Page 19 - 1965-01

Nr. 3118 Dramul socialismului Pag. 3

GRIJĂ PERMANENTA

© NOUA SURSE DE
PENTRU ÎNTĂRIREA
CĂLĂTORII INTERESANTE
RÎNDURILOR PARTIDULUI
PESTE HOTARE i
Cu fiecare nn ce licee, m em brii au dus la scurtarea treierişului la
cooperau*vei agricole de producţie m im ai 19 zile.
din Apoldul de Jos obţin succese tot Periodic, în faţa activului fără de CAUTIND SA SATISFACĂ CIT MAI MULT DORINŢELE TURIŞTI-
mai frumoase în sporirea producţiei partid s-au făcut expuneri pe teme
vegetale şi animaliere. In anul tre­ cum sînt „Calitatea de membru de LOR ROMINI, CARE VOR SA CĂLĂTOREASCĂ Şl SA ADMIRE FRU­
cut. am obţinut 2.800 kg porum b partid*', „C ine poate deveni membru MUSEŢILE JĂRILOR PRIETENE IN PERIOADA DE IARNA. O.N.T. PRI­
boabe la ha faţă de 1.800 kg cît am de partid". „G rija faţă de avutul ob­
avut planificat, iar la sfecla de za­ ştesc*4. care au fost expuse de către MEŞTE ÎNSCRIERI LA AGENŢIILE Şl FILIALELE DIN TOATA ŢARA PEN­
hăr 29.000 kg la ha faţă de 15.000 tov. loan Cetină, instructor al co­ TRU URMĂTOARELE EXCURSII DIN LUNA FEBRUARIE:
kg plan. Recolte frumoase am o b ţi­ m itetului raional de partid. Nicolae
nut şi la celelalte culturi. Paralel Dorobanţiu. preşedinte al cooperati­ — BUCUREŞTI — PRAGA — BUDAPESTA; PLECĂRI IN 11. 18
cu creşterea producţiei vegetale ne vei agricole de producţie şi de alţi Şl 23 — CU TRENUL. DURATA 8 ZILE.
preocupăm continuu şi de dezvol­ tovarăşi. IN „ORAŞUL DE AUR" — PRAGA — TURIŞTII POT VIZITA PA-
tarea sectoruiui zootehnic. Re­ A vînd o preocupare susţinută faţă
zultatele obţinute se dntoresc e- de sporirea numerică a activului fără LATUL HRADCIANI. CATEDRALA SF. VIT„ BIBLIOTECA STRAHOV,
lanului şi dragostei faţă de de partid şi îm bunătăţirea muncii TEZAURUL DE LA LORETA ETC.
muncă a m em brilor cooperativei de educaţie în rîndurile Iui, organi­
noastre agricole, creşterii capacită­ zaţiile de bază pe brigăzi au avut — BUCUREŞTI — BUDAPESTA; PLECĂRI IN 15 Şl 25, CU TRE­
ţii organizaţiei de partid şi a ro lu ­ posibilitatea să primească în 'rîndu­ NUL, DURATA 6 ZILE Şl EXCURSII CU AUTOCARUL PE ITINERA­
lui ei de conducător politic. In com­ rile lor pe cei mai pregătiţi tova­ RUL ORADEA — BUDAPESTA; PLECAREA IN 26. DURATA 3 ZILE.
paraţie cu anii trecuţi, in fiecare răşi. care au dovedit p rin fapte că
brigadă se munceşte mai organizat, merită să poarte titlu l de candidat Din cariera de la Baniţa iau zilnic drumul marelui combinai hu- TRECIND PRIN BUDAPESTA. VIZITATORII VOR AVEA PRILEJUL
măsurile care se iau sînt întotdeau­ de partid. In cursul anului trecut, nedorean, vacţoane încărcate cu calcar. Şi aici munca grea de la în­ SA VADA STADIONUL POPULAR. PIAŢA MILENARILOR. INTERE­
na rodul unei chibzuinţe colective. au fost p rim iţi 20 de candidaţi de cărcare este înlocuită de excavatoare de mare productivitate. AGENDA SANTA CONSTRUCŢIE A PODULUI CU LANŢURI, INSULA MARGA­
Pentru a ajunge ca in fiecare b ri­ partid. Rezultate frumoase au obţi­
gadă să se desfăşoare o susţinută nut in această privin ţă organizaţii­ RETA, BASTIONUL PESCARILOR, MONUMENTUL ELIBERĂRII DE PE
activitate politică şi educativă în le de bază din brigăzile nr. 1 şi 4 MUNTELE GHELERT ETC.
