Page 18 - 1965-01

Pog. 2 Drumul socialismului CtK 31Tb

PI T IM i SCOiAJiI La clubul din Lonea

r a iu Se impun
îi IM rt unele măsuri

, *
J >9
Clubul muncitoresc din Lonea are
l i n i i . ]
frumoase tra d iţii culturale. Şi în pre­
li/Sr / s? ifi : 3 < zent aici işi desfăşoară activitatea o
m : ; : form aţie de teatru caic a pus in sic-
u i d ! / ' i m nâ piesele „Tache, lanche şi Cădii’"
fc ll •fEafe Jag şi „Hipnoza". De asemenea, brigada
Ca obiectiv de învăţăm înt de o ţinem 947. după care „corectăm* su­ proprietatea fundamentală a propor­ artistieft de agitaţie, cunoscută şi a-
deosebită im portanţă, matematica are ma scâzînd cele cinci unităţi (400— ţiei, înm ulţind extrem ii între ei şi ' .v irrr'A. v , ' ■ vWd preciată. a prezentat recent noul său
rolul de a înarma elevii cu un sis­ 395) care le-am adăugat in plus De­ mez.ii între ei, după metodele de în­ text inspirat din munca şi viaţa m i­
tem precis de cunoştinţe ştiinţifice, sigur că am scos în evidenţă fru ­ m ulţire a două numere, de asemeni ne rilor de nici. Form aţia corală este
cu deprinderi temeinice de calcul, de museţea judecăţii lui şi am ream in­ am intite. Am încercat la clasele a in curs de a-si relua activitatea pen­
a dezvolta memoria, perspicacitatea tit proprietatea de asociativitate a V ll-a la care predau, să folosesc o ii u prezentarea unui v iilo r specta­
şi puterea de concentrare. sumei, folosind de data aceasta, cal­ metodă nouă sugerată de unul din col.
Stăpînirea de către elevi a calcu­ culul scris : 547+395 = 547+ (400— elevi. După ce am dat definiţia pro­ In form aţiile menţionate mai sus
lu lu i oral şi scris, înseamnă califica­ 5) = (547+400)—5 = 947—5 =. 942. porţiei şi am scris pe tablă citeva activează tineri şi virstnici, iu b ito ri
rea înaltă a viitoru lu i tehnician sau Am mai rezolvat un exerciţiu ase­ exemple de proporţii, am propus ele­ aî artei, care se străduiesc să ofere
inginer, care va trebui să folosească mănător adunînd un număr de 4 ci­ v ilo r să „compare" cele două rapoar­ m inerilor clipe plăcute şi instructive
m ijloace de calcul auxiliare (rigla fre cu un număr de 3 cifre ; de data te : un elev mi-a răspuns câ a com­ în orele Jor de repaus. Aşa. de pildă,
de calcul, tnbeie) sau să mînuiască aceasta rezumatul a apărut m ult mai para două numere abstracte înseam­ in echipele de teatru tineri ca Bu-
cele mai perfecţionate maşini elec­ nă a le scrie sub formă de raport şi dai Paraschivn, Ioana Oprescu, Va­
tronice de calcul. lepede de la un număr mai mare de a calcula valoarea acestuia ; dacă sile Udi ea, V ictor Dinu. Şilinca loan,
elevi. valoarea raportului este egală cu u- I ’opa Gheorghe şi a lţii, sub în d ru ­
P rim ii paşi în această direcţie îi marea tovarăşului Gco Bucur de la
face şcoala de cultură generală, prin La clasele a V îl-a şi a V ]ll-a am nitatea, atunci cele două numere sînt Teatrul de stat din Petroşani, repe­
aşa-/.isul „calcul m intal" la lecţiile căutat să adincesc calculul oral şi egale. )n cazul proporţiei, rapoartele tă de două ori pe săplumină ro lu ­
de aritm etică. Aici. elevii învaţă să scris, dînd chiar reguli deduse din fiin d egale, trebuie ca valoarea „ra ­ rile la piesele menţionate.
