroase. tă şi metale neferoase.
Lâ Uzina chim ico-m etalurgicâ din
îndeplinit cu 11 zile mal devreme. La consumul specific : ■ 1n)g; -IOAN V Â S iL E S ctf’ ‘ vj(;: . d e 'fizîe fi, şi/-de chimie, în şcoala de vistei de fizică şi chimie. Zlatna, Ja I.R.I.L. A lba lulia , în co­ IO A N NEMEŞ
de cocs s-a înregistrat o economic de 147 kg pe topa şeful secţiei cultură generală*, „M etodica efec­ ••^(Aggipres) corespondent
In ultimele două luni
mm de întrecere Răspunzînd chem ării consiliului că patriotică. Un mare volum de
de conducere al cooperativei agricole muncă a fost cheltuit la acoperirea
de producţie, tin e rii utem işti din grajdului, lucrare care s-a term inat
comuna M ihalţ, raionul Alba, au cu m ult înainte de termenul fixa t.
C ă r b u n e p e s t e p l a n luat hotărîrea de a acoperi un grajd Cu aceeaşi dragoste şi însufleţire
de J00 capete bovine, numai p rin
Şirul succeselor dobîndite în anul Ptnă la data de 5 ianuarie, ca ur­ au participat tin e rii la acţiunile de
1964 de colectivul de muncă de la mare a întrecerii ce se desfăşoară muncă patriotică. In scurtă vreme muncă patriotică organizate pentru
sectorul I I I al minei P etrila, este aici, au fost trim ise la suprafaţă hotărîrea lo r a devenit fapt îm p lin it. înfrumuseţarea sediului cooperativei
continuat şi dezvoltat încă din p ri­ peste prevederile planului, 258 tone Numai în ultim ele două luni din a- agricole.
mele zile ale anului 19G5. Conti- cărbune. nul trecut, tin e rii din comuna M i­
nuînd să muncească după metoda : P rintre cei care au contribuit la SrM lO N ORDEAN
„Două cim puri de cărbune pe extragerea acestei cantităţi de căr­ halţ au efectuat pesle 700 ore mun­ corespondent
schimb, din fiecare aripă de abataj bune peste plan, se numără brigă­
cameră", organizindu-şi chibzuit
locurile de muncă, aprovizionîndu-se zile conduse de Ioan Cîşlaru. Şte­ Valoarea economiilor: 600.000 lei
Ja tim p cu m aterial lemnos şi vago- fan Laslo, Ioan Rotaru şi a lţii.
nete goale, numeroase brigăzi au EUG ENIA POP C ontinuind o bună tradiţie, tin e rii
obţinut rezultate din cele mai bune. corespondentă din oraşul regional Petroşani au do­ In mod organizat, tin e rii au partici­ a
pat la întreţinerea şi repararea
vedit şi in anul trecut că sînt in 6.500 m.l. drum uri, au plantat 10000
Î n c ă « S in p r i m e l e z i l e fruntea acţiu nilor de muncă patrio­ pomi ornam entali, au amenajat 13
tică întreprinse. In întrecerea dintre baze sportive simple. In acţiunea de
comitetele şi organizaţiile U .T M . s-a
După zilele de răgaz p rile ju ite de cerii socialiste ce se desfăşoară cu îm pădurire, ei au plantat în parche­
sărbătoarea revelionului, munca a entuziasm, numai in prim a zi lucră­ căutat să se insufle tin e rilo r răspun­ tele în trep rind e rii forestiere Petro­
fost reluată cu şi mai m ult entu­ toare s-au realizat 1.281 m.p piei dere în îndeplinirea sarcinilor şi şani, mai m ult de 30.000 puieţi. Un
acţiunilor de muncă patriotică.
ziasm. La Fabrica „V id ra " din Orâş- ovine mai m ult dccit prevede planul. mare num ăr de tineri şi-au adus
tic, acest lucru se vede de cum ai Din pieile date peste plan se pot Conştienţi de acest luciu, tin e rii contribuţia la efectuarea d ife rite lo r
in tra t in secţiile de fabricaţie. T oţi confecţiona circa 300 bucăţi haine din exploatările miniere şi celelalte lucrări la construcţia a 23 obiecUve
m uncitorii se străduiesc încă de pe de blană. întreprinderi şi in s titu ţii din Valea social-culturale şi industriale.