care au p rim it în anul trecut cel
scopul m obilizării tu tu ro r m em bri­ ce: p rim iţi în rîndul candidaţilor de Repară utilajul agricol
lor unităţii noastre la o muncă rod­ mai mare număr de candidaţi. Toţi — BUCUREŞTI — CHIŞINAU — ODESA; PLECĂRI IN 15 Şl 25
nică a fost necesar să ne ocupăm VINERI 8 IANUARIE 1965 CU TRENUL. DURATA 8 ZILE.
cu perseverenţă de întărirea rindu- partid sînt tovarăşi bine pregătiţi, IN ACEASTA EXCURSIE VIZITATORII VOR ADMIRA PORTUL ODE-
rilo r organizaţiilor de bază pe b ri­ fruntaşi în muncă. D intre aceştia, Petru Drăghici, Mircea Paşliu ş. a.
am intim pe tov. llie Popa. din b ri­ Tn anul trecut bilanţul muncii de­
găzi. Acum doi ani. organizaţiile de puse de către mecanizatorii de la la pregătirea tractoarelor şi maşini­ CINEMA SA. MUZEUL APARARII ORAŞULUI, IAR LA CHIŞINAU VOR VIZITA
bază numărau puţini membri şi gada a I V-a care a efectuat în cursul gospodăria de stat dîn Alba lu lia a lor agricole. De aceasta depinde doar ORAŞUL.
candidaţi de partid. Pentru întă­ anului trecut peste 250 zi le-muncă, fost bogat în realizări. „B arom etrul" succesul lu cră rilo r agricole din acest
rirea rânduri lor organizaţiilor de M arin Părăian şi Ana Gligor, care a c tiv ită ţii lo r sînt sutele de tone de an — nc .spunea interlocutorul. D EVA: Can-Can — cinematogra­ — BUCUREŞTI — PRAGA — BERLIN — LEIPZIG — DREZDA —
bază. com itetul de partid a repar­ au efectuat peste 200 zile-muncă etc. produse agricole obţinute peste In trecere pe la atelier ne-am in ­ ful „P atria"; Locotenent C rislina BUDAPESTA; PLECAREA IN 16. CU TRENUL. DURATA 15 ZILE Şl ITINE­
tizat m em brii săi să ajute concret Creşterea lin clu rilo r organizaţiilor prevederile planului. Numai la cul­ teresat îndeaproape de realizările RAR: BUCUREŞTI — PRAGA — LEIPZIG — DRESDA — BUDAPES­
birourile organizaţiilor de bază la de bază a dat posibilitatea acestora tura porum hului, spre exemplu, s-au înregistrate la zi. Am aflat astlel — cinematograful „A rta "; PETRO­
crearea activului fără de partid, la să facă o repartizare mai bună a realizat cu peste 250 tone boabe în că la această gospodărie de stat s-a Ş A N I: Vara în nordul sălbatec — TA (TIRG); PLECARE IN 27 Şl 28 CU TRENUL, DURATA 13 ZILE.