judece, sa reţină în minte anumite portului rapoartelor" să fie egală cu
rezultate, pînă cînd — tot m intal — observaţii. Astfel, folosesc cu suc­ unitatea. Elevul a fost scos la tablă La clubul din Lonea activitatea
obţin altele, pe care. în sfîrşit. le ces la lecţiile de aritm etică proce­ si pus să confirm e practic cele enun­ cultural-educativă poate li însă şi
combină pentru a obţine rezultatul deul cunoscut — de adunare a uni­ ţate teoretic. Rezultatul a venit le ­ La căminul cultural din Dala, raionul Sebeş, activează mal m u lte form a ţii artistice. Una dintre mai bună dacă com itetul sindica­
final, Se recomandă în acest sens o tă ţilo r fracţionare ca în exemplele de pede şi a fost cel aşteptat. M a jo ri­ acestea, care se bucură in mod deosebit de aprecierea cetăţenilor din sat, este brigada artistică de agitaţie. tu lu i ar manifesta mai m ultă preo­
colaborare strînsâ între profesorii de mai jos . tatea colegilor l-au înţeles. Azi. Cor­ IN F O TO G R A FIE : Brigada artistică in tim pul unui spectacol prezentat Ia căminul cultural. cupare. C hiar şi faţă dc buna gos­
matematici şi învăţători, din care nel Borza din clasa a V ll-a B si podărire a clubului nr trebui să c-
aceştia din urmă să înveţe diferite m ulţi colegi de-ai lui, sim plifică di­ xiste mai m ult interes. De pildă, pe
metode de caicul pe care să le folo­ 1 1 2+3 -— î rect fracţii etajate iar la „ve rifica ­ coridor nu este lumină, ia r în uncie
sească la orele de aritm etică atunci 6 rea* p ropo rţiilor îl obţin mereu pe camere este insuficientă. In sola
cînd problemele sau exerciţiile ce le acel „unu" care reprezintă valoarea a ic u i mare. din cauza acoperişului slab,
rezolvă reclamă folosirea lor. „raportului rapoartelor", dovada fap­ ploaia a in tra t prin plafon, deterio-
4 + 5 tului că ele sînt egale şi deci fo r­ rindu-1. De asemenea, cele două săli
Profesorii de matematică din şcoa­ mează o proporţie. La staţia centrală de contabilitate existente aici nu sînt în g rijite şi a-
la noastră. într-una din şedinţele co­ —+_L mecanizată a M inisterului Indus- trăgătoarc.
misiei metodice din anul trecut la 4 b 4 , K Ji 1 . ' Cu toate că elevii ajung mai direct irie i Uşoare se centralizează înce-
care au fost in vita ţi si învăţătorii ce Z ’i la valoarea raportului, am arătat ră pînd din 1904 dările de seamă con­ G STRINU — Petroşani. Ne-aţi IR (MIE NICOLAE — Mîcesti-Alba. Faţă de situaţia de mai sus, com i­
predau la clasa a IV-a, au pus în metoda aceasta nu este avantajoasă tabile şi b ila n ţurile trim estriale şi trimis cinci epigrame şi două poe­ Scrisoarea privind deschiderea fes­ tetul sindicatului este dator să ia
discuţie tema „Im portanţa calculu­ com parativ cu metodele expuse în anuale din toate între p rind e rile a- zii. Epigramele, mai ales, nu se ri­ tivalului filmului la sate nu a pu­ măsurile cuvenite. M inerii din I.o-
lui oral şi scris la lecţiile de mate­ 1S+24 4'i manual. O folosesc totuşi pentru că partinînd acestui minister. dică la o valoare artistica corespun­ tut fi publicată deoarece aţi trimi­ nea aşteaptă acest lucru, aşteaptă ca
matică". Referatul prezentat a cu­ - L + 2 _____ !_____________ este „m ai gustată" de elevi fiind r> De asemenea, prin dotarea în ul­ zătoare pentru a putea fi publicate. s-o cu întîrzîere, după ce în zia­ la club să găsească o activitate bo­
prins cele mai im portante metode si 1b 24 18 . 24 6 . 3 . 24 72 metodă „a lor" si pentru că ajută tim ii ani cu maşini de calcul si con­ Este un merit însă ca biciuiţi la con­ rul nostru apăruseră diferite aspec­ gată şi o ambianţă plăcută.