acum, p iin depăşiri de plan, să r i­ Jiu lu i au participat cu însufleţire la Dacă unele acţiuni au fost condi­
dice realizările colectivului pe culm i ELENA IO AN acţiunile de muncă patriotică orga­ ţionate de anumite perioade de
tot mai inalte. Ca urm are a în tre ­ corespondentă nizate. Extragem din planul de tim p, înfrumuseţarea oraşelor, între­
muncă al C om itetului orăşenesc prin d e rilo r şi colectarea fie ru lu i ve­
U.T.M. Petroşani, pe anul trecut, cî- chi, n-au scăpat nici un moment din
î n c e p u i d e Bmbbb a u g u r teva di-n obiectivele mai im portante. atenţia şi preocupările tin e rilo r. C î-
Brigada de mineri de la sectorul teva cifre sînt concludente. T in e rii
In scopul realizării noilor sarcini tate s-a realizat în proporţie de III al E.M. Lupeni, condusă de co­ au amenajat şi în tre ţin u t peste 20.000
de plan, colectivul de muncă de la 100,1 la sută. munistul Alexandru Olteana îşi rea­ Gheorghe Albu şi topograful Ar- m.p. zone verzi. Cantitatea de fle r
Fabrica de ciorapi şi tricotaje „Sebe­ La obţinerea rezultatelor am intite lizează ritmic planul de producţie. vechi predată I.C.M. depăşeşte cu
şul" din Sebeş a pornit o întrecere m erită a fi su bliniat aportul mun­ In tot cursul anului trecut brigada In căutarea lur Polak de la mină. m ult cifra de 6.000 tone.
socialistă însufleţită, mobilizatoare, c ito rilo r din secţiile încheiat, vop­ n-a rebutat nici un vagonet de căr­ Lumini plăpînde pătrundeau în Făcînd un mic calcul rezultă că
încă de la început, entuziasmul în s ito ri* şi finisaj, care au realizat bune pentru şist vizibil. hăul necunoscut. Cercetau cu lua­ tin e rii de pe raza oraşului regional
muncă s-a făcut 6im ţit p rin prim ele pinâ acum peste plan 3.000 perechi Iată-l în fotografie pe şeful de bri­ re aminte galeriile vechi. Se scur­ Petroşani au efectuat anul trecufi
cantită ţi de produse date peste plan. ciorapi producţie sem ifinită. 1.800 gadă Alexandru Olteanu, împreună sese şi ultima picătură de apă. Nă­ mai m ult de 300.000 ore muncă pa­
P rin munca rodnică desfăşurată de perechi ciorapi vopsiţi şi respectiv cu minerul şef Constantin Iosif şi necunoscutului molul adus în scurgerea ei se us­ triotică, ia r valoarea tu tu ro r lucră­
Besoi M aria I, Ana Haţegan. Ana 1.100 perechi ciorapi, producţie f i ­ ajutorul miner Vaidc. Gavrilă, dis- rilo r executate se ridică Ja peste
Negoiasă din secţia încheiat, Vasile nită. cutînd despre măsurile pe care le vor case şi el. Urcaţi pe mormane de 600.000 lei.
Argetoianu, M ihai Tripşa de la vop- C. A LB E A N U lua In viitor pentru continua îmbu­ Centimetru cu* centimetru, me­ piatră, cercetau mereu. Filonul Z A H A R IE R A Ţ IU
sitorie şi a altora, s-au produs deja corespondent nătăţire a calităţii cărbunelui. ţia apei din galeriile vechi să poa­ preţios exista A fost descoperit. corespondent
1.100 perechi de ciorapi din bumbac tru cu metru a înaintat ga/er/a. tă fi strunită, prinsă in cleşte Si Si era bogat. a$n cum se aşteptau.
şi 600 bucăţi tricotaje din bumbac Oamenii îşi mai aminteau încă de aşa a început perforarea celei de-a La strălucirea licuricilor plăpînzi
peste plan. izbucnirea furioasă, năvalnică a 6-a găuri într-una din galeriile mi­ de lumină, ochii oamenilor, feţele
Cu eforturi sporite se munceşte apei cu cileva sâptămîni în urmă, nei Băiţa-Crăciuneşli încet şi si­ lor păreau nespus de luminoase. LA CONCRET
şi pentru realizarea unei producţii de felul cum şuvoiul cu o mare gur, braţul lung al lorezei urma
de calitate superioară. Pinâ la data presiune a fost potolit încetul cu drumul stabilit de topografi cu Mai sclipitoare chiar decît însăşi
de 5 ianuarie a.c., planul de cali­ încetul. precizie milimetrica, lată că prima filonul din faţa lor. Frizerul Rek I.udovic din
De abia atunci au urmat felici­
In faţă, la cî(/V,i zeci de metri lor gaură perforată aici a fost şt tările reciproce. Mîini viguroase C ristur, nemulţumeşte clie nţii
2.400.009 lei economii se aflau lucrări miniere vechi, pă­ ultima. îşi atinsese ţinta. O vină se strîngeau între ele Emoţia îi pentru lucrul dc proastă ca­
litate ce-1 execută. Aceasta se
răsite, inundate Tot acolo se pre­ groasă de apă năvălise cu presiu­ încerca deopotrivă şi pe Nicodim daforcşfe faptului că frize rii-
peste plan supunea din relatările unor mineri ne pe conductă. In apă, înlrun- Stoia. şeful minei şi pe Allred Ei- lui U plac mai m ult băuturile
vîrstnici c i se găseşte şi un boxat tîndu-i minia, inginerii Matei şi zler, prim-maistru miner şi pe toti alcoolice decît... meseria.