•desfăşurarea muncii de creştere şi m em brilor şi candidaţilor de partid plus faţă de plan. Ca urmare a fo­ term inat repararea p lu g u rilo r,. gra­ cinem atograful „R epublica"; Vese­ IN ACEASTA EXCURSIE VOR FI VIZITATE IMPORTANTE OBIEC-
lie la Aeapulco — cinematograful
educ are a lui. In felul acesta, pe lin ­ pe brigăzi şi echipe In felul acesta losirii cu randament sporit a u ti­ pelor cu discuri şi semănătorilor „7 Noiem brie"; LU P E N I: Rezervat
gă fiecare organizaţie de bază a fost cele 6 organizaţii de bază pe b ri­ lajelor. m ajoritatea lu cră rilo r agri­ pentru cereale păionse, iar In trac­ pentru moarte — cinem atograful TIVE CA: MUZEUL PEROGAMON LA BERLIN: MONUMENTUL LUP­
form at un activ fără de partid care găzi au posibilitatea să rezolve cu cole. începînd de la pregătirea te­ toare s-nu revizuit şi reparat pcsie „C u ltu rn l"; S IM E R IA : M oral *63 TEI POPOARELOR Şl STADIONUL DIN ORAŞUL LEIPZIG. IAR LA
cuprindea 25—30 de tovarăşi. O aten­ tot mai m ultă competenţă sarcinile
pe care le au. ele îşi aduc un aport renului şi pînâ la recoltat, s-au e- 70 la sută din num ărul prevăzut. — cinem atograful „M ureşul"; A LB A DRESDA SWINGER. GALERIILE NAŢIONALE DE ARTA Şl ALTELE.
ţie deosebită am acordat-o felului în xecutat la tim p şi în condiţii agro­ Desfăşurarea lu cră rilo r în ritm ul
IU L I A: Păşesc prin Moscova — ci­
care organizaţiile de bază se ocupă preţios la mobilizarea m em brilor tehnice corespunzătoare. Acest lu ­ stab ilit — ne-a asigurat tov. loan A - nematograful „V ic to ria ": F raţii — BUCUREŞTI — CERNĂUŢI — VARŞOVIA; PLECĂRI IN 20 Şl
clc creşterea si educarea tovarăşilor cooperativei agricole ta muncă. cru a determ inat înregistrarea unor rh im —.ne va perm ite să punem în­ coi-sicani — cinem atograful „23 27 CU TRENUL, DURATA 7 ZILE.
din activul fără de partid, de atra­ Conducindu-no după indicaţiile producţii sporite la hectar şi. im p li­ tregul u tila j în stare de funcţiona­ August"; SEBEŞ: încurcătură bles­
gerea lui la înfăptuirea unor sarcini plenarei C C. al P M R. clin 23—25 cit mărirea contribuţiei u n ită ţii res­ re înainte de termenul planificat. PE ACEST ITINERAR TURIŞTII VOR VIZITA: LA VARŞOVIA MO­
ce stau în fata organizaţiei de bază aprilie 1962. privind întărirea rln- pective la alcătuirea fondului cen­ Acest lucru nu se face insă în dau­ temată — cinem atograful „Progre­ NUMENTALUL PALAT AL CULTURII Şl ŞTIINŢEI. ORAŞUL VECHI. PAR.
dîn brigada respectivă. Cei mai buni d u rilo r partidului, noi ne vom oc u­ tralizat de produse agricole. Cu alte na calită ţii reparaţiilor, a precizat sul"; Totul despre Evn — cinema­ CUL LAZINSCHI. IAR LA CERNĂUŢI MUZEUL ORAŞULUI Şl UNI­
comunişti au p rim it sarcina să se pa şi în viito r cu toată răspunderea cuvinte, aportul m ecanizatorilor la ei. Comisia de recepţie îsi face pe tograful „Sebeşul"; ORAŞTIE: Co­
ocupe de 1-2 tovarăşi din a c tin ii de creşterea rin d u rilo r organizaţiei realizarea beneficiului însemnat pe deplin datoria. In plus, fiecare me­ m isarul M aigret se înfurie — ci­ VERSITATEA.
nematograful „P atria"; Cele 3 lum i
fără de partid Com uniştii Petru de partid si îm bunătăţirea muncii de care l-n realizat gospodăria de stat canizator este nn bun controlor al ale lui G uliver — cinem atograful — BUCUREŞTI — PLEVNA — SOFIA — TIRNOVO; PLECAREA
.Albii, Vasile Ttâdoiu, Foan Fărcaşu, educaţie a candidaţilor şi noilor din Alba lulia a fost pe măsura hăr­ muncii sale, ştiind că de modul cum „Popular® ; BRAD : Hntari seriile IN 26 CU AUTOCARUL, DURATA 3 ZILE.