procedee de calcul oral şi scris, iar la formarea deprinderilor de caicul. tabilizat la peste 30 de întreprinderi, te de la această manifestare cultu­ IO AN TEŞCAN
prin discuţiile purtate s-a ajuns la Pentru a generaliza aplicarea calcu­ printre care Fabrica de confecţii cret unele manifestări negative, ca corespondent
concluzia că în aplicarea acestor me­ lului oral şi scris am căutat ca şi la si întreprinderile ..Dacia'* din Bucu­ lipsa de preocupare pentru învăţă­ rală. Aşteptăm să ne relataţi des­
tode şi procedee este bine să ne ferim In aceste exemple se observă că clasa a V II l-a B la care predau, să reşti. ,.30 Decembrie1* Arad, „P a rti­ tură a elevilor seralişti Mihăila Ale­ pre acţiunile ce se organizează în
de reguli strict stabilite si să ţinem se face suma num itorilor, către cel introduc încă de la „valoarea nu­ zanul Rosu“ Braşov, „P roletar ui" xandru, Szentgyorgyvari Zoltan şi prezent pe linia festivalului filmu­
seama de p a rticu la rităţile fiecărui mai mare divizor comun al lor şi se merică a expresiilor algebrice", p rin ­ Bacău. Fabrica de încălţăm inte Cluj. Mardare Mihai, s-au excesul de bău­ lui la sale. f l
caz raportează la produsul lor către a- cipalele identităţi care ajută la rid i­ lucrările de contabilitate au fost turi alcoolice pe care-l face Nieo-
ceiasi divizor comun. Dacă ne refe­ carea la pătrat sau In cub a di le­ GHCORCHC GROAPĂ — Brăniş­
în clasele mici se învaţă cele pa­ liţe lo r numere, sau la înm ulţirea nu­ mecanizate integral. lae Mircea de la Grupul II construc­ Nu de m ult am fost Internat )a
rim numai la „calcul", ne m ulţum im
tru operaţii cu numere naturale. A- cu aplicarea de către elevi a acestui merelor pare sau impare consecutive. (Agerpres) ţii Petroşani, nemotivatele de la lu­ ca. !n legătură cu sesizarea dum­ S pitalul u nificat din Deva fiin d bol­
cestea se reiau în clasa a V-a unde cru ale lui Lupu loan şi Cloşca loan neavoastră privind spectacolul pro­ nav de ulcer stomacal perforat. Me­
se învaţă proprietăţile acestor ope­ procedeu, chiar dacă unii nu cu­ (n—b)Xf=»-+ b) = a2—b^ gramat şî retras apoi, conducerea dicii de nici, dîndu şi seama dc gra­
ra ţii. O dată acestea învăţate, se nosc justificarea lui. 24X20 = 25 — 1 = 025— 1 = 024 de la acelaşi grup de construcţii. Teatrului de stat de estradă din vitatea bolii m-nu operat im ediat ce
A m p lifira ie a şi sim plificarea frac­
pot justîlicn tonte metodele şi pro­ ţiilo r oferă mari posibilităţi de apli­ (a + b)2 = a 2 + 2 a b + b 2 Prima emisiune In ce priveşte poeziile, ele sînt Deva, ne-a confirmat Justeţea celor am ajuns la spital. T im p de 14 zile
cedeele folosite, se pot da reguli care care a procedeelor de calcul oiai şi 17- - (10+7)2 = 1004-2.10.7+49 = mai reuşite. In „De anul nou ', pri­ semnalate de dumneavoastră, men- după operaţie, cît am stat sub trata­