De curînd, s-au încheiat lucrările filon de minereu. Documentaţiile Mihai Andrei, mecanicul Nicolae minerii aflaţi de faţă din echipele
de sudare a lin ie i ferate, pe o distan­ lucrărilor lipseau, hărţile nu erau Chereia, au montat ventilul şt au conduse de Topor şi Pîs.
ţă de 7 km, in tre staţiile Simeria — întocmite cu exactitate. Si totuşi, redus treptat, treptat din presiune,
Peştiş — Bîrcea M ică — Hunedoa­ spre acel filon se îndreptau ochii diriiînd astfel asanarea lucrărilor Eforturile, căutările meticuloase,
ra. încă de la atacarea acestor lu ­ specialiştilor, ai minerilor, gîndu- vechi. măsuiătorile topografice de o ca­
crări s-au luat măsuri tehnice şi or­ rile lor cutezătoare O foreză a Dar totul a trecut. Bucuriei ge­ litate ireproşabilă, măiestria cu
ganizatorice eficiente, ceea ce a per­ care s-a lucrat au fost apoi amin­
mis realizarea unui volum însemnat străpuns o dată peretele de slînca, nerale de atunci i s-a adăugat zi­ tite în discuţii însufleţite. Si nu
de economii. D in obiectivele planului apoi încă o dată şi încă o dată Bra­ lele acestea bucuria unei noi iz- de puţine ori pe buzele oameni­
M.T.O. aplicate se numără cele p ri­ ţul ei lung nu reuşise să aţinea binzi Centimetru cu centimetru,
vind tăierea capetelor uzate a şine­ galeria veche, s-o denisteze Gău­ metru cu metru a înaintat gale­ lor aflaţi acolo în inima m unfe-
lo r de tip 42 şi sudarea lin iilo r în rile perforate se deslăşurau în e- ria. urmînd de astădată cu pieci- lui, la oficierea acelei noi şi im­
cale cu maşina cu arc voltaic prin vantai. zie drumul indicat de gaura per­ portante victorii erau evocate nu­
topire interm ediară şi presiune. Doi ingineri tineri, cutezători şi forată cu foreza. mele inginerilor loan Matei şi
P rin aplicarea acestor măsuri, cit şi cunoscători ai menirii lor, loan Gheorghe Adam. Deşi lipseau, oa­
a altora, s-au realizat economii su­ O c/etunătură puternică a zgu­ menii le simţeau prezenţa.
plim entare la preţul de cost care în­ Matei şi Gheorghe Alhu. nrimul duit muntele Un ochi negru ca In căutarea necunoscutului, oa­
sumează 2.400.000 lei. de specialitate miner, al doilea to- smoala nopţii se deschidea în
De asemenea, trebuie scos în evi­ pograf de la Trustul minier Deva, faţa oamenilor din echipele con­ menii au găsit metalul preţios.
denţă şi fap tu l că m uncitorii d istric­ s-au angajat cu toată răspunderea duse de minerii Sabin Topor şi Si au descoperit atunci încă o dată
telor L 1 Simeria, L 8 Hunedoara, sa preia lucrarea şi s-o ducă la Teodor Pîs. Joncţiunea cu lucră­ îii fc-f în firea, în comportarea şi
L 10 Păuliş, executanţii lucrării, bun sfîrşit în dîrzenia lor. firul cel mai pre­
au prestat o muncă de calitate, p ri­ rile vechi a (ost făcută în cefe mai ţios • „Filomil de aur“ al conştiin­ CLIENTUL:
m ind la recepţia lu cră rii ca lifica ti­ Au urmat zile de munca încor­ bune condiţii. Străpungerea a do­ ţei lor înaintate. — Mai durează mult ?
vul foarte bine. dată, zile de calcule şi studii S-au vedit temeinicia, precizia calcu­ FRIZERUL :
C. E M IL luat toate măsurile pentru ca erup­ lelor făcute de inginerul topograf M. CRIŞAN — încă un pic şt-l gata.
corespondent Cabană pe Valea Azugil, Desen de V. MIHAlLESCU