Nicolae Dorobanţii, loan Slănese. membri de partid. Vom acorda o sl niciei si a priceperii lor. execută lucrările de reparaţii de­ I şi 11
s-au ocupat cu m ult simţ de răs­ mai mare atenţie p rim irii in partid Acum, in perioada de iarnă, me­ pinde buna funcţionare a tractoare­ roşie". — cinematograful „Steaua LA SUD DE DUNĂRE. IN R.P. BULGARIA, VIZITATORII VOR
pundere de creşterea şi educarea a fem eilor. Ne propunem de ase­ canizatorii şi-au mutat centru! ac­ lor si m aşinilor agricole.
tovarăşilor Nicolae Ursii, Bo/.doc menea să ne perfecţionăm continuu tiv ită ţii în atelierul de reparaţii. Din vizita pe caic am făcut-o la PUTEA PRIVI PEISAJUL ORAŞULUI MEDIEVAL TIRNOVO. GALERIILE
Ana TT. Nicolae Vulcan, Oheorghe formele şi m ijloacele de educaţie in A ici muncesc: cu stăruinţă şi migală atelierul de reparaţii nm dedus că NAŢIONALE DE LA SOFIA, MAUSOLEUL DE LA GRIVIŢA Şl PANO­
lira tu şi Nicolae Făioaş. Ei le-an rindwl m em brilor si candidaţilor de la pregătirea u tila ju lu i cai care vor hărnicia si priceperea cu care lu­ RADIO
partid, astfel in cit organizaţia de RAMA ORAŞULUI SOFIA — VĂZUTĂ DE PE MUNTELE VITOŞA.
vorbit pe larg acestora despre po­ partid să poală rezolva cu succes lucra în cam paniile agricole ale a- crează m ecanizatorii la pregătirea
litica partidului nostru, despre înal­ sam nile ce îi revin în cadrul coo­ cestui an. D in lr-o discuţie pe cnrc u tila ju lu i agricol constituie o confir­ Programul 1 : 5,06 Muzică de es­
tul titlu de membru de partid. In perativei agricole de producţie. nm avut-o zilele trecute cu tov. mare a h o iă rîrii mecanizatorilor de tradă; 5,40 Jocuri populare; 6.10
discuţiile avute cu ei. com uniştii îi loan Achim, secretarul biroului or­ In gospodăria de stat din Alba lu ­ M ici piese instrum entale: 6,30 So­
îndemnau ce cărţi să studieze, lă­ IM tt ANTIN'IR ganizaţiei de partid, am reţinut că lia de a contribui în acest an in ­ lişti şi form aţii de muzică uşoară ;
mureau. unele probleme mai puţin secretai al com itetului este explicabil interesul şi dragos­ tr-o măsură mai mare Im sporirea 7.06 Muzica de estradă; 7,20 Sfatul
înţelese. de partid de In cooperativa tea cu rare lucrează com uniştii Du­ prnductîoj agricole si creşterea gra­ m edicului: Im portanţa respectării
Aşa se face că atunci cînd ci au agricolă de producţie m itru Anastasoaie, loan Braşcoviţâ, dului de rentabilizare a acestei uni- regim ului a lim e n ta r; 7,35 A nun ţu ri,
solicitat prim irea în rîndurile can­ din Apoldul de Jos /laIiiu Dad, Ghcorghe Di îmbarcan. lâţi. muzică: 7,45 Salut voios de pionier;
did a ţilor de partid, pe lingă faptul 8.06 Dansuri dîn opere: 8,59 Cîntece
că aveau rezultate frumoase în şi jocuri populare; 9.46 Cîntece pa­
muncă, s-au prezentat bine pregă­ triotice;' 10,03 Muzică uşoară; 11,00
tiţi si din punct de vedere politic NE SCRIU CORESPONDENŢII VOLUNTARI Muzică din operete; 11,20 înseninări
şi ideologic. de reporter; 11.38 Muzică uşoară ro-
Noi ne ocupăm si de atragerea mînească: 12,20 Muzică populară do­
activului fără ele partid la înlănţui­ M uncitorul Vasile Pădilâ a creat brogeană; 13,00 Concert din operele
xemplu, în campania de treieriş a Calitatea-un obiectiv principal un citcu'a :1 pendul pentru dimensio­ lui M ozart; 14 05 Recomandări din
rea unor sa b in i ce trebuie îndcpli-
Uile,;Latobo anumită perioadă De e-
14.10 Piese de estradă ;
program ;
narea cherestelei, iar mecanicul de
întreţinere loan Dorica, împreună 14.30 Emisiune de basme: „M icul