— deduse din observaţii — au la scris în toate clasele unde se luc rea­ 100+140 + 49 = 209 sau 172 = (20— filatelică a anu ma parte a poeziei esle bună, cu ţionînd că spectacolul a fost fixat ment la secţia chirurgie a spitalului,
b3ză o oarecare rigurozitate mate­ ză cu ele. Astfel, la transformarea imagini frumoase ; a doua parte m-am bucurat de o în g rijire cu a-
matică. fra cţiilo r ordinare în fracţii zecimale 3)2 = 202—2.20.3+32 = 400— 120 4- Prima emisiune filatelică a anu­ însă, este slab realizată, fără final. de către comitelui sindicatului în devărat părintească din partea per­
La rezolvarea problem elor de a- exacte, elevii nu mai folosesc îm ­ 9 = 2C0+9 = 269. Pe lingă proce­ lui 1905 care va apare în această $i în poezia „Privind răsăritul", a- afara programului. Pentru viitor s-au sonalului medico-sanitar, fapt pen­
ritm etică. la clasa a V-a C în şcoa­ părţirea num ărătorului prin num itor, deele de calcul oi al si scris am in ti­ lună va fi consacrată celei de-a tru care îi mulţumesc din inim ă.
la unde predau, urmăresc ca elevii ci am plifică fracţia astfel in cit nu­ te. folosesc şi mijloacele auxiliare de X X -a aniversări n în fiin ţă rii Orga­ veţi unele imagini frumoase. Cău­ luat măsuri de a se înlătura aseme­ P A U L PETRU
să cunoască şi să folosească în orice taţi însă ‘să fiţi cît mai clar, să în­ nea neplăceri. ------- Deva
m itorul ei să devină o putere oare­ calcul, cum or fi : tabeie cu numere nizaţiei N aţiunilor Unite şi îm p li­
p rile j favorabil, procedee de calcul care a lui 10 n irii a 10 ani ck» la admiterea Ro- lăturaţi expresii care nu sînt poe­
oral. prim e sau tabele cu pătratele, cu­ m îniri în acest fo r International. tice. care nu emoţionează.
Am ajuns în felul acesta ca opera­ burile şi rădăcinile numerelor. Emisiunea, formată din două valori, FĂGURFL EMIL — Hunedoara.
ţiile de adunare şi scădere cu nu­ _6S Desigur că ceea ce am arătat nu însumînd 2,15 lei, reprezintă emble­ Aveţi multe versuri reuşite în „Urare
mere de două cifre să se facă m in­ U — 0,05 ţ reprezintă totul. ma O.N.U.. sediul acestei organiza­ de Anul nou” . Exemplu : Ura, bravi
tal de către m ajoritatea elevilor : 100 ţii, stema şi tricolorul IM ’. Komine.
74 + 25 = 74- f (20 4-5) = (74+20) + Metodele şi procedeele de calcul In cursul acestui an. Direcţia ge­ (animatori/ Bravo vouă, măi fe­
5 =. 94+5 = 99. în cazul produsu­ 125 se asimilează pe parcursul anilor, la nerală a poştelor si telecomunica­ ciori [J Braţele vă încleştaţi/ Sîrmă
lui de doi factori, elevii aplică pro­ clasă, câutînd să ţin seama de parti­ ţiilo r va pline în circulaţie 15 serii buna laminaţi/. Faceţi însă greşeli.