g riulu i de pe cele 480 de ha. prin M uk" de H auff: 15,00 Muzică popu­
consultarea activului fără de partid Pc Valea Sebeşului. între IV - modul cum nuni do rii valorifică su­ cu n ix a n ic u l şef loan Cosnia. au n- lară înterpretniă de L ili Creangă,
de la brigăzile t, 2 şi 3. am putut Ireşti şi Sebcsgl, pe malul drept al perior cheresteaua. Drept urmare, dus m odificări substanţiale dispozi­ Ion C reţii şi Sile Ungureanu: 16,10
stabil» unele măsuri concrete «are Jiului,, se află una din cele cinci in cursul anului 1964. numai prin tivu lu i de rinde luit plan. transfor- Oîntă corul d» copii al Radiotelevi-
secţii ale Iprodcoop Alba lulia. Coi i .a uperai ea deşeurilor de cherestea, mîndu-l într-un dispozitiv concav- zîunli; 16,20 Cu m icrofonul prin re­
ce se abat pe aici, rănim plăcut im ­ s-au confecţionat peste 6.009 buraţi convex cu m ultiple întrebuinţări. A- giunea C lu j: 16,50 Muzică uşoară :
presionaţi de noutăţile in tiln ile li lăzi de diferite tip u ri şi m ărimi. ccste două îm bunătăţii i mi condus 17.30 In slujba patriei: 10.05 Pre­
Lapte livrat secţia de ambalaje a Iprodcoop. In In atenţia conducerii întreprinde­ lă realizarea, în anul trecui, a c u ­ lucrări corale: 10.15 Universitatea
prim ul lin d atrag atenţia
unelo
ta 15.000 lei economii do manoperă.
rii şi a organizaţiei de partid a stat
produse mui puţin obişnuite: butoa­ şi creşterea productivităţii muncii şi La tonte acestea se adaugă m un­ tehnică radio: 10,30 Lucrări concer-
l-’>ntc: 10,00 Jurnalul satelor; 20.30
peste contract ie şi lăzi de ambalaj de dife rite t i­ reducerea cheltuielilor de fabricaţie. ca entuziastă a întregului colectiv. Noapte bună, eonii: „P atru poves­
puri şi m ărim i destinate am balării Cunos-.ând că cea mai eficientă caic Nume ca cele ale m uncitorilor loan tiri" de L. N. Tol.'itoî: 20.40 Melo­
biscuiţilor, transportării strugurilor, de înfăptuire a acestor obiective o , Angli 'I. Teodor Cnpoiă, Vasile Cala.
La cooperativa agricolă de produc­ fructelor, conservelor şî altor pro­ (iheorghe Plăcintă, sînt nelipsite de d ii do estradă interpretate de or­
ţie din G uşii, raionul Sebeş, creşte­ duse. constituie promovarea noului si la panoul de onoare. In anul caic chestre de canide: 21,00 A rii din
rea anim alelor constituie o preocu­ creşterea neîncetată a pregătirii teh­ s-a încheiat secţia de ambalaje şî-n opere interpretate de tenorul Cor­
pare de căpetenie a m em brilor coo­ — Finisajul, aspectul exterior nl nic o-profesionale a m uncitorilor, au depăşit lunar sarcinile de plan in nel Sfavru: 21,15 Momente din is­
peratori. Atenţia acordată încă de la produselor noastre, ne spunea iov. fost Iunie mai multe măsuri. O par­ nudie cu 9 la sută. toria lite ra tu rii romîne: 21,45 Cîntă
începutul anului 1964 acestui sec tal­ Vasile Uădilă, şeful secţiei, concură te din m uncitori s-cu calificat la orchestra de muzică uşoară a ca­
ele producţie s-a concretizat într-o direct la prezentarea conţinutului. locul de muncă, iar a lţii si-au reîm­ VASILE ZDRTÎNGIIEA sei de discuri „E lectrecord": 22,15
serie de măsuri, care au dus la creş­ C um părătorului rm-i este indiferent prospătat cunoştinţele. Ridicarea ca­ Din muzica renaşterii : muzică de
terea producţiei de lapte. cum si în ce mod ii este prezentată lific ă rii m uncitorilor s-a văzut în profesor cameră franceză din secolele X V I
De la bun început, îndrum at de c ă­ marfa, fie en oricit de bună. Apoi. numeroasele propuneri de inovaţii (din colectivul subredacţiei vo- şi X V III; 22,45 Muzică de dans.
tre organizaţia de partid, consiliul nn trebuie să uiiâm — sublinia şeful şi raţionalizări făcute in producţie. lunure Petivştit Programul I I : 7,35 Muzică de es­
de conducere a repartizat în sectorul secţiei —, că o parte din lăzile de tradă: 8,18 Cîntece de muncă; 8,35
zootehnic oameni pricepuţi în creşte­ ambalaj şi siplice confecţionate de M elodii populare: 9,30 Radiornche-
rea anim alelor. Asigurarea bazei fu­ noi. iau drum ul exportului: în Gre­ Centrală telefonică automată ta pionierilor (reluarea em isiunii
rajere a constituit de asemenea o cia, Franţa snu în alte ţări. din 5 ianuarie): 10,30 Universitatea
preocupare im portantă. întregul e- Cu toate că în secţia am intită lu­ tehnică radio; 10.45 Muzică uşoară:
fec'tiv de anim ale avînd asigurate fu ­ crează doar o nună de oameni. în­ Zilele trecu ie în staţia C.FR. Si- centrale auiomnte se pot efectua 11,03 Piese (orale rom îneşti; 11,15
raje variate şi de calitate. întocm i­ deplinirea ritm ică, pe .sortimente a meria a fost dată în exploatare o convorbiri rapide si du calitate pc Din viaţa de concert a Capitalei :
rea unor raţii judic ioase. în func ţie planului este tot util. de actuală ca centrală telefonică automată. Eve­ întreaga reţea C F K . din ţură, sn- 12.00 Din muzica popoarelor: 12,30
de producţie şi greutatea fiecărui a- în oricare altă mare întreprindere. nim entul a stârnit multă bucurie în lisfăcînd în bune condiţii nivelul Solişti ni T eatrului de stat de ope­
nim al în parte, respectarea strictă In anul caic s-a scurs. în atenţia tu­ rîndurile ferovia rilor mai ales că cerinţelor actuale de transport. La retă: 13,08 Orchestre de mandoline;
a acestora, precum şi a programu­ turor m uncitorilor a stat şi proble­ termenul de montare a centralei a executarea lu cră rilo r noii centrale 14.30 Doine şi jocuri populare; 15.05
lui de grajd şi-au dovedit eficienta. ma creşterii indicelui de utilizare a fost scurtat cu 20 de zile. telefonice s-au evidenţiat electrome­ Din operele com pozitorilor noştri ;
Astfel noi am reuşit să livrăm sta­ masei lemnoase, respectiv reducerea întreg complexul de lucrări s-a canicii principali Traian Cantor, 15.30 Din ţă rile socialiste; 15,55 M u­ EXPLOATAREA MINIERĂ MUNCELUL MIC
tu lu i în unul trecut mai m ult de consum urilor specifice de cherestea. desfăşurat sub îndrumarea atentă si loan Hanciu, loan Davidescu. M ir- zică; 16,00 M elodii populare clin
7.000 litri lapte peste sarcinile con­ In acest scop. sub îndrumarea o r­ pricepută a unui grup de tin e ri in ­ cea Bodrogean, loan Coznm, şeful Muscel; 16,30 Muzică de cam eră;
tractuale. ganizaţiei de partid a fost raţiona­ gineri din cadrul Direcţiei regiona­ sectorului T.T.R. si a lţii. 17,10 Muzică: 18,00 Pagini din ope­ A N G A J E A Z A :
le C. T. Tim işoara. $i-au dat con­ E M IL CRF/TU
M IH A I TIAN lizai consumul pentru fiecare pro­ cursul şi colectivele secţiilor C.T. 4 impiegat de mişcare re; 18,30 Muzică populară; 19,05 M u­
preşedintele cooperativei dus in parte. Zilnic, m aiştrii, şefii de Simeria şi C.T. 6 Timişoara. (din colectivul subredaoţiei vo­ zică uşoară interpretată de L u m i­ — artificieri; — vagonetari;
agricole de producţiei Gusu echipă şi şeful secţiei au urm ărit P rin circuitele telefonice a noii luntare Sim eria) niţa Cosmin şi Nicolae Niţescu ;
10.30 A rii din opere; 20,00 Concert — mineri; — strungari;
de seară ; 21,15 Muzică de dans :
22,40 A rii din opere interpretate de — ajutori mineri; — muncitori
Muzică
V irg in ia Zeani;
23,46
de
mu mar cn i dans. necalificaţi.