prietatea de d istrib u tivita te faţă de 5 5 075 cularităţile fiecărei probleme sau de mărc i poştale, printre care : A n i­
adunare şi scădere, ca în exem pli­ V = T ‘= Iuoua“ °-625 exerciţiu şi să dau, acolo unde este versări culturale — Ion Blanu, A n­ Exemplu * Anul nouă să ne (ră-
ficarea următoare : 2 :iX ^ = -^ X ton Bocnlbasa, Vasile Conta, Cente­ iască/ Şi producţia să crească/ Cum
(10+2) = 23X10 + 23X1^ = 230 + Se observă că în aceste situaţii, nevoie, cea mai bună metodă care să narul U niunii internaţionale a tele­ sporiri $i-n ăst an/ De-am dat Sil-
40 — 27G. transform area se,.poate.,lace imediat. atragă elevii in munca practică la com unicaţiilor, Ziua m ărcii poştale
Atunci cînd în ti-o problemă tre­ La capitolul „Rapoarte şi propor­ matematică şi să le dezvolte dra­ rom îneşii. Cosmonautica, V înaiul mă peste plan/.
buia să se adune 547 lei cu 395 lei, ţii", folosirea calculului oral şi scris gostea faţă de acest obiect de invă- m igrator. Reptile ctc.
am propus elevilor să efectueze suma înviorează lecţiile şi dă cîştig de ţăm înt deosebit dc im portant şi cu F ila te liştii din ţara noastră În ­
m intal. U nii au răspuns că se adună timp. In manual, sînt expuse două
întîi sutele, apoi zecile şi. însfîrşit, metode de verificare a proporţiei : vaste aplicaţii practice. treţin în prezent re laţii dc schimb
cu m em brii asociaţiilor sim ilare din A a p ă r u t :
unităţile. calculînd valoarea fiecărui raport Prof. LOSCHI 10AN
Un, elev a judecat nu ilt mai fru ­ (aplirînd procedeele de transform are Şcoala generală de 8 ani nr. 1 aproape 100 de ţări ale lum ii.
mos; Adunăm pe 547 cu 400 şi ob­ a fra cţiilo r am intite) sau nplicîn l Lupeni (Agerpres)
Voi. III „Pomologia
Republicii
I.O.I.L. DEVA LA Populare Romine“

Pentru m ajoritatea colectivelor dc fuit, iar carierele au fost dotate cu nouă rampă mecanizată de încurcare lei de bucătărie tip „U niversal". De A ieşit de sub ţipai* cel de-al III-
muncă din întreprinderile regiunii perforatoare. a pietrei. asemenea, au început să se producă lea volum din ampla lucrare cu ca­
noastre, noul an a venit mai devre­ In felul acesta s-a reuşit ca la 31 Tot pentru o mai largă v a lo rifi­ lăzi pentru lemne de loc şi canele racter monografic „Pomologia Re­
me. D atorită entuziasmului de care decembrie să se raporteze realizarea care a resurselor locale s-a prevăzut pentru butoaie. O dată cu venirea publicii Populare Romine". Elaborat
au dat dovadă în muncă m uncito­ planului anual la producţia globală deschiderea unei noi balastiere în sezonului cald noua fabrică de ghea­ de un larg colectiv dc autori, vo­
rii, inginerii şi tehnicienii u n ită ţi­ în proporţie de 104,04 la sută. înre- albia Mureşului. Ungă localitatea ţă şi sifon dată în folosinţă in luna lumul sc ocupă de două soiuri po­
lo r industriale. planul producţiei gistrîndu-se totodată economii peste Brănişca. Pentru noua balastieră s-a septembrie 1904 va furniza consu­ micole im portante : părul şi gutu­
globale şi m arfă s-a realizat înainte plan care depăşesc suma de 500.000 prevăzut in planul de investiţii pro­ m atorilor cantităţi im portante din iul. In lucrare se studiază originea,
de termen. P rintre aceste colective Ici. Nu ta fel au stat însă lucrurile curarea unui excavator şi a trei aceste produse. caracterele morfologice si proprie­
se numără şi cel al În treprinderii o- cu producţia marfă. Aici s-a înre­ benzi de încărcare în vagoane. Noile sarcini de plan au fost p ri­ tăţile biologice, clasificarea şi des­
răşeneşti de industrie locală din De­ gistrat o răm în ere în urmă. In vederea îm bunătăţirii calităţii mite cu entuziasm de întregul co­ crierea pi’Opriu-zisă a soiurilor. Sînt
va. A ici, planul anual la producţia Acum. cînd colectivul a pornit la apei minerale, secţia de îm buteliat lectiv de muncă. In cadrul adună­ prezentate 153 de soiuri de păr şi
globală s-a realizat încă In 12 de­ înfăptuirea sare in ilo r din noul an dc din Boholt va fi dotată curînd cu rilo r de dez.bntc»re a cifre lo r dc plan 27 soiuri de gutui. V olum ul c u p rin ­
cembrie 1904. Deci, un bila n ţ bogat. muncă sînt necesare cele mai cores­ o maşină de acidu'at. In acelaşi tim p pe 1905 au fost scoase în evidenţă de şi circa 60 planşe colorate.
M ai eles colectivele secţiilor tîm - punzătoare măsuri. Aceasta cu atît atelierul mecanic a fost dotat cu un rezerve im portante de sporire a „Pomologia R epublicii Populare
plărie şi bentogel, ale com plexului mai m ult cu cît sarcinile de plan strung modern. producţiei. Ele sînt oglindite în an­ Romine'* esle proiectată în şapte
eleetio-mecanie şi fa b ricii de nasturi cresc faţă de 1904 cu )8 la suta. Deşi calitatea produselor întreprin­ gajamentele luate privind depăşirea volume. Cele două volume care nu
şi-au depăşit cu m ult volum ul fizic Ce s-a întreprins în această direc­ derii s-a îm bunătăţit, totuşi în anul planului la producţia globală cu apărut mai de m ult tratează, prim ul
al sarcinilor de plan, ele fiind lună ţie, ce mu.sui i s-iiu preconizai? Cu trecut nu existat un număr de 0 re­ 420.000 lei, la producţia marfă cu despre probleme generale ale bio­
de lună evidenţiate. Pe lingă entu­ aceste întrebări ne-nm adresat tova­ clam aţii în termenul de garanţie. O 300.000 lei şi reducerea preţului de logiei pomicole, ia r cel de-al doilea
ziasmul In muncă al colectivelor sec­ răşilor din conducerea întreprinderii. cifră redusă dacă o comparăm cu cost cu încă 50.000 lei. despre măr. V olum ul IV va trata
ţiilo r, la realizarea şi depăşirea sar­ Răspunsurile au fost afirm ative. cele 43 reclam aţii din 1963. Totuşi In acelaşi timp. conducerea între­ despre prun. cireş şi vişin, volum ul
c in ilo r de plan au co n trib u it şi mă­ In anul 1905 se va pune un accent conducerea întreprinderii a avut si prinderii a căutat să asigure desfa­ V despre cais şi piersic, volum ul V I
surile tehnico-organizatorice luate de şi mai mare pe valorificarea resur­ acest lucru in vedere. In acest scop cerea tu tu ro r produselor, prin înche­ despre nuc. alun. migdal şi castan,
conducerea întreprinderii. S-a avut selor locale. De aceea atenţia s-a în­ a în tă rit controlul tehnic de calitate. ierea de contracte de livrare cu o iar ultim u l despic căpşun, smeură,
in vedere ca planul de investiţii să dreptat spre dezvoltarea sectorului Tn mod deosebit s-a în tă rit răspun­ serie de beneficiari din regiune şi coacăz şi agriş.
fie realizat în întregime. Ca urmare, extractiv. Aici, * sarcinile de plan derea acelor comisii de secţii, alcă­ din ţară. Volum ele includ scurte rezumate
unele secţii au fost dotate cu noi u ti­ cresc în medic cu 30 la sută laţa dc tuite din şefii de secţii, şefi de echi­ V. FUR1R in lim bile franceză şi rusă. C H IC IU R A
laje. şi-au m ărit capacitatea de pro­ anul trecut. Pentru a realiza sarci­ pe si m uncitori fruntaşi, care fac lin
ducţie etc. La cariera de bentonită nile stabilite s-au preconizat şi chiar control preventiv, pe faze de lucru.