Sij. J M J
Rulclîne de ştiri şi ra d io ju rn a le :
5.00: 6,00; 7,00; 10,00; 12,00: 14,00; Lămuriri suplimentare se vor da la sediul ex-
16,00; 18,00; 20.00; 22,00; 23,52 (Pro­ pfoafărio, telefon: Branişca rr. 13.
gram ul 1); 7,30 ; 9,00 ; 11,00 ; 13,00 ;
ene. indiene, arabe, dar şi europene nuci de cocos, banane şi alte fructe ordinea zilei. Am ericanii consideră
şi americane. tropicale, îi vine greu să creadă că arhipelagul filipinez drept un bas­ 15.00 : 17,00 ; 19,00 ; 21,00 ; 23,00 ;
La 4 iulie 1940 Filipinele şi-nu d<>- «această tară, care are şi bogate ză­ tion înaintat în Pacific, de o mare 0,52 (programul II).
bîndit independenţa. Cei 330 de ani căminte de cărbune, minei'eu de Im portanţă strategică pentru inte­
de dominaţie colonială, spaniolă nn fier, argint, crom, mangan şî cu­ resele m ilitare alo Statelor Unite.
lăsat urme adinei. Cînd l'ilipinevăi pru, precum şi resurse inepuizabile Pe plan economic, prin asa-numi- TELEVIZIUNE
au reuşii să scuture jugul spaniol, in lemn şi peşte, trece prin greu­ tul „acord Laurel-Langley". america­ •P R .O .F.LL ARAD
în locul independenţei a urm at în tăţi financiare. Zilele acestea pre­ nii au obţinut ca cetăţenii americani
J39C „tutela" americană, care a luat şedintele Diosdado Macapaga) a să aibă în Filipine aceleaşi drep­ 18,30 Universitatea tehnică la te­
sfirşit de abia după durerosul „in ­ convocat congresul naţional in lr o tu ri economice ca şi filip in e zii. ceea leviziune; 19,00 Jurnalul televiziu­
termezzo" al ocupaţiei japoneze. în sesiune extraordinară. în vederea ce înseamnă că nu sînt supuşi mă­
cursul celui de-al doilea război mon­ căutării m ijloacelor necesare asa­ su rilo r restrictive luate îm potriva al­ n ii; 10,10 Pentru copii: Din nou în
dial. Îndelungata dom inaţie a con- nării finanţelor statului. Cheltuie­ tor întreprinderi străine. Cînd, de orăşelul copiilor; 20,00 Săptâmîna;
quistndorîlor spanioli a făcut ca lile bugetare pe anul fiscal in curs, curînd guvernul a vru t să cedeze 21,00 Emisiune de artă plastică: L u ­
limba spaniolă să constituie, alături în valoare de 3,4 m iliarde pesos. societăţii „U nited F m it Company" n a ri de artă monum ental-decora­
de „tagnlog", cel mai răspîndît din­ im vor putea fi acoperite din veni­ 500 hectare de terenuri in Mindanao
tre dialectele autohtone, asemănă­ turile prevăzute, dacă nu se vor pentru plantaţii de banane, opoziţia tivă; 21,20 Recital coregrafic. în În­
tor lim b ii malaeze, una din princi­ găsi noi resurse de finanţare. Una a dezlănţuit o campanie violentă. cheiere: Buletin de ştiri. Buletin
palele trei lim bi oficiale (locul al din cauzele deficitului este evaziu­ Macapagal a fast acuzat că tinde meteorologic. diferite tipuri de
treilea ocupîndu-l engleza). De a- nea fiscală masivă a unora din pă­ să transform e şi Filipinele într-o
ceca, nu este de m irare că ambianţa turile sus-puse. „republică a bananelor" după mo­
din capitala filipineză Maniln. pare M arile contraste sociale, marcate delul ţă rilo r Amet icii Centrale. Sub Buletin meteorologic.