din Gurasada s-n amenajat o rampă s-a trecut la unele măsuri. La carie­ Nn s-a scăpat din vedere nici asi­
de încărcare în staţia C.F.R., Ia sta­ ra din Pojoga de pildă, se prevede milarea unor noi produse. De la jttvs r r j t p i/r schimba un ventilator, la separa­
ţia de îm buteliat apă minerală din construirea unui funicular pentru atelierul de tîm plăi ie în acest se­ K e & fir re sc centra un motor, sc v e rifi­
transportul calcarului în staţia de mestru vor fi livrate com erţului p ri­ / “ a i Ei cau pompele dc vid, pulsatoarele
Boholt s-a introdus curentul electric
încărcare. In vederea sporiţii pro­ mele garnituri de mobilă de cameră y y q» dc Ia filtre . Uzina întreagă c cu­
şi s-a m ontat o nouă maşină de cap­ ducţiei. la cariera Zain s-au început combinată tip „Buşteni", iar în se­ prinsă de fream ătul m uncii oame­
sat. la atelierul de tîm plărîe s-a pus lucrările la cea de a 111-a staţie de mestrul II cea tip „Irin a ". Tot în se­ nilor care ştiu fiecare, cu picci/.ic
in funcţiune o nouă maşină de şle- concasare. Tot eici se va amenaja o mestrul II va începe producţia mobi­ Cu anul 1961, în drum ul pc ca- tăiată prim ele kilogram e dc con­ acolo unde a fost maî greu, s-a matematică, cc au de făcut. Sc pre­
rc-1 face m inereul din ohataje centrat. sim ţit întotdeauna ajutorul comu­ gătesc pentru o nouă bătălie —
pină la furnalele Hunedoarei, s-Q P reparatorii care şi-au lăsat ve­ niştilor. Ei au fost mereu In fru n ­ cum spunea m aistrul Iosif Epure.
născut o nouă meserie : aceea a chile locuri de muncă dc la sta­ te. S-au scurs zile şi nopţi dc în­ Să cucerească încă o treaptă pe
preparatorilor de pc Valea Cernci. ţiile dc sortare din Teliuc, Ghe- cercări in care oamenii şi-au pus drum ul către realizarea cantităţii
Li se spune aşa pentru că sînt u- ln r şi Ruşchiţa, au venit la noua cunoştinţele la grea încercare; planificate de minereu prelucrat
nici» în tară. Numai ei prelucrea­ uzină de preparare să înveţe o pînă ou reuşit, pînă cînd banda şi a c a lită ţii concentratului.
ză m inereul dc fier. 11 (rec prin nouă meserie. Absolvenţi ai şcolii colectoare de la filtre a dus spic I ’iivj la data la care uzina va fi
trei trepte dc zdrobire, undc-i m ic­ profesionale din V atra Doinei au depozit prim ele kilogram e de con­ încadrată în plan, mai sînt cîtcvri
şorează din ce tn ec granulaţia, îl venit să-şi însuşească practica în­ centrat. T oţi s-au adunat in ju ­ luni. Oamenii insă au dezbătut in
poartă pe sute dc m etri de benzi nobilării m inereului dc lic r. M a i­ rul benzii, au luat în m iini pra­ amănunt cifrele de plan pe ‘G5,
dc cauciuc, îl prăjesc la sute de ştri ca Iosif Epure, Gheorghe Bulz, ful negru, umed, greu. Şi-ou m ur­ şi-au analizat posibilităţile şi s-au
grade în uriaşe cuploare rotative, Ştefan Blănaru, Vasile H ij. A dal- d ărit palmele cu cl şl şi-ou zim bit. angajat să prelucreze peste sarcini
apoi îl zdrobesc din nou şi-l ames­ berl Bikk.v şi încă m ulţi a lţii, a- începuse prim o „şarjă**. La cele ci­ în acest an C0.000 tone minereu şi