mai curînd latino-americană decii prin existenţa unei pături reduse, presiunea acestei campanii, Maca­
asiatică. care trăieşte într-un lux nemaipo­ pagal s-a văzut nevoit să amine în­
Numărînd circa trei milioane de menit. şi a m arii m ajorităţi a popu­ cheierea contractului cu „U nited PENTIIU 24 ORE
Filipinele formează veriga centra­ locuitori. M anila, reconstruită după laţiei, cu un venit extrem de redus, Uruit".
Vreme schimbătoare cu cerul no-
lă a lanţului de insule care se în ­ distrugerile ultim u lu i război mon­ face ca în ansamblu situaţia din Fi- $i în F ilipine se resimte „vîo tu l ros ziua. V or cădea precipitaţii * * <
tinde din sudul Japoniei pînă în dial, are clădiri impunătoare am in­ llpine să conţină numeroase ele­ schim bărilor", care bate în toată x
nordul insulei Kalim antnn. In ar­ tind de stilul a rh itecturii coloniale mente explozive. C ontribuie la a- Asia de sud şi care determină Fi­ slabe. V in tu l va sufla din secto­
hipelagul filipinez insulele Luzon şi spaniole, dar îi lipseşte sistematiza­ ceasia şi problema reforme» agrare, lipinele să insiste mai m ult asupra rul nord şi nord-vest pină la po­ ‘«o
Alindanao constituie cei doi sttlpi rea m unicipală modernă. Palatele (are nu a fost rezolvată în mod sa­ caracterului independent al p o liti­ triv it. Temperatura aerului va os­
din nord şi sud care încadrează an­ somptuoase ale d ife rite lo r autori­ tisfăcător. cii lor. Revista americană „U . S.
samblul celor peste 7.000 de insule tăţi. clădirile ultram oderne ale tă n - Pe lîngă problemele inlcrne. în News and W orld Report14 remarca cila între — 3 şi -1-2 grade ziua, r , T - - i
mai m ari si mai mici. unele com­ < ilor si societăţilor de asigurare se permanentă acute, în ultim ul tim p în legătură cu aceasta că „acum iar noaptea între — 2 şi —8 grade.
plet nelocuite, ale arhipelagului. Su­ pierd adesen în m ijlocul grupurilor s-au iv it şi probleme de politică ex­ poale fi găsit nn număr crescând de
prafaţa tolală a K ilipinelor depă­ de c.ase vechi şi ruinate; bulevarde ternă foarte controversate. Chestiu­ filipinezi care pun la îndoială u ti­ PENTRU URMĂTOARELE
şeşte pe cea a M a rii B rita n ii. Popu­ largi se term ină eu uliţe înguste in nea re la ţiilo r eu Statele Unite, care litatea re la ţiilo r speciale, politice, 3 ZILE li — î'Ă lS
laţia de 30 000.000 este un amalgam care autobuzele nu mai pot înainta. şi-au păstrat influenţa economică, m ilitare şi economice dintre cele
de rase, ea fiin d constituită din e- C ălătorului, care străbate eîmpu- culturală şi m ilitară în F ilipine după două ţă ri". Vremea devine Instabilă, favo-
lemente malaeze, chineze, indonezi­ rile nesfîrşile de orez, plantaţiile de proclamarea independenţei, este la A. B. rabilă precipitaţiilor.