tecă cu apa in tr-o tulbureală ce­ proape toată prom oţia anului 1904 teva kilogram e s-au adăugat oiţe­ să îmbunătăţească cu 0,3 In sută
nuşie, îl selectează magnetic şi, a Şcolii dc m aiştri din Brad, s-au le, sute, m ii dc kilogram e pînă conţinutul de fie r planificat in
aşa concentrat, il trim it Hunedoa­ în tîln it aici ca să stăpinească n- cînd in 14 decembrie 1J04, în ca­ concentrat Uzina a început de
rei Este un drum lung, in care grcgatclc moderne cc vor produce lendarul nou al uzinei, a fost în­ acum bătălia pentru îndeplinirea
priceperea oamenilor şi (clinica a- concentratul de fie r despre tare scrisă o dată im portantă : ziua în acestor angajamente. Cu fiecare
vansntă transform ă „m inereul să- auziseră doar. Toţi şi-au le.gat care dc la Uzina dc preparare din „şarjă", cu fiecare remediere, sc
iac“ in concentrat bogat. munca dc acest moment, dc prima Teliuc au fost trim ise prim ele tone urcă noi trepte pe drum ul realiză­
Oamenii au cunoscut acest drum „şarjă**. de concentrat ficros Hunedoarei. rilo r. Rină acum, pc poarta celei
L-au învăţat In specializare, apoi Istoria prim ei „şarje", cum îi S-a verificat întreaga instalaţie, mal tinere uzine din regiunea
în faza dc m ontaj a uzinei, dar spun oamenii, im prum ulind ter­ s-au luat probe tehnologice şi a în ­ noastră au ieşit două „şarje** dc
n-au ştiut cum va arăta concen­ minologia oţclarilor, este lungă şi ceput să sc producă a doua „şarjă**. concentrate. A treia este în pregă­
tratul produs la Teliuc. Prim a şar­ bogată în fapte Sînt cuprinse in Cu migală dc ceasornicari, oame­ tire. Rezultatele de laborator a-
jă a fost aşteptată zîlc, săptămini, ca zile şi nopţi dc muncă pentru nii urmăreau funcţionarea fiecărui ratâ că prim ele „şarje" produse
luni la rînd. Începuse rodajul teh­ cunoaşterea fiecărui agregat şi in ­ agregat în parte, a fiecărei insta­ în faza probelor tehnologice sc în­
nologic al inrf'')nl«»lnr. La sfâri- stalaţie in parte, zile şi nop.ţi in laţii. O cerca faza de probe tehno­ scriu in indici dc calitate foarte
inarc, oamenii cm !£r;,~u in tvrrm i care inginerii Vasile Floreo, z\urcl logice în care se află uzina. S-au apropiaţi de cifrele proiectate. In
bucăţile de minereu pc lljca re Ruteanu, D um itru Ciofringeanu, produs pină la sftivitu l anului 1964
treaptă m ăsu rin dtti din p riv iri m ulţi m aiştri şl m uncitori s-au alte m ii dc tone de concentrate. curînd uzina va produce. Atunci,
dimensiunile. C uptorarii urmăreau pc drum ul cc duce spre furnalele
instalaţiile automate de control a străduit să găsească soluţii oplimc A doua „şarjă**. Apoi... Hunedoarei sc vor scurge „şarjă"
tem peraturii cuptoarelor cu aten­ de plasare a arzătoarelor de gaz. I-am găsit pc lucrătorii uzinei
după „şarjă", concentrate dc m i­
ţia încordată, dos, la filtre , oame­ metan în cuptoare, a gurii dc a li­ vcrificîn d cu migală fiecare angre­ nereu ficros,
Aspect din n o u l. magazin de confecţii din Haţeg. nii aşteptau cu respiraţia în tre­ mentare spre moara cu bare... Şi, naj. fiecare lagăr. La cuptoare sc S. POP
FolOi V. ONOIU